1ra-1234/16 — Art. 145 alin 2 lit. a, b, 188 alin 4, 290 alin 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 03.07.2015, au fost recunoscuți vinovați și condamnați: Bogdan Gheorghe - în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b) Cod penal, la 20 ani închisoare; - în baza art. 188 alin. (4) Cod penal, la 14 ani închisoare; - în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 25 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis. Bogdan Vasili - în baza art. 188 alin. (4) Cod penal, la 12 ani închisoare; - în baza art. 290 alin. (1) Cod penal, la 2 ani închisoare; 1 - în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 14 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis. Stice Nicolae - în baza art. 188 alin. (4) Cod penal, la 12 ani închisoare. Acțiunea civilă în partea prejudiciului material a fost admisă parțial, fiind încasat în mod solidar de la Bogdan Gheorghe, Bogdan Vasili și Stice Nicolae în beneficiul succesorului părții vătămate Cîrlig Victor suma de 52000 lei, iar de la Bogdan Gheorghe suplimentar suma de 15412, 50 lei. Acțiunea civilă în partea prejudiciului moral a fost admisă, fiind încasat în beneficiul succesorului părții vătămate Cîrlig Victor, de la: Bogdan Gheorghe, suma de 300000 lei; Bogdan Vasili, suma de 20000 lei; Stice Nicolae, suma de 20000 lei.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt, că la 16.12.2013, aproximativ la orele 19:00-21:00, Bogdan Gheorghe împreună, având înțelegerea prealabilă cu Bogdan Vasili și Stice Nicolae, împărțind în prealabil rolurile după un plan pregătit din timp de a o deposeda de bunurile materiale pe Znacovan Aurelia, aflându-se în mun. Chișinău, în apropierea blocului de locuit amplasat pe adresa str. I. Vieru, 1, în automobilul model „Mercedes”, n/î KGB 757, Bogdan Vasili a împărțit rolurile fiecăruia dintre participanți după cum urmează: Stice Nicolae se află la volanul automobilului model „Mercedes”, n/î KGB 757, acordând mijloc de transport pentru săvârșirea infracțiunii, Bogdan Vasili urma să se afle în apropierea blocului de locuit amplasat pe adresa str. I. Vieru, 1, mun. Chișinău, cu scopul de a urmări ca să nu treacă persoane, dirijând săvârșirea infracțiunii, iar Bogdan Gheorghe urma să o deposedeze pe Znacovan Aurelia de bunurile materiale. Ajungând la locul destinat, mun. Chișinău, str. I. Vieru, 1, unde s-a poziționat lângă intrarea în scara nr. 4, aproximativ la ora 21:00 împreună, având înțelegerea prealabilă cu Bogdan Vasili și Stice Nicolae, inculpatul Bogdan Gheorghe în continuarea acțiunilor sale criminale, cunoscând că Znacovan Aurelia se ocupă cu realizarea peștelui și presupunând că numita are asupra sa mijloace bănești, urmărind scopul săvârșirii sustragerii a bunurilor altei persoane, a atacat-o pe Znacovan Aurelia, folosind un cuțit, cu ajutorul căruia i-a aplicat o lovitură în partea pieptului, organ de importanță vitală, cauzându-i vătămări corporale grave, după ce a deposedat-o de geanta confecționată din piele, pentru dame, prețul 500 lei, în care se aflau banii în sumă de 10000 lei, un cercel din aur cu diamante, prețul 10000 lei, lanț din aur împletitură „Bismark” 50 grame, prețul 30000 lei, telefonul mobil model „Samsung”, prețul 1600 lei, ștampilele ÎI „Znacovan Aurelia”, buletinul de identitate, permisul de conducere, caietele cu înscrierea mărfii, care nu prezintă interes material, cauzându-i prejudiciu material în proporții mari în sumă de 52100 lei. În urma loviturii de cuțit, cet. Znacovan Aurelia i-au fost cauzate vătămări corporale grave, urmare căreia victima a decedat pe loc. După săvârșirea infracțiunii, Bogdan Gheorghe a părăsit locul săvârșirii infracțiunii, urcând în automobilul model „Mercedes”, n/î KGB 757 la volanul 2 căruia se afla Stice Nicolae, căruia i-a transmis geanta sustrasă de la victima Znacovan Aurelia, primind în schimb, de la Stice Nicolae, banii în sumă de 1000 lei. Tot el, Bogdan Gheorghe, în același loc, în circumstanțele descrise supra, în cadrul săvârșirii atacului tâlhăresc, ajungând în mun. Chișinău, str. I. Vieru, 1, unde s-a poziționat lângă intrarea în scara nr. 4, aproximativ la ora 21:00, cunoscând, că Znacovan Aurelia se ocupă cu realizarea peștelui și presupunând că, numita are asupra sa mijloace bănești, urmărind scopul săvârșirii sustragerii bunurilor altei persoane, a atacat-o pe Znacovan Aurelia folosind un cuțit, cu ajutorul căruia i-a aplicat o lovitură în partea pieptului, organ de importanță vitală, după ce a deposedat-o de geanta pentru dame în care se aflau banii și alte bunuri în sumă totală de 52 100 lei, cauzându-i un prejudiciu material în proporții mari. În urma loviturii cu cuțitul, victimei Znacovan Aurelia potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 2276 din 21 ianuarie 2014, i-a fost cauzată vătămare corporală gravă, urmare căreia, victima a decedat pe loc. Bogdan Vasili în circumstanțe necunoscute, a procurat și având scopul păstrării ilegale a munițiilor fără autorizația corespunzătoare, le-a păstrat la domiciliul său amplasat pe adresa s. Horodca, r-nul Ialoveni, și anume trei cartușe, care potrivit raportului de expertiză balistică nr. 675 din 22.01.2014, două cartușe confecționate din corp combinat, se referă la categoria muniției, sunt cartușe de vânătoare de calibrul 12 mm, cu lovitură centrală, confecționate în condiții de uzină la întreprinderea „Giulio Fiocchi”, or. Lecco, Italia, cu încărcătura de alice cu diametru de 5 mm. (nr. 0000), destinat pentru trageri din arme cu țeava lisă, de calibrul 12. Un cartuș prezentat spre examinare se referă la categoria munițiilor, este cartuș cu miez de metal dur calibrul 7,62mm (7,62x39mm), cu lovitură centrală, confecționat la uzina „Luganskii stankostroitelinîi zavod”, or. Lugansk, Federația Rusă (URSS) anul 1954, destinat pentru efectuarea tragerilor din armele cu țeava ghintuită: din pistoalele-mitralieră tipul „AK-47” mitraliere „PКМ” carabinele „SKS”, „SAIGA”, „VEPRI” etc. Trei cartușe dintre care două de calibrul 12mm și unul de calibrul 7,62x39 mm. prezentate spre examinare, sunt utile pentru efectuarea tragerilor. Cartușele indicate supra au fost păstrate ilegal fără autorizația necesară până la 11.01.2014, aproximativ până la ora 0700, când în cadrul reținerii lui Bogdan Vasili, au fost ridicate de la domiciliul acestuia de către colaboratorii de poliție.

Procurorul a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia în latura stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Bogdan Gheorghe, să fie condamnat: în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b) Cod penal, la detențiune pe viață, în baza art. 188 alin. (4) Cod penal, la 14 ani închisoare iar în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă detențiune pe viață, cu executarea în penitenciar de tip închis; inculpatul Bogdan Vasili să fie condamnat în baza art. 188 alin. (4) Cod penal, la 14 ani închisoare, în baza art. 290 alin. (1) Cod penal, la 3 ani închisoare, iar în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă 17 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip 3 închis; inculpatul Stice Nicolae să fie condamnat în baza art. 188 alin. (4) Cod penal, la 14 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis. În motivarea cerințelor sale procurorul a invocat, că prima instanță nu a ținut cont în deplină măsură de circumstanțele cauzei, de modul săvârșirii infracțiunii, astfel aplicând în privința inculpaților o pedeapsă prea blândă. Astfel, prima instanță nu a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, în special de faptul că, inculpații anterior au fost judecați, infracțiunea incriminată acestora a fost plănuită și bine chibzuită din timp, rolurile fiecăruia din ei a fost împărțit și gândit, inculpații sunt periculoși pentru societate, reieșind din metoda săvârșirii infracțiunilor, aceștia nu au colaborat cu organul de urmărire penală și în instanța de judecată nu și-au recunoscut vina, nu s-a ținut cont de gradul de pericol social al infracțiunilor săvârșite, care se referă la categoria celor grave și gravitatea acesteia este în legătură cu pericolul social sporit al personalităților inculpaților. 3.1. Avocatul Arabadji Mariana în numele inculpatului Stice Nicolae, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele aspecte: - prima instanță pronunțând o sentință de condamnare în privința lui Stice Nicolae a pus la baza acesteia contrar prevederilor art. 384 alin. (4) Cod de procedură penală, în principal doar declarațiile martorului Graminschi Cristina, depuse în cadrul urmăririi penale, care a declarat că nu-1 cunoaște pe Stice Nicolae; - prima instanță nu a luat în considerație faptul că declarațiile martorului Graminschi Cristina, cu utilizarea mijloacelor video, nu pot fi admise ca probe și nu puteau fi puse la baza unei sentințe de condamnare, deoarece au fost dobândite cu încălcări esențiale ale legii; - necătând la faptul că Graminschi Cristina în cadrul cercetării judecătorești a refuzat să depună declarații, prima instanță a admis demersul procurorului, de reproducere în instanță a înregistrării video aplicate în cadrul audierii lui Graminschi C. ca martor în cadrul urmăririi penale contrar prevederilor pct. 1) alin. (1) art. 371 Cod procedură penală. În cazul dat, Graminschi Cristina nu a fost audiată în ședința de judecată, prin urmare nu poate avea loc înlăturarea cărorva contradicții în declarațiile acesteia. Totodată, aceasta a declarat că, a fost influențată de către organul de urmărire penală să facă declarații incriminatorii; - în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit cu certitudine, că Graminschi Cristina s-a aflat în relații de concubinaj cu inculpatul Bogdan Vasili, prin urmare aceasta folosindu-se de dreptul său prevăzut de alin. (11) art. 90 Cod de procedură penală, a refuzat să fie audiată în cadrul cercetării judecătorești și contrar aceleiași norme, organul de urmărire penală, în cadrul audierii acesteia ca martor nu a adus la cunoștința lui Graminschi Cristina acest fapt, deși era obligat să o facă; - prima instanță a invocat, că nu s-a atestat prezența copiilor comuni și conlocuirea într-un spațiu comun a martorului Graminschi Cristina cu inculpatul 4 Bogdan Vasili, însă apărarea a solicitat printr-un demers să oblige acuzarea să prezinte în instanța de judecată rezultatele raportului de expertiză medico-legală privind stabilirea paternității, expertiză efectuată în baza cauzei penale pornite de către Procuratura Ciocana, mun. Chișinău și la care apărarea nu a avut acces, demers care a fost respins, acuzarea necombătând acest fapt, iar conform răspunsului Centrului de Medicină Legală adresat avocatului lui Graminschi Cristina, paternitatea inculpatului Bogdan Vasili referitor la copilul Graminschi Ana nu se exclude; - cu referire la conlocuirea într-un spațiu comun a lui Graminschi Cristina cu Bogdan Vasili, instanța nu a luat în considerație declarațiile martorului Graminschi Raisa, care a declarat că Bogdan Vasili a fost concubinul fiicei sale, ea a fost împotriva relației fiicei cu Bogdan Vasili, din motiv că acesta este mai mare și are la întreținere un copil, confirmând în așa mod declarațiile inculpatului Bogdan Vasili, care a declarat în instanță că o cunoaște pe Graminschi Cristina din anul 2010, dar sunt împreună cu Graminschi Cristina din anul 2012, au împreună un copil comun, au trăit o perioadă de timp împreună, dar din cauza conflictelor cu mama lui Graminschi Cristina, în luna decembrie a anului 2013, nu au locuit împreună; - referitor la afirmația instanței de judecată, precum că Bogdan Vasili este căsătorit cu Bogdan Ortanța, atunci aceasta nu corespunde realității, deoarece conform certificatului de divorț căsătoria între Bogdan Vasili și Bogdan Ortanța a fost desfăcută la 15.09.2009; - prima instanță a constatat, că Graminschi Cristina a dat declarații în cadrul urmăririi penale fără presiuni, fapt atestat și prin înregistrarea video efectuată la audierea acesteia, însă de fapt se vede foarte clar, că aceasta este speriată, că ofițerul de urmărire penală acorda întrebări și tot el răspundea, nu este clar cine mai era la acel moment în birou și care erau acțiunile persoanei, iar procesul-verbal de audiere a martorului Graminschi Cristina pe suport de hârtie nu coincide cu înregistrarea video a declarațiilor chipurile date de aceasta; - conform procesului-verbal de audiere a martorului Graminschi Cristina din 11.01.2014, (vol. I, f.d. 41), audierea a început la ora 10:37, însă pe înregistrarea video la 11:14, după întreruperea de la ora 11:04, în așa mod lipsind prima parte a audierii, iar în continuare se reia audierea la ora 11:14 cu întrerupere la 11:18, adică se reia pentru 4 min., făcându-se din nou întrerupere până la ora 11:40, adică întreruperea a durat 32 min., ca să se reia audierea la ora 11:40 pentru un minut, până la ora 11:41. Toate aceste întreruperi nu au fost fixate în partea descriptivă a procesului-verbal, precum nu a fost fixat nici în legătură cu care fapt se fac aceste întreruperi; - este dubios faptul, ca un proces-verbal de audiere a martorului, în cazul dat a martorului Graminschi Cristina pe 5 file tapate, să fie început și finisat în 28 min., timp în care inclusiv s-au stabilit datele de anchetă și s-au adresat întrebări, la care s-a primit un răspuns, de fapt răspunsuri care evident nu-i aparțin lui Graminschi Cristina, pentru că din răspunsurile date în fața instanței s-a văzut că din conținutul verbal al acestora, dânsa nu poate formula gândurile și să se expună 5 în felul în care acestea sunt fixate în procesul-verbal, fapt confirmat și prin înregistrarea video; - prima instanță a mai pus la baza sentinței de condamnare declarațiile inculpatului Bogdan Gheorghe date tot în cadrul urmăririi penale, cu toate că acesta din urmă a dat declarații în instanța de judecată, iar în conformitate cu prevederile alin. (4) art. 384 Cod de procedură penală, instanța de judecată își întemeiază sentința numai pe probele care au fost cercetate în ședința de judecată, iar conform alin. (2) art. 389 Cod de procedură penală, sentința de condamnare nu poate fi bazată în mod exclusiv ori în mod principal, pe declarațiile martorilor depuse în timpul urmăririi penale; - corpul delict - geanta pe care chipurile Bogdan Gheorghe a transmis-o lui Stice Nicolae, nu a fost depistată și nici nu s-a dorit de către organul de urmărire penală depistarea acesteia, din simplul motiv că în cazul în care aceasta se depista, cel puțin Stice Nicolae nu urma să se afle pe banca acuzaților; - totodată, în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat, că declarațiile inculpatului Bogdan Gheorghe depuse în cadrul urmăririi penale, împotriva lui Stice Nicolae au fost obținute de la Bogdan Gheorghe, deoarece procurorul, i-a spus că dacă nu declară anume așa, o să solicite acestuia ca pedeapsă detențiunea pe viață, de fapt ceea ce a și avut loc; - nu este clar cum instanța a stabilit, că inculpatul Bogdan Gheorghe a depus în ședința de judecată declarații diferite de cele de la urmărirea penală, din motivul că a fost influențat de coparticipanții la infracțiune, admițând ca probă audierea inculpatului Bogdan Gheorghe la 11.01.2014, în calitate de bănuit, cu aplicarea mijloacelor tehnice, cu toate că aceasta nu poate fi admisă ca probă și nu poate fi pusă la baza sentinței, deoarece a fost obținută cu încălcări esențiale ale dispozițiilor Codului de procedură penală; - organul de urmărire penală nu 1-a informat pe Bogdan Gheorghe înainte de începerea audierii despre aplicarea înregistrării video, încălcând prevederile alin. (1) art. 115 Cod procedură penală, în procesul-verbal (vol. II, f.d. 183-187) lipsind semnătura persoanei audiate în acest sens; - apărarea a indicat și la încălcarea prevederilor alin. (3) art. 115 Cod de procedură penală, conform cărora după terminarea audierii, înregistrarea video se reproduce în întregime în fața persoanei audiate, ceea ce nu a fost făcut în cazul de față, lipsindu-1 în așa mod la acel moment pe bănuitul Bogdan Gheorghe de dreptul de a face observații, completări, lipsind și declarația persoanei audiate care confirmă justețea declarațiilor, dar și mai important este faptul că, declarațiile consemnate în procesul-verbal din 11.01.2014, nu corespund înregistrării video; - în procesul-verbal de către procuror sunt înscrise declarații pe care chipurile le-a depus Bogdan Gheorghe în calitate de bănuit, însă deja la înregistrarea video se vede cum vorbește mai mult procurorul, care tot el răspunde la întrebări, iar Bogdan Gheorghe nu face altceva decât să răspundă la întrebările procurorului, care conțineau și răspunsul, prin da sau nu și în acest sens un exemplu: Bogdan Gheorghe declară: „m-am pornit spre Budești .. și fără ca să aștepte ce are de spus bănuitul, procurorul îi adresează imediat o altă întrebare deja cu răspuns... împreună cu Stice, da? sau Bogdan declară: a doua zi m-am întâlnit 6 cu Vasili și aici procurorul pentru a-1 lega cumva pe Stice Nicolae de săvârșirea infracțiunii, întreabă... și cu Nicolae, da? de fapt, procurorul pe tot parcursul așa zisei audieri dictează data, locul unde ulterior au plecat cu automobilul, scara unde locuia Znacovan Aurelia, cine cu cine s-a deplasat și în ce direcție. Prin urmare, din această înregistrare video este clar că, Bogdan Gh. nu știe de fapt ce să răspundă la întrebările adresate, iar în timpul audierii acestuia intră un colaborator de poliție care nu este clar ce a făcut pe durata audierii, precum nu este clară în genere prezența apărătorului la această acțiune de urmărire penală, care așa și nu s-a văzut în cadru. La ce răspunde foarte clar Bogdan Gheorghe este aceea că, Graminschi Cristina are un copil cu Bogdan Vasili și că îi pare foarte rău de cele săvârșite. Prin urmare, pe lângă ilegalitățile săvârșite, se observă și caracterul tendențios al audierii, pentru că din start acuzarea înțelegea că Stice Nicolae, chiar și dacă urma să fie audiat în cadrul acestui dosar, atunci doar în calitate de martor; - aceste circumstanțe, pun la îndoială faptul că, procesul-verbal de audiere a bănuitului Bogdan Gheorghe a fost întocmit anume la 11.01.2014, în timpul audierii cu aplicarea înregistrării audio și nu ulterior; - procesul-verbal în cauză a fost întocmit și cu încălcarea prevederilor alin. (4) art. 260 Cod procedură penală, deoarece în acest proces-verbal lipsește semnătura expertului criminalist, prin urmare acesta nu a participat la efectuarea acestei acțiuni, mai mult, în procesul-verbal lipsește și informația despre suportul pe care se va păstra înregistrarea video; - la scrisoarea de însoțire a cauzei penale în instanța de judecată, în anexă este indicat expedierea a patru CD-uri, pe când în instanța de judecată deja s-a prezentat un card de memorie, care în conformitate cu prevederile pct. 6) alin. (2) art. 94 Cod de procedură penală, nu poate fi admis ca probă, deoarece datele care se conțin pe acesta au fost obținute dintr-o sursă care este imposibil de a o verifica în ședința de judecată; - deși instanța de judecată respinge argumentele apărării cu referire la locul aflării inculpatului Stice Nicolae, deoarece consideră dubios și puțin probabil să se fi întâlnit fără a-și planifica întâlnirile, atunci instanța de judecată urma să se expună și asupra răspunsului parvenit de la compania SA „Moldcell” din 22.01.2015, anexat la materialele cauzei penale, conform căruia sectorul TECHU3 este situat în apropiere de adresa str. Academicianul Sergiu Rădăuțanu, 1, iar determinarea locației unui telefon mobil este imprecisă și poate fi determinată cu aproximație. Practic este localizată stația de bază la care telefonul este conectat la un moment dat, însă telefonul se poate afla oriunde în jurul stației de bază, în funcție de puterea stației de bază; - prin urmare, nu se poate de spus cu certitudine că abonatul cu nr. 078936512, la ora 08:49:16 după masă s-a aflat anume pe adresa str. M. Sadoveanu, mun. Chișinău și nu în altă locație, iar afirmația precum că antena „SADPL2” și „TECHU3” constituie doar strada M. Sadoveanu, mun. Chișinău, adică regiunea unde a fost săvârșit omorul este imprecisă; 7 - prima instanță apreciază critic declarațiile martorilor apărării Tiron Veaceslav și Gandrabura Mihail, reieșind și din faptul că, aceștia nu cunosc data exactă din luna decembrie 2013 în care s-au întâlnit cu Stice Nicolae lângă „Mercedes-Centru”, însă neluând în considerație că aceștia la întrebarea apărării au declarat că s-au întâlnit cu Stice Nicolae în luna decembrie doar o singură dată, după care el a plecat peste hotare, astfel, infracțiunea care se incriminează inculpaților nu a fost săvârșită, pentru că majoritatea martorilor acuzării nu cunoșteau data în care au avut loc evenimentele, de fapt data fiind dictată de acuzator în întrebarea pe care o adresa martorilor; - necătând la faptul, că prima instanță, a invocat în sentință că declarațiile lui Stice Nicolae date în ședința de judecată în special cu referire la locul aflării începând cu 15.12.2013 până la 16.12.2013 se combat prin procesul-verbal de examinare a convorbirilor telefonice, instanța nu a luat în considerație un fapt stabilit și anume, că antena „CANT2” la care face referire prima instanță se află la intersecție cu celula „ÎISMAI” și „ISMA1”, adică regiunea unde domicilia prietena lui Stice Nicolae - Banuh Irina și acest fapt nu a fost combătut de acuzare; - totodată, prima instanță a indicat, că în cadrul examinării descifrărilor convorbirilor telefonice ale inculpatului Stice Nicolae, s-a constatat că la 15.12.2013 între acesta și Bogdan Vasili au fost înregistrate 11 apeluri, iar la 16.12.2013- 15 apeluri. În acest context, pe parcursul cercetării judecătorești ambii inculpați au explicat că aceștia se cunosc de mult timp, sunt din același sat și se contactau telefonic foarte des; - la emiterea sentinței de condamnare în privința inculpatului Stice Nicolae, prima instanță nu a luat în considerație că, nici unul din martorii acuzării audiați pe parcursul cercetării judecătorești nu au indicat careva circumstanțe, că cunosc ceva despre săvârșirea de către Stice Nicolae a infracțiunii incriminate, mai mult, aceștia au declarat că nu-1 cunosc. 3.2. Inculpatul Bogdan Gheorghe, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunile sale să fie reîncadrate din prevederile art. 145 alin. (2) lit. a), b) Cod penal, în cele ale art. 151 alin. (1) Cod penal. În susținerea apelului, inculpatul a invocat următoarele aspecte: - prejudiciul material în sumă de 300000 lei, a fost încasat ilegal; - prima instanță a încălcat drepturile inculpatului, prin faptul că, nu a acceptat acordul de recunoaștere a vinovăției, pe care 1-a încheiat benevol cu acuzatorul de stat și a recunoscut vina în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal; - vina inculpatului Bogdan Gheorghe în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 145 alin. (2) lit. a), b), 188 alin. (4) Cod penal, nu a fost demonstrată prin careva probe. Totodată, prin cererea de apel suplimentară depusă de inculpatul Bogdan Gheorghe a fost solicitată admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă decât cea prevăzută de lege, și anume 12 ani închisoare, iar cu referire la acțiunea civilă a solicitat să fie dispusă încasarea de la Bogdan Gheorghe în 8 beneficiul succesorului părții vătămate, cu titlu de prejudiciu material, suma 25000 lei, iar prejudiciul moral în sumă de 50000 lei. În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele aspecte: - nerecunoașterea integrală a vinovăției este un drept al inculpatului și nu poate fi reținut în detrimentul acestuia, respectiv, instanța de judecată nu este în drept să rețină această împrejurare la stabilirea pedepsei inculpatului; - nu au fost prezentate careva probe care să demonstreze faptul că, victima purta în geantă suma menționată de către Znacovan Arcadie; - referitor la descifrările telefonice, acestea nu au putere juridică, deoarece Bogdan Gheorghe nu a folosit cartelele SIM care au fost urmărite, și ulterior, folosite în calitate de probă pe marginea dosarului dat, mai mult, numărul de telefon folosit de Bogdan Gheorghe la momentul săvârșirii infracțiunii era 076722036, care nu a fost urmărit, iar ceea ce ține de descifrările telefonice de pe cartela SIM de care s-a folosit Stice Nicolae în ziua când a fost săvârșită infracțiunea, se explică traseul parcurs și coincide cu declarațiile date de învinuiți cât și de martorii apărării audiați în instanța de judecată; - proba video, și anume faptul, că Bogdan Gheorghe a dat declarații care nu au fost înregistrate și ulterior prezentate în instanța de judecată, drept confirmare a învinuirii aduse, menționează, că instanța de judecată urma să o aprecieze critic din următoarele motive: imaginile înregistrate de către colaboratorii secția experți ai IP Ciocana, nu sunt clare și a fost imposibil de descifrat declarațiile lui Bogdan Gheorghe, din imaginea vizuală se vede clar faptul, că acesta era afectat emoțional, ultimul răspundea la întrebările acordate de către acuzatorul de stat afirmativ sau negativ, majoritatea întrebărilor erau cu caracter sugestiv, pe toată perioada înregistrării video a declarațiilor lui Bogdan Gheorghe în vizorul camerei de filmat este înregistrat doar Bogdan Gheorghe, nefiind vizualizați ceilalți participanți la acțiunea respectivă. 3.3. Avocatul Bucliș Iurie în numele inculpatului Bogdan Vasili, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare. În susținerea cerințelor invocate, apărarea a făcut referire la următoarele aspecte: - la baza sentinței de condamnare a lui Bogdan Vasili au fost puse declarațiile inculpatului Bogdan Gheorghe date la etapa urmăririi penale. Declarațiile date de acesta în ședința de judecată au fost considerate neveridice din motiv că, ar fi fost influențat de coparticipanții la infracțiune; - făcând această concluzie nu s-a luat în considerație că, înregistrarea video a declarațiilor lui Bogdan Gheorghe este o probă nulă. Instanța de judecată a permis acuzatorului de stat să reproducă înregistrarea audio-video a declarațiilor lui Bogdan Gheorghe date la urmărirea penală, dar discul anexat la materialele cauzei nu a conținut această înregistrare. A fost prezentat un card de memorie, care nu figura în materialele cauzei și nu este cunoscută proveniența lui, care și acesta conținea o înregistrare în parte care nu poate fi deslușită, iar în partea care se aude și se vede se atestă două fapte evidente: nu apare niciodată apărătorul, care a semnat procesul-verbal de audiere 9 ceea ce confirmă afirmația inculpatului Bogdan Gheorghe că nu a fost asistat de avocat, nu este interogatoriu, ci un spectacol regizat de procuror cu ajutorul lucrătorilor operativi. Bogdan Gheorghe nu dă declarații, dar răspunde la întrebările sugestive ale procurorului, care conțin răspunsul convenabil organului de urmărire penală. Această probă este nulă deoarece nu este clar cine a făcut înregistrarea pe acest card de memorie, la ce aparatură, de ce nu a fost anexat conform prevederilor legale la materialele cauzei penale, prezentat părților în proces la finisarea urmăririi penale; - declarațiile martorului Graminschi Cristina nu pot servi dovadă a săvârșirii de către Bogdan Vasili a infracțiunii, dar numai a faptului că, ultimul aduna informații privind victima. Aceste informații puteau ajunge la Bogdan Gheorghe atât de la Bogdan Vasili, cât și nemijlocit de la Graminschi Cristina, deoarece era prezent când ceilalți doi discutau. Acest ultim fapt rezultă din ambele declarații puse de instanță la baza sentinței. Aceste declarații au fost dobândite cu încălcarea prevederilor art. 90 alin. (2) Cod de procedură penală. S-a constatat că, Graminschi Cristina este concubina și logodnica lui Bogdan Vasili, ei au un copil comun. Acest fapt era cunoscut organului de urmărire penală din însăși declarațiile lui Graminschi Cristina, declarațiile bănuitului Bogdan Gheorghe, bănuitului Bogdan Vasili și din informațiile operative de investigații anexate la materialele cauzei; - contrar prevederilor art. 371 alin. (3) Cod procedură penală, în instanța de judecată au fost date citirii declarațiile lui Graminschi Cristina date la etapa urmăririi penale, s-a încercat a reproduce înregistrarea video-audio a acestor declarații, dar s-a constatat că, înregistrarea lipsește, fiind reproduse doar ultimele câteva minute, care nu au un conținut probatoriu; - instanța de judecată a concluzionat că, declarațiile de la urmărirea penală a lui Bogdan Gheorghe și Graminschi Cristina sunt în corelație și cu rezultatele descifrărilor telefonice efectuate pe numerele de telefoane a inculpaților fără a face vreo analiză a acestor descifrări; - descifrările telefonice prezentate de acuzator, analizate și interpretate de procuror au fost puse la baza sentinței în detrimentul informației prezentate de instituția vizată, specializată „Moldcell”, care în procesul-verbal de predare a informației din 18.05.2015 indică antenele „Moldcell” care recepționează telefoanele în diferite raioane ale sect. Ciocana, mun. Chișinău. Comparând această informație cu descifrările prezentate de organul de urmărire penală reiese că, Bogdan Vasili în seara de 16.12.2013 cu telefonul său nu a fost localizat de celulele „Moldcell”, care acoperă sectorul din apropierea locului crimei, dar a fost interceptat de celulele, care acoperă sectorul din regiunea pieței „Agro Mondial”, situație conformă cu declarațiile inculpatului Bogdan Vasili, care a declarat că, la 16.12.2013 între orele 19:00-21:00 se afla în regiunea pieței împreună cu martorul Mantea G., lucru confirmat și de ultimul; - prima instanță neîntemeiat a ignorat declarațiile martorului Mantea G. ca de fapt declarațiile tuturor martorilor apărării cărora „le-a dat o apreciere critică”; 10 - prima instanță neîntemeiat a pus la baza sentinței de condamnare declarațiile lui Bogdan Gheorghe de la urmărirea penală, le acceptă selectiv, omițând alogic unele momente importante; - este lipsită de suport probatoriu aprecierea cuantumului sumei, valorii bunurilor sustrase de la Znacovan Aurelia în sumă de 52100 lei. Instanța a exclus din învinuire suma de 36 940 lei și 200 Euro din motiv că, nu au fost dovedite aceste sume. La fel, nu au fost dovedite nici împletitura din aur „Bismark” în valoarea de 30000 lei și un cercel cu diamante de 10000 lei și aceste sume urmau a fi excluse; - suma bunurilor sustrase confirmată de mai multe persoane, martori, inculpat, reprezentantul părții vătămate este de 10000 lei; - agreând varianta de vinovăție a lui Bogdan Vasili în săvârșirea infracțiunii din 16.12.2013, reieșind din cele menționate mai sus, prima instanță urma să reîncadreze acțiunile lui Bogdan Vasili în dispoziția art. 187 alin. (2), lit. b), f) Cod penal; - învinuirea adusă în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (1) Cod penal este combătută de însăși probele acuzării cercetate în judecată. În învinuire se indică că, cartușele au fost purtate și păstrate ilegal de către Bogdan Vasili până la 11.01.2014, când în cadrul reținerii au fost ridicate de la el, afirmație absolut nefondată, inventată de organul de urmărire penală. Nefiind prezentată instanței de judecată nici o probă în confirmarea învinuirii că, Bogdan Vasili ar fi păstrat ilegal cartușe; - în procesul-verbal de percheziție din 11.01.2014 nu este indicat în ce loc anume au fost depistate aceste cartușe sau de la cine au fost ridicate, dar colaboratorii de poliție care au efectuat sau asistat la percheziție au depus declarații judecății, care combat învinuirea; - martorii Covaci A., Matcovschi V., Gerboveț A. au declarat că, cartușele au fost depistate într-un sertar din odaia unde dormea mama lui Bogdan Vasili, sora și nepotul lui. Bogdan Vasili se afla în altă odaie. Cartușele nu au fost ridicate de la inculpat și ei nu au întrebat cei prezenți în odaie cui aparțin cartușele; - martorul Ilico Ion a declarat că, cartușele depistate și ridicate de polițiști la 11.01.2014 au fost găsite de el și aduse acasă pentru bunelul său, care este vânător; - cât privește pedeapsa stabilită lui Bogdan Vasili e de menționat că, deși prima instanță bazându-se pe art. 84 alin. (1) Cod penal, hotărăște cumularea parțială a pedepselor lui Bogdan Vasili, pedeapsa definitivă este stabilită prin cumulul total. 3.

Avocatul Negru Olesea în numele succesorului părții vătămate, Cîrlig Victor, a contestat cu apel sentința solicitând, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului Bogdan Gheorghe să-i fie stabilită pedeapsa definitivă, detențiune pe viață, inculpatului Bogdan Vasili să-i fie stabilită pedeapsa definitivă 17 ani închisoare, inculpatului Stice Nicolae să-i fie stabilită pedeapsa definitivă 14 ani închisoare, iar acțiunea civilă să fie admisă integral, invocînd că, la stabilirea pedepselor inculpaților, prima instanță nu a ținut cont de gravitatea faptelor, de motivele acestora, de aportul fiecăruia la săvârșirea 11 infracțiunii, de circumstanțele care caracterizează personalitatea făptașilor, de atitudinea dânșilor față de fapta săvârșită și prejudiciul cauzat. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 martie 2016, au fost respinse ca nefondate, apelurile declarate de avocații Arabadji Mariana în numele inculpatului Stice Nicolae, Bucliș Iurie în numele inculpatului Bogdan Vasili, de inculpatul Bogdan Gheorghe și admise apelurile declarate de procuror și de avocatul Negru Olesea în numele succesorului părții vătămate Cîrlig Victor, inclusiv din oficiu, casată sentința parțial și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Bogdan Gheorghe, recunoscut vinovat în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa detențiunea pe viață, în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă, detențiunea pe viață, cu executarea în penitenciar de tip închis, iar lui Bogdan Vasili, în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 13 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis. În rest, sentința a fost menținută. La adoptarea soluției date, instanța de apel a statuat că, prima instanță în baza probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă în sensul art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului Bogdan Gheorghe în baza art. art. 145 alin. (2) lit. a), b), 188 alin. (4) Cod penal, inculpatului Bogdan Vasili în baza art. art. 188 alin. (4), 290 alin. (1) Cod penal și inculpatului Stice Nicolae în baza art. 188 alin. (4) Cod penal. În acest sens, instanța de apel a conchis, cu toate că, inculpatul Bogdan Gheorghe vina în cele incriminate a recunoscut-o parțial, iar inculpații Bogdan Vasili și Stice Nicolae nu o recunosc, vinovăția acestora a fost dovedită prin probele administrate la cauza penală, care au fost cercetate și verificate în ședința instanței de apel, și anume: declarațiile succesorului părții vătămate, Cîrlig V. (f.d. 221-222, vol. III); martorilor Mihailiuc E. (f.d. 223, vol. III); Popa L. (f.d. 224, vol. III); Guțu A. (f.d. 225, vol. III); Hropot M. (f.d. 236-237, vol. III), Graminschi C. (f.d. 41-43, vol. I); Znacovan A. (f.d. 239-242, vol. III); Banuh I. (f.d. 2, vol. IV); Gurievschi D. (f.d. 3-4, vol. IV); Vozian M. (f.d. 5-6, vol. IV); Matcovschi V. (f.d. 93, vol. IV); Covaci A. (f.d. 94, vol. IV); Garbaneț A. (f.d. 95, IV); Ceban V. (f.d. 206, vol. IV); Goltiescu A. (f.d. 207, vol. IV); Luchian L. (f.d. 208-209, vol. IV); Grosu I. (f.d. 210-211, vol. IV); Drumea L. (f.d. 240, vol. IV); Graminschi R. (f.d. 254-257, vol. IV); Cîrlan E. (f.d. 258, vol. IV); Crîșmaru L. (f.d. 41, vol. V); Mantea Gh. (f.d. 143-144, vol. V); Gandrabura M. (f.d. 145, vol. V); Tiron V. (f.d. 146, vol. V); Ilico I.(f.d. 148-149, vol. V); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 16.12.2013 (f.d. 24-29, vol. I); descifrările convorbirilor telefonice și a schemei anexei (f.d. 1-2, vol. I); procesele-verbale de examinare a descifrărilor 12 convorbirilor telefonice (f.d 2, 4, vol. II); procesele-verbale de percheziție din 11.01.2014 (f.d. 87, 91, vol. II); răspunsul prezentat de IGP Direcția Securitate Publică (f.d. 101, vol. II); procesul-verbal de confruntare din 11.01.2014 (f.d. 169- 170, vol. II); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 11.01.2014 (f.d. 171- 172, vol. II); procesul-verbal de reconstituire a faptei din 11.01.2014 (f.d. 172, vol. II); raportul de expertiză medico-legală nr. 2276 din 21.01.2014 (f.d. 128-133, vol. II); raportul de expertiză biologică nr. 1490 din 20.01.2014 (f.d. 138-140, vol. II); raportul de expertiză balistică nr. 675 din 22.02.2014 (f.d. 142-143, vol. II); raporturile de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 56a, 57a, 58a din 04.02.2014 (f.d. 145-146, 148-149, 151-152, vol. II). În continuare, referitor la maltratarea inculpatului Bogdan Gheorghe, instanța de apel a reținut, că faptul pretinsei maltratări se infirmă prin ordonanța procurorului în Procuratura sect. Ciocana, mun. Chișinău din 24.02.2015 prin care s-a dispus de a refuza în pornirea urmăririi penale, din motiv că, nu există faptul infracțiunii, cu referire la plângerea lui Bogdan Gheorghe prin care a solicitat tragerea la răspundere penală a colaboratorilor de poliție din cadrul IP Ciocana, care la 11.01.2014, aproximativ ora 11:00, în timp ce era reținut în cadrul cauzei penale nr. 2013482246 a fost maltratat peste diferite părți ale corpului cu mâinile și picioarele (f.d. 134-136, vol. V). Careva date care să ateste, că inculpatul Bogdan Gheorghe a contestat ordonanța procurorului în procuratura sect. Ciocana, mun. Chișinău din 24.02.2015 în adresa instanței de apel nu au fost prezentate. Astfel, instanța de apel a stabilit, că motivele invocate de către inculpatul Bogdan Gheorghe ca modificare a declarațiilor date la faza urmăririi penale nu și-au găsit confirmarea, fapt pentru care au fost reținute declarațiile acestuia la faza urmăririi penale, care confirmă circumstanțele săvârșirii faptei. Prima instanță a reținut declarațiile inculpatului Bogdan Gheorghe date la faza urmăririi penale, prin care ultimul a indicat despre faptul că, din cuvintele lui Bogdan Vasili, cu care a discutat cu o săptămână până la 16.12.2013 cunoștea că el a urmărit-o pe Znacovan Aurelia și era informat despre regimul ei de lucru, ora la care aceasta venea acasă, ora când pleca la lucru și când strângea banii de la realizatori, informații pe care le obținea de la Graminschi Cristina; inculpatul a indicat despre faptul cum toți trei, Bogdan Gheorghe, Bogdan Vasili și Stice Nicolae au plecat cu automobilul model „Mercedes”, n/î KGB 757 și s-au deplasat pe str. Igor Vieru, 1, unde Bogdan Vasili a indicat, că atunci când vor ajunge, dânsul va sta în drum pentru a pândi să nu treacă nimeni, Bogdan Gheorghe urma să se ducă la scară, iar Stice Nicolae va sta lângă stația „Terminus” a rutierelor și când Gheorghe Bogdan va lua geanta se vor urca în automobil și vor pleca; inculpatul Bogdan Gheorghe a indicat că, atunci când a văzut-o pe Znacovan Aurelia că coboară din mașină, îndreptându-se spre scara casei, s-a apropiat de ultima și i-a tras geanta, însă Znacovan Aurelia a tras geanta și o ținea la piept, iar din motiv că nu putea să scoată geanta a scos din buzunarul drept al scurtei sale un cuțit cu deschizător și aflându-se față în față cu victima a aplicat o lovitură cu cuțitul dat în regiunea umărului stâng, a reușit să i-a geanta, după care a plecat. 13 La efectuarea reconstituirii faptei din 11.01.2014, instanța de apel a atestat, că inculpatul Bogdan Gheorghe a fost de acord să reconstituie declarațiile sale și a arătat modalitatea prin care el, împreună cu Bogdan Vasili, Stice Nicolae care se afla la volanul automobilului model „Mercedes”, n/î KGB 757 s-au întâlnit la piața „Agro-Mondial”, după care s-au deplasat pe adresa de domiciliu a victimei Znacovan Aurelia. A arătat locul unde s-a poziționat Bogdan Vasili, locul unde erau așteptați de Stice Nicolae, care s-a poziționat lângă pădurea de pe str. M. Sadoveanu, mun. Chișinău și îi aștepta pe Bogdan Gheorghe și Bogdan Vasili, după săvârșirea infracțiunii. La fel, inculpatul a arătat locul unde a aruncat cuțitul cu care a efectuat lovitura în antebrațul victimei Znacovan Aurelia. Referitor la veridicitatea declarațiilor inculpatului Bogdan Gheorghe de la etapa urmăririi penale. Instanța de apel a reținut, că declarațiile inculpatului Bogdan Gheorghe date la faza urmăririi penale coroborează cu procesul-verbal de reconstituire a faptei din 11.01.2014, precum și cu procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 11.01.2014 prin care se atestă că, martorul Gurievschi Denis a recunoscut persoana sub nr. 3 ca persoana care la 16.12.2013 a văzut-o la colțul blocului de locuit nr. 1, str. Igor Vieru, mun. Chișinău, aproximativ la ora 21:00 care stătea la colțul blocului, persoană care s-a dovedit a fi Bogdan Gheorghe. Totodată, instanța de apel a reținut, că declarațiile inculpatului Bogdan Gheorghe de la etapa urmăririi penale în partea ce ține de faptul, că dânsul a aplicat o lovitură cu cuțitul în regiunea umărului stâng al victimei Znacovan Aurelia coroborează cu concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. 2276 din 21.01.2014 prin care s-a depistat „plagă înțepat-tăiată a umărului stâng penetrante în cavitatea toracică stânga cu lezarea pachetelor neuro-vasculare și a pulmonului stâng”. La fel, instanța de apel a mai reținut, că declarațiile inculpatului Bogdan Gheorghe date la faza urmăririi penale coroborează cu declarațiile martorului Graminschi Cristina care au fost date la faza urmăririi penale. Cu referire la declarațiile martorului Graminschi Cristina și relația acesteia cu inculpatul Bogdan Vasili, instanța de apel a constatat, că martorul în cadrul ședinței de judecată în prima instanță a refuzat să dea declarații, iar apărarea a invocat două argumente pentru care declarațiile martorului Graminschi Cristina date la faza urmăririi penale nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare, și anume că, dânsa se află în relații de concubinaj cu inculpatul Bogdan Vasili, respectiv, că aceasta a dat declarații sub presiunea organului de urmărire penală. Instanța de apel a enunțat că, avocatul Bucliș Iurie, la cererea de apel depusă împotriva sentinței a anexat certificatul de cununie prin care se atestă că, la 23.11.2012 a fost oficiată cununia dintre Bogdan Vasili și Graminschi Cristina (f.d. 142, vol. VI). Prin certificatul de divorț se atestă, că căsătoria dintre Bogdan Vasili și Bogdan Ortanța a fost desfăcută la 15.09.2009(f.d. 143, vol. VI). 14 Prin certificatul de naștere se atestă, că Graminschi Ana s-a născut la 09.03.2013, în rubrica mama, fiind indicată Graminschi Cristina, iar la rubrica tata nu este indicată nici o mențiune(f.d. 144, vol. VI). Prin informația eliberată de Centrul de Medicină Legală se atestă, că prin cercetarea efectuată a probelor de sînge și salivă în limita sistemelor enumerate paternitatea cet. Bogdan Vasili referitor la copilul Graminschi Ana nu se exclude (f.d. 128, vol. VI). La demersul procurorului, la materialele cauzei penale a fost anexată informația eliberată de ÎS „Registru” prin care se atestă, că potrivit datelor din Registrul de stat al populației, informația despre cet. Cuțulabă Nicolai și Cuțulabă Svetlana (care au participat în calitate de nași la cununia lui Bogdan Vasili și Graminschi Cristina) lipsește, însă se atestă persoane cu date cu caracter personal similare doar că numele de familie este „Cuțelaba”. Prin informația eliberată de către Mitropolia Moldovei se atestă, că în perioada începând cu anul 2012 nu a avut loc înregistrarea cununiei dintre Bogdan Vasili și Graminschi Cristina. Cu referire la certificatele prezentate de partea apărării precum că, Graminschi Cristina ar fi concubina lui Bogdan Vasili, prima instanță a constatat, că acestea se combat prin certificatul nr. 120 din 19.05.2014 prin care se atestă că, certificatul nr. 114 din 13.05.2014 care a fost eliberat cet. Graminschi Cristina a fost eliberat la dorința ultimei pentru faptul de a avea dreptul de a pleca la întrevedere. Formula de concubinaj a fost scrisă greșită, avându-se în vedere că au fost văzuți împreună și la declarația ei și a mamei lui Bogdan Vasili (f.d. 156, vol. IV). La fel, prin caracteristica eliberată de șeful de post al IP Ialoveni se atestă faptul, că Graminschi Cristina are viza de reședință în s. Horești, r-nul Ialoveni și locuiește acolo, nu este căsătorită și are la întreținere un copil minor pe care îl educă singură (f.d. 152, vol. IV). Prin certificatul nr. 145 eliberat de Primăria Horești, r-nul Ialoveni, se atestă, că Graminschi Cristina este locuitoare a s. Horești și are la întreținere un copil minor care îl educă singură (f.d. 151, vol. IV). Astfel, instanța de apel a constatat, că relația de concubinaj dintre inculpatul Bogdan Vasili și martorul Graminschi Cristina nu a fost dovedită prin careva probe incontestabile, ori, instanța de apel nu a reținut certificatul de cununie prezentat de către avocatul Bucliș Iurie, deoarece prin informația eliberată de ÎS „Registru” prin care se atestă, că potrivit datelor din Registrul de stat al populației informația despre cet. Cuțulabă Nicolai și cet. Cuțulabă Svetlana lipsește, însă se atestă persoane cu date cu caracter personal similare doar, că numele de familie este „Cuțelaba”, iar prin informația eliberată de către Mitropolia Moldovei se atestă, că în perioada începând cu anul 2012, nu a avut loc înregistrarea cununiei dintre Bogdan Vasili și Graminschi Cristina. La fel, instanța de apel a reținut, că inculpatul Bogdan V. a fost căsătorit cu Bogdan Ortanța, cu care are un copil minor, Bogdan Carolina, a.n. 22.06.1999, fapt 15 confirmat prin certificatul de căsătorie și certificatul de naștere a copilului, unde Bogdan Vasili este indicat ca tatăl copilului. Deși, la materialele cauzei penale a fost anexat certificatul de divorț, prin care a fost atestat că, căsătoria dintre Bogdan Vasili și Bogdan Ortanța a fost desfăcută la 15.09.2009, instanța de apel a menționat, că nu a fost stabilit prin careva probe incontestabile, că după desfacerea căsătoriei, inculpatul Bogdan Vasili s-a aflat în relații de concubinaj cu Graminschi Cristina, că ei au dus o gospodărie comună, au copii comuni și conlocuiesc într-un spațiu de facto comun. În ceea ce privește poziția apărării precum că, inculpatul Bogdan Vasili și Graminschi Cristina ar avea un copil comun, Graminschi Ana, instanța de apel nu a reținut ca fiind probat acest fapt, ori, prin extrasul din Registrul de stat al populației s-a constatat, că în rubrica „tata” la Graminschi Ana, numele lui Bogdan Vasili lipsește, același lucru fiind confirmat și prin certificatul de naștere al copilului minor Graminschi Ana. Tot în acest sens, instanța de apel nu a reținut nici informația eliberată de Centrul de Medicină Legală - prin cercetarea efectuată a probelor de sânge și salivă în limita sistemelor enumerate paternitatea cet. Bogdan Vasili referitor la copilul Graminschi Ana de către Graminschi Cristina nu se exclude, deoarece această concluzie nu este una certă în baza căreia să fie formulată convingerea instanței de judecată precum că, Bogdan Vasili este tatăl copilului minor, Graminschi Ana. Cu referire la argumentele precum că, martorul Graminschi Cristina a dat declarațiile de la faza urmăririi penale sub influența colaboratorilor de poliție, care au amenințat-o că o vor reține dacă nu va da declarații favorabile părții acuzării, precum și că a fost torturată și că în privința ei a fost aplicat tratament inuman și degradant, instanța de apel a constatat, că în acest sens au fost efectuate investigații referitor la pretinsele acțiuni de tortură în privința cet. Graminschi Cristina și s-a dispus neînceperea urmăririi penale din motivul lipsei infracțiunii (f.d. 131-135, vol. IV). Totodată, instanța de apel a reținut, că lipsa concubinajului dintre inculpatul Bogdan Vasili și martorul Graminschi Cristina se confirmă și prin declarațiile martorului Graminschi Raisa, care este mama lui Graminschi Cristina și care a indicat, că ultima a locuit și locuiește cu ea, iar martorul minor Ilico Ion a indicat, că locuiește cu Bogdan Vasili, fapt prin care se infirmă conlocuirea lui Graminschi Cristina cu inculpatul Bogdan Vasili, mai mult, martorul Graminschi Cristina la faza urmăririi penale a indicat că, locuiește în r-nul Ialoveni, s. Horești împreună cu mama Graminschi Raisa, fratele Graminschi Gheorghe și fiica minoră. Astfel, în ceea ce privește declarațiile martorului Graminschi Cristina date la faza urmăririi penale și citite în instanța de judecată, instanța de apel a considerat, că acestea sunt pertinente și concludente și care pot fi puse la baza sentinței de condamnare, reținând în acest sens, că martorul a indicat despre faptul, că înainte cu două săptămâni până la omor, în timpul discuțiilor cu Bogdan Vasili, ultimul insistent a început să se intereseze despre activitatea ei și a șefilor ei, Znacovan Arcadie și Znacovan Aurelia, în detalii, acesta se interesa despre faptul cum merge vânzarea, care este modalitatea de colectare a banilor, cine strânge banii de la realizatori și la ce oră. 16 Începând cu 09.12.2013 și până la 15.12.2013, Bogdan Vasili venea zilnic la „Piața Centrală” și tot o întreba câți bani a câștigat ea din vânzări, la fel, martorul a indicat, că la 15.12.2013, aproximativ la ora 15:00 la piață a venit Bogdan Vasili, împreună cu Bogdan Gheorghe care o întrebau cum merg vânzările. Bogdan Vasili a întrebat-o unde locuiește Znacovan Aurelia și i-a spus, că într-un apartament din sect. Ciocana, lângă magazinul „Punguța”. A mai fost telefonată de Bogdan Vasili care o întreba insistent cine o aduce la domiciliu pe Znacovan Aurelia, dacă vine singură sau o aduce microbuzul, dacă știe concret unde locuiește, numărul la scară și numărul apartamentului. Bogdan Vasili i-a spus că, în seara zilei de 15.12.2013 au urmărit-o pe Znacovan Aurelia începând cu primul punct de realizare situat la intrare în com. Colonița, mun. Chișinău și până la baza acesteia din com. Colonița, au urmărit-o și până la domiciliul său și au vrut să-i sustragă geanta, dar nu le-a reușit, deoarece era însoțită de 2 bărbați. Din procesul-verbal de confruntare din 11.01.2014 efectuat între martorul Graminschi Cristina și bănuitul Bogdan Vasili rezultă, că martorul Graminschi Cristina a susținut declarațiile sale depuse în calitate de martor și a indicat direct asupra lui Bogdan Vasili ca fiind cel care în ultima perioadă o întreba insistent despre Znacovan Aurelia și anume, informația legată de activitatea pe care numita o desfășura, adică cum se efectuează culegerea banilor, când vine Znacovan Aurelia după bani, unde domiciliază. Cu referire la informația din descifrările convorbirilor telefonice. Totodată, instanța de apel a stabilit faptul, că declarațiile inculpatului Bogdan Gheorghe date la faza urmăririi penale coroborează cu declarațiile martorului Graminschi Cristina date la faza urmăririi penale, declarațiile cărora coroborează cu informația din descifrările convorbirilor telefonice prin care se atestă, că la 16.12.2013 abonatul Bogdan Gheorghe se folosea de cartela SIM nr. 078173671, abonatul Bogdan Vasili se folosea de cartela SIM nr. 078123995, abonatul Stice Nicolae se folosea de cartela SIM nr. 078936512. Astfel, inculpații Bogdan Gheorghe, Bogdan Vasili și Stice Nicolae erau localizați în mun. Chișinău ora 17.00 în regiunea „Pieții Centrale” sect. Centru, mun. Chișinău (antena 3852 2CAN2, amplasată în mun. Chișinău, str. Cantemir, 1), unde s-au informat despre modul și regimul de lucru a cet. Znacovan Aurelia, fapt confirmat inclusiv și de către inculpatul Bogdan Gheorghe și martorul Graminschi Cristina. La fel, din descifrările convorbirilor telefonice rezultă că, la 16.12.2013, aproximativ la ora 19:00 abonatul Bogdan Gheorghe, care se folosea de cartela SIM nr. 078173671, abonatul Bogdan Vasili, care se folosea de cartela SIM nr. 078123995, abonatul Stice Nicolae care se folosea de cartela SIM nr. 078936512 au fost localizați în regiunea pieții „Agro-Mondial” sect. Ciocana, mun. Chișinău (antena 2262 MIRCE2, amplasată în mun. Chișinău, bd. Mircea cel Bătrân, 1). În continuare, la 16 decembrie 2013, orele 20:50-21:00, abonații Bogdan Gheorghe, Bogdan Vasili și Stice Nicolae au fost localizați în mun. Chișinău, 17 str. I. Vieru, 1, unde a fost săvârșită infracțiunea, aproximativ orele 20:50-21:00, iar după săvârșirea infracțiunii abonații dați fiind localizați în mun. Chișinău, com. Budești. Referitor la declarațiile inculpatului Stice Nicolae. Instanța de apel a atestat că, declarațiile inculpatului Stice Nicolae date în cadrul ședinței de judecată, nu sunt pertinente și concludente, deoarece acestea se contrazic prin probele administrate la cauza penală, și anume prin procesele-verbale de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice din care rezultă că, abonatul nr. 078936512 de care se folosea Stice Nicolae intersectează celulele „2COLN3”, „CIOTW1”, „TOHTW1”, „2COLN1”, „BUDST1”, ceea ce constituie com. Tohatin, Budești și Colonița, mun. Chișinău. La 16.12.2013, în ziua când a avut loc omorul, abonatul nr. 078936512, de care se folosea Stice Nicolae, apare în rețea la ora 09:55:57, în celula „Green3”, ceea ce constituie sect. Ciocana, mun. Chișinău, începând cu ora 10:03:57 și până la ora 10:50:47, abonatul intersectează celulele „2MIRC2”, „48ATS2”, „TIRAS2”, „GAZPR1”, „VASLU3”, „TUTUNB1”, „TUTUN3”, ceea ce constituie sect. Ciocana, mun. Chișinău, începând cu ora 05:07:06 (PM) și până la ora 05:43:14 (PM) abonatul intersectează celulele „2FIDE3”, „MIRCE3”, „MIRCE2”, „JINTA1”, ceea ce constituie sect. Ciocana, mun. Chișinău, începând cu ora 05:51:09 (PM) și până la ora 07:11:23 (PM) abonatul intersectează celulele „RISCU1”, „BDVIR2”, „COLBR3”, „BDVIR1”, „JUMBOl”, „VIADU1”, „MDOVA1”, „1ISMAI1”, „2ISMAI”, ceea ce constituie sec. Rîșcani, Centru și Botanica, mun. Chișinău. Începând cu ora 07:17:42 (PM) și până la ora 08:49:16 (PM) abonatul intersectează celulele „MIRCE2”, „CIOTW1”, „SADPL2”, ceea ce constituie sect. Ciocana, mun. Chișinău, la ora 08:49:16 (PM), adică în perioada de timp când a fost săvârșit omorul, se afla în antena „SADPL2”, ceea ce constituie str. M. Sadoveanu, mun. Chișinău, la ora 09:09:44 (PM) abonatul aflându-se în celula „TECHU3” înregistrează un apel telefonic cu nr. 078123995, începând cu ora 09:21:33 (PM) după ce a săvârșit omorul și până la ora 11:39:12 (PM) când este înregistrat ultimul apel telefonic din 16.12.2013, abonatul cu nr. 078936512 intersectează celulele „2COLN1”, „TOHTW1”, „BUDST1”, ceea ce constituie com. Colonița, Tohatin și Budești, mun. Chișinău. Tot din informația conținută în descifrările convorbirilor telefonice ale abonatului cu nr. 078936512 s-a constatat, că la 15.12.2013, adică cu o zi înainte de data săvârșirii infracțiunii, abonatul cu nr. 078936512 înregistrează 11 apeluri telefonice cu abonatul nr. 078123995, iar la 16.12.2013, în ziua săvârșirii infracțiunii abonatul cu nr. 078936512 înregistrează 15 apeluri telefonice cu abonatul nr. 078123995. În acest context, instanța de apel a constatat, că declarațiile inculpatului Stice Nicolae precum că, la 16 decembrie 2013 se afla în sect. Centru, mun. Chișinău nu pot fi reținute ca fiind pertinente, deoarece aceste sunt contrazise în totalitate prin declarațiile inculpatului Bogdan Gheorghe date la faza urmăririi penale și prin descifrările telefonice prin care s-a constatat, că atât la 15 decembrie 18 2013, cât și la 16 decembrie 2013, ultimul se afla în raza sect. Ciocana, inclusiv în raza str. I. Vieru, 1, lângă domiciliul victimei Znacovan Aurelia. Referitor la declarațiile martorului Tiron Veaceslav. În ceea ce privește declarațiile martorului Tiron Veaceslav care a declarat că, în luna decembrie i-a transmis lui Stice Nicolae niște filtre, instanța de apel a constatat, că acestea nu sunt pertinente, deoarece nu a fost stabilită cu certitudine data la care a avut loc întâlnirea dintre acest martor și inculpatul Stice Nicolae, ori, potrivit descifrărilor convorbirilor telefonice s-a constatat, că la 16.12.2013 în intervalul de timp 19:00-21:00 inculpatul Stice Nicolae nu s-a aflat în regiunea centrului „Mercedes-Centru”, fiind localizat în regiunea str. I. Vieru, 1, unde a fost săvârșită infracțiunea, fapt care a fost confirmat și de către inculpatul Bogdan Gheorghe la etapa urmăririi penale. Referitor la declarațiile martorului Gandrabura Mihail. Cu referire la declarațiile martorului Gandrabura Mihail precum că, la 16.12.2013, aproximativ la orele 21:00-22:00 în apropiere de stația de alimentare cu petrol „Lukoil” l-a văzut pe Stice Nicolae, căruia i-a dat formularele de participare completate și semnate de către Stice Nicolae, instanța de apel a constatat, că acestea nu sunt pertinente, deoarece este puțin probabilă o asemenea întâlnire în lipsa unor înțelegeri prealabile și a unor convorbiri telefonice, reieșind din faptul, că martorul a indicat că venea din s. Mitoc, r-nul Orhei și lipsa înțelegerii privind locul unde urmau să se întâlnească, mai mult, aceste declarații se combat în totalitate prin descifrările convorbirilor telefonice, prin care se atestă că, Stice Nicolae nu a vorbit la telefonul mobil cu Gandrabura Mihail, dar a fost localizat în regiunea str. I. Vieru, 1, mun. Chișinău unde a fost săvârșită infracțiunea, fapt care a fost confirmat și de către inculpatul Bogdan Gheorghe la etapa urmăririi penale și prin procesul-verbal de reconstituire a faptei din 11.01.2014. Referitor la declarațiile inculpatului Bodgan Vasili din cadrul cercetării judecătorești Instanța de apel a atestat, că declarațiile inculpatului Bogdan Vasili date în cadrul ședinței de judecată nu sunt pertinente și concludente, deoarece acestea se contrazic prin probele administrate la cauza penală, și anume prin declarațiile inculpatului Bogdan Gheorghe date la faza urmăririi penale prin care se atestă că, din cuvintele lui Bogdan Vasili, cu care a discutat cu o săptămână până la 16 decembrie 2013 cunoștea că el a urmărit-o pe Znacovan Aurelia și era informat despre regimul ei de lucru, ora la care aceasta venea acasă, ora când pleca la lucru și când strângea banii de la realizatori, informații pe care le obținea de la Graminschi Cristina, totodată inculpatul Bogdan Gheorghe a indicat despre faptul cum toți trei, Bogdan Gheorghe, Bogdan Vasili și Stice Nicolae au plecat cu automobilul model „Mercedes”, n/î K GB 757 și s-au deplasat pe str. I. Vieru, 1, mun. Chișinău unde Bogdan Vasili a indicat că, atunci când vor ajunge, dânsul va sta în drum pentru a pândi să nu treacă nimeni, Bogdan Gheorghe urma să se ducă la scară, iar Stice Nicolae va sta lângă stația „Terminus” a rutierelor și cînd Gheorghe Bogdan va lua geanta se vor urca în mașină și vor pleca. 19 La fel, declarațiile inculpatului Bogdan Vasili se contrazic și prin declarațiile martorului Graminschi Cristina date la faza urmăririi penale care a indicat că, anume Bogdan Vasili se interesa despre Znacovan Aurelia și anume despre cum merge vânzarea, care este modalitatea de colectare a banilor, cine strânge banii de la realizatori și la ce oră, unde locuiește acesta, precum și faptul că, Bogdan Vasili a urmărit-o pe Znacovan Aurelia, au dorit să-i sustragă geanta, însă nu le-a reușit deoarece aceasta era însoțită de doi bărbați. Declarațiile inculpatului Bogdan Vasili se contrazic și prin informația din descifrările convorbirilor telefonice, prin care s-a constatat, că la 16 decembrie 2013, orele 20:50-21:00, abonații Bogdan Gheorghe, Bogdan Vasili și Stice Nicolae au fost localizați în mun. Chișinău, str. I. Vieru, 1, unde a fost săvârșită infracțiunea, aproximativ orele 20:50-21:00, iar după săvârșirea infracțiunii abonații au fost localizați în mun. Chișinău, com. Budești. Referitor la declarațiile martorului Mantea Gheorghe. Instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorului Mantea Gheorghe care a indicat, că la 16 decembrie 2013, aproximativ ora 19:00 s-a întâlnit cu Bogdan Vasili și au discutat, după care s-au deplasat la o cafenea și au consumat băuturi alcoolice, ulterior Bogdan Vasili a plecat în direcția com. Budești, deoarece aceste declarații nu coroborează cu alte probe administrate la cauza penală și se contrazic în totalitate prin descifrările convorbirilor telefonice a lui Bogdan Vasili, potrivit cărora în intervalul de timp 19:21 nu s-a aflat în regiunea pieței sect. Ciocana, fiind localizat în regiunea str. I. Vieru, 1, mun. Chișinău unde a fost săvârșită infracțiunea, precum și prin declarațiile inculpatului Bogdan Gheorghe depuse la etapa urmăririi penale, procesul-verbal de reconstituire din 11.01.2014, declarațiile martorului Graminschi Cristina depuse la etapa urmăririi penale și procesul-verbal de confruntare din 11.01.2014 între martorul Graminschi Cristina și bănuitul Bogdan Vasili. Cu referire la declarațiile martorului Mantea Gheorghe, instanța de apel a reținut aprecierea primei instanțe care a indicat, că martorul nu a răspuns din care motive, anume la 16.12.2013 a fost în mun. Chișinău, precum și faptul că, a comunicat aceste date abia peste doi ani de zile de la data producerii evenimentelor, iar partea apărării nu a invocat proba dată la faza efectuării urmăririi penale. Referitor la vinovăția lui Bogdan Vasili în baza art. 290 alin. (1) Cod penal. În ceea ce privește stabilirea vinovăției inculpatului Bogdan Vasili în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a constatat, că aceasta și-a găsit pe deplin confirmarea prin probele administrate la cauza penală, fiind reținut ca pertinent și concludent procesul-verbal de percheziție din 11.01.2014 la domiciliul lui Bogdan Vasili, r-nul Ialoveni, s. Horodca, acțiune petrecută în baza ordonanței cu autorizarea judecătorului de instrucție în cadrul căreia au fost depistate și ridicate trei cartușe din care un cartuș de luptă de calibrul 7,62 mm și două cartușe de vânătoare de calibrul 12 mm, care au fost împachetate și sigilate. 20 Potrivit răspunsului prezentat de IGP Direcția Securitate Publică s-a atestat, că inculpatul Bogdan Vasili a.n. 12.06.1979 și cet. Bogdan Nicolai a.n. 07.02.1957, conform Registrului de Stat a Armelor și dosarelor de supraveghere a Direcției Securitate Publică a IGP nu figurează în calitate de posesori de arme de foc. Cu referire la declarațiile martorului Ilico Ion instanța de apel a constatat, că acestea nu pot fi reținute ca fiind pertinente și concludente, ori, la etapa efectuării percheziției era prezent și nu a comunicat, că aceste cartușe le-ar fi găsit el, acest fapt fiind combătut prin declarațiile colaboratorilor de poliție, care au menționat, că la momentul percheziției, Bogdan Vasili a declarat, că cartușele îi aparțin lui, el le-a găsit și le-a păstrat în locul unde au fost depistate și ridicate. Cu referire la apelul declarat de inculpatul Bogdan Gheorghe. În ceea ce privește argumentul inculpatului Bogdan Gheorghe precum că, prima instanță a încălcat drepturile acestuia, deoarece nu a acceptat acordul de recunoaștere a vinovăției, pe care 1-a încheiat benevol cu acuzatorul de stat și a recunoscut vina în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a constatat, că un asemenea acord de recunoaștere a vinovăției nu a fost încheiat, deoarece inculpatul a invocat, că recunoaște vina în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, iar potrivit învinuirii acestuia i s-a incriminat săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 188 alin. (4), 145 alin. (2) lit. a), b) Cod penal. Totodată, instanța de apel a atestat, că în cadrul ședinței de judecată în prima instanță, inculpatul Bogdan Gheorghe a depus cerere prin care a solicitat examinarea cauzei penale în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, indicând, că recunoaște vina, este de acord cu probele administrate și nu dorește administrarea de probe suplimentare, însă prin încheierea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 07.03.2014 s-a dispus respingerea demersului privind disjungarea cauzei penale de învinuire a lui Bogdan Gheorghe, pentru a fi examinat în ordinea procedurii simplificate prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală, deoarece instanța de judecată a considerat, că această disjungare se va răsfrânge negativ asupra efectuării depline și obiective a cercetării judecătorești. Instanța de apel a constatat, că nici inculpatul Bogdan Gheorghe și nici apărătorul acestuia nu au contestat legalitatea încheierii Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 07.03.2014 în partea ce ține de respingerea demersului avocatului Iachimov C. privind disjungarea și examinarea în ordinea procedurii simplificate prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală a cauzei în privința acestuia, fapt ce poate fi echivalat cu acordul inculpatului Bogdan Gheorghe cu hotărârea primei instanțe pe marginea soluționării acestui demers. Astfel, instanța de apel a constatat, că inculpatului Bogdan Gheorghe nu i-au fost lezate careva drepturi, mai mult, acesta a recunoscut vina parțial, iar pentru a fi posibilă examinarea cauzei penale în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, un criteriu definitoriu este recunoașterea deplină a vinovăției în săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu. În ceea ce privește argumentele inculpatului Bogdan Gheorghe precum, că descifrările telefonice nu au putere juridică, deoarece Bogdan Gheorghe nu a 21 folosit cartelele SIM care au fost urmărite, numărul de telefon folosit de Bogdan Gheorghe la momentul săvârșirii infracțiunii fiind 076722036 care nu a fost urmărit, instanța de apel a notat, făcând referire la prevederile art. art. 93 alin. (2) pct. 4), 100 alin. (4), 101 alin. (4) Cod de procedură penală, ca fiind pertinentă și concludentă proba ce ține de descifrările convorbirilor telefonice și a schemei anexă la aceasta, din care s-a constatat, că la 16.12.2013 abonatul Bogdan Gheorghe se folosea de cartela SIM cu nr. 078173671, iar potrivit procesului-verbal de examinare a descifrărilor din 10.02.2014, prin care au fost examinate descifrările telefonice ale abonatului SA „Moldcell” nr. 078173671, ridicate în baza încheierii judecătorului de instrucție, pe perioada de timp începând cu 01.05.2013-09.01.2014, iar conform materialelor acumulate în cadrul efectuării urmăririi penale nr. 078173671 aparține lui Bogdan Gheorghe. În acest context, instanța de apel a constatat, că argumentele invocate de către inculpatul Bogdan Gheorghe nu pot fi reținute ca fiind întemeiate, ori, descifrările convorbirilor telefonice apreciate în coroborare cu alte probe administrate la cauza penală, și anume cu declarațiile inculpatului Bogdan Gheorghe depuse la etapa urmăririi penale, cu procesul-verbal de reconstituire a faptei din 11.01.2014, cu raportul de expertiză medico-legală nr. 2276 din 21.01.2014, cu declarațiile martorului Graminschi Cristina de la etapa urmăririi penale, cu declarațiile martorului Gurievschi Denis, cu procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 11.01.2014 și cu procesele-verbale de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice a abonatului Stice Nicolae și Bogdan Vasili constituie o probă pertinentă și concludentă, poate fi pusă la baza sentinței de condamnare și dovedește săvârșirea de către inculpatul Bogdan Gheorghe a infracțiunilor incriminate. Critica inculpatului Bogdan Gheorghe precum că, numărul lui de telefon la data săvârșirii infracțiunii era 076722036 care nu a fost urmărit nu poate fi reținută ca fiind una fundamentată, deoarece prin descifrările convorbirilor telefonice a fost stabilit, că la 16.12.2013, inculpatul Bogdan Gheorghe se folosea de cartela SIM nr. 078173671. La fel, la capitolul descifrărilor convorbirilor telefonice, inculpatul Bogdan Gheorghe a invocat, că descifrările telefonice de pe cartela SIM de care s-a folosit Stice Nicolae în ziua când a fost săvârșită infracțiunea se explică traseul parcurs și coincide cu declarațiile date de învinuiți cât și de martorii apărării audiați în instanța de judecată, instanța de apel le-a considerat neîntemeiate, ori, acest aspect a fost abordat, respectiv, instanța de apel a constatat din descifrările convorbirilor telefonice că, la 16.12.2013, aproximativ la ora 19:00 abonatul Stice Nicolae care se folosea de cartela SIM nr. 078936512 a fost localizat în regiunea pieții „Agro-Mondial” din sect. Ciocana, mun. Chișinău (antena 2262 MIRCE2, amplasată pe adresa mun. Chișinău, bd. Mircea cel Bătrân, 1). În continuare, la 16.12.2013, orele 20:50-21:00, abonatul Stice Nicolae a fost localizat în mun. Chișinău, str. I. Vieru, 1, unde a fost săvârșită infracțiunea, aproximativ orele 20:50-21:00, iar după săvârșirea infracțiunii abonatul dat a fost localizat în mun. Chișinău, com. Budești. 22 Inculpatul Bogdan Gheorghe a mai invocat în cererea de apel, cu referire la înregistrarea video, că imaginile înregistrate de către colaboratorii secția experți a IP Ciocana, mun. Chișinău, nu sunt clare și a fost imposibil de descifrat declarațiile lui Bogdan Gheorghe, din imaginea vizuală se vede clar faptul, că acesta era afectat emoțional, ultimul răspundea la întrebările acordate de către acuzatorul de stat afirmativ sau negativ, majoritatea întrebărilor erau cu caracter sugestiv, pe toată perioada înregistrării video a declarațiilor în vizorul camerei de filmat este înregistrat doar Bogdan Gheorghe, nefiind vizualizați ceilalți participanți la acțiunea respectivă. Instanța de apel a apreciat critic argumentele invocate de către inculpatul Bogdan Gheorghe deoarece acestea în esență vizează calitatea înregistrării și modalitatea de înregistrare decât importanța declarațiilor care au fost date de către inculpatul Bogdan Gheorghe sub aspect probatoriu și aprecierea acestora prin coroborare cu alte probe administrate la cauza penală. Astfel, instanța de apel nu a reținut ca fiind semnificativ faptul, că imaginile nu sunt clare, că a fost înregistrat doar Bogdan Gheorghe, nefiind vizualizați ceilalți participanți la acțiunea respectivă, deoarece acestea nu influențează în nici un fel veridicitatea celor declarate de inculpatul Bogdan Gheorghe, iar critica precum, că este imposibil de descifrat declarațiile inculpatului la fel nu poate fi reținut, deoarece declarațiile acestuia au fost înserate în scris în procesul-verbal de audiere a bănuitului din 11.01.2014, iar potrivit acestuia, inculpatul Bogdan Gheorghe a semnat aceste declarații, fiind înserată mențiunea „este scris corect de mine citit, adăugări nu am pentru ce semnez”. În ceea ce privește mențiunea, că inculpatul Bogdan Gheorghe era afectat emoțional, ultimul răspundea la întrebările acordate de către acuzatorul de stat afirmativ sau negativ, majoritatea întrebărilor erau cu caracter sugestiv, instanța de apel a notat, că acțiunea de audiere a bănuitului, inițial Bogdan Gheorghe a redat în formă liberă conținutul evenimentelor care au avut loc pe marginea omorului victimei Znacovan Aurelia, iar la întrebările adresate de către acuzatorul de stat, în cazul în care în viziunea apărării acestea erau cu caracter sugestiv, atunci apărătorul inculpatului Bogdan Gheorghe, avocatul Cebotari Radu avea posibilitatea de a formula obiecții cu referire la întrebările acordate, însă, careva obiecții nu au fost formulate, procesul-verbal de audiere fiind semnat atât de inculpatul Bogdan Gheorghe, cât și de avocatul acestuia Cebotari Radu. Cu referire la apelul declarat de avocatul Arabadji Mariana în numele inculpatului Stice Nicolae. Cu privire la argumentele de apel invocate de avocatul Arabadji Mariana precum, că la baza sentinței de condamnare au fost puse, în principal doar declarațiile martorului Graminschi Cristina, depuse în cadrul urmăririi penale, care de altfel a declarat că, nu-1 cunoaște pe Stice Nicolae, instanța de apel le-a găsit neîntemeiate, ori, a afirma faptul că, sentința de condamnare s-a bazat doar pe declarațiile martorului Graminschi Cristina date la etapa urmăririi penale constituie o afirmație greșită, deoarece sentința de condamnare emisă inclusiv și în privința inculpatului Stice Nicolae a fost luată ca urmare a aprecierii prin coroborare a probelor administrate la cauza penală, și anume: declarațiile inculpatului Bogdan 23 Gheorghe date la etapa urmăririi penale, care se apreciază prin coroborare cu procesul-verbal de reconstituire a faptei din 11.01.2014, în care inculpatul Bogdan Gheorghe a indicat locul unde era poziționat Stice Nicolae la momentul săvârșirii infracțiunii, cu declarațiile martorului Graminschi Cristina date la etapa urmăririi penale, care deși nu indică în mod direct la inculpatul Stice Nicolae, fiind stabilit faptul, că anume inculpatul Bogdan Vasili a acumulat de la ea informația despre victima Znacovan Aurelia, însă apreciate în coroborare cu alte probe dovedesc implicarea lui Stice Nicolae în săvârșirea infracțiunii incriminate, cu descifrările convorbirilor telefonice și a schemei la acestea, procesul-verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice a abonatului Stice Nicolae, care se folosea de cartela SIM cu nr. 078936512. Instanța de apel a constatat, că deși avocatul Arabadji Mariana indică cu referire la declarațiile martorului Graminschi Cristina, precum că aceasta a indicat că nu-1 cunoaște pe Stice Nicolae și nici nu a dat declarații pe care instanța de judecată le-ar putea găsi ca incriminatorii, totuși apărătorul contestă această probă, indicând, că deși martorul a refuzat să depună declarații, instanța de judecată a admis demersul procurorului de reproducere în instanță a înregistrării video aplicate în cadrul audierii lui Graminschi Cristina ca martor în cadrul urmăririi penale contrar prevederilor pct. 1) alin. (1) art. 371 Cod procedură penală, respectiv, în cazul dat Graminschi Cristina nu a fost audiată în ședința de judecată, prin urmare nu poate fi vorba despre înlăturarea cărorva contradicții în declarațiile acesteia. Totodată, avocatul Arabadji Mariana a invocat în cererea de apel, că în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit cu certitudine că, Graminschi Cristina s-a aflat în relații de concubinaj cu inculpatul Bogdan Vasili și s-a folosit de dreptul prevăzut de art. 90 alin. (11) Cod procedură penală, de a nu da declarații. Având în vedere prevederile art. 371 alin. (1), (3) Cod procedură penală, instanța de apel a reținut, că în cadrul ședinței de judecată în prima instanță martorul Graminschi Cristina a înaintat cerere, prin care și-a exprimat refuzul de a da declarații în calitate de martor în cauza penală în privința viitorului său soț și tatăl fiicei sale, Ana - inculpatul Bogdan Vasili. Prin procesul-verbal de audiere a martorului Graminschi Cristina în ședința de judecată în prima instanță s-a atestat, că ultima a refuzat de a da declarații (f.d. 166, vol. IV). Astfel, instanța de apel a constatat, că deși martorul Graminschi Cristina a refuzat de a da declarații invocând că este concubina inculpatului Bogdan Vasili, totuși prima instanță a dispus audierea martorului Graminschi Cristina, aceasta menținându-și refuzul de a da declarații. Ca urmare a acestui fapt, acuzatorul de stat a solicitat să fie date citirii declarațiile martorului Graminschi Cristina depuse la etapa urmăririi penale, demers care a fost admis de către prima instanță și s-a dispus citirea declarațiilor date la faza urmăririi penale. Prin ordonanța privind începerea urmăririi penale din 04.09.2014 s-a dispus începerea urmăririi penale în baza elementelor infracțiunii prevăzute de art. 313 Cod penal în cauza nr. 2014488027, pe faptul, că fiind admisă în cauza 24 penală în calitate de martor și fiind preîntâmpinată pentru răspunderea penală care va surveni în cazul depunerii declarațiilor cu bună-știință mincinoase sau refuzul de a depune declarații, cet. Graminschi Cristina a refuzat categoric să depună careva declarații sau să răspundă la întrebări (f.d. 80, vol. V). Instanța de apel a constatat faptul, că declarațiile date la faza urmăririi penale de către martorul Graminschi Cristina nu cad sub incidența art. 90 alin. (11) Cod procedură penală, deoarece nu a fost constatat, că la momentul depunerii acestor declarații, dânsa se afla în concubinaj cu inculpatul Bogdan Vasili. Ca urmare, prima instanță a dispus audierea martorului Graminschi Cristina, iar refuzul acesteia a atras începerea urmăririi penale în baza elementelor art. 313 Cod penal. Astfel, instanța de apel a constatat, că soluția primei instanțe prin care a fost admis demersul acuzatorului de stat și s-a dispus citirea declarațiilor martorului Graminschi Cristina depuse la etapa urmăririi penale nu a fost contrară prevederilor art. 371 Cod procedură penală, ori, în speță, citirea declarațiilor martorului date la etapa urmăririi penală este considerată echitabilă în ansamblul său, deoarece există elemente care compensează suficient inconvenientele privind admiterea declarațiilor martorului Graminschi Cristina, pentru a permite aprecierea corectă și echitabilă a credibilității acesteia, declarațiile acesteia coroborând cu cele ale inculpatului Bogdan Gheorghe depuse la faza urmăririi penale, declarațiile succesorului legal al victimei, Cîrlig Victor, declarațiile martorilor Znacovan Arcadie, Gurievschi Denis, cu procesul-verbal de reconstituire a faptei din 11.01.2014, procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 11.01.2014, procesul-verbal de confruntare din 11.01.2014, procesele-verbale de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice ale abonaților Bogdan Gheorghe, Bogdan Vasili și Stice Nicolae. Imposibilitatea primei instanțe de a purcede la audierea martorului Graminschi Cristina a fost justificată prin refuzul total al martorului Graminschi Cristina de a depune declarații, circumstanțe în baza cărora a fost pornită urmărirea penală. Totodată, instanța de apel a notat, că importanța declarațiilor acestui martor în litigiu pentru condamnarea inculpaților nu este decisivă, declarațiile acesteia fiind suplinite, completate și coroborate cu ansamblul probator administrat la cauza penală, care au fost vizate supra. În cadrul procesului penal au existat garanții procedurale suficiente pentru a contrabalansa inconvenientele cauzate de admiterea depozițiilor în litigiu, respectiv, inculpații au dispus de toate garanțiile procedurale de a contrabalansa cele declarate de martorul Graminschi Cristina, respectiv, la demersul apărării au fost audiați martorii Mantea Gheorghe, Gandrabura Mihail, Tiron Veaceslav, Ilico Ion. În ceea ce privește remarca avocatului Arabadji Mariana, că martorul Graminschi Cristina a declarat, că aceasta a fost influențată de către organul de urmărire penală să depună declarații incriminatorii, instanța de apel a constatat, că prin ordonanța de refuz în pornirea urmăririi penale din 30.05.2014 s-a refuzat pornirea urmăririi penale în rezultatul examinării procesului înregistrat în REI-1 al 25 Procuraturii mun. Chișinău la 21.05.2014 cu nr. 137ac/14 pe faptul pretinselor acțiuni de tortură aplicate în privința cet. Graminschi Cristina, pe motivul lipsei faptului infracțiunii. Critica avocatului Arabadji Mariana precum că, contrar prevederilor art. 90 alin. (11) Cod de procedură penală, organul de urmărire penală, în cadrul audierii acesteia ca martor nu a adus la cunoștință lui Graminschi Cristina acest fapt, deși era obligat să o facă, instanța de apel a respins-o ca neîntemeiată, deoarece conform procesului-verbal de audiere a martorului se atestă, că înainte de a fi audiat în conformitate cu art. 277 alin. (1) Cod de procedură penală, martorului i-au fost explicate drepturile și obligațiunile prevăzute de art. 90 Cod de procedură penală și a fost avertizat pentru răspunderea ce o poartă pentru refuzul sau eschivarea de a face declarații conform art. 313 Cod penal și pentru declarațiile mincinoase cu bună știință conform art. 312 Cod penal, fapt pentru care martorul Graminschi Cristina a semnat. Tot în acest context, avocatul Arabadji Mariana a invocat, că apărarea a solicitat printr-un demers primei instanțe să oblige acuzarea să prezinte în instanța de judecată rezultatele raportului de expertiză medico-legală privind stabilirea paternității, expertiză efectuată în baza cauzei penale pornite de către Procuratura Ciocana, mun. Chișinău și la care apărarea nu a avut acces, demers care a fost respins, acuzarea necombătând acest fapt, iar conform răspunsului Centrului de Medicină Legală adresată avocatului Graminschi Cristinei, paternitatea cet. Bogdan Vasili referitor la copilul Graminschi Ana nu se exclude. Cu referire la acest aspect, instanța de apel a notat, că la cererea de apel depusă de avocatul Arabadji Mariana a fost anexată informația eliberată de Centrul de Medicină Legală prin care s-a indicat că „prin cercetarea efectuată a probelor de sânge și salivă în limita sistemelor enumerate paternitatea cet. Bogdan Vasili referitor la copilul Graminschi Ana născută la 09.03.2013 de către cet. Graminschi Cristina nu se exclude. Astfel, instanța de apel nu a reținut doar informația eliberată de Centrul de Medicină Legală în vederea stabilirii paternității lui Bogdan Vasili în privința copilului Graminschi Ana, deoarece concluzia formulată nu este una certă, iar potrivit extrasului din registrul de stat al populației s-a constatat, că în rubrica „tata” la copilul Graminschi Ana, numele lui Bogdan Vasili lipsește, același lucru fiind confirmat și prin certificatul de naștere al copilului minor Graminschi Ana. În pofida acestui fapt, instanța de apel a notat, că prezența unui copil minor nu semnifică faptul că, aceștia se află în relații de concubinaj, ori, această noțiune înglobează mai multe criterii, pe lângă prezența unui copil minor, și anume conviețuirea comună, ducerea unei gospodării comune, fapt care nu a fost constatat de către instanța de apel și care se probează prin declarațiile martorului Graminschi Raisa, care este mama lui Graminschi Cristina și care a indicat, că ultima a locuit și locuiește cu ea, iar martorul minor Ilico Ion a indicat, că locuiește cu Bogdan Vasili, fapt prin care se infirmă conlocuirea lui Graminschi Cristina cu inculpatul Bogdan Vasili, mai mult, martorul Graminschi Cristina la faza urmăririi penale a indicat, că locuiește în r-nul Ialoveni, s. Horești împreună cu mama Graminschi Raisa, fratele Graminschi Gheorghe și fiica minoră. 26 În ceea ce privește argumentele avocatului Arabadji Mariana precum că, faptul conlocuirii într-un spațiu comun a lui Graminschi Cristina cu Bogdan Vasili se confirmă prin declarațiile martorului Graminschi Raisa, instanța de apel a constatat din declarațiile acestui martor, care este mama lui Graminschi Cristina, că ultima a declarat, că Graminschi Cristina a locuit și locuiește cu ea, declarații care coroborează cu însăși declarațiile lui Graminschi Cristina de la etapa urmăririi penale prin care a indicat, că locuiește în raionul Ialoveni, s. Horești împreună cu mama Graminschi Raisa, fratele Graminschi Gheorghe și fiica minoră. Cu referire la afirmația primei instanțe precum că, Bogdan Vasili este căsătorit cu Bogdan Ortanța, avocatul Arabadji Mariana a indicat, că aceasta nu corespunde realității, deoarece conform certificatului de divorț căsătoria dintre Bogdan Vasili și Bogdan Ortanța a fost desfăcută la 15.09.2009, într-adevăr, instanța de apel a constatat, că acest certificat de divorț a fost prezentat doar în instanța de apel, prin urmare, acest fapt nu era cunoscut primei instanțe, însă, prin acest certificat se atestă doar faptul desfacerii căsătoriei încheiate între Bogdan Vasili și Bogdan Ortanța și nu confirmă relația de concubinaj dintre Graminschi Cristina și Bogdan Vasili. În cererea de apel declarată de avocatul Arabadji Mariana se mai invocă și faptul, că la audierea martorului Graminschi Cristina se observă, că aceasta este speriată, că ofițerul de urmărire penală la întrebări tot el dădea și răspunsuri, nu este clar cine mai era la acel moment în birou și care erau acțiunile persoanei, iar procesul-verbal de audiere a martorului Graminschi Cristina pe suport de hârtie nu coincide cu înregistrarea video a declarațiilor acesteia. Instanța de apel a considerat, că aceste afirmații ale apărării nu pot influența în nici un mod asupra veridicității declarațiilor date de martor, deoarece faptul că, martorul era speriat nu poate fi considerat, că dânsul a dat declarații care nu corespund realității sau a fost exercitată presiune asupra acestuia, ori, mai degrabă contextul pentru care dânsul a fost solicitat pentru a da declarații în calitate de martor, ținând cont de faptul că, victima Znacovan Aurelia, care era șefa acestuia, a fost omorîtă. Mai mult, instanța de apel nu a reținut nici argumentul, că ofițerul de urmărire penală adresa întrebări și tot el oferea răspunsuri, ori, din procesul-verbal de audiere a martorului inserat pe hârtie se atestă, că martorul a semnat pentru fiecare întrebare care i-a fost adresată, iar careva obiecții nu au fost formulate. Faptul, că nu este clar cine mai era la acel moment în birou, instanța de apel la fel nu 1-a reținut ca fiind unul semnificativ, ori, procesul-verbal de audiere a martorului a fost semnat de către ofițerul de urmărire penală, specialistul criminalist și de către martorul Graminschi Cristina. Critica avocatului Arabadji Mariana precum că, procesul-verbal de audiere a martorului Graminschi Cristina pe suport de hârtie nu coincide cu înregistrarea video a declarațiilor nu poate fi reținută, ori, avocatul Arabadji Mariana urma să identifice aceste contraziceri și să menționeze acele declarații care se contrazic, fapt care însă nu a fost realizat. 27 Mai mult, instanța de apel a constatat, că în procesul-verbal de audiere, martorul Graminschi Cristina a scris, că „procesul-verbal a fost scris din cuvintele mele corect, de mine citit, adăugări nu am, pentru aceea semnez”. Tot în privința procesului-verbal de audiere a martorului Graminschi Cristina, avocatul Arabadji Mariana a indicat, că întreruperile din timpul înregistrării nu au fost fixate în partea descriptivă a procesului-verbal, precum nu a fost fixat nici în legătură cu care fapt se fac aceste întreruperi. Instanța de apel a considerat, că aceste argumente nu pot fi reținute, ori, în procesul-verbal de audiere a martorului a fost fixat, că audierea a început la ora 10:37, întrerupere 11:04, reluarea a început la ora 11:14, întrerupere 11:18, reluarea a început la ora 11:40, s-a încheiat la ora 11:41. Faptul că, au fost efectuate întreruperi la audierea martorului nu este de natură să atragă nulitatea acestei acțiuni, ori, instanța de apel a constatat cursul logic, cursiv, fără rupturi din context a declarațiilor care au fost date de martorul Graminschi Cristina. Argumentul avocatului Arabadji Mariana precum că, este dubios faptul ca un proces-verbal de audiere a martorului, în cazul dat a martorului Graminschi Cristina pe 5 file tapate, să fie început și finisat în 28 minute, timp în care inclusiv s-au stabilit datele de anchetă și s-au adresat întrebări și au fost date răspunsuri, instanța de apel l-a găsit nefondat, deoarece legea procesual-penală nu impune careva restricții privind durata de audiere a martorului, deci instanța de apel nu a apreciat, că durata de timp în care a fost audiat martorul Graminschi Cristina ar fi contrară cărorva norme procesual-penale. În ceea ce privește critica avocatului Arabadji Mariana precum că, răspunsurile la întrebări nu-i aparțin lui Graminschi Cristina, pentru că din răspunsurile date în fața instanței s-a văzut din conținutul verbal al acestora, dânsa nu poate formula gândurile și să se expună în felul în care acestea sunt fixate în procesul-verbal, fapt confirmat și prin înregistrarea video, instanța de apel o găsește neîntemeiată, deoarece martorul Graminschi Cristina în cadrul ședinței de judecată în prima instanță a refuzat să dea declarații, deci este imposibilă compararea răspunsurilor date la etapa urmăririi penale cu alte declarații, mai mult, la întrebările care au fost adresate la etapa urmăririi penale, martorul Graminschi Cristina a confirmat cele înserate în procesul-verbal prin semnătura acesteia. În ceea ce privește remarca avocatului Bucliș Iurie, că declarațiile martorului Graminschi Cristina nu pot servi dovadă a săvârșirii de către Bogdan Vasili a infracțiunii, dar numai faptul, că ultimul aduna informații privind victima, instanța de apel a respins-o ca neîntemeiată, deoarece inculpatul Bogdan Vasili din informațiile obținute de la martorul Graminschi Cristina dorea să afle care este modalitatea de colectare a banilor, cine strânge banii de la realizator și la ce oră, dacă Znacovan Aurelia pleacă singură acasă sau este însoțită de cineva și unde locuiește, mai mult, martorul Graminschi Cristina a comunicat, că Bogdan Vasili i-a spus că au urmărit-o pe Znacovan Aurelia dorind să-i sustragă geanta, însă acest fapt nu le-a reușit deoarece era însoțită de cineva. Totodată, instanța de apel a reținut, că inculpatul Bogdan Vasili o telefona pe Graminschi Cristina, din declarațiile acesteia, inculpatul Bogdan Vasili în mod 28 agitat o întreba la ce oră Znacovan Aurelia strânge banii de la punctele de realizare a peștelui din mun. Chișinău. Totodată, inculpatul Bogdan Gheorghe a indicat, că datele despre activitatea victimei Znacovan Aurelia le-a obținut de la inculpatul Bogdan Vasili, și anume el a fost cel care a împărțit rolurile când plecau să-i sustragă geanta victimei Znacovan Aurelia. Prin cererea de apel declarată de avocatul Arabdji Mariana s-a indicat, că instanța de judecată a pus la baza sentinței de condamnare și declarațiile inculpatului Bogdan Gheorghe date la etapa urmăririi penale, necătând la faptul, că acesta a depus declarații în instanța de judecată, ceea ce contravine prevederilor art. art. 384 alin. (4), 389 alin. (2) Cod de procedură penală. La capitolul declarațiilor inculpatului Bogdan Gheorghe, instanța de apel și-a motivat soluția prin care a fost apreciată ca fiind corect faptul, că prima instanță a pus la baza sentinței de condamnare declarațiile inculpatului Bogdan Gheorghe de la faza urmăririi penale, deoarece legea procesual-penală prevede cazurile când pot fi date citirii declarațiile de la urmărirea penală, și anume când există contradicții esențiale între declarațiile depuse în ședința de judecată și cele depuse în cursul urmăririi penale (art. 371 alin. (1), pct. 1) Cod de procedură penală), totodată, instanța de apel nu a acceptat aprecierea, că în speță, prin reținerea declarațiilor inculpatului Bogdan Gheorghe depuse la etapa urmăririi penale, prima instanță ar fi încălcat prevederile art. 389 alin. (2) Cod de procedură penală, deoarece prima instanță a indicat acele probe, pe lângă declarațiile inculpatului Bogdan Gheorghe de la etapa urmăririi penale, care au fost puse la baza sentinței de condamnare și care sunt probele cu care coroborează declarațiile inculpatului. Tot în acest context, instanța de apel a menționat, cu referire la argumentul avocatului Bucliș Iurie precum că, la baza sentinței de condamnare au fost puse declarațiile inculpatului Bogdan Gheorghe date la faza urmăririi penale, iar declarațiile date în ședința de judecată au fost considerate ca neveridice din motiv că, ar fi fost influențat de coparticipanții la infracțiune, că prima instanță nu și-a motivat soluția de reținere a declarațiilor inculpatului Bogdan Gheorghe depuse la etapa urmăririi penale deoarece prima instanță a reținut, că declarațiile inculpatului Bogdan Gheorghe de la etapa urmăririi penale sunt logice și consecutive, corespund circumstanțelor săvârșirii infracțiunii și coroborează cu celelalte materiale probatorii administrate la cauza penală. Instanța de apel a constatat, că în cererea de apel, avocatul Arabadji Mariana a indicat, că corpul delict, geanta pe care Bogdan Gheorghe a transmis-o lui Stice Nicolae nu a fost depistată și nici nu s-a dorit de către organul de urmărire penală depistarea acesteia, din motivul că, în cazul în care aceasta se depista, cel puțin Stice Nicolae nu urma să se afle pe banca acuzaților. Inculpatul Bogdan Gheorghe în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel a indicat, că geanta a aruncat-o și i-a dat foc. La percheziția efectuată la domiciliul acestuia din 20.11.2015 la care s-a găsit geanta el nu a participat. 29 În cadrul ședinței de judecată în instanța de apel, avocatul Mariana Arabadji a solicitat anexarea la materialele cauzei penale a procesului-verbal de examinare din 20.11.2015 prin care s-a atestat, că au fost examinate mai multe obiecte care au fost ridicate în cadrul percheziției la inculpatul Bogdan Gheorghe, în s. Horodca, r-nul Ialoveni, cu participarea procurorului Roșu S.. Instanța de apel nu a reținut acest proces-verbal de examinare, în calitate de probă, deoarece această acțiune a fost petrecută în cadrul unui alt dosar penal, pe faptul existenței unei bănuieli rezonabile că a fost săvârșită infracțiunea prevăzută de art. 145 Cod penal, ca rezultat al depistării cadavrului cet. Stratan Aliona, cu semne de moarte violentă, mai mult, această acțiune de percheziție la domiciliul inculpatului Bogdan Gheorghe a fost efectuată în lipsa acestuia, respectiv, această probă cade sub incidența prevederilor art. 94 Cod de procedură penală. Argumentul avocatului Arabadji Mariana în ceea ce privește că, declarațiile inculpatului Bogdan Gheorghe depuse în cadrul urmăririi penale au fost obținute de la acesta, deoarece procurorul i-a spus, că dacă nu declară anume așa o să solicite acestuia, detențiunea pe viață, instanța de apel nu l-a reținut ca fiind întemeiat, ori, acest fapt nu a fost confirmat prin probe pertinente și concludente, mai mult, prin ordonanța procurorului în Procuratura Ciocana, mun. Chișinău din 24.02.2015, s-a dispus de a refuza în pornirea urmăririi penale, din motiv că, nu există faptul infracțiunii, cu referire la plângerea lui Bogdan Gheorghe. Faptul că, acuzatorul de stat a solicitat ca pedeapsă, detențiunea pe viață nu este un indicator care să ateste, că lucrurile s-au petrecut așa cum a invocat apărarea, ori, această categorie de pedeapsă este prevăzută în sancțiunea normei penale prevăzute de art. 145 alin. (2) Cod penal. În ceea ce privește argumentele avocatului Arabadji Mariana precum că, organul de urmărire penală nu 1-a informat pe Bogdan Gheorghe înainte de începerea audierii despre aplicarea înregistrării video, încălcând astfel prevederile art. 115 alin. (1) Cod de procedură penală, lipsind semnătura persoanei audiate în acest sens și că, inculpatul Bogdan Gheorghe a fost lipsit de dreptul de a face observații, completări, lipsind și declarația persoanei audiate care confirmă justețea declarațiilor, instanța de apel a notat faptul că, lipsa semnăturii inculpatului Bogdan Gheorghe în procesul-verbal de audiere nu semnifică, că inculpatului nu i s-a adus la cunoștință faptul, că la audiere se vor utiliza mijloace de înregistrare video, inculpatul nu a formulat careva obiecții, observații sau completări. Instanța de apel nu a reținut nici argumentul apărării precum că, declarațiile consemnate în procesul-verbal din 11.01.2014 nu corespund înregistrării video, ori, avocatul Arabadji Mariana nu a indicat concret în ce parte nu coincid declarațiile, nu a semnalizat care sunt contradicțiile, mai mult, instanța de apel a reținut, că justețea celor declarate și înserate în procesul-verbal au fost confirmate de către inculpatul Bogdan Gheorghe prin faptul că, dânsul a indicat că „este scris corect, de mine citit, adăugări nu am pentru ce semnez”. Critica avocatului Arabadji Mariana precum că, în procesul-verbal de către procuror sunt înscrise niște declarații ample pe care le-a depus Bogdan Gheorghe în calitate de bănuit, însă deja la înregistrarea video se vede cum mai mult vorbește 30 procurorul, care tot el răspunde la întrebări, iar Bogdan Gheorghe nu face altceva decât să răspundă la întrebările procurorului, care din start conțineau și răspunsul, prin da sau nu, instanța de apel a găsit-o nefondată, ori, reieșind din procesul-verbal de audiere a bănuitului se atestă, nici bănuitul Bogdan Gheorghe, că nici apărătorul acestuia Cebotari Radu nu au formulat careva obiecții cu privire la modalitatea de adresare a întrebărilor, ori, apărătorul urma să reacționeze în cazul în care considera că, întrebările acordate sunt sugestive sau conțin răspunsul în întrebare. Totodată, instanța de apel a reținut, că fiecare răspuns al inculpatului Bogdan Gheorghe la întrebarea acordată de acuzatorul de stat este însoțită de semnătura inculpatului, ceea ce semnifică că, dânsul este de acord cu cele inserate în procesul-verbal de audiere. Cu referire la critica, că în procesul-verbal de audiere a bănuitului Bogdan Gheorghe lipsește semnătura expertului criminalist și că, lipsește informația despre suportul pe care se va păstra înregistrarea video, instanța de apel a constatat, că aceste aspecte nu sunt de natură să atragă incidența unui caz de nulitate absolută. Astfel, în ceea ce privește modalitatea de audiere a inculpatului Bogdan Gheorghe la etapa urmăririi penale, și anume cu referire la eventualele neregularități legate de modul de audiere a inculpatului care au fost invocate de către apărătorul Arabadji Mariana, instanța de apel a notat, că prima instanță a audiat inculpatul Bogdan Gheorghe în condiții de oralitate, publicitate, contradictorialitate, iar apărarea a avut posibilitatea să înlăture orice dubiu cu privire la depozițiile inculpatului și să adreseze întrebările pe care le considera ca fiind importante. În cererea de apel declarată, avocatul Arabadji Mariana a indicat, că deși instanța de judecată a respins argumentele apărării cu referire la locul aflării inculpatului Stice Nicolae, deoarece considera dubios și puțin probabil să se fi întâlnit, atunci instanța de judecată urma să se expună și asupra răspunsului parvenit de la compania SA „Moldcell” din 22.01.2015, conform căruia sectorul „TECHU3” este situat în apropiere de adresa str. Academicianului Sergiu Rădăuțanu 1, mun. Chișinău, iar determinarea locației unui telefon mobil este imprecisă și poate fi determinată cu aproximație. Cu referire la acest aspect, instanța de apel a notat, că concluziile primei instanțe cu referire la declarațiile martorului apărării Gandrabura M. au fost formate în baza probatoriului administrat la cauza penală, și anume, că versiunea de apărarea creată prin martorul Gandrabura M. se contrazice prin descifrările convorbirilor telefonice și prin lipsa altor probe care să confirme veridicitatea declarațiilor acestui martor cu privire la faptul, că la 16.12.2013 s-a întâlnit cu Stice Nicolae. Instanța de apel a constatat, că nici prin informația eliberată avocatului Arabadji Mariana de către compania SA „Moldcell” nu se confirmă versiunea apărării inculpatului Stice Nicolae cu referire la locul aflării acestuia la data săvârșirii infracțiunii, deoarece informația eliberată de compania SA „Moldcell” are un caracter general, indică informații de ordin general, nu se referă în mod direct la abonatul SA „Moldcell” cu nr. 078936512 care aparținea lui Stice Nicolae 31 la data săvârșirii infracțiunii, probă care nu poate fi apreciată prin coroborare cu alte probe și vine în contradicție cu materialul probator administrat la cauza penală. Tot în acest context, instanța de apel a respins și argumentele avocatului Arabadji Mariana precum că, nu se poate de spus cu certitudine, că abonatul cu nr. 078936512, la ora 08:49:16 după masă s-a aflat anume pe str. M. Sadoveanu, mun. Chișinău și nu în altă locație, iar afirmația precum că antena „SADPL2” și „TECHU3” constituie doar strada M. Sadoveanu, mun. Chișinău, adică regiunea unde a fost săvârșit omorul este imprecisă, ori, s-a constatat prin procesul-verbal de examinare a descifrărilor din 10.02.2014 că, nr. 078936512 care aparținea lui Stice Nicolae, la 16.12.2016 începând cu ora 07:17:42 (PM) și până la ora 08:49:16 (PM), perioada de timp când a fost săvârșită infracțiunea, a intersectat celulele „MIRCE2”, „CIOTW1”, „SADPL2” ceea ce constituie str. M. Sadoveanu, mun. Chișinău, adică regiune unde a fost săvârșită infracțiunea, iar acest fapt coroborează cu declarațiile inculpatului Bogdan Gheorghe depuse la faza urmăririi penale și cu procesul-verbal de reconstituire a faptei din 14.01.2014. Cu referire la declarațiile martorilor Tiron Veaceslav și Gandrabura Mihail, avocatul Arabadji Mariana a invocat, că prima instanță a apreciat critic aceste declarații, reieșind și din faptul că, aceștia nu cunosc data exactă din luna decembrie 2013 în care s-au întâlnit cu Stice Nicolae lângă „Mercedes Centru”, însemnând că infracțiunea care se incriminează inculpaților nu a fost săvârșită pentru că majoritatea martorilor acuzării nu cunoșteau data în care au avut loc evenimentele. Instanța de apel a considerat, că argumentele avocatului Arabadji Mariana sunt irelevante, deoarece prima instanță a analizat declarațiile martorilor Tiron Veaceslav și Gandrabura Mihail prin prisma materialului probator administrat la cauza penală, fiind constatat, că aceste declarații nu coroborează cu alte probe și sunt combătute de alte probe pertinente și concludente, ori, prima instanță nu a respins declarațiile martorilor vizați din motiv, că aceștia nu cunoșteau data la care s-au întâlnit cu Stice Nicolae. Instanța de apel a respins și argumentele avocatului Arabadji Mariana referitor la faptul, că antena „CANT2” se află la intersecție cu celula „1ISMA1” și „ISMA1”, adică regiunea unde domicilia prietena lui Stice Nicolae, Banuh Irina, ori, s-a constatat din conținutul procesului-verbal de examinare a descifrărilor din 10.02.2014 că, nr. 078936512 care aparținea lui Stice Nicolae, la 16.12.2016 începând cu ora 07:17:42 (PM) și până la ora 08:49:16 (PM), perioada de timp când a fost săvârșită infracțiunea, abonatul a intersectat celulele „MIRCE2”, „CIOTW1”, „SADPL2” ceea ce constituie str. M. Sadoveanu, mun. Chișinău, adică regiune unde a fost săvârșită infracțiunea. Tot în acest context, instanța de apel a constatat și anumite divergențe dintre argumentele invocate de către avocatul Arabadji Mariana, ori, apărătorul în cererea de apel încearcă să dovedească faptul, că la momentul săvârșirii infracțiunii, inculpatul Stice Nicolae s-ar fi întâlnit cu martorul Gandrabura Mihail, iar argumentul analizat vizează, că inculpatul Stice Nicolae s-ar afla în regiunea unde domicilia prietena sa, Banuh Irina, însă ultima nu a declarat, că la data săvârșirii infracțiunii s-ar fi întâlnit cu inculpatul Stice Nicolae și nici inculpatul Stice 32 Nicolae, fiind audiat în cadrul ședinței de judecată în prima instanță nu a indicat despre faptul că, s-ar fi aflat în regiunea unde domicilia prietena sa, Banuh Irina. Referitor la argumentul avocatului Arabadji Mariana în ceea ce privește, că în cadrul examinării descifrărilor convorbirilor telefonice ale inculpatului Stice Nicolae s-a constatat, că la 15.12.2013 între acesta și Bogdan Vasili au fost înregistrate 11 apeluri, iar la 16.12.2013 - 15 apeluri, respectiv, pe parcursul cercetării judecătorești ambii inculpați au explicat că aceștia se cunosc de mult timp, sunt din același sat și se contactau telefonic des, instanța de apel a considerat, că explicația avocatului Arabadji Mariana nu este una plauzibilă, ori, reieșind din numărul mare de apeluri, 11 apeluri, respectiv, 15 apeluri, pentru fiecare zi, intensitatea cu care aceștia s-au telefonat nu poate fi bazată pe o prietenie, ci mai degrabă pe săvârșirea unor acțiuni de comun acord, acțiuni realizate împreună, acțiune de o necesitate vădită, cu urmărirea unui scop anumit, iar acest fapt a fost dovedit pe deplin prin probele administrate la cauza penală, că inculpații Bogdan Vasili, Stice Nicolae și Bogdan Gheorghe urmăreau victima Znacovan Aurelia pentru a o deposeda de mijloacele bănești. Instanța de apel a respins și argumentul avocatului Mariana Arabadji referitor la faptul, că la emiterea sentinței de condamnare în privința inculpatului Stice Nicolae, prima instanță nu a luat în considerație că nici unul din martorii acuzării audiați pe parcursul cercetării judecătorești nu au indicat într-un fel sau altul, că cunosc ceva despre săvârșirea de către Stice Nicolae a infracțiunii incriminate, mai mult, aceștia au declarat că nu-1 cunosc, ori, la baza sentinței de condamnare în ceea ce privește inculpatul Stice Nicolae nu au fost puse în mod exclusiv doar declarațiile martorilor, ci și alte probe și anume: declarațiile inculpatului Bogdan Gheorghe depuse la etapa urmăririi penale, declarațiile martorului Graminschi Cristina depuse la etapa urmăririi penale, procesul-verbal de reconstituire a faptei din 11.01.2014, descifrările convorbirilor telefonice și a schemei anexei la aceasta, procesele-verbale de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice. În ceea ce privește argumentele avocatului Arabadji Mariana și a avocatului Bucliș Iurie referitor la faptul, că prima instanță a permis acuzatorului de stat să reproducă înregistrarea audio-video a declarațiilor lui Bogdan Gheorghe date la etapa urmăririi penale, dar CD-ul anexat la materialele cauzei nu a conținut această înregistrare, respectiv a fost prezentat un card de memorie cu înregistrarea, care nu figura în materialele cauzei și nu este cunoscută proveniența lui, instanța de apel a notat, că în cadrul ședinței de judecată în prima instanță a fost admis demersul acuzatorului de stat privind vizionarea informațiilor care se conțin pe cardul de memorie și anume audierea inculpatului Bogdan Gheorghe de la etapa urmăririi penale. Astfel, deși s-a constatat, că CD-urile nu au fost vizualizate din motive tehnice, instanța de apel a constatat, că relevant sub aspect probatoriu nu se prezintă corpul material pe care a fost înregistrată informația, ci informația în sine care a constat în reproducerea video a acțiunii de audiere a inculpatului Bogdan Gheorghe de la etapa urmăririi penale. 33 Din aceste motive, instanța de apel a constatat că, acest fapt nu cade sub incidența art. 94 alin. (2) pct. 6) Cod procedură penală. Cu referire la apelul declarat de avocatul Bucliș Iurie în numele inculpatului Bogdan Vasili. Avocatul Bucliș Iurie a invocat în cererea de apel că, descifrările telefonice prezentate de acuzator au fost puse la baza sentinței în detrimentul informației prezentate de instituția vizată specializată SA „Moldcell”, care în procesul-verbal de predare a informației din 18.05.2015 a indicat antenele SA „Moldcell” care recepționează telefoanele în diferite raioane ale sect. Ciocana, mun. Chișinău, și din care rezultă că, Bogdan Vasili în seara de 16.12.2013 cu telefonul său nu a fost localizat de celulele SA „Moldcell”. Instanța de apel a respins argumentele avocatului Bucliș Iurie, deoarece informația prezentată de instituția vizată specializată SA „Moldcell” nu poate fi reținută ca fiind o probă pertinentă și concludentă, deoarece ea prezintă informații cu caracter general, ori, din procesul-verbal de examinare a descifrărilor din 10.02.2014 se atestă, că au fost verificate descifrările telefonice ale abonatului SA „Moldcell” cu nr. 078123995 care aparține lui Bogdan Vasili și din care rezultă că, la 16 decembrie 2013 aproximativ ora 19:00 abonatul Bogdan Vasili a fost localizat în regiunea pieții „Agro Mondial”, sect. Ciocana, mun. Chișinău, antena „2262 MIRCE2” amplasată în mun. Chișinău, bd. Mircea cel Bătrân, l, însă, între orele 20:50-21:00, 16.12.2013, abonatul Bogdan Vasili a fost localizat în mun. Chișinău, str. I. Vieru, 1, unde a fost săvârșită infracțiunea, iar după săvârșirea infracțiunii abonatul a fost localizat în mun. Chișinău, com. Budești. Neîntemeiată a apreciat instanța de apel și critica apărării, că prima instanță a apreciat critic declarațiile martorului Gheorghe Mantea, ori, din materialele cauzei penale s-a constatat că, aceste declarații vin în contradicție cu descifrările convorbirilor telefonice, prin care s-a constatat că, inculpatul Bogdan Vasili la ora săvârșirii infracțiunii nu era localizat în regiunea pieții „Agro Mondial”, mun. Chișinău, fiind localizat în regiunea str. I. Vieru, 1, mun. Chișinău cu declarațiile inculpatului Bogdan Gheorghe de la etapa urmăririi penale și declarațiile martorului Graminschi Cristina, procesul-verbal de reconstituire a faptei din 11.01.2014, procesul-verbal de confruntare dintre Graminschi Cristina și Bogdan Vasili. În cererea de apel declarată de către avocatul Bucliș Iurie s-a indicat, că agreând vinovăția lui Bogdan Vasili în săvârșirea infracțiunii din 16.12.2013 prima instanță urma să reîncadreze acțiunile lui Bogdan Vasili în dispoziția art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal. Din materialul probator administrat la cauza penală, instanța de apel a constatat că, prima instanță corect a încadrat acțiunile infracționale ale inculpatului Bogdan Vasili în baza art. art. 188 alin. (4), 290 alin. (1) Cod penal, în acest sens urmând a fi menționat că, infracțiunea a fost săvârșită prin participație, inculpatul Bogdan Vasili fiind cel care a împărțit rolurile, respectiv, inculpatul Bogdan Gheorghe a săvârșit atacul asupra victimei Znacovan Aurelia în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de aplicarea violenței periculoase pentru viață și sănătatea 34 persoanei agreate, cu aplicarea obiectelor folosite în calitate de armă, în proporții mari. Astfel, inculpatul Bogdan Vasili a avut rolul de organizator, deoarece nemijlocit dânsul a organizat și dirijat săvârșirea infracțiunii și de complice, deoarece a contribuit prin sfaturi, înlăturarea obstacolelor săvârșirii infracțiunii când era în apropierea locului săvârșirii infracțiunii pentru a asigura neimplicarea altor persoane în procesul săvârșirii crimei și siguranța că nu este văzut autorul crimei în momentul săvârșirii infracțiunii. Conform probelor administrate și examinate în cadrul primei instanțe și verificate în ședința de judecată în instanța de apel s-a dovedit intenția inculpaților Bogdan Vasili, Bogdan Gheorghe și Stice Nicolae de a sustrage bunurile părții vătămate Znacovan Aurelia, și anume a genții, cu scopul de a obține profit. Astfel, pentru obținerea scopului dat, la 16.12.2013 inculpatul Bogdan Gheorghe, după cum au fost împărțite rolurile a atacat-o pe Znacovan Aurelia, folosind ca urmare un cuțit. Conform probelor administrate și examinate în cadrul primei instanțe și verificate în ședința de judecată în instanța de apel a fost stabilit, că fapta prejudiciabilă săvârșită de inculpați a fost alcătuită din două acțiuni: acțiunea principală exprimată în sustragerea în formă consumată a bunurilor materiale și acțiunea adiacentă, care constă în atacul săvârșit asupra persoanei, însoțit cu aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate. Instanța de apel a reținut, că în acțiunile inculpaților se conțin și semnul agravant - cu aplicarea armei, deoarece din probele administrate la cauza penală s-a constatat, că inculpatul Bogdan Gheorghe a săvârșit infracțiunea imputată având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, folosind un cuțit în calitate de armă. La fel, infracțiunea a fost săvârșită de trei persoane - Bogdan Vasili, Bogdan Gheorghe și Stice Nicolae, acțiunile cărora s-au soldat cu cauzarea daunelor în proporții mari. Astfel, instanța de apel nu a constatat, că în speță sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de jaf, ori, din probele administrate la cauza penală s-a constatat că, la săvârșirea infracțiunii au fost folosite obiecte în calitate de armă, de mai multe persoane și în proporții mari, fapt constatat prin declarațiile inculpatului Bogdan Gheorghe depuse la urmărirea penală care a indicat despre săvârșirea prin coparticipație a infracțiunii cu ceilalți inculpați, fiecare având rolul său în săvârșirea infracțiunii, prin procesul-verbal de reconstituire a faptei prin care inculpatul Bogdan Gheorghe a indicat locul, modul săvârșirii infracțiunii, rolul și locul aflării fiecărui inculpat, declarațiile martorului Graminschi Cristina depuse la etapa urmăririi penale în partea ce ține de aflarea de către Vasili Bogdan a informațiilor despre activitatea și regimul de muncă a victimei, declarațiile succesorului legal al victimei, Cîrlig Victor și a martorului Znacovan Arcadie privind bunurile care se aflau la partea vătămată în ziua săvârșirii infracțiunii, descifrările convorbirilor telefonice în partea ce ține de locul aflării inculpatului Bogdan Vasili în ziua săvârșirii infracțiunii, apelurile telefonice între coparticipanți din ziua când a fost săvârșită crima și cu o zi înainte de aceasta. 35 În ceea ce privește argumentele avocatului Bucliș Iurie cu referire la faptul, că învinuirea incriminată inculpatului Bogdan Vasili în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (1) Cod penal nu și-a găsit confirmarea, instanța de apel a constatat, că aceste argumente se combat prin probele administrate de către acuzarea de stat, și anume declarațiile martorilor Garbaneț Aurel, Matcovschi Viorel și Covaci Andrei care au confirmat, că în timpul efectuării percheziției la domiciliul inculpatului Bogdan Vasili au fost depistate și ridicate documente și cartușe. Totodată, martorul Matcovschi Viorel a indicat că, aceste cartușe au fost depistate într-un sertar a dulapului. În ceea ce privește declarațiile martorului minor Ilico Ion, instanța de apel a constatat, că prima instanță corect a apreciat critic aceste declarații, deoarece la etapa efectuării percheziției, dânsul era prezent și a avut posibilitatea atunci să comunice că cartușele ar fi aparținut acestuia, totodată aceste declarații se combat și prin declarațiile colaboratorilor de poliție, care au menționat, că la momentul percheziției, Bogdan Vasili a declarat, că cartușele îi aparțin lui și că el le-a găsit și le-a păstrat în locul unde au fost depistate și ridicate. Cu referire la apelul procurorului și solicitarea inculpatului Bogdan Gheorghe privind aplicarea unei pedepse penale mai blânde. Instanța de apel a constatat, că procurorul a contestat legalitatea și temeinicia sentinței sub aspectul individualizării pedepsei penale. Astfel, instanța de apel verificând legalitatea individualizării pedepsei penale în privința inculpatului Bogdan Gheorghe a constatat, că prima instanță nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia, în privința inculpatului Bogdan Vasili a constatat, că nu a fost stabilită pedeapsa în mod corespunzător prin prisma art. 84 alin. (1) Cod penal, iar în privința inculpatului Stice Nicolae a constatat, că prima instanță a respectat exigențele individualizării pedepsei penale. Instanța de apel a constatat, că acțiunile inculpatului Bogdan Gheorghe au fost încadrate în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b) Cod penal, pentru care legea penală prevede pedeapsa închisorii de la 15 la 20 de ani sau cu detențiunea pe viață și în baza art. 188 alin. (4) Cod penal, pentru care legea penală prevede pedeapsa închisorii de la 11 la 14 ani, iar în conformitate cu criteriile enunțate la art. 16 Cod penal, infracțiunile respective se califică ca infracțiune excepțional de gravă și deosebit de gravă. În conformitate cu prevederile art. art. 76, 77 Cod penal în privința inculpatului Bogdan Gheorghe nu au fost stabilite care circumstanțe atenuante sau agravante. Totodată, instanța de apel a reținut, că inculpatul Bogdan Gheorghe anterior a mai săvârșit infracțiuni similare, având antecedente penale, infracțiunile respective fiind săvârșite în stare de recidivă periculoasă și a fost recunoscut responsabil de faptele prejudiciabile săvârșite. 36 Conform art. 71 Cod penal, detențiunea pe viață constă în privarea de libertate a condamnatului pentru tot restul vieții. Detențiunea pe viață se stabilește numai pentru infracțiunile excepțional de grave. Detențiunea pe viață nu poate fi aplicată femeilor și minorilor. În ceea ce privește personalitatea inculpatului Bogdan Gheorghe, instanța de apel a reținut că, acesta prezintă într-adevăr o periculozitate deosebită, având în vedere că, dânsul anterior a fost judecat, are antecedente penale, infracțiunile fiind săvârșite în stare de recidivă periculoasă, precum și modul și mijloacele de săvârșire a infracțiunii, înarmându-se cu un corp tăietor - înțepător, și anume cuțit, deși cunoștea că folosirea unui astfel de obiect poate produce leziuni grave, după cum și s-a întâmplat, respectiv, partea vătămată Znacovan Aurelia a început să strige după ajutor și să lupte cu inculpatul, dânsul pentru a-și duce până la capăt intenția infracțională i-a aplicat o lovitură cu cuțitul în regiunea pieptului - organ de importanță vitală, victimei fiindu-i cauzate vătămări corporale grave, iar ca urmare, aceasta a decedat pe loc, periculozitatea inculpatului rezultă și din faptul că, dânsul a fost acela care a declanșat această infracțiune, deplasându-se înarmat la locul faptei. Inculpatul Bogdan Gheorghe a indicat în cererea de apel că, nerecunoașterea integrală a vinovăției este un drept al inculpatului și nu poate fi reținut în detrimentul acestuia, respectiv, instanța de judecată nu este în drept să rețină această împrejurare la stabilirea pedepsei inculpatului. Cu referire la aceste argumente, instanța de apel a notat, că într-adevăr nu există o prevedere legală care să impună obligația inculpatului de a recunoaște vina, acest fapt constituind un drept al inculpatului, însă în situația în care inculpatul își recunoaște vina în săvârșirea infracțiunii imputate, acest fapt poate constitui o circumstanță atenuantă și care se ia în calcul la individualizarea pedepsei penale și care denotă faptul, că inculpatul conștientizează gradul de pericol social al faptei săvârșite. Totuși, în cadrul ședinței de judecată în prima instanță, inculpatul Bogdan Gheorghe a recunoscut vina parțial, respectiv, dânsul nu a recunoscut că a înjunghiat victima Znacovan Aurelia, ceea ce semnifică faptul că, el nu a conștientizat gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite și nici nu și-a manifestat căința sinceră față de cele săvârșite. Astfel, reieșind din personalitatea inculpatului Bogdan Gheorghe care a săvârșit infracțiunea în stare de recidivă periculoasă, că dânsul a săvârșit o infracțiune excepțional de gravă și deosebit de gravă, că a atentat la viața victimei Znacovan Aurelia, dreptul la viață a victimei neputând fi reparat sau compensat, că nu au fost constatate careva circumstanțe care să atenueze răspunderea inculpatului pentru cele săvârșite, dar și ținând cont de modul și mijloacele de săvârșire a infracțiunii, instanța de apel în vederea respectării principiilor de individualizare a pedepsei penale, urmărind scopul pedepsei penale îndreptat spre restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane, a stabilit inculpatului Bogdan Gheorghe pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), b) Cod penal, pedeapsa penală sub formă de detențiune pe viață. 37 Instanța de apel a notat, că Curtea Europeană a Drepturilor Omului impune statelor membre obligația de a lua măsuri pentru protejarea publicului contra infracțiunilor de violență. Elementul punitiv al sancțiunii aplicate inculpatului Bogdan Gheorghe nu poate constitui, prin sine, o violare a art. 3 din Convenție și tocmai din motivele de mai sus, instanța de apel a considerat, că în circumstanțele specifice cazului de față este datoria statului de a preveni și curma faptele prejudiciabile săvârșite. În cazul dat, pedeapsa cu detențiune pe viață aplicată inculpatului Bogdan Gheorghe, în calitate de autor al faptei, este prevăzută de lege și este necesară într-o societate democratică și urmărește un scop legal, o astfel de detenție nu constituie un tratament inuman sau degradant. Instanța de apel constată, că pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (4) Cod penal, prima instanță a aplicat inculpatului Bogdan Gheorghe o pedeapsă echitabilă, sub formă de 14 ani închisoare, iar careva temeiuri de a interveni la acest capitol nu au fost constatate. În ceea ce privește solicitarea inculpatului Bogdan Gheorghe de a-i fi aplicată o pedeapsă mai blândă, instanța de apel a considerat-o neîntemeiată, ori, după cum s-a menționat, în speță nu au fost stabilite careva circumstanțe atenuante sau de altă natură care să justifice aplicarea unei pedepse mai blânde inculpatului Bogdan Gheorghe, în temeiul cărora să fie bazată convingerea instanței de judecată că, corectarea și reeducarea inculpatului ar fi posibilă în contextul aplicării unei pedepse mai blânde, ori, gradul prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite de inculpat, ca deosebit de gravă și excepțional de gravă, că dânsul are antecedente penale, infracțiunile fiind săvârșite în stare de recidivă periculoasă, precum modul, mijloacele de săvârșire a infracțiunii, urmările prejudiciabile care au fost cauzate denotă că, pedeapsa penală aplicată acestuia, sub forma detențiunii pe viață respectă întocmai principiile de individualizare a pedepsei penale, fiind în acord cu scopul pedepsei penale îndreptat spre restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Referitor la solicitarea acuzatorului de stat privind agravarea pedepsei penale în privința inculpaților, instanța de apel a considerat, că pedeapsa solicitată de către acuzatorul de stat este una prea aspră, ori, prima instanța corect a individualizat pedeapsa aplicată inculpaților (Bogdan Vasili pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (4) Cod penal, 12 ani închisoare, iar pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (1) Cod penal - 2 ani închisoare, iar inculpatului Stice Nicolae pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (4) Cod penal, 12 ani închisoare), reieșind din faptul că, inculpații anterior au fost condamnați, dar antecedentele penale sunt stinse, sunt responsabili pentru fapta săvârșită, nu au recunoscut vina. Totodată, instanța de apel a notat, că acuzarea nu a făcut referire la careva date obiective și subiective care să vizeze în special, împrejurările și modul de săvârșire a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, 38 conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială, care să justifice aplicarea unei pedepse mai aspre decât pedeapsa aplicată de prima instanță. Cu referire la pedeapsa penală aplicată inculpatului Bogdan Vasili, instanța de apel a constatat, că prima instanță nu a cumulat corect pedepsele penale prin prisma art. 84 alin. (1) Cod penal, ori, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate inculpatului Bogdan Vasili urma să-i fie stabilită pedeapsa definitivă 13 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis. Cu referire la apelul declarat de avocatul Negru Olesea în numele succesorului legal al părții vătămate Cîrlig Victor. Inculpatul Bogdan Gheorghe a invocat în cererea de apel că, prejudiciul moral în sumă de 300 000 lei este ilegal, totodată indicând că, nu au fost prezentate careva probe care ar demonstra faptul că, victima purta în geantă suma menționată de către Znacovan Arcadie. Totodată, avocatul Bucliș Iurie a indicat că, este lipsit de suport probatoriu aprecierea cuantumului sumei, valorii bunurilor sustrase de la Znacovan Aurelia în mărime de 52 100 lei, nu au fost dovedite nici împletitura din aur „Bismark” în valoare de 30000 lei și un cercel cu diamante de 10000 lei, respectiv aceste sume urmau să fie excluse. În ceea ce privește soluționarea chestiunii privind încasarea prejudiciului material, în mod solidar de la inculpații Bogdan Gheorghe, Bogdan Vasili și Stice Nicolae și de la inculpatul Bogdan Gheorghe în sumă de 15412, 50 lei, instanța de apel a constatat că, prima instanță a soluționat chestiunea privind încasarea prejudiciului material în conformitate cu materialele administrate la cauza penală, or, din declarațiile martorului Znacovan Arcadie care a indicat că, Znacova Aurelia avea un lanț de aur cu cruce mare, împletitura „Bismark”, la prețul de 30000 lei, pe care o purta în geantă pentru că dorea să o topească și să facă o brățară, un cercel cu diamante din motiv, că perechea o pierduse și suma de 10000 lei. Argumentele avocatului Bucliș Iurie referitor la lipsa de suport probatoriu a aprecierii cuantumului sumei, valorii bunurilor sustrase de la Znacovan Aurelia în sumă de 52100 lei, respectiv, prima instanță a exclus din învinuire suma de 36940 lei și 200 euro din motiv, că nu au fost dovedite aceste sume, apărarea indicând, că nu au fost dovedite nici împletitura din aur „Bismark” la prețul de 30000 lei și un cercel cu diamante la prețul de 10000 lei, respectiv aceste sume urmau să fie excluse, instanța de apel a considerat, că aceste argumente sunt nefondate, deoarece prima instanță a stabilit cuantumul prejudiciului material reieșind din declarațiile succesorului legal al victimei, Cîrlig Victor și a martorului Znacovan Arcadie, iar referitor la sumele de 200 euro și 36940 lei, instanța de apel a considerat, că acestea corect au fost excluse din învinuire, deoarece tot din declarațiile succesorului părții vătămate, Cîrlig Victor și a martorului Znacovan Arcadie s-a constatat că, la 16 decembrie 2013, victima Znacovan Aurelia avea cu ea sumele de bani care au fost acumulate de la punctele de realizare a peștelui, și anume în valută națională, iar Znacovan Aurelia i-a comunicat la data respectivă martorului Znacovan Arcadie, că vânzarea era slabă, și anume indicând la suma de 10000 lei. 39 Instanța de apel a constatat, că argumentul inculpatului Bogdan Gheorghe precum că, prejudiciul moral în sumă de 300000 lei a fost încasat ilegal, este nefondat, deoarece prima instanță a stabilit cuantumul despăgubirilor luându-se în considerație consecințele negative suferite de cei în cauză pe plan fizic și psihic, importanța valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația familială, profesională și socială, având în vedere că, prin aceste despăgubiri cu rol compensatoriu, se urmărește o reparație justă și echitabilă a prejudiciului moral suferit și nu îmbogățirea fără justă cauză. Astfel, instanța de apel a constatat, că în urma acțiunilor infracționale ale inculpatului Bogdan Gheorghe, succesorului părții vătămate, Cîrlig Victor i-au fost create suferințe psihice incomensurabile, dânsul fiind fratele victimei Znacovan Aurelia, care a decedat ca urmare a acțiunilor inculpatului Bogdan Gheorghe, și căruia i-a rămas un copil minor al defunctei, respectiv, suferințele psihice cauzate succesorului legal al părții vătămate nu pot fi cuantificate, orice sumă de bani neputând duce la refacerea integrală a integrității fizice și psihice a acestuia. Din aceste considerente, instanța de apel a considerat, că stabilirea cuantumului prejudiciului moral de către prima instanță în sumă de 300 000 lei este una justă și echitabilă, nefiind rațional modificarea acestui cuantum a daunelor morale.

Avocatul Bucliș Iurie în numele inculpatului Bogdan Vasili, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare. În susținerea recursului apărarea a invocat următoarele aspecte: Referitor la condamnarea în baza art. 290 alin. (1) Cod penal. Apărarea a invocat, că de fapt percheziția din 11.01.2014, a fost efectuată nu la domiciliul inculpatului, dar a părinților acestuia; în momentul percheziției în casă se aflau mama, tata, sora și nepotul inculpatului; procesul-verbal de percheziție nu denotă faptul, că cartușele ar fi fost ridicate anume de la Bogdan Vasili; nu este indicat locul ridicării cartușelor, dar din declarațiile polițiștilor, martorului Ilico Ion, rezultă că au fost ridicate dintr-un sertar din odaia unde locuiau mama inculpatului împreună cu fiica și nepotul; inculpatul, care locuia în mun. Chișinău și venise de câteva zile la părinți, se afla în altă odaie; procesul-verbal de percheziție a fost întocmit contrar prevederilor art. 131 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, nu conține mențiunea precum că celor prezenți le-au fost explicate drepturile și obligațiile, precum și declarațiile făcute de aceste persoane, locul și împrejurările în care au fost ridicate cartușele, totodată fiind încălcate și prevederile art. 260 alin. (4) Cod de procedură penală. Mai mult, la acest segment, apărarea a mai adăugat, că declarațiile martorilor acuzării, Matcovschi V., Covaci A., Gerboveț A., sunt contradictorii și neconfirmate prin procesul-verbal al percheziției, și anume în ce privește cartușele ridicate, proveniența acestora și cui îi aparțin, respectiv nici procesul-verbal de percheziție nici declarațiile martorilor vizați, nu au putere să combată declarațiile martorului Ilico Ion, care a relatat că personal a găsit aceste cartușe și le-a adus 40 acasă pentru bunel, care este vânător și proprietar al casei, la care s-a făcut referire în mai multe declarații și care nu a fost interogat nici la urmărirea penală nici în cadrul cercetării judecătorești. Referitor la condamnarea în baza art. 188 alin. (4) Cod penal. Apărarea a făcut referire la faptul, că înregistrarea audio-video a declarațiilor inculpatului Bogdan Gh. din cadrul urmăririi penale, este o probă nulă, deoarece nu se conține pe CD-ul anexat la materialele cauzei, or, cardul de memorie cu înregistrarea nominalizată, nu figura în materialele cauzei, nu este cunoscută proveniența acestuia, cine a efectuat înregistrarea, cu ajutorul cărui dispozitiv a fost efectuată înregistrarea, conform căror norme de procedură a fost administrată această probă, de ce nu a fost anexat conform prevederilor legale la materialele cauzei penale, mai mult, în imagine lipsește apărătorul inculpatului, care a semnat procesul-verbal de audiere, fapt care confirmă afirmația inculpatului, precum că nu a fost real asistat de către un apărător, ultimul fiind inclus formal în procesul-verbal de audiere. Tot în acest context, apărarea a mai adăugat, că proba vizată supra, demonstrează faptul, că inculpatului i-a fost indicat ce să spună, ceea ce se confirmă prin faptul, că inculpatul nu a dat declarații, dar răspundea la întrebările sugestive ale procurorului, care conțineau răspunsul convenabil. În viziunea apărării, declarațiile martorului Graminschi Cristina, care au fost puse la baza sentinței de condamnare, nu au confirmat săvârșirea de către inculpatul Bogdan Vasili a infracțiunii imputate, indicând doar la faptul, că ultimul aduna informații privind victima, acțiuni care nu conțin careva componențe de infracțiuni, mai mult, declarațiile martorului respectiv, au fost obținute cu încălcarea prevederilor art. 90 alin. (2), (11) Cod de procedură penală, or, organul de urmărire penală de la bun început (drept rezultat din declarațiile bănuiților Bogdan Gheorghe și Bogdan Vasili, martorilor Znacovan Arcadie, Graminschi Raisa, precum și din informațiile operative de investigație anexate la materialele cauzei) îi era cunoscut faptul, că Graminschi Cristina este concubina și logodnica inculpatului Bogdan Vasili, care au un copil minor, însă, necătînd la acest fapt, martorului Graminschi Cristina nu i-a fost adus la cunoștință dreptul acesteia de a nu depune declarații. În continuare, apărarea a supus criticii, concluzia instanțelor de fond, precum că, declarațiile din cadrul urmăririi penale ale inculpatului Bogdan Gheorghe și a martorului Graminschi Cristina sunt în corelație cu rezultatele descifrărilor convorbirilor telefonice efectuate pe numerele de telefoane ale inculpaților, or, în opinia apărării, instanțele de fond au ajuns la asemenea concluzie, fără a face o careva analiză a acestor descifrări. Astfel, apărarea a opinat, că descifrările telefonice prezentate de către procuror, au fost puse la baza hotărârii de condamnare în detrimentul informației prezentate de instituția specializată SA „Moldcell”, care în procesul-verbal de predare a informației din 18.05.2015 a indicat antenele care recepționează telefoanele în diferite regiuni ale sect. Ciocana, mun. Chișinău. Comparând această informație cu descifrările prezentate de organul de urmărire penală, apărarea susține, că Bogdan Vasili în seara de 16.12.2013 cu 41 telefonul său nu a fost localizat de celulele SA „Moldcell”, care acoperă sectorul din apropierea locului crimei, dar a fost interceptat de celulele, care acoperă sectorul din regiunea pieței „Agro-Mondial”, mun. Chișinău, împrejurările conforme cu declarațiile inculpatului Bogdan Vasili, coroborate cu declarațiile martorului Mantea Gh. Referitor la încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului Bogdan Vasili în baza art. 188 alin. (4) Cod penal. La acest capitol, recurentul a menționat, că la încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului în baza art. 188 alin. (4) Cod penal, în raport cu sustragerea bunurilor victimei Znacovan Aurelia, instanțele de fond, nu au luat în considerație circumstanțele concrete ale săvârșirii infracțiunii. Respectiv, în speța discutată, violența constă în aplicarea de către executorul Bogdan Gheorghe a unei lovituri cu cuțitul asupra victimei, care a provocat leziuni corporale grave și decesul acesteia. Instanțele de fond, nu au analizat probatoriul prezentat de acuzare, sub aspectul excesului de autor prevăzut de art. 48 Cod penal și nici versiunea apărării privind încadrarea acțiunilor inculpatului Bogdan Vasili în baza art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal. Astfel, careva date privind intențiile condamnaților și desfășurarea acțiunilor criminale la dosar, în afara declarațiilor inculpatului Bogdan Vasili, nu sunt, și este cert, că înțelegerea între coparticipanți a fost sustragerea genții cu bani de la Znacovan Aurelia, ori, intenția respectivă, nu cuprindea acțiuni violente periculoase pentru viață întreprinse de Bogdan Gheorghe, care au constat din aplicarea cuțitului, care se afla la acesta întâmplător, deci, în viziunea apărării, Bogdan Vasili și Stice Nicolae nu cunoșteau de acesta și nu presupuneau, că Bogdan Gheorghe îl va folosi. Referitor la cuantumul bunurilor sustrase de la victima Znacovan Aurelia. Apărarea la acest compartiment, a susținut, că este lipsită de suport probatoriu aprecierea cuantumului sumei, valorii bunurilor sustrase de la victima Znacovan Aurelia – 52100 lei. La fel cum au fost excluse din învinuire sumele de 36940 lei și 200 euro, din motiv că nu au fost dovedite, instanțele de fond urmau să excludă și sumele 30000 lei valoarea lanțului „Bismark” și 10000 lei, valoarea cercelului cu diamante, care la fel nu au fost probate, ori, suma bunurilor sustrase confirmată de mai mulți martori, inculpați și reprezentantul părții vătămate, este de 10000 lei. Referitor la argumentul apărării enunțat în cererea de apel privind aplicarea greșită de către prima instanță a prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal. Apărarea a menționat, că instanța de apel neîntemeiat a respins integral apelul apărării fără ca să se expună referitor la acest argument, însă, prin hotărârea adoptată a fost casată sentința în privința pedepsei definitive inculpatului Bogdan Vasili, fiindu-i stabilit, prin prisma prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, 13 ani închisoare. 5.1. Avocatul Platon Mariana în numele inculpatului Bogdan Gheorghe, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 10), 16) Cod de procedură penală, a contestat cu 42 recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitând casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel în alt complet de judecată. În motivarea cerințelor menționate, apărarea a invocat dezacordul cu pedeapsa stabilită inculpatului, care în viziunea recurentului este prea aspră, invocând în acest sens, că instanța de apel de la sine a agravat pedeapsa făcând referire la faptul, că inculpatul anterior a mai săvârșit infracțiune similară și anume de tâlhărie, fiind în recidivă periculoasă, fapt care contravine dispozițiilor art. 75 Cod penal. Totodată, apărarea a invocat, că instanța de apel la compartimentul individualizării pedepsei, nu a luat în considerație și alte criterii, cum ar fi faptul, că Bogdan Gheorghe a recunoscut parțial cele imputate și anume, că i-a apărut intenția de a sustrage geanta cu bunurile aflate în ea și nu a săvârșit omorul intenționat sau planificat împreună cu Bogdan Vasili și Stice Nicolae. Instanțele de fond nu au luat în considerație faptul, că declarațiile martorului Graminschi Cristina, cu utilizarea mijloacelor video, nu pot fi admise ca probe și urmau să fie respinse, deoarece acestea au fost dobândite cu încălcări esențiale ale legii, cu toate că acest martor s-a folosit de dreptul de a nu da declarații prima instanță a admis demersul procurorului la reproducerea în instanță a înregistrării video, contrar prevederilor art. 371 Cod de procedură penală, mai mult, aceasta fiind concubina unuia dintre inculpați și anume a lui Bogdan Vasili. La fel, apărarea a menționat, că prima instanță a pus la baza sentinței de condamnare declarațiile lui Bogdan Gheorghe date în cadrul urmăririi penale, cu toate că acesta a dat declarații în cadrul cercetării judecătorești, fapt care contravine prevederilor art. art. 384 alin. (4), 389 alin. (2) Cod de procedură penală. Prima instanță a admis ca probă audierea lui Bogdan Gheorghe din 11.01.2014, cu aplicarea mijloacelor tehnice, cu toate că organul de urmărire penală nu l-a informat pe inculpat despre aplicarea înregistrării video ceea ce contravine art. 115 alin. (3) Cod penal, mai mult, declarațiile din înregistrarea video nu corespund celor date în calitate de bănuit, cu toate că sunt din aceeași dată - 11.01.2014. La fel, instanța de apel a luat în considerație audierea succesorului părții vătămate, Cîrlig Victor care este fratele victimei, cu toate că el nu cunoaște și nu avea cum să depună careva declarații pe marginea cazului dat, acesta a comunicat, că precis nu cunoaște câți bani a colectat de la realizatori, dar aproximativ 8000 lei și toți banii Aurelia i-a pus într-o geantă de culoare galbenă-surie, pe care o ținea la ea, fapt confirmat și prin declarațiile lui Bogdan Gheorghe care la fel a declarat că în geanta victimei era suma de 8000 lei. Fiind audiat martorul Znacovan Arcadie, soțul părții vătămate, a comunicat instanței, că Znacovan Aurelia urma să aibă în geantă banii pe care i-a adus cet. Graminschi Cristina în sumă de 26940 lei, la fel, în geantă erau banii pe care i-a colectat Aurelia la 16.12.2013 de la toate punctele de realizare a peștelui și anume circa 10.000 lei. 43 Totodată, martorul a menționat și faptul că sumele indicate de el la organul de urmărire penală nu erau depline deoarece era în stare de șoc și nu-și amintea toate cele indicate mai sus. Astfel, apărarea a menționat, că nu au fost prezentate careva probe care să demonstreze faptul că victima purta în geantă suma menționată de către Znacovan Arcadie. Printre altele, apărarea a invocat, că instanțele de fond urmau să țină cont și de audierea celorlalți martori în cadrul ședinței de judecată care au dat explicații, însă, pe marginea învinuirii aduse lui Bogdan Gheorghe nu cunosc nimic. Referitor la descifrările convorbirilor telefonice la care se face referire atât în rechizitoriu cât și în sentința de condamnare și în decizia instanței de apel apărarea a menționat, că acestea au fost analizate în detrimentul informației prezentate de către instituția vizată SA „Moldcell”, care în procesul-verbal de predare a informației din 18.05.2015 a indicat antenele SA „Moldcell”, care recepționează telefoanele în diferite raioane ale sect. Ciocana, mun. Chișinău. Comparând această informație cu descifrările prezentate de organul de urmărire penală rezultă, că Bogdan Vasili și în seara de 16.12.2013 cu telefonul său nu a fost localizat de celulele SA „Moldcell” care acoperă sectorul din apropierea locului crimei, dar a fost interceptat de celulele care acoperă sectorul pieții „Agro Mondial”, mun. Chișinău, ceea ce confirmă că acesta nu s-a aflat împreună cu Bogdan Gheorghe la locul săvârșirii infracțiunii, faptul ce exclude planul care conform acuzării era făcut și dirijat anume de Bogdan Vasili. La fel, apărarea a mai adăugat în context, că descifrările telefonice vizate, nu au putere juridică, deoarece Bogdan Gheorghe nu a folosit cartelele SIM care au fost urmărite și ulterior folosite în calitate de probă pe marginea dosarului dat. Numărul de telefon folosit de Bogdan Gheorghe la momentul săvârșirii infracțiunii era 076722036 care nu a fost urmărit, iar ceea ce ține de descifrările telefonice de pe cartela SIM de care s-a folosit Stice Nicolae în ziua când a fost săvârșită infracțiunea se explică traseul parcurs și coincide cu declarațiile date de învinuiți cât și de martorii apărării audiați în instanța de judecată. Declarațiile martorilor din prima instanță au confirmat suma de bani din geanta victimei pe care a indicat-o și Bogdan Gheorghe și nu suma care a indicat-o martorul Znacovan Arcadie, soțul victimei, astfel, martorul Vozian Mihai, a comunicat că, Znacovan Aurelia avea aproximativ suma de 10000 lei și îi păstra într-o geantă din piele de culoare galben-surie, martorul Graminschi Raisa care a comunicat instanței despre faptul că Graminschi Cristina este fiica ei și cunoaște că Cristina la 16.12.2013 a fost la domiciliul lui Znacovan Aurelia și i-a transmis banii în sumă de aproximativ 20000 lei, ori, faptul dat, indică că banii aduși de Graminschi Cristina au fost transmiși la domiciliul victimei, totodată cele declarate de către Graminschi Raisa pune la îndoială declarațiile martorului Znacovan Arcadie și anume că, victima purta în geanta sa suma de bani care a fost transmisă de către Graminschi Cristina. Martorii Ceban Vasile, Cîrlan Elena, Goltiescu Ana, care au declarat identic că vânzarea peștelui în ziua de 16.12.2013 a fost foarte mică. 44 Martorul Drumea Lucia care a comunicat, că este sora cet. Stice Nicolae a confirmat în ședința de judecată despre faptul că fratele său îi datora lui Bogdan Gheorghe suma de 1000 lei pentru foișor. Ce ține de proba video și anume faptul că, Bogdan Gheorghe a dat declarații care au fost înregistrate și ulterior prezentate în instanța de judecată, drept confirmare a învinuirii aduse, apărarea a menționat, că instanța de apel urma să o aprecieze critic din următoarele considerente: imaginile înregistrate de către colaboratorii secției experți a IP Ciocana, mun. Chișinău nu sunt clare și a fost imposibil de descifrat declarațiile lui Bogdan Gheorghe; din imaginea vizualizată se vede clar faptul că acesta era afectat emoțional; ultimul răspundea la întrebările acordate de către acuzatorul de stat afirmativ sau negativ, majoritatea întrebărilor erau cu caracter sugestiv; pe toată perioada înregistrării video, a declarațiilor lui Bogdan Gheorghe în vizorul camerei de filmat a fost înregistrat doar inculpatul nefiind vizualizați ceilalți participanți la acțiunea respectivă. 5.2. Inculpatul Stice Nicolae, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitând casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În susținerea cerințelor sale, inculpatul făcând referire la prevederile art. art. 6 pct. 111), 414 Cod de procedură penală, a invocat că în cadrul ședințelor de judecată a instanței de apel, a fost prezentat procesul-verbal de examinare din 20.11.2015, prin care se atestă că au fost examinate mai multe pachete, în care au fost plasate și sigilate mai multe obiecte depistate și ridicate în cadrul percheziției efectuate la domiciliul lui Bogdan Gheorghe din s. Horodca, r-nul Ialoveni, asupra căruia instanța de apel nu s-a expus, nu a reținut acest proces-verbal, deoarece a fost întocmit în cadrul unui alt dosar penal, ori, potrivit procesului-verbal nominalizat, a fost supusă examinării o geantă în care a fost depistată o rețetă în care la rubrica „numele și prenumele bolnavului” a fost aplicată inscripția „Znacovan Aurelia”. Respectiv, conform învinuirii, geanta care i-a fost transmisă de către Bogdan Gheorghe lui Stice Nicolae nu a fost depistată, învinuire care nu-și găsește confirmare, ori, geanta vizată fiind depistată în cadrul altui dosar penal. Inculpatul a spus criticii și faptul, că instanța de apel neîntemeiat a trecut cu vederea informația eliberată de Centrul de Medicină Legală, conform căreia se confirmă, că paternitatea lui Bogdan Vasili, în privința copilului Graminschi Ana, nu se exclude, mai mult, recurentul a specificat, că în cazul în care instanța de apel a ajuns la concluzia că inculpatul Bogdan Vasili și Graminschi Cristina nu au concubinat, făcând trimitere la declarațiile mamei lui Graminschi Cristina - Graminschi Raisa, nu au fost luate în considerație declarațiile ultimei în segmentul în care a declarat, că ea nu a dorit ca aceștia să aibă o relație și să conviețuiască împreună, deoarece nu-l agrea pe inculpatul Bogdan Vasili, cu care permanent se certa și din acest motiv nu locuiau împreună. Referitor la informația eliberată de SA „Moldcell”, pe care instanța de apel a calificat-o drept generală, recurentul a menționat, că această informație vine să demonstreze, că concluziile făcute în procesul-verbal de examinare a descifrărilor 45 convorbirilor telefonice din 10.02.2014, în privința locului aflării abonatului cu nr. 078936512 sunt imprecise, deoarece sectorul „TECHU3” este amplasat în apropierea de adresa str. Academicianului Sergiu Rădăuțanu, 1, iar determinarea locației unui telefon mobil poate fi determinată cu aproximație, telefonul putându- se afla oriunde în jurul stației de bază, în funcție de puterea stației, mai mult, inculpatul Stice Nicolae locuia la acel moment pe adresa bd. Mircea cel Bătrân, mun. Chișinău și este ceva normal să fi intersectat celula „MIRCE2”. În final, în ce privește încasarea în mod solidar a prejudiciului material de la inculpați, recurentul a invocat dezacordul cu faptul, că instanțele de fond la acest segment, s-au bazat doar pe declarațiile martorului Znacovan Arcadie, care este soțul victimei, care singur a apreciat prejudiciul, apreciere care a și fost luată în calcul de către instanțele de fond ca fiind stabilită, fără ca aceasta să fie dovedit de către acuzare.

Asupra recursurilor declarate a depus referință procurorul, solicitând respingerea acestora, deoarece motivele invocate de recurenți nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, prevăzute la art. 427 Cod de procedură penală, ori, din hotărârile adoptate rezultă că, instanțele judecătorești au examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, făcând o apreciere probelor în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, just încadrând acțiunile inculpaților în baza infracțiunilor incriminate, iar la stabilirea pedepsei, instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 61, 75 Cod penal.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate și expune următoarele considerente în vederea susținerii acestei statuări. Așadar, pornind de la expunerea argumentelor privitor la soluția de inadmisibilitate a recursurilor ordinare declarate de apărare și de inculpatul Stice Nicolae, Colegiul penal amintește că, potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute exhaustiv de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Din textul recursurilor declarate se constată că, în drept, recurenții își întemeiază cererile pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 16) Cod de procedură penală, care stipulează – hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond ori de apel, atunci când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite 46 elementele infracțiunii, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție. Analizând criticele formulate, prin prisma temeiurilor circumscrise cazurilor de casare prevăzute de pct. 6), 8), 10), 12), 16) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, instanța de recurs apreciază argumentele invocate de recurenți ca fiind nefondate, având în vedere în acest sens următoarele considerente. La caz, se constată că titularii cererilor de recurs critică soluția instanței de apel, din considerentul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, iar probele administrate au fost apreciate greșit. Astfel, în probarea alegațiilor invocate, recurenții au descris în conținutul recursurilor probe și circumstanțe, care în opinia acestora nu au fost apreciate de instanța de apel la justa valoare sau au fost apreciate unilateral, creându-se astfel impresia că instanța este părtinitoare. Însă, verificând materialele dosarului în raport cu criticele enunțate, Colegiul penal conchide că la judecarea apelurilor instanța a examinat prezenta cauză penală sub toate aspectele, complet și obiectiv, a adoptat o soluție corectă privitor la menținerea calificării acțiunilor și vinovăției inculpaților Bogdan Gheorghe în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b) Cod penal, în baza art. 188 alin. (4) Cod penal; Bogdan Vasili în baza art. 188 alin. (4) Cod penal, în baza art. 290 alin. (1) Cod penal; Stice Nicolae în baza art. 188 alin. (4) Cod penal, intervenind doar în latura stabilirii pedepsei, casând corect sentința și condamnând inculpatul Bogdan Gheorghe în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b) Cod penal, la detențiune pe viață, în baza art. 84 alin. (1), (5) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul pedepselor aplicate stabilindu-i pedeapsa definitivă detențiunea pe viață, cu executarea în penitenciar de tip închis, iar inculpatului Bogdan Vasili în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate stabilindu-i pedeapsa definitivă 13 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis. Or, în opinia instanței de recurs soluția instanței de apel este argumentată și corespunzătoare circumstanțelor de fapt și de drept stabilite în cauză. Prin urmare, cu referire la pretinsa încălcare admisă de instanța de apel prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează că, așa cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la adoptarea soluției expuse desfășurat în pct. 4 din prezenta decizie și a cărei redare repetată nu este necesară. În același context, în vederea respingerii argumentelor din recurs privitor la chestiunea de apreciere eronată a probelor, Colegiul penal amintește că la etapa judecării recursului ordinar nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, acesta fiind atributul exclusiv al acestor instanțe. 47 Deci, instanța de recurs nu examinează criticele referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea condamnării inculpaților privind învinuirea imputată. Mai mult, în lumina jurisprudenței constante a Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, se reține că regula generală desprinsă din dispozițiile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că la această etapă instanța de recurs verifică erorile de drept comise de instanțele de fond, în baza temeiurilor stipulate expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a stării de fapt reținute în cauză. Totodată, Colegiul penal pe această linie de considerente specifică că, pentru a constitui caz de casare eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către instanța de recurs, ori, în fapt și în drept, decizia instanței de apel corespunde tuturor normelor de drept procesual penal. Autorii recursurilor invocă că instanța de apel a apreciat unilateral probele administrate, însă din actele cauzei se constată că instanța de apel le-a creat părților condițiile necesare, cercetând probele așa cum au fost prezentate de părți și au conchis corect asupra circumstanțelor de fapt ale cauzei, efectuând o încadrare juridică corectă. Tot în acest context, Colegiul penal reține că, după cum rezultă din prevederile art. 314 Cod de procedură penală, instanța de judecată este obligată, în procesul judecării cauzei, să cerceteze nemijlocit și sub toate aspectele, probele prezentate de părți, creându-le acestora condiții necesare pentru cercetarea multilaterală și în deplină măsură a circumstanțelor cauzei. Prin urmare, opozabil celor enunțate de recurenți, Colegiul penal, verificând materialele dosarului, specifică că judecând apelurile instanța a examinat cauza sub toate aspectele, adoptând o soluție corectă în cauza deferită judecății. Cât privește critica invocată de recurenți precum că instanța de apel la judecarea apelurilor declarate de apărare și inculpatul Bogdan Gheorghe nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, Colegiul penal menționează că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza de față. Investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, a expus situația de fapt reținută și a concluzionat corect că aceasta se circumscrie încadrării juridice: inculpatului Bogdan Gheorghe în baza 48 art. art. 145 alin. (2) lit. a), b), 188 alin. (4) Cod penal, inculpatului Bogdan Vasili în baza art. art. 188 alin. (4), 290 alin. (1) Cod penal, iar inculpatului Stice Nicolae în baza art. 188 alin. (4) Cod penal. Astfel, făcând o analiză minuțioasă a materialelor cauzei, Colegiul penal constată că alegațiile avocatului Bucliș Iurie în numele inculpatului Bogdan Vasili privitor la pretinsa eroare judiciară reținută la încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului (art. 188 alin. (4) Cod penal) sunt vădit nefondate, iar instanța de apel (pct. 4 din prezenta decizie), de altfel și prima instanță, corect și-au motivat soluția în sensul discutat. Colegiul penal apreciază că, instanța de apel a făcut o analiză amplă a probelor acumulate în cauză, toate probele au primit o apreciere la justa valoare, concluziile făcute de instanța de apel rezultă din materialul factologic acumulat în cauză. Din atare considerente, Colegiul penal menționează că, în cauza deferită judecății, nu au fost admise careva erori de drept, de către instanța de apel, iar alegațiile apărării în sensul încadrării juridice a acțiunilor inculpatului Bogdan Vasili, sunt vădit nefondate, neavând nici un suport probator. La compartimentul individualizării pedepsei, Colegiul penal enunță că, sub acest aspect și cu referire la argumentele din recursul avocatului Platon Mariana în numele inculpatului Bogdan Gheorghe, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite, se atestă că, împrejurările menționate în partea descriptivă a deciziei contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4. din prezenta decizie, denotă că instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind aplicarea pedepsei inculpatului în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, ținând cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal. În acest context, Colegiul penal conchide, că instanța de apel la compartimentul individualizării pedepsei, corect a ținut cont de faptul că inculpatul Bogdan Gheorghe a săvârșit infracțiunea în stare de recidivă periculoasă, acesta a săvârșit potrivit art. 16 Cod penal, o infracțiune deosebit de gravă și excepțional de gravă, a atentat la viața victimei Znacovan Aurelia, dreptul la viață al victimei fiind ireparabil sau necompensat, careva circumstanțe atenuante nefiind constatate, mai mult, inculpatul nu a conștientizat gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite și nu și-a manifestat căința sinceră față de cele săvârșite, personalitatea inculpatului Bogdan Gheorghe prezintă o periculozitate deosebită, având în vedere că, modul și mijloacele de săvârșire a infracțiunii, înarmându-se cu un corp tăietor-înțepător, și anume cuțit, deși cunoștea că folosirea unui astfel de obiect poate produce leziuni grave, după cum și s-a întâmplat, respectiv partea vătămată Znacovan Aurelia a început să strige după ajutor și să lupte cu inculpatul, dânsul pentru a-și duce la capăt intenția infracțională i-a aplicat o lovitură cu cuțitul în partea pieptului – organ de importanță vitală, victimei fiindu-i cauzate vătămări corporale grave, iar ca urmare, aceasta a decedat pe loc, periculozitatea inculpatului rezultă și din faptul că, dânsul a fost acela care a declanșat această infracțiune, deplasându-se înarmat la locul faptei, și având în vedere circumstanțele date, corect a concluzionat, că pedeapsa aplicată inculpatului – detențiunea pe viață, este una 49 legală, echitabilă și direct proporțională gravității faptelor săvârșite, atitudinii inculpatului față de faptele săvârșite, care va fi în măsură să contribuie la corectarea inculpatului, precum și la prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea acestuia, cât și din partea altor persoane. Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale, mai mult, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5.1. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanța de apel a apreciat circumstanțele cauzei în latura pedepsei. Însă, pornind de la relevanțele art. art. 27, 414 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în latura pedepsei în alt sens decât cel pe care îl propune avocatul este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Circumstanțele enunțate denotă că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de avocatul Platon Mariana, că hotărârea contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, inculpatului Bogdan Gheorghe i-a fost aplicată o pedeapsă individualizată conform prevederilor legale și că recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat. Subsidiar, Colegiul penal relevă, că motivele invocate în recursurile ordinare declarate, în ce privește latura civilă, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, astfel, criticele formulate de recurenți nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii recurate, ca fiind ilegală, iar decizia instanței de apel corespunde prevederilor art. art. 413 - 417 Cod de procedură penală. În acest aspect, fiind relevante și explicațiile de la pct. 13 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție a R. Moldova din 30 octombrie 2009, nr. 9 „Cu privire la judecarea recursului ordinar în cauza penală”, din care rezultă că, „În materia despăgubirilor, materiale sau morale, nu există temei de casare care să îngăduie instanței de recurs să reaprecieze cuantumul acțiunii civile. Ca atare, în recurs nu se poate solicita reactualizarea despăgubirilor cuvenite, stabilite de instanța de fond”. Cu referire la temeiul invocat de avocatul Platon Mariana în numele inculpatului Bogdan Gheorghe, art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod de procedură penală, Colegiul penal reține următoarele. 50 Pct. 16) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, poate fi invocat atunci când norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție în cauze similare. Acest temei este îndreptat spre unificarea practicii judiciare, ori, se menționează că, la invocarea temeiului respectiv de drept, sarcina probațiunii îi revine recurentului, care prin exemple elocvente cu referire la cauze concrete, trebuie să demonstreze faptul că instanța de recurs în cauze anterioare a adoptat soluții contradictorii cu cele reținute în speța în cauză. Mai mult, se mai reține și faptul că, în spețele din care rezultă problema divergenței de jurisprudență, rolul Curții nu este acela de a constata din oficiu asupra căror cauze s-a aplicat diferit normele de drept, ci acestea trebuie să fie indicate expres în textul recursului, pentru a fi supuse verificării. Prin urmare, Colegiul conchide că, motivarea recursului declarat de apărare prin prisma pct. 16) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, se consideră necorespunzătoare potrivit cerințelor avute în vedere de legislator la stabilirea acestui temei de recurs. Generalizând criticele formulate în recursurile enunțate, sub aspectul vinovăției inculpaților, acestea au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel și, cărora instanța de apel le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4., soluție pe care instanța de recurs o însușește pe deplin, inclusiv și sub aspectul încadrării juridice a acțiunilor inculpaților precum și a pedepselor aplicate, a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând hotărârea atacată în raport și cu prevederile art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, în sensul că nu se identifică existența și a altor motive care analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a se constata că recursurile declarate în cauză sunt vădit neîntemeiate. Pentru a evita repetări inutile, Colegiul penal însușește argumentele enunțate în decizia instanței de apel, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența și practica CEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16 februarie 2010, statuează că art. 6§1 din CțEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Pe cale de consecință, se reiterează că decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală, argumentată și întemeiată. În virtutea considerentelor expuse constatând că în cauză există o concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța de apel în privința inculpaților, nefiind identificată de instanța de recurs prezența erorilor judiciare prevăzute de pct. 6), 8), 10), 12), 16) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal consideră ca fiind neîntemeiate criticile formulate sub acest aspect de către titularii cererilor de recurs. 51

În corespundere cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de avocații Iurie Bucliș în numele inculpatului Vasili Bogdan, Mariana Platon în numele inculpatului Gheorghe Bogdan și de inculpatul Nicolae Stice, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 martie 2016, în cauza penală în privința lui Bogdan Gheorghe Ivan, Bogdan Vasili Nicolai și Stice Nicolae Grigore, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 octombrie 2016. Președinte Petru Ursache Judecătorii Petru Moraru Ghenadie Nicolaev 52