1ra-755/2016 — art. 201-1 al. 2, 166 al. 1, 217 al. 2, 188 al. 2 lit. f CP

1ra-755/2016 — art. 201-1 al. 2, 166 al. 1, 217 al. 2, 188 al. 2 lit. f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-755/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

11 mai 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către

avocatul Uncu Natalia în numele lui Cumpîta Victor, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 decembrie 2015, în cauza

penală privindu-l pe

Cumpîta Victor Eugeniu, născut la 11 octombrie

1993, originar și domiciliat în s.Todirești, r-nul

Ungheni.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 26.02.2015 - 01.06.2015;

instanța de apel: 15.07.2015 - 02.12.2015;

instanța de recurs: 24.02.2016 - 11.05.2016.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului în cauză în baza

actelor din dosar,

CONSTATĂ :

fost achitat pe faptul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. f) Cod

penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

A fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 2011

alin. (2) lit. b), art. 166 alin. (l) și art. 217 alin. (2) Cod penal, fiindu-i stabilită

pedeapsa după cum urmează:

- în baza 2011 alin. (2) lit. b) Cod penal - 3 ani închisoare;

- în baza art. 166 alin. (l) Cod penal - 1 an și 2 luni închisoare;

- în baza art. 217 alin. (2) Cod penal - 8 luni închisoare.

În baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă lui Cumpîta Victor, 4 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

1

în perioada lunii noiembrie 2014, aproximativ pe la orele 13:00, aflându-se în casa în

care domiciliază cu tatăl său: Cumpîta Eugeniu, profitând de superioritatea sa

fizică, a aplicat intenționat violenta fizică asupra tatălui său, manifestată prin

doborârea la pământ, blocarea acestuia și amenințarea cu un cuțit de bucătărie pus

la gâtul ultimului care se afla imobilizat. Acțiunile nominalizate au durat până la

intervenția cet. Cvasniuc Ion, provocând suferințe fizice și psihice victimei,

Cumpîta Eugeniu.

Tot el, în scopul prelungirii acțiunilor sale infracționale, într-o zi în luna

decembrie 2014, aproximativ pe la orele 19:00, în casa unde domiciliază cu tatăl

său Cumpîta Eugeniu, a aplicat fără careva motive, violență psihică și fizică în

privința unui membru al familiei, tatăl său, aceasta manifestată în amenințări

verbale și aplicarea a 3-4 lovituri cu pumnii în regiunea capului. Prin acțiunile sale

în calitate de membru al familiei a provocat suferințe fizice și psihice victimei,

Cumpîta Eugeniu.

Tot el, în scopul prelungirii acțiunilor sale infracționale, în una din zilele lunii

decembrie 2014, aproximativ pe la orele 19:00, în casa unde domiciliază cu tatăl

său Cumpîta Eugeniu, în prezența cet. Jitari Veaceslav, profitând de superioritatea

sa fizică, a manifestat o violență psihică exprimată prin folosirea de expresii

injurioase și amenințări în privința tatălui său. Ulterior, Cumpîta Victor, a însoțit

acțiunile sale de violență fizică, aceasta fiind materializată prin aplicarea de 2-3

lovituri cu palma peste față și cap cet. Cumpîta Eugeniu.

Astfel, după acțiunile nominalizate în scopul înfrângerii rezistenței ultimului,

în mod forțat l-a condus pe acesta în altă cameră și l-a încuiat. Deși Cumpîta

Eugeniu, a încercat să iasă bătând în ușă și strigând să fie eliberat din acea cameră,

Cumpîta Victor a refuzat curmarea acțiunilor sale ilegale, a luat cheia din ușa

încuiată, lăsând persoana în continuare privată de libertate. Prin acțiunile sale în

calitate de membru al familiei a provocat suferințe fizice și psihice victimei,

Cumpîta Eugeniu.

Tot el, în scopul prelungirii acțiunilor sale infracționale, la 13 ianuarie 2015,

aproximativ pe la orele 22:00, în casa în care locuiește împreună cu tatăl său

Cumpîta Eugeniu, profitând de superioritatea sa fizică, a aplicat intenționat

violența fizică în privința unui membru al familiei, tatăl său, Cumpîta Eugeniu,

prin amenințări verbale și aplicarea de lovituri cu picioarele pe diferite părți ale

corpului. De la loviturile nominalizate victima, Cumpîta Eugeniu, a căzut jos la

podea, iar Cumpîta Victor, a continuat să aplice lovituri cu genunchii în regiunea

cutiei toracice. Acțiunile nominalizate au durat până la obținerea de la victimă a

mijloacelor financiare. Prin acțiunile sale în calitate de membru al familiei a

2

provocat suferințe fizice și psihice victimei, Cumpîta Eugeniu.

Conform raportului de expertiză nr. 18 din 05 februarie 2015, s-a depistat cet.

Cumpîta Eugeniu, fractura închisă a corpului sternului, echimozele și excoriațiile

de pe corp au fost produse prin loviri cu obiecte dure și se califică ca vătămare

corporală medie cu dereglarea sănătății de lungă durată.

La 21 ianuarie 2015, în cadrul cercetării la fața locului a domiciliului cet.

Cumpîta Eugeniu, au fost depistate și ridicate un obiect din lemn sub formă de

pipă, trei recipiente din masă plastic care aveau pe pereții interior depuneri cu

miros specific, precum și un pachet din hârtie cu o masă vegetală, uscată,

mărunțită, de culoare verde.

Conform raportului de expertiză nr. 469 din 19 februarie 2015, masa vegetală,

uscată, mărunțită, de culoare verde, cu greutatea de 4,07 gr. depistată și ridicată în

timpul cercetării la fața locului din gospodăria cet. Cumpîta Eugeniu, este

marijuană și se atribuie la substanțe narcotice, iar pe pereții interiori ai obiectului

din lemn și a unei sticle din masă plastică, ridicate din aceeași gospodărie au fost

depistate urme de rășină de canabis, cantitatea căreia este de 0,012 gr. și 0,021 gr.

care la fel se atribuie la substanțe narcotice.

Substanțele narcotice erau păstrate ilegal la domiciliul cet. Cumpîta Eugeniu

de către fiul său Cumpîta Victor, cu scopul consumului personal.

acesteia și pronunțarea unei decizii prin care Cumpîta Victor, să fie recunoscut

vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de:

- art. 30, 2011 alin. (2) lit. b) Cod penal, conform art. 33, 82 Cod penal, să-i fie

stabilită o pedeapsă de 4 ani închisoare;

- art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal și conform art.33, 82 Cod penal, să-i fie stabilită

o pedeapsă de 9 ani închisoare;

- art. 166 alin. (1) Cod penal și ținând cont de prevederile art.33, 82 Cod penal, să-i

fie stabilită o pedeapsă sub formă de 2 ani închisoare;

- art. 217 alin. (2) Cod penal, conform art.33, 82 Cod penal să-i fie stabilită o

pedeapsă sub formă de 2 ani închisoare.

Pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al

pedepselor aplicate conform art. 84 alin. (l) Cod penal, să fie aplicat pe un termen

total de 12 ani închisoare cu executarea pedepsei penitenciar de tip închis.

În motivarea apelului acesta a indicat că, sentința este ilegală și nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice

dispozitivul sentinței.

De asemenea, a fost invocat faptul, că instanța de fond adoptând sentința de

3

achitare în privința lui Cumpîta Victor, în comiterea infracțiunii conform art. 188

alin. (2) lit. f) Cod penal, pentru care a fost pus sub învinuire, nu a motivat

respingerea probelor care au fost puse la baza învinuirii.

În opinia procurorului, prima instanță eronat a interpretat noțiunea de atac, în

motivarea sentinței de achitare a persoanei.

Astfel, a indicat că, instanța de fond nu a clarificat obiectiv circumstanțele

cauzei examinate și nu a dat o apreciere corectă acțiunilor inculpatului, adoptând

o sentință ilegală.

2015, a fost admis apelul procurorului, casată sentința și pronunțată o nouă

hotărâre, după cum urmează:

Cumpîta Victor Eugeniu, a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. b), art. 188 alin. (2) lit. f), art. 166 alin. (l) și art.

217 alin. (2) Cod penal cu numirea pedepselor:

- în baza art. 2011 alin. (2) lit. b) Cod penal - 3 ani închisoare;

- în baza art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal - 8 ani închisoare;

- în baza art. 166 alin. (1) Cod penal - 1 an și 2 luni închisoare;

- în baza art. 217 alin. (2) Cod penal - 8 luni închisoare.

În baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă lui Cumpîta Victor, 8 ani

și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a conchis că, instanța de fond

dispunând condamnarea inculpatului Cumpîta Victor a adoptat o hotărâre legală

și temeinică, bazată pe întreg ansamblul probant care cert dovedește vinovăția

acestuia în săvârșirea infracțiunilor incriminate și constatate de instanța de fond ca

fiind dovedite.

Însă, referitor la achitarea inculpatului Cumpîta Victor, în baza art. 188 alin.

(2) lit. f) Cod penal, instanța de apel a constatat, că instanța de fond a pronunțat o

sentință absolut ilegală, a dat o apreciere unilaterală probelor prezentate și

cercetate în cadrul ședinței judiciare, ignorând totalmente un întreg ansamblu

probant, care cu certitudine dovedește vinovăția inculpatului în comiterea faptei

prejudiciabile incriminate.

Astfel, instanța de apel a indicat că vina inculpatului a fost dovedită inclusiv

prin materialele cauzei acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în

procesul cercetării judecătorești și suplimentar în cadrul ședinței instanței de apel:

- proces-verbal privind constatarea infracțiunii din 23 ianuarie 2015(f.d. 5, vol. I);

4

- raportul ofițerului de serviciu al SG а IР Ungheni, Șișcanu Ion din 20 ianuarie 2015

(f.d. 6, vol. I);

- plângerea lui Cumpîta Eugeniu din 23 ianuarie 2015, adresată șefului IP Ungheni

prin care a solicitat să fie luate măsuri cu fiul său, Cumpîta Victor (f.d. 7, vol. I);

- proces-verbal de cercetare la fața locului și foto-tabelul din 21 ianuarie 2015, prin

care s-a cercetat gospodăria lui Cumpîta Eugeniu (f.d. 8-11, vol. I);

- ordonanța de recunoaștere în calitate de parte vătămată din 04 februarie 2015, prin

care a fost recunoscut în calitate de parte vătămată (f.d. 21, vol. I);

- raport de expertiză medico-legală nr. 18 din 05 februarie 2015 (f.d. 49, vol. I);

- raport de constatare medico-legală nr. 36 din 20 ianuarie 2015 (f.d. 50, vol. I);

- proces-verbal de ridicare din 12 februarie 2015, prin care a fost ridicat un cuțit de

bucătărie din gospodăria lui Cumpîta Eugeniu (f.d. 67, vol. I);

- ordonanța de ridicare din 12 decembrie 2015, prin care s-a dispus ridicarea de la

partea vătămată Cumpîta Eugeniu, a unui cuțit de bucătărie (f.d. 68, vol. I);

- ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 19

februarie 2015 (f.d. 94, vol. I);

- proces-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii și foto-tabelul din 23

februarie 2015 (f.d. 106-114, vol. I);

- proces-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii și foto-tabelul din 23

februarie 2015 (f.d. 115-119, vol. I);

- proces-verbal de examinare a obiectului și foto-tabelul din 19 februarie 2015 (f.d.120-

122, vol. I);

- proces-verbal de recunoaștere a obiectului și foto-tabelul din 23 februarie 2015 (f.d.

123- 124, vol. I);

- declarațiile părții vătămate Cumpîta Eugeniu, din 14 aprilie 2015, care au fost

susținute de acesta și prin declarațiile sale depuse în instanța de apel la data de 20

noiembrie 2015 (f.d. 4-12, 101 vol. II);

- declarațiile martorului Turețchi I. din 14 aprilie 2015 (f.d. 14-16, vol. II);

- declarațiile martorului Jitari V. din 18 mai 2015 (f.d. 33-34, vol. II);

- declarațiile martorului Cvasniuc I. din 18 mai 2015 (f.d. 36-37, vol. II).

Instanța de apel a menționat, că respectivele probe, care au fost date citirii în

ședința instanței de apel de către partea acuzări demonstrează cert vinovăția

inculpatului în cele incriminate în baza art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal și

prevalează asupra declaraților inculpatului privind negarea vinovăției, declarații

pe care instanța de apel le-a apreciat critic, ele fiind făcute cu scop de apărare

pentru a evita răspunderea penală.

5

Instanța de fond pronunțând sentința de achitare în latura ce ține de

învinuirea adusă în baza art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal, a ignorat totalmente

existența ansamblului de probe pertinente, concludente, utile și veridice care

completându-se reciproc, demonstrează cu certitudine vinovăția inculpatului

Cumpîta Victor, în comiterea faptei prejudiciabile indicate mai sus, precum și

săvârșirea faptelor prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. b), art. 166 alin. (l) și art. 217

alin. (2) Cod penal.

Concluziile instanței de fond în ce privește achitarea lui Cumpîta Victor pe

art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal, instanța de apel le-a apreciat ca eronate reieșind

din faptul că prima instanță a constatat în partea descriptivă a sentinței, că

inculpatul Cumpîta Victor, a solicitat de la tatăl său bani pentru procurarea

țigărilor fără a avea intenția să-l atace, și doar după refuzul acestuia, Cumpîta

Victor i-a aplicat câteva lovituri și i-a luat banii.

Astfel instanța de apel a conchis, că prima instanță a interpretat eronat

noțiunea de atac în motivarea sentinței de achitare a inculpatului.

Totodată, instanța de apel a indicat că, în sensul dispozițiilor art.188 Cod

penal, prin „atac” trebuie de înțeles acțiunile agresive ale făptuitorului, care sunt

însoțite de violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori

de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe.

Instanța de apel a reținut faptul că, din materialele cauzei cercetate în cadrul

ședințelor de judecată în prima instanță, cât și în cea de apel precum și din

declarațiile părții vătămate Cumpîta Eugeniu, s-a stabilit, că acesta a menționat

expres faptul că, Cumpîta Victor doar prin aplicarea violenței a înfrânt rezistența

acestuia de a-i sustrage banii câștigați prin munca proprie.

Astfel, doborârea victimei prin lovituri la pământ, apoi aplicarea de lovituri,

imobilizarea și percheziționarea acesteia în scopul dobândirii forțate a bunurilor,

reprezintă un atac tâlhăresc și deja o depășire a cadrului unei violențe domestice,

deoarece pe lângă obiectul special vizat de violența domestică atentează expres la

valori materiale.

O altă concluzie a instanței de fond pe care instanța de apel a apreciat-o critic

este că vătămarea medie a integrității corporale aplicată părții vătămate, Cumpîta

Eugeniu, este prevăzută și absorbită de agravanta art. 2011 alin. (2) lit. b) Cod

penal, astfel, nu s-a luat în considerație, că infracțiunea prevăzută la art. 2011 Cod

penal, este o infracțiune materială și se consumă din momentul producerii

suferinței fizice, vătămărilor corporale, iar infracțiunea prevăzută de art. 188 Cod

penal, este una formală, precum și este evidențiată prin scopul special al tâlhăriei

— scop cupidant.

6

Instanța a menționat, că simpla solicitare de obținere a banilor în cadrul

aplicării unor acte de violență care ulterior a fost calificată de expert drept

vătămare corporală medie este suficientă pentru a întruni elementele de

infracțiune prevăzute de art. 188 Cod penal.

Astfel în urma examinării cauzei în instanța de fond și cea de apel s-a stabilit

pe deplin, că scopul urmărit de inculpatul Cumpîta Victor, la 13 ianuarie 2015, a

fost de intrare în posesia banilor, fapt pe care l-a realizat prin amenințarea și

aplicarea violenței periculoase pentru viață față Cumpîta Eugeniu.

Totodată, instanța de apel a indicat, că prima instanță la emiterea sentinței de

achitare în privința lui Cumpîta Victor, pe capătul de învinuire în baza art. 188

alin. (2) lit. f) Cod penal, a motivat necesitatea achitării ultimului prin faptul lipsei

a careva prejudiciu urmare a săvârșirii acțiunilor ultimului, ceea ce este contrar

prevederilor art. 126 Cod penal, care definește, că caracterul considerabil sau

esențial al daunei cauzate se stabilește luându-se în considerare valoarea,

cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul

acesteia, existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care influențează

esențial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor și

intereselor ocrotite de lege - gradul lezării drepturilor și libertăților fundamentale

ale omului.

Astfel, în cauza penală respective, părții vătămate Cumpîta Eugeniu, i-a fost

cauzat un prejudiciu considerabil, fapt confirmat personal prin declarațiile

ultimului în ședințele judiciare, de asemenea prin declarațiile martorilor Turețchi

I. și Cvasniuc I., probe care reflectă perfect starea materială a ultimului, care

muncește ocazional pentru a se putea întreține, iar în perioada de iarnă, anume la

momentul actului tâlhăresc, volumul lucrărilor este minim.

Așadar, instanța de apel a constatat, că Cumpîta Victor la 13 ianuarie 2015,

aproximativ pe la orele 22:00, în casa în care locuiește împreună cu tatăl său

Cumpîta Eugeniu, profitând de superioritatea sa fizică, în procesul aplicării

violenței periculoase pentru viață asupra cet. Cumpîta Eugeniu și înfrângerii

rezistenței victimei a solicitat bani pentru a procura țigări pentru sine.

Deși, victima Cumpîta Eugeniu a refuzat transmiterea banilor, acesta și-a

continuat acțiunile sale violente, profitând de starea fizică și poziția acestuia, a

neutralizat victima prin lovituri în abdomen și a verificat forțat prin buzunarele de

la hainele victimei.

Astfel, banii aflați în buzunarul drept de la pantaloni și din buzunarul

impermeabilului în care era îmbrăcat Cumpîta Eugeniu, în bancnote: 7 a câte 10 lei

și 4 bancnote a câte 5 lei, în sumă totală de 90 lei, au fost sustrași de către inculpat.

7

Acțiunile nominalizate însoțite de violență periculoasă pentru viață sau

sănătatea persoanei agresate au durat până la obținerea de la victimă a mijloacelor

financiare. După sustragerea banilor Cumpîta Victor, a dispărut într-o direcție

necunoscută și a revenit a doua zi din nou în stare de ebrietate.

Astfel au fost cauzate victimei Cumpîta Eugeniu, un prejudiciu în sumă de 90

lei care reprezintă o daună în proporții considerabile aduse victimei.

De asemenea, conform raportului de expertiză nr. 18 din 05 februarie 2015, la

cet. Cumpîta Eugeniu, au fost depistate fractura închisă a corpului sternului,

echimozele și excoriațiile de pe corp au fost produse prin loviri cu obiecte dure și

se califică la vătămare corporală medie cu dereglarea sănătății de lungă durată.

Cât privește individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, instanța de apel

a indicat că a ținut cont de, scopul pedepsei penale intru restabilirea echității

sociale, corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni; de

criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, ce țin de gravitatea

infracțiunilor săvârșite, care în temeiul art.16 alin. (2), alin. (3) și alin. (4) Cod

penal, fac parte din categoria infracțiunilor ușoare, mai puțin grave și respectiv

grave, urmările prejudiciabile, motivul săvârșirii infracțiunilor, de persoana celui

vinovat, care se caracterizează negativ (f.d. 38, vol. I), nu se află la evidența

medicilor necrolog și psihiatru, anterior cu antecedente penale, condamnat la 19

iunie 2013 în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la un an închisoare, fiind

anterior condamnat pentru comiterea unei infracțiuni intenționate a săvârșit din

nou mai multe infracțiuni cu intenție în stare de recidivă, de circumstanțele cauzei

care atenuează ori agravează răspunderea, de influenta pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului și consideră, că reeducarea și corectarea

acestuia este posibilă numai fiind izolat de societate, aplicându-i pedeapsa cu

închisoare în limitele sancțiunilor articolelor incriminate.

Uncu Natalia în numele lui Cumpîta Victor, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod

de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei cu menținerea sentinței.

În motivarea recursului ordinar, avocatul menționează că, instanța de apel

eronat a apreciat probele care demonstrează vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) Cod penal, deoarece în acțiunile

inculpatului apariția scopului de sustragere a apărut după acțiunea de atac însoțită

de aplicarea violenței fizice și psihice.

5.1. În conformitate cu art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,

procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de către

avocatul Uncu Natalia în numele lui Cumpîta Victor, solicitând respingerea

8

acestuia, cu menținerea hotărârii contestate, menționând netemeinicia cerințelor

solicitate, deoarece motivele invocate de recurent nu sunt aplicabile din punct de

vedere al prezenței unei erori de drept, prevăzute de art. 427 Cod de procedură

penală.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea

acestuia, din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv

și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, dar va ține

seama de starea de fapt deja constatată prin hotărârea judecătorească definitivă.

Recurentul în recursul declarat invocă temeiul de drept prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea instanței de

apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel în cazul în care faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită.

În esență, recurentul invocă că instanța de apel nu a apreciat la justa valoare

probele administrate în cauză, ajungând neîntemeiat la concluzia condamnării

inculpatului Cumpîta Victor în baza art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal.

Referitor la criticele expuse de recurent, Colegiul penal amintește că la etapa

judecării recursului, instanța nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o

nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, acestea

fiind atributul exclusiv al instanței de fond și al instanței de apel. Deci, Colegiul

penal nu va examina criticile referitoare la greșita reținere, pe baza probelor

administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci v-a verifica prin raportare la

situația de fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea încadrării juridice a

faptelor săvârșite de inculpatul Cumpîta Victor.

Mai mult ca atât, făcând o analiză minuțioasă a materialelor cauzei, Colegiul

penal constată că, alegațiile recurentului privitor la pretinsa eroare judiciară reținută

la calificarea juridică a acțiunilor inculpatului este vădit nefondată, iar instanța de

apel corect și-a motivat soluția de admitere a argumentelor invocate de procuror în

acest sens. Or, din toate probele examinate și cercetate de către instanța de apel s-a

constatat indubitabil, că inculpatul anume prin aplicarea violenței a înfrânt

rezistența victimei, Cumpîta Eugeniu, pentru a-i sustrage banii acestuia.

9

Totodată, instanța de apel a indicat, că prima instanță incorect a interpretat

noțiunea de atac, deoarece doborârea victimei prin lovituri la pământ, apoi

aplicarea de lovituri, imobilizarea și percheziționarea acesteia în scopul dobândirii

forțate a bunurilor, reprezintă un atac tâlhăresc și deja o depășire a cadrului unei

violențe domestice, or pe lângă obiectul special vizat de violența domestică

atentează expres la valori materiale.

Colegiul penal conchide că, din materialele dosarului rezultă, că instanța de

apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a examinat

complet și obiectiv probele administrate, verificându-le sub aspectul pertinenții,

concludenții, utilității și veridicității, atât cele ale apărării, cât și cele ale acuzării,

fapt ce face ca concluzia despre vinovăția lui Cumpîta Victor în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal, să fie una legală și

întemeiată, iar pedeapsa aplicată - în limita sancțiunilor prevăzute de legea penală.

Totodată, Colegiul penal reține că criticile formulate de recurent au format

obiect de discuție la judecarea cauzei penale în instanța de apel și le-a fost dată o

motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie,

soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai

impune, având în vedere și faptul că verificând hotărârea atacată în raport cu

prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiuri de casare a hotărârii

atacate nu s-au stabilit.

Astfel, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii procesual

penale, ea fiind legală, argumentată și întemeiată, ceea ce impune soluția

inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către avocatul Uncu Natalia în

numele lui Cumpîta Victor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 02 decembrie 2015, în cauza penală în privința lui Cumpîta Victor Eugeniu,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la 02 iunie 2016.

Președinte: Nicolae Gordilă

10

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

11