1ra-1902/2016 — art. 186 alin. 2 lit. d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 186 alin. 2 lit. d CP
- Temei legal
- art. 429 şi 430 CPP
1ra-1902/2016 — art. 186 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra-1902/2016
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
19 octombrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Petru Ursache,
Judecători – Nadejda Toma, Vladimir Timofti,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de inculpatul
Farfacari Artur, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău
din 29 ianuarie 2016, în cauza penală în privința lui
Farfacari Artur Anatoli, născut la 15
septembrie 1991, originar și domiciliat în or.
Edineț, str. Alexandru cel Bun nr. 112, ap. 2.
Termenul de examinare a cauzei:
27.11.2014-29.01.2016 (prima instanță)
22.09.2016-19.10.2016 (instanța de recurs)
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 29 ianuarie 2016, Farfacari
Artur a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit.
d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare, pe un termen de 3 ani.
În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1)-(4) Cod penal, pentru concurs de
infracțiuni, prin cumul parțial al pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Briceni din
27.11.2014, lui Farfacari Artur i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare
pe un termen de 7 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.
A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Garagan Mihai,
cu dispunerea încasării de la Farfacari Artur în beneficiul lui Garagan Mihai a prejudiciului
material, în sumă de 2353 lei. În rest, acțiunea civilă înaintată de Garagan Mihai a fost
respinsă, ca neîntemeiată.
Potrivit sentinței s-a stabilit că inculpatul Farfacari Artur, la 12.03.2014, în perioada
de timp de la orele 04:00 până la orele 07:00, aflându-se în incinta internet-clubului “Nexus”
din str. Kiev nr. 12, mun. Chișinău, urmărind scopul de cupiditate, acționând din intenție
directă, pe ascuns a sustras de pe masa de serviciu a angajatului Mihai Garagan, telefonul
mobil de model “Sony Xperia E”, evaluat la prețul de 2353 lei, care se afla într-o husă de
1
piele, evaluată la prețul de 80 lei, după care cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii
infracțiunii, cauzând părții vătămate un prejudiciu material în proporții considerabile, în
sumă totală de 2433 lei.
Împotriva sentinței nu a fost declarat apel.
Sentința instanței de fond este atacată cu recurs ordinar de către inculpatul Farfacari
Artur, depus la 25 august 2016, care fără a exercita calea ordinară de atac – apelul și fără a
invoca vreun temei pentru recurs din cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură
penală, a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă
suspendarea condiționată a executării pedepsei, în temeiul art. 90 Cod penal sau, dacă acest
lucru nu este posibil, aplicarea unei pedepse mai blânde.
În motivarea cererii depuse, recurentul a indicat că din motivul condamnării sale au
de suferit membrii familiei sale, și anume mama care este în etate, soția care este spitalizată
și 3 copii minori, el fiind unicul întreținător al familiei.
Pe cauză a fost depusă referință de către procuror, care se pronunță pentru
inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, pe motiv că acesta nu îndeplinește cerințele de
conținut, prevăzute de art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu
materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal dispune inadmisibilitatea acestuia,
din următoarele considerente.
Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva hotărârii
instanței de apel, dispune inadmisibilitatea lui în cazul în care recursul nu îndeplinește
cerințele de formă și conținut, prevăzute în art. 429 și 430 Cod de procedură penală.
Potrivit prevederilor art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală nu pot fi atacate cu
recurs sentințele în privința cărora persoanele indicate în art. 401 Cod de procedură penală
nu au folosit calea apelului ori au retras apelul, dacă legea prevede această cale de atac.
Persoana care nu a folosit apelul poate ataca cu recurs decizia instanței de apel prin care i
s-a înrăutățit situația. Procurorul care nu a folosit apelul poate ataca cu recurs decizia prin
care a fost admis apelul declarat din partea apărării.
Conform prevederilor art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul se depune
de persoanele menționate în art. 421 și trebuie să fie motivat.
Prevederile art. 430 pct. 4) Cod de procedură penală stabilesc necesitatea expunerii în
cererea de recurs a datelor privind denumirea instanței care a adoptat decizia în apel, data
pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau
respingerii apelului. La caz, Colegiul penal constată că cererea de recurs nu conține
expunerea asupra niciunei din acele mențiuni, enumerate anterior, reflectarea cărora este
obligatorie.
La rândul său, art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală stabilește că cererea de recurs
trebuie să includă conținutul și motivele recursului, cu argumentarea ilegalității hotărîrii
atacate și solicitările recurentului, cu indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 alin. (1)
2
Cod de procedură penală invocate în recurs și în ce constă problema de drept de importanță
generală abordată în cauza dată.
Colegiul penal constată că prevederile legale, anterior menționate, nu au fost
respectate de către recurent, fiind omisă expunerea asupra chestiunilor prevăzute de art. 430
pct. 4) Cod de procedură penală, din considerentul că recurentul, contrar prevederilor art.
420 alin. (4) Cod de procedură penală, a atacat sentința cu recurs ordinar, fără a exercita
calea ordinară de atac – apelul, în pofida faptului că în cauză penală calea de atac apelul nu
a fost exercitată de partea acuzării și, în mod respectiv, situația inculpatului nu s-a înrăutățit.
Totodată, recurentul a omis expunerea chestiunilor prevăzute la art. 430 pct. 5) Cod de
procedură penală, ce țin de motivarea recursului sub aspectul existenței temeiurilor pentru
recurs, prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.
Reieșind din cele constatate, instanța de recurs decide asupra inadmisibilității
recursului ordinar declarat, deoarece acesta nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut,
prevăzute în art. 429 și 430 Cod de procedură penală.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul
penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Farfacari Artur Anatoli,
împotriva sentinței Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 29 ianuarie 2016, în propria
cauză penală, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art.
429 și 430 Cod de procedură penală.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 11 noiembrie 2016.
Președinte Petru Ursache
Judecători Nadejda Toma
Vladimir Timofti
3