1ra-1695/2016 — art. 287 alin.1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 287 alin.1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
1ra-1695/2016 — art. 287 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra-1695/2016
CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE
D E C I Z I E 12 octombrie 2016 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: președinte URSACHE Petru judecători NICOLAEV Ghenadie MORARU Petru examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către Bînzari Liliana în numele inculpatului Gobja Constantin, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2016, în cauza penală privindu-l pe Gobja Constantin Andrei, născut la 16 septembrie 1993, originar și domiciliat în s. Căpriana, or. Strășeni. Termenul de examinare a cauzei: Prima instanță: 06.11.2015 – 29.03.2016; Instanța de apel: 22.04.2016 – 24.05.2016; Instanța de recurs: 03.08.2016 – 12.10.2016. Asupra recursului ordinar declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Strășeni din 29 martie 2016, adoptată în procedură simplificată prevăzută de art. 364/1 Cod de procedură penală, Gobja Constantin a fost recunoscut vinovat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 450 unități convenționale, ceea ce constituie echivalentul a 9 000 lei.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că Gobja Constantin la 03 aprilie 2014, aproximativ ora 18:30, aflîndu-se în fața magazinului de mărfuri industriale, din com. Căpriana, raionul Strășeni, urmărind scopul încălcării grosolane a ordinii publice, din motive huliganice, manifestînd obrăznicie deosebită în loc public, acțiuni însoțite de aplicarea violenței, în urma unui conflict cu consăteanul său Ungureanu Teodor, l-a lovit pe acesta cu pumnii și picioarele în regiunea corpului și a capului, pricinuindu-i părții vătămate conform Raportului de expertiză medico-legală nr. 118 din data de 15 iulie 2015, vătămări corporale sub 1 formă de echimoze a feții și corpului, comoție cerebrală care s-au format sub acțiunea traumatică a unui corp contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate, se exclude o simplă cădere liberă, vătămări ce au dus la dereglarea sănătății pînă la 21 zile, calificîndu-se ca fiind ușoare. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima instanța a reținut că, în drept, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi: huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită.
Legalitatea și temeinicia sentinței a fost atacată cu apel de către acuzatorul de stat și partea vătămată Ungureanu Teodor. 3.1. Procurorul a solicitat casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei în partea stabilirii pedepsei cu pronunțarea unei noi hotărîri în această parte, potrivit căreia inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, 2 ani închisoare, iar în baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei să fie suspendată pe o perioadă de probațiune de 1 an. În motivarea apelului, acuzatorul a invocat faptul că prima instanță a stabilit inculpatului o pedeapsă prea blîndă, nefiind corespunzătoare personalității celui vinovat, întrucît nu corespunde circumstanțelor comiterii infracțiunii și gradul pericolului social ce îl reprezintă inculpatul. La fel, a accentuat că prima instanță nu a luat în considerație că, pedeapsa are drept scop corectarea și reeducarea inculpatului, ca urmare prevenirea săvîrșirii de către acesta a altor infracțiuni. 3.2. Partea vătămată a solicitat casarea sentinței primei instanțe, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit căreia inculpatului Gobja Constantin să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare cu executarea reală a acesteia, și acțiunea civilă înaintată să fie admisă integral. În argumentarea apelului declarat, partea vătămată a indicat că prima instanță a pronunțat o hotărîre prea blîndă în privința lui Gobja Constantin, fără a lua în considerație gradul de pericol al infracțiunii săvîrșite și de personalitatea infractorului. A mai menționat că, nu a avut posibilitatea de a înainta acțiune civilă, deoarece cauza penală în prima instanță a fost examinată în lipsa inculpatului. Mai mult, inculpatul nici pînă la momentul de față nu și-a cerut scuze de la partea vătămată, fapt ce denotă atitudinea indiferentă a inculpatului față de urmărire prejudiciabile cauzate.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2016, apelurile declarate au fost admise, sentința a fost casată parțial, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit căreia inculpatului Gobja Constantin i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 2 Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Ungureanu Teodor privind încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată a fost admisă în principiu, cu dreptul de a se adresa în instanța de drept comun în procedură civilă. S-a admis parțial pretențiile părții vătămate Ungureanu Teodor către inculpatul Gobja Constantin privind încasarea prejudiciului moral, încasînd din contul inculpatului în beneficiul lui Ungureanu Teodor suma de 10 000 lei cu titlul de prejudiciu moral, iar celelalte pretenții formulate în acest sens au fost respinse. În rest, celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute fără modificări.
Verificînd legalitatea și temeinicia sentinței contestate, prin cercetarea probelor anexate la materialele dosarului, cît și a declarațiilor părții vătămate și a martorilor audiați, instanța de apel a considerat că acțiunile inculpatului corect au fost încadrare în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, dovedindu-se cu certitudine vinovăția acestuia în săvîrșirea infracțiunii incriminate. Astfel, instanța de apel a menționat că prima instanță corect și obiectiv a stabilit starea de fapt și drept reținută în sarcina inculpatului, însă la aplicarea pedepsei sub formă de amendă, nu a ținut cont de criteriile de individualizare a pedepsei, ce a dus la aplicarea față de inculpat a unei pedepse disproporționale în raport cu fapta comisă de către acesta și personalitatea lui. Instanța de apel a reținut argumentele invocate în apelurile declarate referitor la pedeapsa aplicată inculpatului, indicîndu-se că persoanei recunoscute vinovate i se stabilește o pedeapsă direct proporțională cu faptele comise, și consecințele acesteia. Ținînd seama de circumstanțele stabilite la caz, instanța de apel a considerat oportun de a aplica în privința lui Gobja Constantin o pedeapsă între minimul spre mediu prevăzut la sancțiunea normei incriminate, și anume 1 an închisoare, care a considerat că este un termen suficient pentru a influența comportamentul inculpatului în vederea corectării și reeducării lui. Prin urmare, instanța de apel a constatat că, scopul educativ și preventiv al pedepsei numite inculpatului Gobja Constantin în raport cu personalitate sa și faptele comise, circumstanțele relevante pentru adoptarea unei condamnări obiective și echitabile poate fi atins doar prin aplicarea pedepsei închisorii cu izolare de societate, reabilitare și corijare în locurile de detenție. Instanța de apel, la determinarea modului și măsurii de pedeapsă în privința inculpatului Gobja Constantin a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite care este mai puțin gravă, constituind o infracțiune răspîndită și periculoasă, care este o categorie de infracțiuni comiterea cărora în ultimul timp a atins un nivel înalt, unul din motive fiind și blîndețea pedepselor aplicate, care de fapt nu sunt percepute real de către condamnați. În același timp, instanța de apel a ținut cont și de prevederile art. 364 alin. (8) Cod penal, iar ca urmare i-a stabilit o pedeapsă în corespundere cu prevederile legale, aceasta fiind echitabilă în raport cu fapta comisă. Referindu-se la argumentele invocate de către partea vătămată, privind acțiunea civilă înaintată, instanța de apel analizînd materialele dosarului prezentate în acest sens, a considerat că aceasta urmează a fi admisă parțial, dipunînd încasarea a sumei de 10 000 lei cu titlul de 3 prejudiciu moral, de la inculpatul Gobja Constantin în beneficiul părții vătămate Ungureanu Teodor. În continuare, instanța de apel referindu-se la solicitarea încasării prejudiciului material, a indicat că o consideră întemeiată, urmînd a fi admisă în principiu, cu ulterioara adresării părții vătămate în instanța de drept comun în procedură civilă pentru a putea demonstra necesitatea încasării întregii sume solicitate, cu titlul de prejudiciu material.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Bînzari Liliana în numele inculpatului Gobja Constantin a atacat-o cu recurs ordinar, prin care solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței primei instanțe. Recurentul critică decizia instanței de apel sub aspectul individualizării eronate a pedepsei stabilite inculpatului Gobja Constantin de către instanța de apel. Astfel, indică că instanța de apel în mod greșit a concluzionat că este imposibilă corijarea lui Gobja Constantin, în urma stabilirii unei pedepse pecuniare, care de altfel a fost deja achitată de către ultimul. Tot aici, menționează că instanța de apel nu a ținut cont de comportamentul părții vătămate Ungureanu Teodor, care de fapt la provocat pe Gobja Constantin să săvîrșească fapta ilicită.
Procurorul a depus referință asupra recursului declarat de avocatul Bînzari Liliana în numele inculpatului Gobja Constantin menționînd că acestea urmează a fi declarat inadmisibil, deoarece instanța de apel a adoptat o decizie legală și întemeiată.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, or în vederea acestei statuări se expun următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărîrile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Lecturînd textul recursului, Colegiul penal constată că, recurentul contestă decizia instanței de apel în latura penală, și anume, își manifestă dezacordul cu pedeapsa stabilită inculpatului Gobja Constantin, pe care o consideră prea aspră. Așadar, avînd în vedere că recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită de către instanțele de fond și cu încadrarea juridică a faptei prejudiciabile săvîrșite de inculpat, în continuare instanța de recurs se va expune doar asupra aspectului ce vizează individualizarea pedepsei stabilite inculpatului Gobja Constantin. 4 Reieșind din materialele dosarului, Colegiul penal constată că cauza penală nominalizată a fost examinată în procedura simplificată prevăzută la art. 364/1 Cod de procedură penală, iar potrivit cerințelor prescrise la alin. (8) art. 364/1 Cod de procedură penală, noile limite de pedeapsă potrivit cărora instanța de judecată este în drept să stabilească pedeapsa individualizată inculpatului reducînd o treime din limita minimă și maximă prevăzută de sancțiunea normei penale incriminate inculpatului. În continuare, după ce au fost stabilite noile limite de pedeapsă, instanța de judecată, călăuzindu-se de prevederile art. 75 Cod penal, purcede la operațiunea de individualizare a pedepsei, prin care pedeapsa este adaptată nevoilor de apărare socială, în raport cu gravitatea concretă a infracțiunii, cît și cu periculozitatea infractorului, pentru a asigura îndeplinerea funcțiilor și scopurilor acesteia. Astfel, Colegiul penal menționează că instanța de apel corect a reținut că pedeapsa pecuniară stabilită inculpatului nu este echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea infractorului, cu gravitatea infracțiunii săvîrșite și nu va duce la atingerea scopului pedepsei penale (art. 61 Cod penal). Tot aici, se reține că pedeapsa se consideră echitabilă cînd aceasta impune inculpatului lipsuri și restricții ale drepturilor inculpatului proporționale cu gravitatea infracțiunii săvîrșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii societăți perturbate prin infracțiunea comisă. De asemenea, este relevant de a specifica despre faptul că instanța de fond a reținut în cauză ca circumstanțe atenuante: recunoașterea vinovăției, căința sinceră a inculpatului de cele comise, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, iar circumstanțe agravante nu au fost stabilite. În contextul dat, ținînd cont că cauza penală a fost examinată în prima instanță în procedură simplificată, urmează a se consemna că recunoașterea vinovăției care atrage incidența procedurii simplificate nu poate fi valorificată ca o circumstanță atenuantă, deoarece asta ar însemna că aceleiași situații de drept i se acordă deja o dublă valență jurdică. Reieșind, din cele menționate, Colegiul penal reține că instanța de apel a efectuat o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului urmărind în acest sens comportamentul său de înainte și după săvîrșirea infracțiunii incriminate, precum și de circumstanțele săvîrșirii acesteia. Din atare considerente, Colegiul penal punctează că temeiul pentru recurs invocat de recurent nu este relevant cauzei, iar pedeapsa a fost stabilită în deplin acord cu prevederile art. 61 și 75 Cod penal. În speța dată, față de toate aspectele expuse, Colegiul penal apreciază că criticile formulate de recurent sunt vădit neîntemeiate, iar circumstanțele reale ale săvîrșirii faptei prejudiciabile și cele personale ale inculpatului nu sunt de natură să atragă după sine adoptarea unei soluții de redozare a pedepsei stabilite. Reieșind cele expuse supra, Colegiul penal ajunge la concluzia că hotărîrea atacată este legală și întemeiată, fiind adoptată în corespundere cu prevederile legale prescrise de art. 414-419 5 Cod de procedură penală, iar careva temeiuri de intervenire în aceasta la etapa dată nu au fost depistate, și din atare considerente, recursul ordinar declarat de avocatul Bînzari Liliana în numele inculpatului Gobja Constantin, este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Bînzari Liliana în numele inculpatului Gobja Constantin, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2016, în cauza penală privindu-l pe Gobja Constantin Andrei, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 11 noiembrie 2016. Președinte URSACHE Petru Judecător NICOLAEV Ghenadie Judecător MORARU Petru 6
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.