1ra-1531/2016 — 190 alin.2, 352/1 CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți din 18 decembrie 2015, Ursu Gheorghe a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de: - art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal și în baza acestei legi i s-a stabilit pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate. - art. 3521 Cod penal și în baza acestei legi fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 300 unități convenționale, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Ursu Gheorghe, pedeapsa definitivă sub formă de amendă în mărime de 600 unități convenționale, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate. A fost admisă în principiu acțiunea civilă a lui Andrușca Ghenadie, înaintată împotriva inculpatului Ursu Gheorghe, urmând ca asupra cuantumului prejudiciului să se expună instanța civilă. 1

Pentru pronunțarea sentinței în cauză, instanța de fond a constatat că, inculpatul Ursu Gheorghe, fiind conștient de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile, admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, având scopul producerii unor consecințe juridice pentru sine și pentru cet. Tambur Ilie, și anume înstrăinarea automobilului de model ,,Volkswagen Passat” lui Tambur Ilie sau unei terțe persoane, la 08.06.2013, având pe numele său certificatul de înmatriculare nr. 105605086 pe mijlocul de transport de model ,,Volkswagen Passat” de culoare roșie, cu înregistrarea de stat RS AM 881, motorul AAZ010952, caroseria nr.WVWZZZ31ZNE104239, despre care știa cu certitudine că a fost obținut în baza actului fals, s-a adresat către notarul public Teaca Larisa, biroul cărei este amplasat în mun. Bălți, str. Ștefan cel Mare 6/3, cu cererea de a perfecta pe numele lui Tambur Ilie procură, prin care l-a împuternicit pe ultimul să vândă, doneze, schimbe, transmită în locațiune sau comodat automobilul de model ,,Volkswagen Passat” cu înregistrarea de stat RS AM 881, inclusiv i-a acordat dreptul de a încheia actele juridice indicate cu sine însuși, tăinuind faptul că, înregistrarea actelor pe automobilul menționat a avut loc în baza actelor false și automobilul se află în circulație civila limitată. Tot el, la 08.06.2013, aflându-se pe teritoriul mun. Bălți, str. Caraciobanu, fiind conștient de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile, admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, activând cu scopul îndreptat spre dobândirea ilegală a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, și anume trecând sub tăcere faptul care ar putea împiedica la înstrăinarea automobilului, și anume că automobilul de model "Volkswagen Passat” de culoare roșie, cu înregistrarea de stat RS AM 881, motorul AAZ010952, caroseria nr. WVWZZZ31ZNE104239, la 07.07.2010 ilegal, adică în baza actelor falsificate, a fost pus la evidența SEET Bălți, s-a înțeles cu cet. Tambur Ilie, despre vânzarea automobilului dat contra 1 050 de euro. În continuare, având scopul producerii unor consecințe juridice pentru sine și pentru cet. Tambur Ilie, și anume înstrăinarea automobilului dat lui Tambur Ilie sau unei terțe persoane, la 08.06.2013, având pe numele său certificatul de înmatriculare nr. 105605086 pe mijlocul de transport de model "Volkswagen Passat” cu înregistrarea de stat RS AM 881, despre care știa cu certitudine că a fost obținut în baza actului fals, acesta fiind reținut la punctul de trecere vamală Criva-Mamaliga, s- a adresat către notarul public Teaca Larisa, biroul cărei este amplasat în mun. Bălți, str. Ștefan cel Mare 6/3, cu cererea de a perfecta pe numele lui Tambur Ilie procură, prin care l-a împuternicit pe ultimul să vândă, doneze, schime, transmită în locațiune sau comodat automobilul de model ,,Volkswagen Passat” cu înregistrarea de stat RS 2 AM 881, inclusiv i-a acordat dreptul de a încheia actele juridice indicate cu sine însuși, tăinuind faptul că înregistrarea actelor pe automobilul menționat a avut loc în baza actelor false și automobilul se află în circulație civilă limitată. Ca consecință, procura eliberată din numele lui Ursu Gheorghe pe numele lui Tambur Ilie, seria AE nr.974767, înregistrată cu nr.1313 din 08.06.2013, a servit temei pentru vânzarea ulterioară a mijlocului de transport prin intermediul cet. Tambur Ilie și Popovici Victor lui Andrușca Ghenadie, care l-a procurat cu prețul de 2 200 euro, echivalent cu 36 740 lei, și a fost în imposibilitate de a înregistra dreptul de proprietate asupra automobilului dat pe motivul că, certificatul de înmatriculare nr.025413414 a fost anulat, iar certificatul de înmatriculare nr. 105605086, eliberat în baza acestuia, la fel a fost lovit de nulitate, fiind eliberat în baza actelor false, prin urmare, a fost lipsit și de dreptul de a se folosi de automobilul dat, fiindu-i cauzată o daună în proporții considerabile în sumă de 36 740 lei.

Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul Ursu Gheorghe, care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri, prin care să fie achitat sub învinuirea în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 3521, 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea apelului a indicat că, instanța de fond incorect a apreciat probele apărării, precum și a circumstanțelor cauzei. Totodată, inculpatul a menționat că, instanța de fond a încălcat prevederile art. 8 alin. (2), 66 alin. (4) Cod de procedură penală, care expres prevede că, nimeni nu este obligat să dovedească nevinovăția sa, iar exercitarea de către inculpat a drepturilor de care dispune nu poate fi interpretată în detrimentul lui. Mai mult, inculpatul a menționat că, nu a cunoscut absolut nimic și nu a luat parte în nici un mod la respectivele acte juridice de înstrăinare a automobilului cet. Andrușca Ghenadie . Inculpatul a menționat că, în materialele cauzei este prezentă ordonanța procurorului din 11.05.2011 (f.d.95), prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Ursu Gheorghe din lipsa în acțiunile sale a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal. De asemenea, la materiale este prezentă scrisoarea nr.682 din 24.01.2012 (f.d.97), semnată de același procuror, prin care se aduce la cunoștința lui Ursu Gheorghe faptul că, automobilul de model Volkswagen Passat n/m RSAM881 nu constituie obiect de investigație pe cauză penală, nu a fost sechestrat sau gajat, nici unul din acte nu a fost ulterior contestate de către partea acuzării, însă au fost ignorate de către instanța de fond. 3 Mai mult, acesta a indicat că, actul întocmit de către acesta la notarul Teacă Larisa, este unul valabil, fapt demonstrat atât prin declarației notarului cât și actele enumerate mai sus.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 aprilie 2016, a fost respins ca fiind nefondat apelul inculpatului, împotriva sentinței, cu menținerea acesteia. 4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a constatat că, instanța de fond în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei, a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității, și din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate, precum și privitor la încadrarea acțiunilor inculpatului Ursu Gheorghe în baza art. 190 alin. (2) lit. c) și 3521 Cod penal. În acest sens, instanța de apel a conchis că, instanța de fond întemeiat a pus la baza sentinței de condamnare plângerea cet. Andrușca Ghenadie din 24.08.2013 (f.d. 14); încheierea emisă de șef-adjunct SIV a DDMT a DD a ÎS ”CRIS Registru” cu privire la controlul efectuat pe marginea sesizării Comisariatului de poliție mun. Bălți din 31.05.2011, prin care s-a dispus anularea procedurilor de radiere din evidență a automobilului de model ,,VW Passat” nr./înm C HV 468 și de reînmatriculare a acestuia pe numele cet. Ursu Gheorghe, cu eliberarea nr. înm. RS AM 881 (f.d. 19-20); copia procurii eliberate de Tambur Ilie pe numele lui Andrușca Ghenadie din 03.08.2013 (f.d.22); procesul-verbal de ridicare din 30.10.2013, conform căruia se ridică de la Andrușca Ghenadie și se examinează automobilul de model „VW Passat” de culoare roșie cu n/î RS AM 881, cu tabelul foto (f d. 65-68); scrisoarea adresată IP Bălți al IGP al MAI al RM nr. 03/4716 din 29.10.2013 (f.d. 71); informația eliberată de Ministerul Tehnologiei Informaționale și Comunicații, întreprinderea de stat ”Centrul Resurselor Informaționale de stat Registru”, Direcția înregistrare a transportului și calificarea conducătorilor auto nr. 03/5278 din 04.32.2013, potrivit căreia după cet. Ursu Gheorghe în perioada 01.01.2010-01.12.2013 nu au fost înregistrate mijloace de transport (f.d. 77); ordonanța procurorului Cebanciuc Violeta din 11.05.2011 privind scoaterea bănuitului de sub urmărire penală din lipsa în acțiunile lui Ursu Gheorghe și Mortu Alexandru a elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal (f.d.95-96); informația eliberată de Agenția Națională Transport Auto din 12.03,2014 (f.d. 111); informația eliberată de CA ”Moldova-Astrovaz” SRL din 12.06.2014, potrivit căreia la data de 24.05.2009 a fost încheiat contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă cu asiguratul Ursu Gheorghe pentru automobilul de model „WV Passat” a.f. 1990, cu nr./înm. CHV 468, cu valabilitatea asigurării 25.05.2009-24.05.2010 (f.d. 142); contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă nr. BR 008818 din 27.05.2009, 4 încheiat cu asiguratul Ursu Gheorghe pentru automobilul de model „WV Passat” a.f. 1990, cu nr/înm. C HV 468 (f.d. 143); cererea si contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto din 23.05.2011 (f.d. 152-153); raportul de verificare tehnică a vehiculului din 23.05.2011 (f.d. 154, 155); procesul-verbal de ridicare din 10.06.2014 (f.d. l57); raportul de verificare tehnică a vehiculului din 13.05.2010 (f.d. 158); procesul-verbal de ridicare din 01.04.2014 (f.d.159); raportul de verificare tehnică a vehiculului din 20.05.2009 (f.d. 161); procesul-verbal de ridicare din 07.04.2014 (f.d. 163); copia procurii eliberate de Ursu Gheorghe pe numele lui Tambur Ilie din 08.06.2013 (f.d. 164-165); ordonanța cu privire la începerea urmăririi penale conform semnelor infracțiunii prevăzute de art. 3521 Cod penal din 13.02.2015 (f.d. 176); proces-verbal de autosesizare despre săvârșirea infracțiunii (f.d. 179); ordonanță de anexare a documentelor la cauza penală din 24.02.2015 (f.d. 184); copia raportului de constatare tehnico-științifică nr.2759 din 17.12.2010, potrivit căruia certificatul de înmatriculare cu numărul 025413414, eliberat la 09.09.2002 pentru autovehiculul „Volkswagen Passat”, numărul caroseriei WVWZZZ31ZNE104239, cu numărul de înregistrare C HV 468, pe numele cet. Balan Vladimir a fost confecționat din hârtie plastifiată de culoare albă, cu folosirea aparatelor de multiplicat computerizate cu imprimantă cu Laser jet color, nu după modelul tip la întreprinderea de stat ”CRIS Registru”. Holograma cu numărul de identificare 2246925 din certificatul de înmatriculare prezentat spre examinare este veridică și corespunde modelului tip, fiind extrasă din alt document și folosit repetat (f.d. 190-195); copia certificatului de înmatriculare (f.d. 196); procesul-verbal de examinare din 08.07.2011 (f.d. 197-198). Astfel, din declarațiile părții vătămate, date în instanța de fond, precum și din celelalte probe scrise prezente pe cauză rezultă, cu certitudine că, Ursu Gheorghe a comis infracțiunile prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) și 3521 Cod penal. Instanța de apel a statuat că, instanța de fond corect a apreciat categoria și măsura pedepsei cu aplicarea amenzii, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, totodată, incorect nu a aplicat pedeapsa complimentară obligatorie prevăzută de lege. Astfel, instanța de fond la stabilirea pedepsei cu amendă inculpatului Ursu Gheorghe, a acordat deplină eficiență și a ținut cont de prevederile art. 61 Cod penal, conform căruia pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și respectiv, la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane, la fel și de prevederile art. 75 Cod penal, conform cărora persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, 5 instanța de judecată a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul acestora, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. În asemenea circumstanțe, instanța de apel a menționat că, instanța de fond corect a statuat că, anterior inculpatul Ursu Gheorghe nu a fost judecat (vol. I, f.d. 38), este angajat în câmpul muncii, la locul de trai se caracterizează pozitiv, fapt confirmat prin caracteristica eliberată de primarul satului Corlăteni (vol. I, f.d. 37), și în atare circumstanțe corect a stabilit că, întru executarea scopului pedepsei penale este oportună aplicarea pedepsei sub formă de amendă, astfel fiind posibilă restabilirea ordinii de drept încălcate. Totodată, instanța de apel a menționat că, prima instanță incorect nu a aplicat în privința inculpatului pedeapsa complimentară-privarea de dreptul de a ocupa funcție sau de a exercita activitate prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. c) și 3521 Cod penal, or, această pedeapsă fiind obligatorie nu putea fi exclusă și motivată prin prisma art. 65 Cod penal, iar careva circumstanțe atenuante excepționale în privința inculpatului nu au fost stabilite. Astfel, instanța de apel ținând cont de prevederile art. 410 alin. (1) Cod de procedură penală, care indică că instanța de apel soluționând cauza, nu poate crea o situație mai gravă pentru persoana care a declarat apel, având în vedere că apelul a fost declarat de inculpat, nu a intervenit în modificarea sentinței. Instanța de apel, a respins argumentul inculpatului Ursu Gheorghe precum că, instanța de fond a considerat probată o acuzare formulată pe o concluzie întemeiată pe o apreciere arbitrară, părtinitoare a probelor administrate de partea acuzării cu ignorarea argumentelor apărării, deoarece în cadrul examinării cauzei, atât în instanța de fond cât și în instanța de apel au fost cercetate toate probele solicitate atât de partea acuzării cât și de partea apărării, ultimilor nefiindu-le îngrădit dreptul dovedirii nevinovăției sale prin solicitarea cercetării probelor propuse de ei. Totodată, cele invocate mai sus de către apelant au fost apreciate de către instanța de apel ca fiind o metodă de expunere a dezacordului său cu sentința emisă, ceea ce în situația dată nu poate echivala cu achitarea inculpatului după cum s-a solicitat prin apel. Mai mult, instanța de apel a respins argumentele inculpatului Ursu Gheorghe precum că, pașaportul tehnic pe automobilul înstrăinat de el era valabil, precum și că între el și partea vătămată Andrușca Ghenadie nu a avut loc nici o întâlnire, nici o discuție și nici o transmitere de mijloace bănești aferentă actului juridic de vânzare- cumpărare a automobilului, el înstrăinând automobilul indicat lui Tambur Ilie, iar 6 partea vătămată Andrușca Ghenadie a procurat automobilul respectiv de la Popovici Victor, or, la momentul înstrăinării automobilului Ursu Gheorghe cunoștea despre faptul că, pașaportul tehnic a automobilului dat este fals. Aceasta se demonstrează prin raportul de constatare tehnico-științifică nr.2759 din 17.12.2010, efectuat în cauza penală nr.2010041233 pornită în baza art. 361 alin. (1) Cod penal, pe faptul falsificării pașaportului tehnic a automobilului de model "Volkswagen Passat” de culoare roșie, cu înregistrarea de stat RS AM 881, conform căruia certificatul de înmatriculare cu numărul 025413414, eliberat la 09.09.2002, pentru autovehiculul ,,Volkswagen Passat”, nr. caroseriei WVWZZZ31ZNE104239, cu numărul de înregistrare CHV 468, pe numele cetățeanului Bălan Vladimir a fost confecționat din hârtie plastifiată de culoare albă, cu folosirea aparatelor de multiplicat computerizate cu imprimanta cu Lase Jet color, nu după modelul tip la Întreprinderea de stat CRIS ”Registru”. Holograma cu numărul de identificare 2246925 din certificatul de înmatriculare prezentat spre examinare este veridică și corespunde modelului tip, fiind extrasă din alt document și folosită repetat. Astfel, în această cauză, inculpatul a avut calitate de bănuit, și prin ordonanța procurorului din 11.05.2011, privind scoaterea bănuitului de sub urmărire penală, acesta a fost scos de sub urmărire penală din lipsa în acțiunile lui a elementelor constitutive a infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, pe faptul falsificării pașaportului tehnic, însă necătând la acest fapt a comercializat automobilul dat, la fel și la perfectarea procurii pe numele lui Tambur Ilie la notarul public Teacă Larisa, acesta a tăinuit faptul că, înregistrarea actelor pe automobil a avut loc în baza actelor false și automobilul se află în circulație civilă limitată. Reieșind din cele menționate supra, instanța de apel a conchis că, apelul declarat de către inculpatul Ursu Gheorghe este nefondat, iar sentința instanței de fond este legală și întemeiată.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Raciula Alexandru în numele inculpatului Ursu Gheorghe, în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor anterioare și achitarea inculpatului pe motiv că, în acțiunile acestuia lipsesc elementele infracțiunilor imputate. Recurentul în motivarea recursului declarat, invocă faptul că, instanța de apel incorect a respins apelul declarat de inculpat fără a da răspuns la argumentele invocate de către acesta și anume: - automobilul în litigiu nu constituie obiect de investigații, nu a fost sechestrat sau gravat, fapt demonstrat prin ordonanța procurorului din 11.05.2011 cu privire la 7 scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului (f.d. 95), scrisoarea nr. 682 din 24.01.2012 (f.d. 97); - nu au fost întrunite elementele infracțiunilor imputate inculpatului. 5.1. Procurorul a depus referință asupra recursului declarat, pronunțându-se pentru respingerea acestuia, deoarece în esență recurentul nu a argumentat convingător ilegalitatea deciziei contestate și nici nu a indicat problema de drept de importanță generală abordată în cauza dată.

Examinând materialele cauzei, Colegiul penal conchide că, acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, or în vederea acestei statuări se expun următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurentă. În această consecutivitate se reține că, în recursul ordinar, apărătorul a invocat în drept temeiuri de casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, precum că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Colegiul penal reține că, aceste temeiuri nu și-au găsit confirmarea în instanța de recurs. Mai mult, din conținutul recursului rezultă că, apărarea invocă dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor. Motivele aduse de către recurent, referitor la dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel, ține de starea de fapt și nu sunt prevăzute ca temei pentru recurs stipulate în art. 427 Cod de procedură penală. Mai mult, Colegiul penal remarcă faptul că, în speță, conținutul probelor și valoarea lor probatorie este detaliat analizată în textul deciziei instanței de apel. Art. 430 Cod de procedură penală, prevede căror anume cerințe trebuie să corespundă cererea de recurs pentru a fi preluată pentru examinare, în special, textul recursului trebuie să conțină argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea expresă a temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din 8 acestea) și cu invocarea problemei de drept ce persistă în cauză, indicând care este eroarea de drept comisă de instanțele ierarhic inferioare în opinia celui care declară recursul. Așadar, Colegiul penal verificând textul recursului declarat, constată că recurentul în argumentarea acestuia, expune aceleași argumente invocate la etapa judecării apelului și remarcă că, instanța de apel greșit a reținut în sarcina inculpatului vinovăția de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) și 3521 Cod penal. Totodată, recurentul mai invocă în recursul său ca temei de casare a hotărârilor adoptate de instanțele de fond art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Instanța de recurs menționează că, acest temei la care se referă autorul recursului nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar servi ca temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel. Colegiul penal indică că, instanța de apel în pct. 4.1 din prezenta decizie corect a stabilit că, în acțiunile infracționale săvârșite de către inculpat sunt prezente atât elementele infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, escrocherie, adică dobândirea ilicită a automobilului ,,Volkswagen Pasat” prin înșelăciune, cauzându-i pății vătămate o daună în proporții considerabile, cât și art. 3521 Cod penal, tăinuind faptul că înregistrarea actelor automobilului a avut loc în baza actelor false. În același context, Colegiul penal evidențiază întrunirea la caz a laturii obiective a infracțiunii de escrocherie, care constă din următoarele elemente: 1) fapta prejudiciabilă, alcătuită din acțiunea principală – dobândirea ilicită a mijloacelor bănești a altei persoane, și acțiunea adiacentă – înșelăciunea persoanei și abuzul de încredere; 2) urmările prejudiciabile sub forma prejudiciului patrimonial efectiv; 3) legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. Astfel, intenția inculpatului Ursu Gheorghe, a fost demonstrată prin faptul că, trecând sub tăcere faptul că, există o problemă pentru a înstrăina automobilul în cauză, deoarece certificatul de înmatriculare a fost obținut în baza unui act fals, acesta fiind conștient de gradul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, activând cu scopul de dobândire ilicită a bunurilor altei persoane a cauzat o dauna în proporții considerabile părții vătămate, Andrușca Ghenadie. 9 Argumentele apărării precum că, inculpatul nu avea de unde să cunoască despre faptul că, certificatul de înmatriculare a automobilului este cu elemente de falsificare, Colegiul penal le respinge, deoarece conform Ordonanței de scoatere bănuitului de sub urmărirea penală din 11 mai 2011 și raportului de constatare tehnico-științifică nr. 2759 din 17 decembrie 2010, este evident că inculpatul cunoștea despre acest fapt. Iar la 08 iunie 2013, acesta cunoscând situație descrisă mai sus a înstrăinat bunul, mai mult, intenționat a tăinuit acest fapt, față de notarul Teaca Larisa. Cu referire la cele menționate de recurent precum că, inculpatul Ursu Gheorghe nu se face nevinovat în cele incriminate lui, Colegiul penal menționează că, vinovăția acestuia a fost demonstrată printr-un șir de probe menționate în prezenta decizie la pct. 4.1. Or, probele expuse mai sus, confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate și Curtea nu are temei pentru achitarea inculpatului, deoarece argumentele recurentului nu și-au găsit confirmare. Așadar, instanța de recurs menționează că, instanțele ierarhic inferioare, au constatat și au motivat argumentat că, partea acuzării a prezentat probe incontestabile în confirmarea vinovăției inculpatului în cele incriminate și, astfel, corect a concluzionat că faptele imputate acestuia întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) și 3521 Cod penal și, întemeiat a pronunțat sentința de condamnare, referindu-se la probele invocate de procuror în sprijinul acuzării, care au constituit obiectul cercetării judecătorești și, în sensul art. 94 Cod de procedură penală, nu au fost contestate de către partea apărării în condițiile legii, la etapele respective ale procesului penal. Față de cele ce preced, Colegiul penal ține să remarce că, în esență, criticile formulate de recurent în recursul ordinar declarat, cu privire la dispunerea achitării inculpatului, au format obiect de discuție la judecarea cauzei penale, atât în instanța de fond, cât și în cea de apel și, cărora instanțele le-au dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în hotărârile adoptate, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că, verificând hotărârea atacată în raport cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiuri de casare a hotărârii recurate nu s-au stabilit, or concluzionând asupra celor expuse, instanța de recurs consideră că, în prezenta cauză nu se constată careva erori de drept, care ar putea servi ca temei de casare a unei hotărâri judecătorești. În virtutea considerentelor expuse supra, constatând că, în cauză există o concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța de fond și cea de apel în privința inculpatului Ursu Gheorghe, nefiind identificată de instanța de recurs prezența unei erori judiciare, care ar putea servi drept temei de 10 casare a deciziei recurate, Colegiul penal consideră ca fiind neîntemeiate criticile formulate de către recurent.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către avocatul Raciula Alexandru în numele inculpatului Ursu Gheorghe, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 aprilie 2016, în cauza penală în privința lui Ursu Gheorghe Piotr, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Publicată integral la 09 noiembrie 2016. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 11