1ra-1695/2016 — art. 287 alin.1 CP

Dosarul nr. 1ra-1695/2016

CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE

D E C I Z I E

12 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte URSACHE Petru

judecători NICOLAEV Ghenadie

MORARU Petru

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către Bînzari Liliana

în numele inculpatului Gobja Constantin, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2016, în cauza penală privindu-l pe

Gobja Constantin Andrei, născut la 16

septembrie 1993, originar și domiciliat în s. Căpriana, or.

Strășeni.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 06.11.2015 – 29.03.2016;

Instanța de apel: 22.04.2016 – 24.05.2016;

Instanța de recurs: 03.08.2016 – 12.10.2016.

Asupra recursului ordinar declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

C O N S T A T Ă:

simplificată prevăzută de art. 364/1 Cod de procedură penală, Gobja Constantin a fost recunoscut

vinovat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de amendă în

mărime de 450 unități convenționale, ceea ce constituie echivalentul a 9 000 lei.

aprilie 2014, aproximativ ora 18:30, aflîndu-se în fața magazinului de mărfuri industriale, din

com. Căpriana, raionul Strășeni, urmărind scopul încălcării grosolane a ordinii publice, din

motive huliganice, manifestînd obrăznicie deosebită în loc public, acțiuni însoțite de aplicarea

violenței, în urma unui conflict cu consăteanul său Ungureanu Teodor, l-a lovit pe acesta cu

pumnii și picioarele în regiunea corpului și a capului, pricinuindu-i părții vătămate conform

Raportului de expertiză medico-legală nr. 118 din data de 15 iulie 2015, vătămări corporale sub

1

formă de echimoze a feții și corpului, comoție cerebrală care s-au format sub acțiunea traumatică

a unui corp contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate, se exclude o simplă cădere

liberă, vătămări ce au dus la dereglarea sănătății pînă la 21 zile, calificîndu-se ca fiind ușoare.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima instanța a

reținut că, în drept, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute la art. 287 alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi: huliganismul, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență

violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum

și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită.

partea vătămată Ungureanu Teodor.

3.1. Procurorul a solicitat casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei în partea stabilirii

pedepsei cu pronunțarea unei noi hotărîri în această parte, potrivit căreia inculpatului să-i fie

stabilită o pedeapsă în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, 2 ani închisoare, iar în baza art. 90 Cod

penal, executarea pedepsei să fie suspendată pe o perioadă de probațiune de 1 an.

În motivarea apelului, acuzatorul a invocat faptul că prima instanță a stabilit inculpatului o

pedeapsă prea blîndă, nefiind corespunzătoare personalității celui vinovat, întrucît nu corespunde

circumstanțelor comiterii infracțiunii și gradul pericolului social ce îl reprezintă inculpatul.

La fel, a accentuat că prima instanță nu a luat în considerație că, pedeapsa are drept scop

corectarea și reeducarea inculpatului, ca urmare prevenirea săvîrșirii de către acesta a altor

infracțiuni.

3.2. Partea vătămată a solicitat casarea sentinței primei instanțe, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri potrivit căreia inculpatului Gobja Constantin să-i fie stabilită o

pedeapsă sub formă de închisoare cu executarea reală a acesteia, și acțiunea civilă înaintată să fie

admisă integral.

În argumentarea apelului declarat, partea vătămată a indicat că prima instanță a pronunțat o

hotărîre prea blîndă în privința lui Gobja Constantin, fără a lua în considerație gradul de pericol al

infracțiunii săvîrșite și de personalitatea infractorului.

A mai menționat că, nu a avut posibilitatea de a înainta acțiune civilă, deoarece cauza

penală în prima instanță a fost examinată în lipsa inculpatului.

Mai mult, inculpatul nici pînă la momentul de față nu și-a cerut scuze de la partea

vătămată, fapt ce denotă atitudinea indiferentă a inculpatului față de urmărire prejudiciabile

cauzate.

declarate au fost admise, sentința a fost casată parțial, rejudecată cauza și pronunțată o nouă

hotărîre, potrivit căreia inculpatului Gobja Constantin i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 1 an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

2

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Ungureanu Teodor privind încasarea

prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată a fost admisă în principiu, cu dreptul de a se

adresa în instanța de drept comun în procedură civilă.

S-a admis parțial pretențiile părții vătămate Ungureanu Teodor către inculpatul Gobja

Constantin privind încasarea prejudiciului moral, încasînd din contul inculpatului în beneficiul lui

Ungureanu Teodor suma de 10 000 lei cu titlul de prejudiciu moral, iar celelalte pretenții

formulate în acest sens au fost respinse.

În rest, celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute fără modificări.

la materialele dosarului, cît și a declarațiilor părții vătămate și a martorilor audiați, instanța de

apel a considerat că acțiunile inculpatului corect au fost încadrare în baza art. 287 alin. (1) Cod

penal, dovedindu-se cu certitudine vinovăția acestuia în săvîrșirea infracțiunii incriminate.

Astfel, instanța de apel a menționat că prima instanță corect și obiectiv a stabilit starea de

fapt și drept reținută în sarcina inculpatului, însă la aplicarea pedepsei sub formă de amendă, nu a

ținut cont de criteriile de individualizare a pedepsei, ce a dus la aplicarea față de inculpat a unei

pedepse disproporționale în raport cu fapta comisă de către acesta și personalitatea lui.

Instanța de apel a reținut argumentele invocate în apelurile declarate referitor la pedeapsa

aplicată inculpatului, indicîndu-se că persoanei recunoscute vinovate i se stabilește o pedeapsă

direct proporțională cu faptele comise, și consecințele acesteia.

Ținînd seama de circumstanțele stabilite la caz, instanța de apel a considerat oportun de a

aplica în privința lui Gobja Constantin o pedeapsă între minimul spre mediu prevăzut la

sancțiunea normei incriminate, și anume 1 an închisoare, care a considerat că este un termen

suficient pentru a influența comportamentul inculpatului în vederea corectării și reeducării lui.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că, scopul educativ și preventiv al pedepsei

numite inculpatului Gobja Constantin în raport cu personalitate sa și faptele comise,

circumstanțele relevante pentru adoptarea unei condamnări obiective și echitabile poate fi atins

doar prin aplicarea pedepsei închisorii cu izolare de societate, reabilitare și corijare în locurile de

detenție.

Instanța de apel, la determinarea modului și măsurii de pedeapsă în privința inculpatului

Gobja Constantin a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite care este mai puțin gravă,

constituind o infracțiune răspîndită și periculoasă, care este o categorie de infracțiuni comiterea

cărora în ultimul timp a atins un nivel înalt, unul din motive fiind și blîndețea pedepselor aplicate,

care de fapt nu sunt percepute real de către condamnați.

În același timp, instanța de apel a ținut cont și de prevederile art. 364 alin. (8) Cod penal,

iar ca urmare i-a stabilit o pedeapsă în corespundere cu prevederile legale, aceasta fiind echitabilă

în raport cu fapta comisă.

Referindu-se la argumentele invocate de către partea vătămată, privind acțiunea civilă

înaintată, instanța de apel analizînd materialele dosarului prezentate în acest sens, a considerat că

aceasta urmează a fi admisă parțial, dipunînd încasarea a sumei de 10 000 lei cu titlul de

3

prejudiciu moral, de la inculpatul Gobja Constantin în beneficiul părții vătămate Ungureanu

Teodor.

În continuare, instanța de apel referindu-se la solicitarea încasării prejudiciului material, a

indicat că o consideră întemeiată, urmînd a fi admisă în principiu, cu ulterioara adresării părții

vătămate în instanța de drept comun în procedură civilă pentru a putea demonstra necesitatea

încasării întregii sume solicitate, cu titlul de prejudiciu material.

inculpatului Gobja Constantin a atacat-o cu recurs ordinar, prin care solicită casarea acesteia, cu

menținerea sentinței primei instanțe.

Recurentul critică decizia instanței de apel sub aspectul individualizării eronate a pedepsei

stabilite inculpatului Gobja Constantin de către instanța de apel.

Astfel, indică că instanța de apel în mod greșit a concluzionat că este imposibilă corijarea

lui Gobja Constantin, în urma stabilirii unei pedepse pecuniare, care de altfel a fost deja achitată

de către ultimul.

Tot aici, menționează că instanța de apel nu a ținut cont de comportamentul părții vătămate

Ungureanu Teodor, care de fapt la provocat pe Gobja Constantin să săvîrșească fapta ilicită.

numele inculpatului Gobja Constantin menționînd că acestea urmează a fi declarat inadmisibil,

deoarece instanța de apel a adoptat o decizie legală și întemeiată.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat,

or în vederea acestei statuări se expun următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva hotărîrii instanței de apel,

fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că

argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, prevede că hotărîrile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Lecturînd textul recursului, Colegiul penal constată că, recurentul contestă decizia instanței

de apel în latura penală, și anume, își manifestă dezacordul cu pedeapsa stabilită inculpatului

Gobja Constantin, pe care o consideră prea aspră.

Așadar, avînd în vedere că recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită de către

instanțele de fond și cu încadrarea juridică a faptei prejudiciabile săvîrșite de inculpat, în

continuare instanța de recurs se va expune doar asupra aspectului ce vizează individualizarea

pedepsei stabilite inculpatului Gobja Constantin.

4

Reieșind din materialele dosarului, Colegiul penal constată că cauza penală nominalizată a

fost examinată în procedura simplificată prevăzută la art. 364/1 Cod de procedură penală, iar

potrivit cerințelor prescrise la alin. (8) art. 364/1 Cod de procedură penală, noile limite de

pedeapsă potrivit cărora instanța de judecată este în drept să stabilească pedeapsa individualizată

inculpatului reducînd o treime din limita minimă și maximă prevăzută de sancțiunea normei

penale incriminate inculpatului.

În continuare, după ce au fost stabilite noile limite de pedeapsă, instanța de judecată,

călăuzindu-se de prevederile art. 75 Cod penal, purcede la operațiunea de individualizare a

pedepsei, prin care pedeapsa este adaptată nevoilor de apărare socială, în raport cu gravitatea

concretă a infracțiunii, cît și cu periculozitatea infractorului, pentru a asigura îndeplinerea

funcțiilor și scopurilor acesteia.

Astfel, Colegiul penal menționează că instanța de apel corect a reținut că pedeapsa

pecuniară stabilită inculpatului nu este echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, cu

personalitatea infractorului, cu gravitatea infracțiunii săvîrșite și nu va duce la atingerea scopului

pedepsei penale (art. 61 Cod penal).

Tot aici, se reține că pedeapsa se consideră echitabilă cînd aceasta impune inculpatului

lipsuri și restricții ale drepturilor inculpatului proporționale cu gravitatea infracțiunii săvîrșite și

este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și

întregii societăți perturbate prin infracțiunea comisă.

De asemenea, este relevant de a specifica despre faptul că instanța de fond a reținut în

cauză ca circumstanțe atenuante: recunoașterea vinovăției, căința sinceră a inculpatului de cele

comise, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, iar circumstanțe agravante nu au fost

stabilite.

În contextul dat, ținînd cont că cauza penală a fost examinată în prima instanță în

procedură simplificată, urmează a se consemna că recunoașterea vinovăției care atrage incidența

procedurii simplificate nu poate fi valorificată ca o circumstanță atenuantă, deoarece asta ar

însemna că aceleiași situații de drept i se acordă deja o dublă valență jurdică.

Reieșind, din cele menționate, Colegiul penal reține că instanța de apel a efectuat o analiză

complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului urmărind în acest sens

comportamentul său de înainte și după săvîrșirea infracțiunii incriminate, precum și de

circumstanțele săvîrșirii acesteia. Din atare considerente, Colegiul penal punctează că temeiul

pentru recurs invocat de recurent nu este relevant cauzei, iar pedeapsa a fost stabilită în deplin

acord cu prevederile art. 61 și 75 Cod penal.

În speța dată, față de toate aspectele expuse, Colegiul penal apreciază că criticile formulate

de recurent sunt vădit neîntemeiate, iar circumstanțele reale ale săvîrșirii faptei prejudiciabile și

cele personale ale inculpatului nu sunt de natură să atragă după sine adoptarea unei soluții de

redozare a pedepsei stabilite.

Reieșind cele expuse supra, Colegiul penal ajunge la concluzia că hotărîrea atacată este

legală și întemeiată, fiind adoptată în corespundere cu prevederile legale prescrise de art. 414-419

5

Cod de procedură penală, iar careva temeiuri de intervenire în aceasta la etapa dată nu au fost

depistate, și din atare considerente, recursul ordinar declarat de avocatul Bînzari Liliana în

numele inculpatului Gobja Constantin, este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Bînzari Liliana în numele

inculpatului Gobja Constantin, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 24 mai 2016, în cauza penală privindu-l pe Gobja Constantin Andrei, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 11 noiembrie 2016.

Președinte URSACHE Petru

Judecător NICOLAEV Ghenadie

Judecător MORARU Petru

6