1ra-1057/2016 — art. 188 alin. 2 lit. e, f CP

Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 21 octombrie 2014, procesul penal intentat în privința lui Putinica Eduard în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, pe capetele de învinuire privind sustragerea bunurilor prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune considerabile în privința părților vătămate Cociu Ana și Cercasova Elena, a fost încetat din motivul împăcării părților, inculpatul fiind liberat de răspundere penală. Totodată, Putinica Eduard a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare; - art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, la 3 (trei) ani închisoare, fără amendă; - art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, la 6 (șase) ani închisoare. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, inculpatului i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 6 (șase) ani 8 (opt) luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis. Acțiunea civilă înaintată de reprezentantul legal Dariev Boris în numele părții vătămate minore, Dariev Alexei, a fost admisă în principiu urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt, că Putinica Eduard, la 19 mai 2011, în perioada de timp 03:00-07:30, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, intenționat, a sustras pe ascuns, din curtea blocului de locuit amplasat pe adresa mun. Chișinău, str. Sucevița, 38/2, motoreta model „Kymco”, a/f 1998, n/î AE 52203, în valoare de 13000 lei, ce aparținea lui 1 Melnic Dorin, după care cu bunul sustras a părăsit locul săvârșirii infracțiunii, deplasându-se într-o direcție necunoscută, cauzând astfel părții vătămate Dorin Melnic, un prejudiciu material considerabil, în valoare totală de 13000 lei. Tot el, la 07 septembrie 2011, aproximativ la ora 01:00, aflându-se în curtea blocului de locuit amplasat pe adresa mun. Chișinău, str. Alba Iulia, 184, în compania cunoscuților săi Alexandru și Gheorghe, cărora apoi li s-au alăturat Cociu Ana și Duracov Octavian, iar după ce au servit împreună băuturi alcoolice, au mers în localul de noapte „Pandora”. Putinica Eduard s-a oferit să o însoțească pe Cociu Ana până la domiciliul acesteia, amplasat pe adresa mun. Chișinău, str. Alba Iulia, 184, ap. 16, pentru ca ultima să-și schimbe hainele, așteptând-o la intrarea în apartament și memorizând unde domiciliază, după care s-au întors în localul de noapte „Pandora”. Aflându-se în localul nominalizat, Putinica Eduard, profitând de faptul că Cociu Ana se afla în stare de ebrietate și a lăsat bunurile personale fără supraveghere, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, intenționat a sustras geanta acesteia în care erau cheile de la apartament și bani în sumă de 240 lei, după care, cunoscând unde domiciliază Cociu Ana, continuându-și intențiile criminale, folosind cheile sustrase, a pătruns în apartamentul nr. 16 amplasat pe adresa str. Alba-Iulia, 184, mun. Chișinău, de unde a sustras pe ascuns un telefon mobil model „Philips” în valoare de 670 lei, ce aparținea lui Cercasova Elena, care la acel moment dormea în dormitorul apartamentului dat, apoi a mai sustras un telefon mobil model „Nokia 2700 Classic” ce aparținea lui Cociu Ana, în valoare de 2500 lei, un card bancar eliberat de către BC „Moldova AgroindBank” SA, pe numele Cercasova Elena, de pe care au fost extrași 2500 lei și 200 lei din portmoneul ultimei, după care cu bunurile sustrase a părăsit locul săvârșirii infracțiunii, deplasându-se într-o direcție necunoscută cauzând astfel părților vătămate un prejudiciu material considerabil, în valoare totală de 6110 lei. Tot el, la 23 septembrie 2011, aproximativ la ora 23:30, deplasând-se pe str. Dealul Morilor, 29, or. Durlești, mun. Chișinău, urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, acționând cu intenție directă, aplicând violența nepericuloasă pentru viața sau sănătatea persoanei, s-a apropiat pe la spatele lui Patron Raisa, din partea laterală dreaptă și a apucat geanta pe care ultima o ținea pe umărul drept, smulgând-o spre el. Patron Raisa a încercat să opună rezistență, însă Putinica Eduard a tras geanta spre sine iar victima a căzut la pământ, ținând cu putere geanta. În continuarea acțiunilor sale criminale și în vederea realizării scopului său, intenționat, Putinica Eduard i-a aplicat o lovitură cu piciorul în abdomen, astfel că Patron Raisa a fost în imposibilitate să mai țină geanta și a lăsat mâinile de pe torțile genții. Ca urmare, Putinica Eduard a sustras geanta în valoare de 400 lei, în care era un telefon mobil model „LG” cu cartela SIM 068267921 în sumă de 1200 lei, bani în sumă de 300 lei, precum și alte bunuri aflate în geantă cu care a fugit într-o direcție necunoscută, cauzând astfel părții vătămate Patron Raisa o daună în proporții considerabile, în sumă totală de 2423,75 lei. Tot el, la 05 octombrie 2011, aproximativ la ora 16:00, aflându-se în fața blocului de locuit nr. 15 amplasat pe adresa str. O. Ghibu, mun. Chișinău, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, văzând că minorul Dariev Alexei vorbea la telefonul mobil, s-a apropiat de ultimul și a sustras deschis telefonul mobil model „HTC 2 Incredible S”, în valoare de 7600 lei, fapt însoțit de aplicarea loviturilor cu mânerul cuțitului în regiunea abdomenului, precum și cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale corpului, cauzându-i astfel părții vătămate Dariev Alexei, leziuni corporale care potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 2829/D din 03 noiembrie 2011, se califică ca vătămări corporale ușoare, după care, cu bunul sustras a părăsit locul săvârșirii infracțiunii. Tot el, la 15 august 2012, aproximativ la ora 00:45, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, a sustras în mod deschis de la Cazac Inga care se deplasa pe str. Ion Creangă, mun. Chișinău, geanta pe care o ținea pe umăr în sumă de 1000 lei, în care avea un telefon mobil model „Samsung”, culoare violet, în care era cartela SIM cu nr. 068173924 în sumă de 1500 lei, precum și un telefon mobil model „Nokia” în sumă de 1000 lei. Ulterior, Putinica Eduard, a fugit cu bunurile sustrase într-o direcție necunoscută fără să reacționeze la cerințele părții vătămate de a restitui bunurile sustrase, cauzând astfel părții vătămate Cazac Inga o daună în proporții considerabile, în sumă totală de 3500 lei. Tot el, la 18 august 2012, aproximativ la ora 00:40, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, a sustras în mod deschis de la Cojocari Nadejda, care se deplasa pe str. Ion Creangă, mun. Chișinău, geanta pe care ultima o ținea pe umăr în sumă de 400 lei, în care avea un telefon mobil model „Nokia 7210 Supernova” în sumă de 2000 lei, în care se afla cartela SIM nr. 068630668, un portmoneu de culoare cafenie din piele la preț de 200 lei, în care se aflau buletinul de identitate și permisul de ședere românesc pe numele ei, card bancar BC „Mobiasbanka” SA, bani în sumă de 200 lei. După care, cu bunurile sustrase a fugit într-o direcție necunoscută, fără să reacționeze la cerințele părții vătămate de a restitui bunurile sustrase, cauzând astfel părții vătămate, Cojocari Nadejda o daună în proporții considerabile, în sumă totală de 2800 lei.

Avocatul Babcinschi Nelly în numele inculpatului, a declarat apel, solicitând repunerea apelului în termen, casarea sentinței cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care acțiunile inculpatului, pe episodul cu privire la partea vătămată Dariev Alexei, să fie recalificate din prevederile art. 188 alin. (2) Cod penal, în baza art. 187 alin. (2) Cod penal, cu stabilirea pedepsei minime prevăzute de sancțiunea acestei norme. În motivarea apelului, apărarea a invocat, că sentința în partea condamnării inculpatului pe episodul săvârșirii tâlhăriei este ilegală și nemotivată, deoarece instanța la emiterea sentinței, nu a verificat încadrarea faptelor prejudiciabile săvârșite de inculpat cu semnele calificative ale fiecărei infracțiuni în parte, ori aceasta contravine normelor bunei desfășurări a justiției. A indicat apărarea, că elementul constitutiv al infracțiunii de tâlhărie este calificativul „violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei”, care de fapt și constituie principala delimitare dintre componențele de infracțiuni prevăzute de art. 187 și 188 Cod penal, calificativul indicat având o deosebită importanță la aplicarea și interpretarea normelor de drept incriminate inculpatului și care în cazul dat nu au fost puse în aplicare nici de acuzatorul de stat și nici de prima instanță. În opinia avocatului, prima instanță urma să țină cont și de prevederile Regulamentului de apreciere medico-legală a gravității vătămărilor corporale, aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 199 din 27 iunie 2003, modificat prin ordinul 3 Ministerului Sănătății nr. 654 din 16 august 2011, care la pct. 2 indică, gradul de gravitate al vătămărilor corporale după criteriul dereglarea sănătății, se determină conform timpului necesar pentru restabilirea sănătății în funcție de volumul și caracterul lezional, care se apreciază în zile, iar conform pct. 27, drept periculoase pentru viață sunt considerate vătămările corporale, care prezintă pericol iminent-imediat, tardiv sau potențial, ca leziunea să determine moartea, indiferent dacă acest pericol a fost înlăturat printr-un tratament medical sau datorită reactivității individuale a organismului (vătămările corporale grave, periculoase pentru viață, sunt enumerate în pct. 28 al regulamentului). A mai accentuat apelantul, că în cazul când, în rezultatul acțiunilor făptuitorului care, în scopul acaparării bunurilor, a aplicat violența fizică urmată de cauzarea vătămărilor corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă ori lungă durată, asemenea violență nu se consideră periculoasă pentru viață ori sănătate, astfel că acțiunile inculpatului urmează a fi calificate ca jaf, în baza raportului de expertiză medico-legală nr. 2829D din 19 octombrie 2011, prin care la partea vătămată, Dariev Alexei, s-au constatat vătămări corporale ușoare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 octombrie 2015 a fost repus în termen apelul declarat de avocatul Babcinschi Nelly în numele inculpatului, cu respingerea acestuia ca nefondat și menținerea sentinței. 4.1. Pentru a pronunța soluția nominalizată, instanța de apel cu referire la prevederile art. art. 230, 400 alin. (1), 401 alin. (1)-(2), 402, 403 Cod de procedură penală, ținând cont de explicațiile conținute în pct. 8 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12 decembrie 2005 „Cu privire la practica examinării cauzelor penale în ordine de apel” a reținut, că sentința primei instanțe a fost pronunțată în absența inculpatului la 21 octombrie 2014, totodată în materialele cauzei nefiind prezente probe care ar confirma expedierea copiei sentinței în adresa inculpatului până la 07 iulie 2015. Astfel, întru evitarea încălcării dreptului de acces la justiție, instanța de apel a dispus repunerea apelului în termen, menționând, că Putinica Eduard a declarat în instanța de apel, că a primit copia sentinței după opt luni de la pronunțarea acesteia, acesta neavând posibilitate să o conteste în termenul de 15 zile prevăzut de lege. 4.2. Cu referire la prevederile art. 109 Cod penal, instanța de apel a reținut, că la 12 martie 2012, părțile vătămate Cercasova Elena și Cociu Ana au înaintat cerere prin care au solicitat încetarea procesului penal în privința lui Putinica Eduard, în legătură cu împăcarea părților, indicând că inculpatul le-a recuperat prejudiciul material cauzat, astfel că față de acesta nu au careva pretenții. 4.3. Instanța de apel a concluzionat, că prima instanță corect a stabilit starea de fapt ce corespunde probelor din dosar, încadrând just acțiunile inculpatului în baza art. art. 186 alin. (2) lit. c), d), 187 alin. (2) lit. e), f), 188 alin. (2), lit. e), f) Cod penal. Astfel, în pofida faptului că inculpatul Putinica Eduard a recunoscut parțial vina în cele incriminate, instanța de apel a stabilit, că culpabilitatea acestuia în săvârșirea infracțiunilor imputate a fost dovedită prin probe cercetate de prima instanță și verificate suplimentar în ședința instanței de apel și anume: declarațiile părților vătămate Patron Raisa, Dariev Alexei, Cazac Inga, a martorilor Costin Dumitru, Pasecinic Victor, Cuba Svetlana, Chirila Vasile, Plotnic Ion, Josan Andrei, Mandalachi Iulia, prin probele scrise: procesul-verbal de audiere a părții vătămate Melnic Dorin din 06 iunie 2011 (f.d. 19, vol.I); procesele-verbale de cercetare la fața locului din 4 05 mai 2011, (f.d. 5-7, vol.I) și din 10 august 2011 (f.d. 39-41, vol.I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 11 august 2011 (f.d. 43-44, vol.I); procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei după fotografie din 26 octombrie 2011 (f.d. 56, vol.I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 07 septembrie 2011 (f.d. 80-82, vol.I); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 14 septembrie 2011 (f.d. 94, vol.I); procesul-verbal de audiere a martorului Dariev Boris din 13 octombrie 2011 (f.d. 23-24, vol.II); procesul-verbal de audiere a martorului Pînzari Igor din 19 octombrie 2011 (f.d. 30, vol.II); procesul-verbal de audiere a martorului Firsov Victor din 19 octombrie 2011 (f.d. 31-32, vol.II); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 05 octombrie 2011 (f.d. 8-10, vol.II); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 19 octombrie 2011 (f.d 25-26, vol.II); raportul de expertiză medico-legală nr. 2829D din 19 octombrie 2011 (f.d. 41, vol.II); procesul-verbal de ridicare din 20 octombrie 2011 (f.d. 43, vol.II); procesul-verbal de examinare a obiectului din 20 octombrie 2011 (f.d. 44, vol.II); procesul-verbal de ridicare din 27 octombrie 2011 (f.d. 60-61, vol.II); procesul-verbal de examinare din 27 octombrie 2011 (f.d. 62-64, vol.II); procesul-verbal de ridicare a obiectului, conform căruia s-a dispus ridicarea de la Josan Andrei a telefonului mobil model „LG” cu nr. de IMEI 35339902117547 (f.d. 50-51, vol.II); tabelul fotografic din 27 octombrie 2011 (f.d. 52, vol.II); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei (f.d. 68-69, vol.II); procesul-verbal de audiere a părții vătămate Cojocari Nadejda (f.d. 111-112 vol.II); procesul-verbal de audiere a martorului Ivasenco Eugen (f.d. 66, cauza penală nr. 2012031582); procesul-verbal de audiere a martorului Bătrîncea Sergiu, (f.d. 115-116, cauza penală nr. 2012031582); procesul-verbal de audiere a martorului Bărbuță Adrian (f.d. 122, cauza penală 2012031582); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei (f.d. 86-88, cauza penală 2012031582); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei (f.d. 133, cauza penală 2012031582). 4.4. Cu referire la solicitarea apelantului privind recalificarea acțiunilor inculpatului pe episodul cu partea vătămată Dariev Alexei din prevederile art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, în baza art. 187 alin. (2) Cod penal, instanța de apel a conchis, că motivele invocate în apel nu și-au găsit confirmarea, lipsind temeiuri de implicare a instanței de apel în sensul casării hotărârii contestate în partea calificării acțiunilor lui Putinica Eduard pe acest episod, or, după cum reiese din dispoziția art. 188 Cod penal, atacul asupra victimei este săvârșit în scopul sustragerii bunurilor. Cu trimitere la literatura juridică de specialitate, instanța de apel a menționat, că prima instanță a constatat în mod întemeiat că în acțiunile lui Putinica Eduard pe episodul părții vătămate Dariev Alexei sunt regăsite toate elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, fiind respinse argumentele avocatului precum că acțiunile lui Putinica Eduard urmează a fi încadrate în baza art. 187 alin. (2) Cod penal. În acest sens, instanța de apel a reținut, că acțiunea principală a tâlhăriei, sustragerea, este însoțită de două acțiuni adiacente, una dintre care este amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate. La calificare nu are relevanță forma exteriorizării amenințării, ea poate fi exprimată prin cuvinte, dar nu se exclude nici exteriorizarea prin gesturi sau acțiuni concludente, este important ca amenințarea, expusă într-o formă evident clară victimei, să fie percepută de aceasta ca fiind reală și imediată, să creeze convingerea că, în caz 5 dacă făptuitorul, în timpul săvârșirii infracțiunii, va întâmpina împotrivire din partea victimei, amenințarea va fi realizată de îndată. Instanța de apel a apreciat ca fiind justificată poziția primei instanțe prin care au fost apreciate critic declarațiile inculpatului Putinica Eduard din cadrul cercetării judecătorești pe marginea capătului de învinuire în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, în partea ce ține de negarea faptului că acesta la 05 octombrie 2011, ar fi avut un cuțit asupra sa și că întru atingerea scopului de sustragere a bunului - telefonului mobil ce aparținea părții vătămate, ar fi aplicat lovituri părții vătămate Dariev Alexei, aceste afirmații fiind combătute prin declarațiile părții vătămate și martorului Pasecinic Victor. Declarațiile părții vătămate Dariev Alexei, au fost apreciate de către instanța de apel ca fiind veridice, deoarece au fost administrate în conformitate cu legislația procesuală penală în vigoare, fiind consecutive, consecvente și uniforme, în coroborare cu alte probe administrate și care sunt confirmate prin declarațiile martorului Pasecinic Victor, care era împreună cu Dariev Alexei în momentul atacului tâlhăresc și sustragerii telefonului mobil de către inculpatul Putinica Eduard, acesta a văzut că ultimul a scos un cuțit când partea vătămată Dariev Alexei i-a cerut acestuia să-i întoarcă telefonul mobil. Atunci când Pasecinic Victor a intrat în curtea casei unde s-a petrecut altercația, Dariev Alexei era întins jos, iar Putinica Eduard îl lovea, având în mână un cuțit, iar când l-a văzut pe Pasecinic Victor acesta a fugit. Când l-a scos pe Dariev Alexei afară, acesta avea o tăietură la mână, fața era acoperită de sânge, blugii acestuia erau deteriorați în partea dreaptă, având o tăietură. De asemenea, declarațiile părții vătămate Dariev Alexei sunt confirmate și prin raportul de expertiză medico-legală nr. 2829D din 19 octombrie 2011, conform căruia lui Dariev Alexei i-a fost cauzată fractura osului zigomatic fără deplasare, plagă contuză occipitală median, excoriații multiple a țesuturilor moi, plăgi multiple a mâinii, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care au condiționat dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămare corporală ușoară. Instanța de apel a reținut, că prima instanță în mod justificat a apreciat critic declarațiile date de către martorii Pînzari Igor și Firsov Victor în cadrul urmăririi penale potrivit cărora au confirmat că au fost martori la discuția dintre Dariev Alexei și Putinica Eduard, însă nu au văzut ca acesta să dețină cuțit, deoarece declarațiile acestora nu sunt confirmate și nu coroborează cu alte probe administrate, aceștia având o poziție părtinitoare la caz, fiind în relație de prietenie cu Putinica Eduard. La fel, au fost apreciate critic și declarațiile inculpatului Putinica Eduard din cadrul cercetării judecătorești pe marginea capătului de învinuire în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) Cod penal, pe episodul cu partea vătămată Cazac Inga, precum că recunoaște parțial vina în cele săvârșite, dat fiind faptul că vina acestuia a fost demonstrată atât prin prisma declarațiilor părții vătămate cât și a probelor administrate în speță. În concluzie, instanța de apel a reținut în acțiunile inculpatului prezența componenței infracțiunii de tâlhărie, ținând cont de caracterul direct al amenințării cu violență periculoasă, cuțitul folosit în calitate de armă de către inculpat, aplicarea loviturilor cu cuțitul în loc public, vârsta fragedă a victimei, care este minoră, insistența făptuitorului de a nu restitui bunul sustras, afirmațiile lui Putinica Eduard precum că nu 6 a aplicat cuțitul față de partea vătămată Dariev Alexei și acesta singur a căzut peste cuțit, au fost apreciate ca o metodă de apărare. 4.

La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel a menționat, că prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 7, 61, 75, 76-78, 82, 84 Cod penal. În acest sens, a reținut că inculpatul a săvârșit infracțiuni mai puțin grave și grave, anterior a fost condamnat, se află la evidența medicului narcolog din 15 iulie 2002, cu diagnoza - consumator de substanțe narcotice (hașiș), are la întreținere un copil minor, nu este angajat în câmpul muncii. Drept circumstanțe atenuante au fost reținute autodenunțarea, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii sau la identificarea infractorilor ori recunoașterea vinovăției, iar ca circumstanță agravantă - săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru o infracțiune similară. 5. Avocatul Babcinschi Nelly în numele inculpatului, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, a contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunile lui Putinica Eduard pe episodul în privința părții vătămate Dariev Alexei să fie recalificate din prevederile art. 188 alin. (2) Cod penal, în baza art. 187 alin. (2) Cod penal, cu stabilirea pedepsei minime prevăzută de sancțiunea acestui articol. În argumentarea recursului, apărarea a menționat, că decizia instanței de apel în partea respingerii argumentului privind reîncadrarea acțiunilor lui Putinica Eduard pe episodul în privința părții vătămate Dariev Alexei din prevederile art. 188 alin. (2) Cod penal, în baza art. 187 alin. (2) Cod penal, este ilegală. Susține că, elementul constitutiv al infracțiunii de tâlhărie este calificativul „violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei”, care de fapt și constituie principala delimitare dintre componențele de infracțiuni prevăzute de art. 187 și 188 Cod penal, calificativ care are o deosebită importanță la aplicarea și interpretarea normelor de drept incriminate inculpatului și care, în cazul dat nu au fost puse în aplicare nici de acuzatorul de stat, nici de instanțele judecătorești. În acest sens, consideră recurentul, că instanțele judecătorești urmau să țină cont și de prevederile Regulamentului de apreciere medico-legală a gravității vătămărilor corporale, aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 199 din 27 iunie 2003, modificat prin ordinul Ministerului Sănătății nr. 654 din 16 august 2011, care la pct. 2 prevede că, gradul de gravitate al vătămărilor corporale după criteriul dereglarea sănătății, se determină conform timpului necesar pentru restabilirea sănătății în funcție de volumul și caracterul lezional, care se apreciază în zile. Iar conform pct. 27, drept periculoase pentru viață sunt considerate vătămările corporale, care prezintă pericol iminent-imediat, tardiv sau potențial, ca leziunea să determine moartea, indiferent dacă acest pericol a fost înlăturat printr-un tratament medical sau datorită reactivității individuale a organismului. Potrivit acestui act normativ, vătămările corporale cu grad mediu sau cele ușoare cu dereglarea sănătății de lungă durată ori de scurtă durată nu sunt considerate ca periculoase pentru viața persoanei. Mai insistă apărarea, că la caz prezintă relevanță explicațiile conținute în Recomandarea nr. 51 „Cu privirile la aplicarea semnului calificativ al art. 188 alin. (1) 7 Cod penal - tâlhăria însoțită de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate”, aspecte care nu au fost luate în calcul de către instanțele de fond. În opinia apărării, instanțele de fond, greșit au apreciat critic declarațiile martorilor Pînzari Igor și Firsov Victor, care în cadrul urmăririi penale au confirmat că au fost martori la discuția dintre Dariev Alexei și Putinica Eduard, însă nu au văzut cuțitul asupra ultimului. Luând în considerație cele expuse consideră că, decizia atacată este una incompletă, iar nemotivarea unei hotărâri judecătorești încalcă dreptul părților la un proces echitabil, garantat de art. 6§1 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Procurorul a prezentat referință pe marginea recursului, solicitând respingerea acestuia, deoarece concluziile instanțelor judecătorești privind vinovăția inculpatului Putinica Eduard și încadrarea acțiunilor în baza art. 188 alin. (2) Cod penal, sunt corecte și se bazează pe cumulul probelor administrate, amplu analizate și just apreciate.

Verificând argumentele recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit textului recursului, acesta se întemeiază în baza prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Așadar, Colegiul penal reține că potrivit prevederilor legale și practicii judiciare constante, pentru verificarea existenței temeiului menționat, instanța de recurs trebuie să țină seama de fapta săvârșită, cum aceasta a fost stabilită de către prima instanță și de către instanța de apel, și să supună unui control riguros încadrarea juridică a faptelor stabilite, verificând dacă acestea au fost încadrate corect potrivit normei penale. În cazul în care faptele stabilite, incorect au fost încadrate într-o altă normă penală, rezultă că acestora le-a fost dată o încadrare juridică greșită. Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. În scopul aplicării corecte a prevederilor legale enunțate vine practica judiciară stabilită potrivit căreia erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. La caz, argumentele recurentului se axează pe formula că instanța de apel, menținând sentința, neîntemeiat a ajuns la concluzia că faptele imputate inculpatului pe 8 episodul în care figurează partea vătămată Dariev Alexei, corect au fost încadrate în baza art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal - tâlhăria, adică atacul săvârșit în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violența periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, cu aplicarea armei și cu cauzarea de daune în proporții considerabile, insistând că de fapt, acțiunile acestuia corespund semnelor componenței de infracțiune prevăzută la art. 187 alin. (2) Cod penal - jaful. Verificând materialele dosarului în raport cu criticele invocate de apărare, Colegiul penal conchide că la judecarea apelului, instanța a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă privind menținerea sentinței primei instanțe prin care Putinica Eduard, pe episodul în care figurează partea vătămată Dariev Alexei, a fost condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, soluție care este argumentată și corespunzătoare circumstanțelor de fapt și de drept stabilite în speța dată. Astfel, din materialele dosarului rezultă, că instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenței și concludenței, atât cele ale apărării, cât și cele ale acuzării, iar concluzia cu privire la vinovăția lui Putinica Eduard de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, rezidă din aprecierea întregului material probator, fiind una legală și întemeiată. De asemenea, Colegiul penal remarcă că, așa cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la adoptarea soluției expuse pe larg în pct. 4 din prezenta decizie. Deci, făcând o analiză minuțioasă a materialelor cauzei, Colegiul penal constată că alegațiile recurentului cu privire la pretinsa eroare judiciară reținută la calificarea juridică a acțiunilor imputate lui Putinica Eduard este vădit nefondată. Or, din toate probele examinate și cercetate de către instanțele de fond s-a constatat indubitabil că în acțiunile inculpatului se întrunesc toate componentele infracțiunii de tâlhărie și nu a infracțiunii de jaf. La caz, latura obiectivă a infracțiunii de tâlhărie, este alcătuită din următoarele acțiuni: acțiunea principală exprimată prin sustragere, adică sustragerea telefonului mobil model „HTC Incredible S”, în valoare de 7600 lei și atacul săvârșit de inculpat asupra lui Dariev Alexei, însoțit de amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei. Cu referire la argumentul recurentului, precum că elementul caracteristic care delimitează infracțiunea de tâlhărie de infracțiunea de jaf este calificativul „violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei”, instanța de recurs reține, că în speță instanța de apel corect a menționat, că pentru calificarea infracțiunii în baza art. 188 Cod penal, este suficient ca pe lângă acțiunea principală de sustragere, aceasta să fie însoțită și de acțiunea adiacentă „amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate”. La calificare nefiind relevante formele exteriorizării amenințării, ci ca această amenințare să fie expusă într-o asemenea formă, încât să-i fie clară victimei, să fie percepută ca fiind reală și imediată, creând convingerea victimei că în caz de împotrivire, amenințarea va fi realizată de făptuitor. 9 Mai mult, tâlhăria presupune nu oricare amenințare cu aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, dar numai acea violență care este legată de atac asupra persoanei. Potrivit practicii judiciare, chestiunea ce ține de prezența în acțiunile persoanei a componenței de jaf sau tâlhărie în cazurile în care sustragerea este însoțită de amenințarea aplicării violenței urmează a fi soluționată, ținând cont de toate circumstanțele cauzei: caracterul amenințării, obiectele sau arma cu care amenința infractorul, locul și timpul săvârșirii infracțiunii, numărul infractorilor etc. Pentru a se stabili gradul de violență - nepericuloasă sau periculoasă pentru viață sau sănătate - cu care se amenință, trebuie analizate minuțios toate circumstanțele celor săvârșite: caracteristicile obiectelor vulnerante cu care amenința făptuitorul; locul și timpul săvârșirii infracțiunii; numărul făptuitorilor raportat la numărul victimelor; forța fizică a făptuitorilor raportată la forța fizică a victimelor etc. Totodată, este necesar a se lua în calcul nu atât percepția subiectivă a victimei asupra celor săvârșite, cât orientarea intenției făptuitorului. În acest context, se evidențiază că instanța de apel a remarcat, că potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 2829D din 19 octombrie 2011, în urma atacului săvârșit de inculpat, la partea vătămată, Dariev Alexei, s-au constatat vătămări corporale ușoare, respectiv inculpatul săvârșind atacul asupra lui Dariev Alexei, nu doar l-a amenințat, dar a început să-și realizeze intenția, prin aplicarea loviturilor cu pumnii și picioarele pe diferite părți ale corpului, precum și prin aplicarea loviturilor cu mânerul cuțitului în regiunea abdomenului. Așadar, alegațiile recurentului precum că „vătămările corporale ușoare” nu sunt considerate ca periculoase pentru viața persoanei, și prin urmare în acțiunile inculpatului nu sunt întrunite semnele acțiunilor adiacente laturii obiective a tâlhăriei, nu poate fi reținut, deoarece în cazul de față atacul s-a produs asupra părții vătămate minore, prin aplicarea loviturilor, inclusiv cu mânerul unui cuțit, adică a unui obiect vulnerant utilizat în calitate de armă, care a fost perceput de către partea vătămată ca o amenințare reală asupra vieții și sănătății. Cu referire la argumentele apărării precum că, instanța de apel neîntemeiat nu a luat în considerație declarațiile martorilor Pînzari Igor și Firsov Victor, care în cadrul urmăririi penale au confirmat că au fost martori la discuția dintre Dariev Alexei și Putinica Eduard, însă nu au văzut cuțitul asupra ultimului, Colegiul penal remarcă că la acest capitol instanța de apel corect a remarcat că respectivii martori erau în relații de prietenie cu inculpatul și evident nu au dat depoziții incriminatoare, mai mult declarațiile acestora se contrazic cu declarațiile părții vătămate și a martorului Pasecinic Victor, care a susținut că la momentul altercației inculpatul avea în mână ceva asemănător cu un cuțit (f.d. 17-18, vol. II). Prin urmare, instanța de recurs reiterează că instanța de apel corect a dispus respingerea apelului declarat de partea apărării, apreciind argumentele expuse în textul cererii de apel, drept nefondate, din motiv că probele reținute de către instanțele judecătorești, cert dovedesc faptul că Putinica Eduard a săvârșit infracțiunea de tâlhărie, în circumstanțele descrise. În conexiunea celor menționate, instanța de recurs menționează și faptul, că criticele invocate în recurs au format obiect de discuție la judecarea cauzei penale în instanța de apel și, cărora instanța de apel, le-a dat o motivare corespunzătoare și argumentată, soluție pe care instanța de recurs o însușește pe deplin și a cărei reluare nu 10 se mai impune, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16 februarie 2010, statuează că art. 6 §1 din CțEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (hotărârea Van de Hurk vs Olanda, din 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Față de cele ce preced, Colegiul penal conchide că, în prezenta cauză, nu se constată admiterea erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, la etapa judecării apelului. Prin urmare, argumentele invocate de către avocatul Babcinschi Nelly în numele inculpatului, nu și-au găsit confirmare și nu pot servi temei de casare a deciziei contestate, iar instanța de recurs conchide că în speță se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În corespundere cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Babcinschi Nelly în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 octombrie 2015, în cauza penală în privința lui Putinica Eduard Piotr, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 04 noiembrie 2016. Președinte Petru Ursache Judecătorii Petru Moraru Ghenadie Nicolaev 11