1ra-755/2016 — Art. 201-1 al. 2, 166 al. 1, 217 al. 2, 188 al. 2 lit. f CP

Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 01 iunie 2015, Cumpîta Victor, a fost achitat pe faptul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. A fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. b), art. 166 alin. (l) și art. 217 alin. (2) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa după cum urmează: - în baza 2011 alin. (2) lit. b) Cod penal - 3 ani închisoare; - în baza art. 166 alin. (l) Cod penal - 1 an și 2 luni închisoare; - în baza art. 217 alin. (2) Cod penal - 8 luni închisoare. În baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă lui Cumpîta Victor, 4 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat, că Cumpîta Victor, 1 în perioada lunii noiembrie 2014, aproximativ pe la orele 13:00, aflându-se în casa în care domiciliază cu tatăl său: Cumpîta Eugeniu, profitând de superioritatea sa fizică, a aplicat intenționat violenta fizică asupra tatălui său, manifestată prin doborârea la pământ, blocarea acestuia și amenințarea cu un cuțit de bucătărie pus la gâtul ultimului care se afla imobilizat. Acțiunile nominalizate au durat până la intervenția cet. Cvasniuc Ion, provocând suferințe fizice și psihice victimei, Cumpîta Eugeniu. Tot el, în scopul prelungirii acțiunilor sale infracționale, într-o zi în luna decembrie 2014, aproximativ pe la orele 19:00, în casa unde domiciliază cu tatăl său Cumpîta Eugeniu, a aplicat fără careva motive, violență psihică și fizică în privința unui membru al familiei, tatăl său, aceasta manifestată în amenințări verbale și aplicarea a 3-4 lovituri cu pumnii în regiunea capului. Prin acțiunile sale în calitate de membru al familiei a provocat suferințe fizice și psihice victimei, Cumpîta Eugeniu. Tot el, în scopul prelungirii acțiunilor sale infracționale, în una din zilele lunii decembrie 2014, aproximativ pe la orele 19:00, în casa unde domiciliază cu tatăl său Cumpîta Eugeniu, în prezența cet. Jitari Veaceslav, profitând de superioritatea sa fizică, a manifestat o violență psihică exprimată prin folosirea de expresii injurioase și amenințări în privința tatălui său. Ulterior, Cumpîta Victor, a însoțit acțiunile sale de violență fizică, aceasta fiind materializată prin aplicarea de 2-3 lovituri cu palma peste față și cap cet. Cumpîta Eugeniu. Astfel, după acțiunile nominalizate în scopul înfrângerii rezistenței ultimului, în mod forțat l-a condus pe acesta în altă cameră și l-a încuiat. Deși Cumpîta Eugeniu, a încercat să iasă bătând în ușă și strigând să fie eliberat din acea cameră, Cumpîta Victor a refuzat curmarea acțiunilor sale ilegale, a luat cheia din ușa încuiată, lăsând persoana în continuare privată de libertate. Prin acțiunile sale în calitate de membru al familiei a provocat suferințe fizice și psihice victimei, Cumpîta Eugeniu. Tot el, în scopul prelungirii acțiunilor sale infracționale, la 13 ianuarie 2015, aproximativ pe la orele 22:00, în casa în care locuiește împreună cu tatăl său Cumpîta Eugeniu, profitând de superioritatea sa fizică, a aplicat intenționat violența fizică în privința unui membru al familiei, tatăl său, Cumpîta Eugeniu, prin amenințări verbale și aplicarea de lovituri cu picioarele pe diferite părți ale corpului. De la loviturile nominalizate victima, Cumpîta Eugeniu, a căzut jos la podea, iar Cumpîta Victor, a continuat să aplice lovituri cu genunchii în regiunea cutiei toracice. Acțiunile nominalizate au durat până la obținerea de la victimă a mijloacelor financiare. Prin acțiunile sale în calitate de membru al familiei a 2 provocat suferințe fizice și psihice victimei, Cumpîta Eugeniu. Conform raportului de expertiză nr. 18 din 05 februarie 2015, s-a depistat cet. Cumpîta Eugeniu, fractura închisă a corpului sternului, echimozele și excoriațiile de pe corp au fost produse prin loviri cu obiecte dure și se califică ca vătămare corporală medie cu dereglarea sănătății de lungă durată. La 21 ianuarie 2015, în cadrul cercetării la fața locului a domiciliului cet. Cumpîta Eugeniu, au fost depistate și ridicate un obiect din lemn sub formă de pipă, trei recipiente din masă plastic care aveau pe pereții interior depuneri cu miros specific, precum și un pachet din hârtie cu o masă vegetală, uscată, mărunțită, de culoare verde. Conform raportului de expertiză nr. 469 din 19 februarie 2015, masa vegetală, uscată, mărunțită, de culoare verde, cu greutatea de 4,07 gr. depistată și ridicată în timpul cercetării la fața locului din gospodăria cet. Cumpîta Eugeniu, este marijuană și se atribuie la substanțe narcotice, iar pe pereții interiori ai obiectului din lemn și a unei sticle din masă plastică, ridicate din aceeași gospodărie au fost depistate urme de rășină de canabis, cantitatea căreia este de 0,012 gr. și 0,021 gr. care la fel se atribuie la substanțe narcotice. Substanțele narcotice erau păstrate ilegal la domiciliul cet. Cumpîta Eugeniu de către fiul său Cumpîta Victor, cu scopul consumului personal.

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul prin care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei decizii prin care Cumpîta Victor, să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 30, 2011 alin. (2) lit. b) Cod penal, conform art. 33, 82 Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă de 4 ani închisoare; - art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal și conform art.33, 82 Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă de 9 ani închisoare; - art. 166 alin. (1) Cod penal și ținând cont de prevederile art.33, 82 Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de 2 ani închisoare; - art. 217 alin. (2) Cod penal, conform art.33, 82 Cod penal să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de 2 ani închisoare. Pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate conform art. 84 alin. (l) Cod penal, să fie aplicat pe un termen total de 12 ani închisoare cu executarea pedepsei penitenciar de tip închis. În motivarea apelului acesta a indicat că, sentința este ilegală și nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul sentinței. De asemenea, a fost invocat faptul, că instanța de fond adoptând sentința de 3 achitare în privința lui Cumpîta Victor, în comiterea infracțiunii conform art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal, pentru care a fost pus sub învinuire, nu a motivat respingerea probelor care au fost puse la baza învinuirii. În opinia procurorului, prima instanță eronat a interpretat noțiunea de atac, în motivarea sentinței de achitare a persoanei. Astfel, a indicat că, instanța de fond nu a clarificat obiectiv circumstanțele cauzei examinate și nu a dat o apreciere corectă acțiunilor inculpatului, adoptând o sentință ilegală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 decembrie 2015, a fost admis apelul procurorului, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, după cum urmează: Cumpîta Victor Eugeniu, a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. b), art. 188 alin. (2) lit. f), art. 166 alin. (l) și art. 217 alin. (2) Cod penal cu numirea pedepselor: - în baza art. 2011 alin. (2) lit. b) Cod penal - 3 ani închisoare; - în baza art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal - 8 ani închisoare; - în baza art. 166 alin. (1) Cod penal - 1 an și 2 luni închisoare; - în baza art. 217 alin. (2) Cod penal - 8 luni închisoare. În baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă lui Cumpîta Victor, 8 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. 4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a conchis că, instanța de fond dispunând condamnarea inculpatului Cumpîta Victor a adoptat o hotărâre legală și temeinică, bazată pe întreg ansamblul probant care cert dovedește vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunilor incriminate și constatate de instanța de fond ca fiind dovedite. Însă, referitor la achitarea inculpatului Cumpîta Victor, în baza art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal, instanța de apel a constatat, că instanța de fond a pronunțat o sentință absolut ilegală, a dat o apreciere unilaterală probelor prezentate și cercetate în cadrul ședinței judiciare, ignorând totalmente un întreg ansamblu probant, care cu certitudine dovedește vinovăția inculpatului în comiterea faptei prejudiciabile incriminate. Astfel, instanța de apel a indicat că vina inculpatului a fost dovedită inclusiv prin materialele cauzei acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în procesul cercetării judecătorești și suplimentar în cadrul ședinței instanței de apel: - proces-verbal privind constatarea infracțiunii din 23 ianuarie 2015(f.d. 5, vol. I); 4 - raportul ofițerului de serviciu al SG а IР Ungheni, Șișcanu Ion din 20 ianuarie 2015 (f.d. 6, vol. I); - plângerea lui Cumpîta Eugeniu din 23 ianuarie 2015, adresată șefului IP Ungheni prin care a solicitat să fie luate măsuri cu fiul său, Cumpîta Victor (f.d. 7, vol. I); - proces-verbal de cercetare la fața locului și foto-tabelul din 21 ianuarie 2015, prin care s-a cercetat gospodăria lui Cumpîta Eugeniu (f.d. 8-11, vol. I); - ordonanța de recunoaștere în calitate de parte vătămată din 04 februarie 2015, prin care a fost recunoscut în calitate de parte vătămată (f.d. 21, vol. I); - raport de expertiză medico-legală nr. 18 din 05 februarie 2015 (f.d. 49, vol. I); - raport de constatare medico-legală nr. 36 din 20 ianuarie 2015 (f.d. 50, vol. I); - proces-verbal de ridicare din 12 februarie 2015, prin care a fost ridicat un cuțit de bucătărie din gospodăria lui Cumpîta Eugeniu (f.d. 67, vol. I); - ordonanța de ridicare din 12 decembrie 2015, prin care s-a dispus ridicarea de la partea vătămată Cumpîta Eugeniu, a unui cuțit de bucătărie (f.d. 68, vol. I); - ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 19 februarie 2015 (f.d. 94, vol. I); - proces-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii și foto-tabelul din 23 februarie 2015 (f.d. 106-114, vol. I); - proces-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii și foto-tabelul din 23 februarie 2015 (f.d. 115-119, vol. I); - proces-verbal de examinare a obiectului și foto-tabelul din 19 februarie 2015 (f.d.120- 122, vol. I); - proces-verbal de recunoaștere a obiectului și foto-tabelul din 23 februarie 2015 (f.d. 123- 124, vol. I); - declarațiile părții vătămate Cumpîta Eugeniu, din 14 aprilie 2015, care au fost susținute de acesta și prin declarațiile sale depuse în instanța de apel la data de 20 noiembrie 2015 (f.d. 4-12, 101 vol. II); - declarațiile martorului Turețchi I. din 14 aprilie 2015 (f.d. 14-16, vol. II); - declarațiile martorului Jitari V. din 18 mai 2015 (f.d. 33-34, vol. II); - declarațiile martorului Cvasniuc I. din 18 mai 2015 (f.d. 36-37, vol. II). Instanța de apel a menționat, că respectivele probe, care au fost date citirii în ședința instanței de apel de către partea acuzări demonstrează cert vinovăția inculpatului în cele incriminate în baza art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal și prevalează asupra declaraților inculpatului privind negarea vinovăției, declarații pe care instanța de apel le-a apreciat critic, ele fiind făcute cu scop de apărare pentru a evita răspunderea penală. 5 Instanța de fond pronunțând sentința de achitare în latura ce ține de învinuirea adusă în baza art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal, a ignorat totalmente existența ansamblului de probe pertinente, concludente, utile și veridice care completându-se reciproc, demonstrează cu certitudine vinovăția inculpatului Cumpîta Victor, în comiterea faptei prejudiciabile indicate mai sus, precum și săvârșirea faptelor prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. b), art. 166 alin. (l) și art. 217 alin. (2) Cod penal. Concluziile instanței de fond în ce privește achitarea lui Cumpîta Victor pe art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal, instanța de apel le-a apreciat ca eronate reieșind din faptul că prima instanță a constatat în partea descriptivă a sentinței, că inculpatul Cumpîta Victor, a solicitat de la tatăl său bani pentru procurarea țigărilor fără a avea intenția să-l atace, și doar după refuzul acestuia, Cumpîta Victor i-a aplicat câteva lovituri și i-a luat banii. Astfel instanța de apel a conchis, că prima instanță a interpretat eronat noțiunea de atac în motivarea sentinței de achitare a inculpatului. Totodată, instanța de apel a indicat că, în sensul dispozițiilor art.188 Cod penal, prin „atac” trebuie de înțeles acțiunile agresive ale făptuitorului, care sunt însoțite de violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe. Instanța de apel a reținut faptul că, din materialele cauzei cercetate în cadrul ședințelor de judecată în prima instanță, cât și în cea de apel precum și din declarațiile părții vătămate Cumpîta Eugeniu, s-a stabilit, că acesta a menționat expres faptul că, Cumpîta Victor doar prin aplicarea violenței a înfrânt rezistența acestuia de a-i sustrage banii câștigați prin munca proprie. Astfel, doborârea victimei prin lovituri la pământ, apoi aplicarea de lovituri, imobilizarea și percheziționarea acesteia în scopul dobândirii forțate a bunurilor, reprezintă un atac tâlhăresc și deja o depășire a cadrului unei violențe domestice, deoarece pe lângă obiectul special vizat de violența domestică atentează expres la valori materiale. O altă concluzie a instanței de fond pe care instanța de apel a apreciat-o critic este că vătămarea medie a integrității corporale aplicată părții vătămate, Cumpîta Eugeniu, este prevăzută și absorbită de agravanta art. 2011 alin. (2) lit. b) Cod penal, astfel, nu s-a luat în considerație, că infracțiunea prevăzută la art. 2011 Cod penal, este o infracțiune materială și se consumă din momentul producerii suferinței fizice, vătămărilor corporale, iar infracțiunea prevăzută de art. 188 Cod penal, este una formală, precum și este evidențiată prin scopul special al tâlhăriei — scop cupidant. 6 Instanța a menționat, că simpla solicitare de obținere a banilor în cadrul aplicării unor acte de violență care ulterior a fost calificată de expert drept vătămare corporală medie este suficientă pentru a întruni elementele de infracțiune prevăzute de art. 188 Cod penal. Astfel în urma examinării cauzei în instanța de fond și cea de apel s-a stabilit pe deplin, că scopul urmărit de inculpatul Cumpîta Victor, la 13 ianuarie 2015, a fost de intrare în posesia banilor, fapt pe care l-a realizat prin amenințarea și aplicarea violenței periculoase pentru viață față Cumpîta Eugeniu. Totodată, instanța de apel a indicat, că prima instanță la emiterea sentinței de achitare în privința lui Cumpîta Victor, pe capătul de învinuire în baza art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal, a motivat necesitatea achitării ultimului prin faptul lipsei a careva prejudiciu urmare a săvârșirii acțiunilor ultimului, ceea ce este contrar prevederilor art. 126 Cod penal, care definește, că caracterul considerabil sau esențial al daunei cauzate se stabilește luându-se în considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor și intereselor ocrotite de lege - gradul lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Astfel, în cauza penală respective, părții vătămate Cumpîta Eugeniu, i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, fapt confirmat personal prin declarațiile ultimului în ședințele judiciare, de asemenea prin declarațiile martorilor Turețchi I. și Cvasniuc I., probe care reflectă perfect starea materială a ultimului, care muncește ocazional pentru a se putea întreține, iar în perioada de iarnă, anume la momentul actului tâlhăresc, volumul lucrărilor este minim. Așadar, instanța de apel a constatat, că Cumpîta Victor la 13 ianuarie 2015, aproximativ pe la orele 22:00, în casa în care locuiește împreună cu tatăl său Cumpîta Eugeniu, profitând de superioritatea sa fizică, în procesul aplicării violenței periculoase pentru viață asupra cet. Cumpîta Eugeniu și înfrângerii rezistenței victimei a solicitat bani pentru a procura țigări pentru sine. Deși, victima Cumpîta Eugeniu a refuzat transmiterea banilor, acesta și-a continuat acțiunile sale violente, profitând de starea fizică și poziția acestuia, a neutralizat victima prin lovituri în abdomen și a verificat forțat prin buzunarele de la hainele victimei. Astfel, banii aflați în buzunarul drept de la pantaloni și din buzunarul impermeabilului în care era îmbrăcat Cumpîta Eugeniu, în bancnote: 7 a câte 10 lei și 4 bancnote a câte 5 lei, în sumă totală de 90 lei, au fost sustrași de către inculpat. 7 Acțiunile nominalizate însoțite de violență periculoasă pentru viață sau sănătatea persoanei agresate au durat până la obținerea de la victimă a mijloacelor financiare. După sustragerea banilor Cumpîta Victor, a dispărut într-o direcție necunoscută și a revenit a doua zi din nou în stare de ebrietate. Astfel au fost cauzate victimei Cumpîta Eugeniu, un prejudiciu în sumă de 90 lei care reprezintă o daună în proporții considerabile aduse victimei. De asemenea, conform raportului de expertiză nr. 18 din 05 februarie 2015, la cet. Cumpîta Eugeniu, au fost depistate fractura închisă a corpului sternului, echimozele și excoriațiile de pe corp au fost produse prin loviri cu obiecte dure și se califică la vătămare corporală medie cu dereglarea sănătății de lungă durată. Cât privește individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, instanța de apel a indicat că a ținut cont de, scopul pedepsei penale intru restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni; de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, ce țin de gravitatea infracțiunilor săvârșite, care în temeiul art.16 alin. (2), alin. (3) și alin. (4) Cod penal, fac parte din categoria infracțiunilor ușoare, mai puțin grave și respectiv grave, urmările prejudiciabile, motivul săvârșirii infracțiunilor, de persoana celui vinovat, care se caracterizează negativ (f.d. 38, vol. I), nu se află la evidența medicilor necrolog și psihiatru, anterior cu antecedente penale, condamnat la 19 iunie 2013 în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la un an închisoare, fiind anterior condamnat pentru comiterea unei infracțiuni intenționate a săvârșit din nou mai multe infracțiuni cu intenție în stare de recidivă, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influenta pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului și consideră, că reeducarea și corectarea acestuia este posibilă numai fiind izolat de societate, aplicându-i pedeapsa cu închisoare în limitele sancțiunilor articolelor incriminate.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar, de către avocatul Uncu Natalia în numele lui Cumpîta Victor, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei cu menținerea sentinței. În motivarea recursului ordinar, avocatul menționează că, instanța de apel eronat a apreciat probele care demonstrează vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) Cod penal, deoarece în acțiunile inculpatului apariția scopului de sustragere a apărut după acțiunea de atac însoțită de aplicarea violenței fizice și psihice. 5.1. În conformitate cu art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de către avocatul Uncu Natalia în numele lui Cumpîta Victor, solicitând respingerea 8 acestuia, cu menținerea hotărârii contestate, menționând netemeinicia cerințelor solicitate, deoarece motivele invocate de recurent nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței unei erori de drept, prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în baza materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, dar va ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărârea judecătorească definitivă. Recurentul în recursul declarat invocă temeiul de drept prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. În esență, recurentul invocă că instanța de apel nu a apreciat la justa valoare probele administrate în cauză, ajungând neîntemeiat la concluzia condamnării inculpatului Cumpîta Victor în baza art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal. Referitor la criticele expuse de recurent, Colegiul penal amintește că la etapa judecării recursului, instanța nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, acestea fiind atributul exclusiv al instanței de fond și al instanței de apel. Deci, Colegiul penal nu va examina criticile referitoare la greșita reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci v-a verifica prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea încadrării juridice a faptelor săvârșite de inculpatul Cumpîta Victor. Mai mult ca atât, făcând o analiză minuțioasă a materialelor cauzei, Colegiul penal constată că, alegațiile recurentului privitor la pretinsa eroare judiciară reținută la calificarea juridică a acțiunilor inculpatului este vădit nefondată, iar instanța de apel corect și-a motivat soluția de admitere a argumentelor invocate de procuror în acest sens. Or, din toate probele examinate și cercetate de către instanța de apel s-a constatat indubitabil, că inculpatul anume prin aplicarea violenței a înfrânt rezistența victimei, Cumpîta Eugeniu, pentru a-i sustrage banii acestuia. 9 Totodată, instanța de apel a indicat, că prima instanță incorect a interpretat noțiunea de atac, deoarece doborârea victimei prin lovituri la pământ, apoi aplicarea de lovituri, imobilizarea și percheziționarea acesteia în scopul dobândirii forțate a bunurilor, reprezintă un atac tâlhăresc și deja o depășire a cadrului unei violențe domestice, or pe lângă obiectul special vizat de violența domestică atentează expres la valori materiale. Colegiul penal conchide că, din materialele dosarului rezultă, că instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate, verificându-le sub aspectul pertinenții, concludenții, utilității și veridicității, atât cele ale apărării, cât și cele ale acuzării, fapt ce face ca concluzia despre vinovăția lui Cumpîta Victor în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal, să fie una legală și întemeiată, iar pedeapsa aplicată - în limita sancțiunilor prevăzute de legea penală. Totodată, Colegiul penal reține că criticile formulate de recurent au format obiect de discuție la judecarea cauzei penale în instanța de apel și le-a fost dată o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând hotărârea atacată în raport cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiuri de casare a hotărârii atacate nu s-au stabilit. Astfel, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii procesual penale, ea fiind legală, argumentată și întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către avocatul Uncu Natalia în numele lui Cumpîta Victor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 decembrie 2015, în cauza penală în privința lui Cumpîta Victor Eugeniu, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Publicată integral la 02 iunie 2016. Președinte: Nicolae Gordilă 10 Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 11