1ra-1531/2016 — 190 alin.2, 352/1 CP

1ra-1531/2016 — 190 alin.2, 352/1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1531/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

26 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către

avocatul Raciula Alexandru în numele inculpatului Ursu Gheorghe, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Bălți din 18 decembrie 2015 și decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 27 aprilie 2016, în cauza penală privindu-l pe

Ursu Gheorghe Piotr, născut la 02 august 1962,

originar și domiciliat în s. Corlăteni, r-ul Rîșcani.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 18.03.2015 - 18.12.2015;

instanța de apel: 19.01.2016 - 27.04.2016;

instanța de recurs: 13.07.2016 - 26.10.2016.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului în cauză în baza

actelor din dosar,

CONSTATĂ :

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de:

- art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal și în baza acestei legi i s-a stabilit pedeapsa

sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale, fără privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate.

- art. 3521 Cod penal și în baza acestei legi fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă

de amendă în mărime de 300 unități convenționale, fără privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Ursu Gheorghe, pedeapsa definitivă sub

formă de amendă în mărime de 600 unități convenționale, fără privarea de dreptul

de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate.

A fost admisă în principiu acțiunea civilă a lui Andrușca Ghenadie, înaintată

împotriva inculpatului Ursu Gheorghe, urmând ca asupra cuantumului prejudiciului

să se expună instanța civilă.

1

inculpatul Ursu Gheorghe, fiind conștient de caracterul prejudiciabil al acțiunilor

sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile, admițând în mod conștient survenirea

acestor urmări, având scopul producerii unor consecințe juridice pentru sine și

pentru cet. Tambur Ilie, și anume înstrăinarea automobilului de model ,,Volkswagen

Passat” lui Tambur Ilie sau unei terțe persoane, la 08.06.2013, având pe numele său

certificatul de înmatriculare nr. 105605086 pe mijlocul de transport de model

,,Volkswagen Passat” de culoare roșie, cu înregistrarea de stat RS AM 881, motorul

AAZ010952, caroseria nr.WVWZZZ31ZNE104239, despre care știa cu certitudine că

a fost obținut în baza actului fals, s-a adresat către notarul public Teaca Larisa, biroul

cărei este amplasat în mun. Bălți, str. Ștefan cel Mare 6/3, cu cererea de a perfecta pe

numele lui Tambur Ilie procură, prin care l-a împuternicit pe ultimul să vândă,

doneze, schimbe, transmită în locațiune sau comodat automobilul de model

,,Volkswagen Passat” cu înregistrarea de stat RS AM 881, inclusiv i-a acordat dreptul

de a încheia actele juridice indicate cu sine însuși, tăinuind faptul că, înregistrarea

actelor pe automobilul menționat a avut loc în baza actelor false și automobilul se află

în circulație civila limitată.

Tot el, la 08.06.2013, aflându-se pe teritoriul mun. Bălți, str. Caraciobanu, fiind

conștient de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor

prejudiciabile, admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, activând cu

scopul îndreptat spre dobândirea ilegală a bunurilor altei persoane prin înșelăciune,

și anume trecând sub tăcere faptul care ar putea împiedica la înstrăinarea

automobilului, și anume că automobilul de model "Volkswagen Passat” de culoare

roșie, cu înregistrarea de stat RS AM 881, motorul AAZ010952, caroseria nr.

WVWZZZ31ZNE104239, la 07.07.2010 ilegal, adică în baza actelor falsificate, a fost

pus la evidența SEET Bălți, s-a înțeles cu cet. Tambur Ilie, despre vânzarea

automobilului dat contra 1 050 de euro.

În continuare, având scopul producerii unor consecințe juridice pentru sine și

pentru cet. Tambur Ilie, și anume înstrăinarea automobilului dat lui Tambur Ilie sau

unei terțe persoane, la 08.06.2013, având pe numele său certificatul de înmatriculare

nr. 105605086 pe mijlocul de transport de model "Volkswagen Passat” cu

înregistrarea de stat RS AM 881, despre care știa cu certitudine că a fost obținut în

baza actului fals, acesta fiind reținut la punctul de trecere vamală Criva-Mamaliga, s-

a adresat către notarul public Teaca Larisa, biroul cărei este amplasat în mun. Bălți,

str. Ștefan cel Mare 6/3, cu cererea de a perfecta pe numele lui Tambur Ilie procură,

prin care l-a împuternicit pe ultimul să vândă, doneze, schime, transmită în locațiune

sau comodat automobilul de model ,,Volkswagen Passat” cu înregistrarea de stat RS

2

AM 881, inclusiv i-a acordat dreptul de a încheia actele juridice indicate cu sine însuși,

tăinuind faptul că înregistrarea actelor pe automobilul menționat a avut loc în baza

actelor false și automobilul se află în circulație civilă limitată.

Ca consecință, procura eliberată din numele lui Ursu Gheorghe pe numele lui

Tambur Ilie, seria AE nr.974767, înregistrată cu nr.1313 din 08.06.2013, a servit temei

pentru vânzarea ulterioară a mijlocului de transport prin intermediul cet. Tambur Ilie

și Popovici Victor lui Andrușca Ghenadie, care l-a procurat cu prețul de 2 200 euro,

echivalent cu 36 740 lei, și a fost în imposibilitate de a înregistra dreptul de proprietate

asupra automobilului dat pe motivul că, certificatul de înmatriculare nr.025413414 a

fost anulat, iar certificatul de înmatriculare nr. 105605086, eliberat în baza acestuia, la

fel a fost lovit de nulitate, fiind eliberat în baza actelor false, prin urmare, a fost lipsit

și de dreptul de a se folosi de automobilul dat, fiindu-i cauzată o daună în proporții

considerabile în sumă de 36 740 lei.

casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri, prin care să fie achitat sub învinuirea

în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 3521, 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe

motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

În motivarea apelului a indicat că, instanța de fond incorect a apreciat probele

apărării, precum și a circumstanțelor cauzei.

Totodată, inculpatul a menționat că, instanța de fond a încălcat prevederile art.

8 alin. (2), 66 alin. (4) Cod de procedură penală, care expres prevede că, nimeni nu

este obligat să dovedească nevinovăția sa, iar exercitarea de către inculpat a

drepturilor de care dispune nu poate fi interpretată în detrimentul lui.

Mai mult, inculpatul a menționat că, nu a cunoscut absolut nimic și nu a luat

parte în nici un mod la respectivele acte juridice de înstrăinare a automobilului cet.

Andrușca Ghenadie .

Inculpatul a menționat că, în materialele cauzei este prezentă ordonanța

procurorului din 11.05.2011 (f.d.95), prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire

penală a lui Ursu Gheorghe din lipsa în acțiunile sale a elementelor infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal. De asemenea, la materiale este prezentă

scrisoarea nr.682 din 24.01.2012 (f.d.97), semnată de același procuror, prin care se

aduce la cunoștința lui Ursu Gheorghe faptul că, automobilul de model Volkswagen

Passat n/m RSAM881 nu constituie obiect de investigație pe cauză penală, nu a fost

sechestrat sau gajat, nici unul din acte nu a fost ulterior contestate de către partea

acuzării, însă au fost ignorate de către instanța de fond.

3

Mai mult, acesta a indicat că, actul întocmit de către acesta la notarul Teacă

Larisa, este unul valabil, fapt demonstrat atât prin declarației notarului cât și actele

enumerate mai sus.

respins ca fiind nefondat apelul inculpatului, împotriva sentinței, cu menținerea acesteia.

4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a constatat că, instanța de fond în

conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a respectat normele

procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele

cauzei, a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității, veridicității, și din punct de vedere al coroborării

lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunilor incriminate, precum și privitor la încadrarea acțiunilor inculpatului

Ursu Gheorghe în baza art. 190 alin. (2) lit. c) și 3521 Cod penal.

În acest sens, instanța de apel a conchis că, instanța de fond întemeiat a pus la

baza sentinței de condamnare plângerea cet. Andrușca Ghenadie din 24.08.2013 (f.d. 14);

încheierea emisă de șef-adjunct SIV a DDMT a DD a ÎS ”CRIS Registru” cu privire la

controlul efectuat pe marginea sesizării Comisariatului de poliție mun. Bălți din 31.05.2011,

prin care s-a dispus anularea procedurilor de radiere din evidență a automobilului de model

,,VW Passat” nr./înm C HV 468 și de reînmatriculare a acestuia pe numele cet. Ursu

Gheorghe, cu eliberarea nr. înm. RS AM 881 (f.d. 19-20); copia procurii eliberate de Tambur

Ilie pe numele lui Andrușca Ghenadie din 03.08.2013 (f.d.22); procesul-verbal de ridicare din

30.10.2013, conform căruia se ridică de la Andrușca Ghenadie și se examinează automobilul

de model „VW Passat” de culoare roșie cu n/î RS AM 881, cu tabelul foto (f d. 65-68);

scrisoarea adresată IP Bălți al IGP al MAI al RM nr. 03/4716 din 29.10.2013 (f.d. 71);

informația eliberată de Ministerul Tehnologiei Informaționale și Comunicații, întreprinderea

de stat ”Centrul Resurselor Informaționale de stat Registru”, Direcția înregistrare a

transportului și calificarea conducătorilor auto nr. 03/5278 din 04.32.2013, potrivit căreia

după cet. Ursu Gheorghe în perioada 01.01.2010-01.12.2013 nu au fost înregistrate mijloace

de transport (f.d. 77); ordonanța procurorului Cebanciuc Violeta din 11.05.2011 privind

scoaterea bănuitului de sub urmărire penală din lipsa în acțiunile lui Ursu Gheorghe și Mortu

Alexandru a elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal

(f.d.95-96); informația eliberată de Agenția Națională Transport Auto din 12.03,2014 (f.d.

111); informația eliberată de CA ”Moldova-Astrovaz” SRL din 12.06.2014, potrivit căreia la

data de 24.05.2009 a fost încheiat contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto

internă cu asiguratul Ursu Gheorghe pentru automobilul de model „WV Passat” a.f. 1990,

cu nr./înm. CHV 468, cu valabilitatea asigurării 25.05.2009-24.05.2010 (f.d. 142); contractul

de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă nr. BR 008818 din 27.05.2009,

4

încheiat cu asiguratul Ursu Gheorghe pentru automobilul de model „WV Passat” a.f. 1990,

cu nr/înm. C HV 468 (f.d. 143); cererea si contractul de asigurare obligatorie de răspundere

civilă auto din 23.05.2011 (f.d. 152-153); raportul de verificare tehnică a vehiculului din

23.05.2011 (f.d. 154, 155); procesul-verbal de ridicare din 10.06.2014 (f.d. l57); raportul de

verificare tehnică a vehiculului din 13.05.2010 (f.d. 158); procesul-verbal de ridicare din

01.04.2014 (f.d.159); raportul de verificare tehnică a vehiculului din 20.05.2009 (f.d. 161);

procesul-verbal de ridicare din 07.04.2014 (f.d. 163); copia procurii eliberate de Ursu

Gheorghe pe numele lui Tambur Ilie din 08.06.2013 (f.d. 164-165); ordonanța cu privire la

începerea urmăririi penale conform semnelor infracțiunii prevăzute de art. 3521 Cod penal din

13.02.2015 (f.d. 176); proces-verbal de autosesizare despre săvârșirea infracțiunii (f.d. 179);

ordonanță de anexare a documentelor la cauza penală din 24.02.2015 (f.d. 184); copia

raportului de constatare tehnico-științifică nr.2759 din 17.12.2010, potrivit căruia certificatul

de înmatriculare cu numărul 025413414, eliberat la 09.09.2002 pentru autovehiculul

„Volkswagen Passat”, numărul caroseriei WVWZZZ31ZNE104239, cu numărul de

înregistrare C HV 468, pe numele cet. Balan Vladimir a fost confecționat din hârtie plastifiată

de culoare albă, cu folosirea aparatelor de multiplicat computerizate cu imprimantă cu Laser

jet color, nu după modelul tip la întreprinderea de stat ”CRIS Registru”. Holograma cu

numărul de identificare 2246925 din certificatul de înmatriculare prezentat spre examinare

este veridică și corespunde modelului tip, fiind extrasă din alt document și folosit repetat (f.d.

190-195); copia certificatului de înmatriculare (f.d. 196); procesul-verbal de examinare din

08.07.2011 (f.d. 197-198).

Astfel, din declarațiile părții vătămate, date în instanța de fond, precum și din

celelalte probe scrise prezente pe cauză rezultă, cu certitudine că, Ursu Gheorghe a

comis infracțiunile prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) și 3521 Cod penal.

Instanța de apel a statuat că, instanța de fond corect a apreciat categoria și

măsura pedepsei cu aplicarea amenzii, ținând cont de circumstanțele cauzei și de

persoana celui vinovat, totodată, incorect nu a aplicat pedeapsa complimentară

obligatorie prevăzută de lege.

Astfel, instanța de fond la stabilirea pedepsei cu amendă inculpatului Ursu

Gheorghe, a acordat deplină eficiență și a ținut cont de prevederile art. 61 Cod penal,

conform căruia pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc

de corectare și reeducare a condamnatului, și respectiv, la rândul său are drept scop

restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane, la

fel și de prevederile art. 75 Cod penal, conform cărora persoanei recunoscute vinovate

de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă

conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei,

5

instanța de judecată a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul

acestora, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață

ale familiei acestuia.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel a menționat că, instanța de fond

corect a statuat că, anterior inculpatul Ursu Gheorghe nu a fost judecat (vol. I, f.d. 38),

este angajat în câmpul muncii, la locul de trai se caracterizează pozitiv, fapt confirmat

prin caracteristica eliberată de primarul satului Corlăteni (vol. I, f.d. 37), și în atare

circumstanțe corect a stabilit că, întru executarea scopului pedepsei penale este

oportună aplicarea pedepsei sub formă de amendă, astfel fiind posibilă restabilirea

ordinii de drept încălcate.

Totodată, instanța de apel a menționat că, prima instanță incorect nu a aplicat în

privința inculpatului pedeapsa complimentară-privarea de dreptul de a ocupa

funcție sau de a exercita activitate prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. c) și 3521 Cod

penal, or, această pedeapsă fiind obligatorie nu putea fi exclusă și motivată prin

prisma art. 65 Cod penal, iar careva circumstanțe atenuante excepționale în privința

inculpatului nu au fost stabilite.

Astfel, instanța de apel ținând cont de prevederile art. 410 alin. (1) Cod de

procedură penală, care indică că instanța de apel soluționând cauza, nu poate crea o

situație mai gravă pentru persoana care a declarat apel, având în vedere că apelul a

fost declarat de inculpat, nu a intervenit în modificarea sentinței.

Instanța de apel, a respins argumentul inculpatului Ursu Gheorghe precum că,

instanța de fond a considerat probată o acuzare formulată pe o concluzie întemeiată

pe o apreciere arbitrară, părtinitoare a probelor administrate de partea acuzării cu

ignorarea argumentelor apărării, deoarece în cadrul examinării cauzei, atât în

instanța de fond cât și în instanța de apel au fost cercetate toate probele solicitate atât

de partea acuzării cât și de partea apărării, ultimilor nefiindu-le îngrădit dreptul

dovedirii nevinovăției sale prin solicitarea cercetării probelor propuse de ei.

Totodată, cele invocate mai sus de către apelant au fost apreciate de către instanța de

apel ca fiind o metodă de expunere a dezacordului său cu sentința emisă, ceea ce în

situația dată nu poate echivala cu achitarea inculpatului după cum s-a solicitat prin

apel.

Mai mult, instanța de apel a respins argumentele inculpatului Ursu Gheorghe

precum că, pașaportul tehnic pe automobilul înstrăinat de el era valabil, precum și că

între el și partea vătămată Andrușca Ghenadie nu a avut loc nici o întâlnire, nici o

discuție și nici o transmitere de mijloace bănești aferentă actului juridic de vânzare-

cumpărare a automobilului, el înstrăinând automobilul indicat lui Tambur Ilie, iar

6

partea vătămată Andrușca Ghenadie a procurat automobilul respectiv de la Popovici

Victor, or, la momentul înstrăinării automobilului Ursu Gheorghe cunoștea despre

faptul că, pașaportul tehnic a automobilului dat este fals.

Aceasta se demonstrează prin raportul de constatare tehnico-științifică nr.2759

din 17.12.2010, efectuat în cauza penală nr.2010041233 pornită în baza art. 361 alin.

(1) Cod penal, pe faptul falsificării pașaportului tehnic a automobilului de model

"Volkswagen Passat” de culoare roșie, cu înregistrarea de stat RS AM 881, conform

căruia certificatul de înmatriculare cu numărul 025413414, eliberat la 09.09.2002,

pentru autovehiculul ,,Volkswagen Passat”, nr. caroseriei WVWZZZ31ZNE104239,

cu numărul de înregistrare CHV 468, pe numele cetățeanului Bălan Vladimir a fost

confecționat din hârtie plastifiată de culoare albă, cu folosirea aparatelor de

multiplicat computerizate cu imprimanta cu Lase Jet color, nu după modelul tip la

Întreprinderea de stat CRIS ”Registru”.

Holograma cu numărul de identificare 2246925 din certificatul de înmatriculare

prezentat spre examinare este veridică și corespunde modelului tip, fiind extrasă din

alt document și folosită repetat.

Astfel, în această cauză, inculpatul a avut calitate de bănuit, și prin ordonanța

procurorului din 11.05.2011, privind scoaterea bănuitului de sub urmărire penală,

acesta a fost scos de sub urmărire penală din lipsa în acțiunile lui a elementelor

constitutive a infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, pe faptul

falsificării pașaportului tehnic, însă necătând la acest fapt a comercializat automobilul

dat, la fel și la perfectarea procurii pe numele lui Tambur Ilie la notarul public Teacă

Larisa, acesta a tăinuit faptul că, înregistrarea actelor pe automobil a avut loc în baza

actelor false și automobilul se află în circulație civilă limitată.

Reieșind din cele menționate supra, instanța de apel a conchis că, apelul declarat

de către inculpatul Ursu Gheorghe este nefondat, iar sentința instanței de fond este

legală și întemeiată.

Raciula Alexandru în numele inculpatului Ursu Gheorghe, în temeiurile art. 427

alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor

anterioare și achitarea inculpatului pe motiv că, în acțiunile acestuia lipsesc

elementele infracțiunilor imputate.

Recurentul în motivarea recursului declarat, invocă faptul că, instanța de apel

incorect a respins apelul declarat de inculpat fără a da răspuns la argumentele

invocate de către acesta și anume:

- automobilul în litigiu nu constituie obiect de investigații, nu a fost sechestrat

sau gravat, fapt demonstrat prin ordonanța procurorului din 11.05.2011 cu privire la

7

scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului (f.d. 95), scrisoarea nr. 682 din

24.01.2012 (f.d. 97);

- nu au fost întrunite elementele infracțiunilor imputate inculpatului.

5.1. Procurorul a depus referință asupra recursului declarat, pronunțându-se

pentru respingerea acestuia, deoarece în esență recurentul nu a argumentat

convingător ilegalitatea deciziei contestate și nici nu a indicat problema de drept de

importanță generală abordată în cauza dată.

inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, or în vederea acestei statuări se expun

următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs

sunt vădit neîntemeiate.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurentă.

În această consecutivitate se reține că, în recursul ordinar, apărătorul a invocat

în drept temeiuri de casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6), 8) Cod de procedură penală, precum că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii

sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței și nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Colegiul penal reține că, aceste temeiuri nu și-au găsit confirmarea în instanța de

recurs. Mai mult, din conținutul recursului rezultă că, apărarea invocă dezacordul cu

modalitatea de apreciere a probelor. Motivele aduse de către recurent, referitor la

dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel, ține de starea de fapt și

nu sunt prevăzute ca temei pentru recurs stipulate în art. 427 Cod de procedură

penală.

Mai mult, Colegiul penal remarcă faptul că, în speță, conținutul probelor și

valoarea lor probatorie este detaliat analizată în textul deciziei instanței de apel. Art.

430 Cod de procedură penală, prevede căror anume cerințe trebuie să corespundă

cererea de recurs pentru a fi preluată pentru examinare, în special, textul recursului

trebuie să conțină argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea expresă a

temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din

8

acestea) și cu invocarea problemei de drept ce persistă în cauză, indicând care este

eroarea de drept comisă de instanțele ierarhic inferioare în opinia celui care declară

recursul.

Așadar, Colegiul penal verificând textul recursului declarat, constată că

recurentul în argumentarea acestuia, expune aceleași argumente invocate la etapa

judecării apelului și remarcă că, instanța de apel greșit a reținut în sarcina

inculpatului vinovăția de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c)

și 3521 Cod penal.

Totodată, recurentul mai invocă în recursul său ca temei de casare a hotărârilor

adoptate de instanțele de fond art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

Instanța de recurs menționează că, acest temei la care se referă autorul recursului

nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar servi ca temei

de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.

Colegiul penal indică că, instanța de apel în pct. 4.1 din prezenta decizie corect

a stabilit că, în acțiunile infracționale săvârșite de către inculpat sunt prezente atât

elementele infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, escrocherie,

adică dobândirea ilicită a automobilului ,,Volkswagen Pasat” prin înșelăciune,

cauzându-i pății vătămate o daună în proporții considerabile, cât și art. 3521 Cod

penal, tăinuind faptul că înregistrarea actelor automobilului a avut loc în baza actelor

false.

În același context, Colegiul penal evidențiază întrunirea la caz a laturii obiective

a infracțiunii de escrocherie, care constă din următoarele elemente: 1) fapta

prejudiciabilă, alcătuită din acțiunea principală – dobândirea ilicită a mijloacelor

bănești a altei persoane, și acțiunea adiacentă – înșelăciunea persoanei și abuzul de

încredere; 2) urmările prejudiciabile sub forma prejudiciului patrimonial efectiv; 3)

legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile.

Astfel, intenția inculpatului Ursu Gheorghe, a fost demonstrată prin faptul că,

trecând sub tăcere faptul că, există o problemă pentru a înstrăina automobilul în

cauză, deoarece certificatul de înmatriculare a fost obținut în baza unui act fals, acesta

fiind conștient de gradul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și

admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, activând cu scopul de

dobândire ilicită a bunurilor altei persoane a cauzat o dauna în proporții

considerabile părții vătămate, Andrușca Ghenadie.

9

Argumentele apărării precum că, inculpatul nu avea de unde să cunoască despre

faptul că, certificatul de înmatriculare a automobilului este cu elemente de falsificare,

Colegiul penal le respinge, deoarece conform Ordonanței de scoatere bănuitului de

sub urmărirea penală din 11 mai 2011 și raportului de constatare tehnico-științifică

nr. 2759 din 17 decembrie 2010, este evident că inculpatul cunoștea despre acest fapt.

Iar la 08 iunie 2013, acesta cunoscând situație descrisă mai sus a înstrăinat bunul,

mai mult, intenționat a tăinuit acest fapt, față de notarul Teaca Larisa.

Cu referire la cele menționate de recurent precum că, inculpatul Ursu Gheorghe

nu se face nevinovat în cele incriminate lui, Colegiul penal menționează că, vinovăția

acestuia a fost demonstrată printr-un șir de probe menționate în prezenta decizie la

pct. 4.1. Or, probele expuse mai sus, confirmă vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunii imputate și Curtea nu are temei pentru achitarea inculpatului, deoarece

argumentele recurentului nu și-au găsit confirmare.

Așadar, instanța de recurs menționează că, instanțele ierarhic inferioare, au

constatat și au motivat argumentat că, partea acuzării a prezentat probe

incontestabile în confirmarea vinovăției inculpatului în cele incriminate și, astfel,

corect a concluzionat că faptele imputate acestuia întrunesc elementele constitutive

ale infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) și 3521 Cod penal și, întemeiat a

pronunțat sentința de condamnare, referindu-se la probele invocate de procuror în

sprijinul acuzării, care au constituit obiectul cercetării judecătorești și, în sensul art.

94 Cod de procedură penală, nu au fost contestate de către partea apărării în condițiile

legii, la etapele respective ale procesului penal.

Față de cele ce preced, Colegiul penal ține să remarce că, în esență, criticile

formulate de recurent în recursul ordinar declarat, cu privire la dispunerea achitării

inculpatului, au format obiect de discuție la judecarea cauzei penale, atât în instanța

de fond, cât și în cea de apel și, cărora instanțele le-au dat o motivare corespunzătoare,

argumentată și pe larg expusă în hotărârile adoptate, soluție pe care instanța de

recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și

faptul că, verificând hotărârea atacată în raport cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod

de procedură penală, temeiuri de casare a hotărârii recurate nu s-au stabilit, or

concluzionând asupra celor expuse, instanța de recurs consideră că, în prezenta cauză

nu se constată careva erori de drept, care ar putea servi ca temei de casare a unei

hotărâri judecătorești.

În virtutea considerentelor expuse supra, constatând că, în cauză există o

concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța

de fond și cea de apel în privința inculpatului Ursu Gheorghe, nefiind identificată de

instanța de recurs prezența unei erori judiciare, care ar putea servi drept temei de

10

casare a deciziei recurate, Colegiul penal consideră ca fiind neîntemeiate criticile

formulate de către recurent.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către avocatul Raciula

Alexandru în numele inculpatului Ursu Gheorghe, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 27 aprilie 2016, în cauza penală în privința lui Ursu

Gheorghe Piotr, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la 09 noiembrie 2016.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

11