1ra-977/2016 — art. 361 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 361 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 5, 6, 8 CPP
1ra-977/2016 — art. 361 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra-977/2016
CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE
D E C I Z I E
25 mai 2016 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte – Petru Ursache
judecători – Ghenadie Nicolaev și Petru Moraru,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de inculpatul
Perju Gheorghe, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Hîncești din 14
octombrie 2015 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 februarie
2016, în cauza penală în privința lui
Perju Gheorghe Vladimir, născut la 17
martie 1990, originar și domiciliat în mun.
Chișinău, str. Cuza Vodă, nr. 43, ap. 24
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 14.09.2015 – 14.10.2015;
Instanța de apel: 01.12.2015 – 10.02.2016;
Instanța de recurs: 11.04.2016 – 25.05.2016.
Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul
penal al Curții Supreme de Justiție
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Hîncești din 14 octombrie 2015, pronunțată în baza
prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, Perju Gheorghe Vladimir a fost
recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 361 alin. (1) Cod penal,
fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 225 (două sute douăzeci
și cinci) unități convenționale, echivalentul a 4 500 (patru mii cinci sute) lei.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Perju Gheorghe
Vladimir, la data de 13.03.2015, aproximativ la orele 09.30 în procesul perfectării
actelor de călătorie pe direcția de ieșire din R. Moldova la SPF Leușeni, fiind la volanul
unității de transport de model „Mercedes Sprinter” cu n/î IS03KGB a prezentat
controlului de frontieră un document oficial falsificat și anume permisul de conducere
1
nr. 094403253 din 08.10.2009, eliberat pe numele său, care potrivit concluziei din
raportul de constatare tehnico-științific nr. 156 din 31.03.2015 nu e confecționat la
întreprinderea specializată în confecționarea documentelor a ÎS „CRIS Registru”.
Nefiind de acord cu sentința pronunțată, împotriva acesteia a declarat apel
inculpatul Perju Gheorghe, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi
hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să fie dispusă achitarea
sa. În susținerea cerințelor înaintate în apel, inculpatul a invocat că nu a acționat cu
intenție, deoarece despre faptul că permisul de conducere este fals a aflat abia la vamă,
la data de 13.03.2015, cînd i s-a retras acest permis.
A mai indicat că a primit acest permis de conducere de la SEET, de la un
intermediar, pentru care a achitat taxa solicitată. Peste cîteva luni, intermediarul l-a
telefonat și i-a spus să vină la SEET să-i dea permisul pentru că este gata. El a mers și
acesta i-a dat permisul de conducere. A subliniat că nu a bănuit că acest act este fals. În
prezent deține alt permis de conducere, pe care tot de la SEET l-a primit. Acest permis
l-a prezentat poliției, la vamă, la bancă, dar nimeni nu i-a comunicat că actul nu este
valabil. Apelantul a mai menționat că avocatul care a participat în prima instanță a ținut
partea acuzatorului, dar nu l-a apărat.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 februarie 2016
apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.
Pentru a motiva decizia adoptată, instanța de apel a constatat că la pronunțarea
sentinței, prima instanță a stabilit corect circumstanțele de fapt și de drept și just a
concluzionat că inculpatul Perju Gheorghe Vladimir a comis anume fapta infracțională
imputată prin rechizitoriu, care a fost corect încadrată juridic în dispoziția art. 361 alin.
(l) Cod penal, iar vinovăția acestuia a fost dovedită din totalitatea de probe acumulate la
cauza penală, fiind corect apreciate, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,
utilității și veridicității, iar toate în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor.
Totodată, instanța de apel a evidențiat că în cererea de examinare a cauzei penale
în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul Perju Gheorghe
Vladimir a indicat că vina o recunoaște pe deplin. De asemenea, instanța de apel a
constatat că prima instanță, la judecarea cauzei în fond, i-a explicat inculpatului și
apărătorului său că din momentul admiterii cererii de examinare a cauzei penale în baza
probelor administrate în faza de urmărire penală, aceștia nu pot renunța ulterior, pe
parcursul procesului penal, la opțiunea de examinare a cauzei penale în ordinea
prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală (f.d. 75,79-verso).
De asemenea, instanța de apel a reținut că permisul de conducere pe care
inculpatul 1-a deținut anterior celui depistat a fi fals, i-a fost reținut în România, iar
procedura de recuperare a permisului de conducere nu poate fi alta decît cea prevăzută
de lege, de la instituția competentă, dar nu de la intermediari or, permisul de conducere
care i-a fost reținut în România, inculpatul l-a obținut anume la serviciul specializat al
2
ÎS „CRIS Registru”, fără intermediari, fapt recunoscut de către inculpat, circumstanță ce
demonstrează că acesta cunoștea procedura legală de obținere a permisului de
conducere.
În opinia instanței de apel, cele sus elucidate demonstrează că, inculpatul a
acționat cu intenție or, fiind matur, responsabil și conștient, acesta își dădea seama de
acțiunile sale, putînd să prevadă că intermediarul, nefiind un angajat al serviciului de
stat specializat, nu avea atribuțiile de eliberare a unui permis de conducere valabil din
punct de vedere legal, și totuși a admis în mod conștient acest fapt, considerente din
care, este irelevant și argumentul inculpatului precum că a aflat abia la data de
13.03.2015, la punctul de trecere a frontierei că permisul de conducere cu nr.
094403253 din 08.10.2009 este fals.
Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar inculpatul Perju
Gheorghe, care invocînd temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 8)
Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărîri prin
care să fie dispusă încetarea procesului penal.
În vederea motivării recursului declarat, recurentul afirmă că nu a cunoscut faptul
că actul deținut de el, permisul de conducere eu nr. 094403253 din 08.10.2009 eliberat
de SEET mun. Chișinău este fals. A aflat acest fapt de la polițistul care i l-a retras, apoi
de la procuror, care i-a adus la cunoștință rezultatul expertizei. Prin urmare, susține că
nu a acționat cu intenție.
La fel, invocă faptul că la judecarea cauzei în apel nu a fost citat legal, nefiind
expediată în adresa acestuia nicio citație, iar despre desfășurarea ședințelor de judecată a
aflat de pe site-ul oficial al Curții de Apel Chișinău.
Consideră că potrivit informației vizualitate de pe site-ul oficial al Curții de Apel
Chișinău în privința sa au fost emise două decizii contradictorii.
Pe marginea recursului a depus referință procurorul din Procuratura de nivelul
Curții Supreme de Justiție, care a solicitat respingerea acestuia, cu menținerea deciziei.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit
neîntemeiat, or în vederea acestei statuări se expun următoarele considerente de fapt și
drept.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de
recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva hotărîrii
instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în
cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate.
Reieșind din textul recursului declarat, inculpatul contestă prezența elementelor
constitutive a infracțiunii incriminate, insistînd pe lipsa intenției directe, deoarece nu era în
cunoștință de cauză că permisul de conducere pe care îl deținea era fals.
3
Colegiul penal nu poate fi de acord cu afirmația dată, întrucît instanța de apel a
examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptînd o soluție corectă privind
condamnarea inculpatului Perju Gheorghe în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 361
alin. (1) Cod penal. Această concluzie este corespunzătoare cumulului de probe administrat
și nemijlocit verificat în ședința de judecată a instanței de apel în condițiile art. 100 alin. (4)
Cod de procedură penală și, just apreciate potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din
punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce,
în baza cărora instanța de apel, în condițiile legii, a stabilit cu certitudine toate aspectele de
fapt și de drept, ajungînd legal și întemeiat la concluzia corectă cu privire la vinovăția
inculpatului Perju Gheorghe în comiterea faptei incriminate prin rechizitoriu.
Mai mult, la argumentul în cauză instanța de apel s-a expus motivat în decizia
adoptată, motivare pe care instanța de recurs o consideră justă și întemeiată: „În opinia
instanței de apel, cele sus elucidate demonstrează că, inculpatul a acționat cu intenție
or, fiind matur, responsabil și conștient, acesta își dădea seama de acțiunile sale, putînd
să prevadă că intermediarul, nefiind un angajat al serviciului de stat specializat, nu
avea atribuțiile de eliberare a unui permis de conducere valabil din punct de vedere
legal, și totuși a admis în mod conștient acest fapt, considerente din care, este irelevant
și argumentul inculpatului precum că a aflat abia la data de 13.03.2015, la punctul de
trecere a frontierei că permisul de conducere cu nr. 094403253 din 08.10.2009 este
fals.”
La fel, instanța de recurs atestă faptul că cauza a fost examinată în baza art. 3641 Cod
de procedură penală, iar potrivit explicațiilor date în pct. 19 al Hotărîrii Plenului Curții
Supreme de Justiție nr. 13 din 16.12.2013 „Cu privire la aplicarea prevederilor art. 3641
Cod de procedură penală de către instanțele judecătorești” este punctat că din momentul
pronunțării încheierii, inculpatul și apărătorul lui nu mai pot renunța pe parcursul
procesului penal asupra opțiunii sale de a fi judecată cauza potrivit procedurii
simplificate. Dacă, eventual, inculpatul ori apărătorul lui, după adoptarea încheierii
privind admiterea cererii de judecare în ordinea art. 3641 Cod de procedură penală, în
timpul audierii ori după aceasta, renunță la procedura simplificată, instanța, prin
încheiere protocolară, va indica că renunțarea nu poate fi admisă.
Astfel, la materialele cauzei este anexată o cerere scrisă personal de către inculpat și
contrasemnată de către acesta din urmă, în care își recunoaște vina și solicită examinarea
cauzei în baza art. 3641 Cod de procedură penală (f.d. 75, vol. I), iar prin încheiere
protocolară, prima instanță a admis cererea dată, făcînd mențiunea că din momentul
admiterii acesteia, inculpatul nu poate renunța la opțiunea de judecare a cauzei în procedura
respectivă (f.d. 79, verso, vol. I).
În acest context, este necesar de a sublinia că, ținînd cont de specificul procedurii
reglementate la art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul și apărătorul acestuia sunt în
drept să conteste hotărîrile pronunțate pe caz, doar sub aspectul individualizării pedepsei,
iar instanțele de fond, la rîndul lor, din momentul admiterii cererii privind examinarea
4
cauzei în baza probelor administrate la faza urmării penale, nu pot reține o altă situație de
fapt și o altă încadrare juridică decît cea reținută în rechizitoriu.
Nu poate fi reținut ca întemeiat nici argumentul prin care inculpatul afirmă că nu a
fost citat în instanța de apel, or, potrivit materialelor cauzei, la filele dosarului 100-101 este
anexat avizul de recepție, prin care se confirmă expedierea citației în adresa celui din urmă,
aceasta nefiind recepționată de către destinatar, din motive necunoscute instanței de apel.
Ulterior, în ședința de judecată din data de 20 ianuarie 2016 a fost pusă în discuție
posibilitatea examinării cauzei în lipsa inculpatului, dispunîndu-se amînarea ședinței pentru
data de 10 februarie 2016 (f.d. 105-106, vol. I). La data de 01 februarie 2016, inculpatul
Perju Gheorghe a înaintat o cerere prin care a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa (f.d.
108, vol. I). Astfel, reieșind din cele constatate supra, Colegiul penal nu atestă careva
încălcări procedurale în sensul invocat de către recurent.
Totodată, afirmația recurentului precum că în privința sa instanța de apel a pronunțat
două hotărîri contradictorii pe una și aceeași cauză în baza informației de pe site-ul oficial
al Curții de Apel Chișinău este nefondată și lipsită de suport juridic, deoarece la data de
10.02.2016 a fost plasat rezultatul ședinței de judecată, în care a fost pronunțat dispozitivul
deciziei, iar la data de 09.03.2016 urma să aibă loc pronunțarea deciziei integrale.
Reieșind din cele consemnate în prezenta decizie, instanța de recurs conchide că
examinarea cauzei penale în privința inculpatului în ordine de apel a avut loc cu respectarea
tuturor rigorilor de ordin material și procedural, cu indicarea și motivarea tuturor
temeiurilor tranșante pentru justa soluționare a cauzei penale, motivare pe care instanța de
recurs și-o însușește pe deplin și o consideră legală și întemeiată.
În corespundere cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Perju Gheorghe
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 februarie 2016, în
propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 iunie 2016.
Președinte Petru Ursache
Judecători Ghenadie Nicolaev
Petru Moraru
5