1ra-472/2017 — Art. 151 alin. 1, 287 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 30 iunie 2016, inculpatul Coteț Iurii a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 287 alin. (1) Cod penal și i-a fost aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an; - art. 157 Cod penal și i-a fost aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an și 6 luni. În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Coteț Iurii i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 2 ani închisoare. Conform art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei penale pe un termen de probațiune de 1 an și 6 luni. S-a dispus încasarea de la Coteț Iurii în folosul lui Munteanu Gheorghe prin intermediul reprezentantului legal, Munteanu Irina, a prejudiciului moral în mărime 1 de 40 000 lei și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 6 000 lei, în total 46 000 lei. Pretențiile reclamantului Munteanu Gheorghe față de Coteț Iurii despre încasarea prejudiciului material și a rentei de întreținere viageră, s-au admis în principiu, urmând ca cuantumul precis al despăgubirilor să fie stabilit de instanța civilă.

Pentru pronunțarea sentinței în cauză, instanța de fond a reținut că, inculpatul Coteț Iurii la 15.06.2014, aproximativ orele 01:00, aflându-se în stradă în s. Ulmu, r-nul Ialoveni, care este loc public, având intenția comiterii unui act de huliganism, folosind pretextul bănuielii că, Munteanu Gheorghe a pătruns în magazinul administrat, din imprudență, fără intenția de a provoca leziuni corporale grave și fără a prevedea posibilitatea survenirii urmărilor prejudiciabile, l-a îmbrâncit pe Munteanu Gheorghe, care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 993E din 31.03.2016, se afla în stare de ebrietate gravă - l,98g/l în sânge, doborându-l la sol, ca rezultat, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1744 D fractura liniară a osului temporal stâng cu implicarea ambelor lamele, hematom epidural temporo-parietal stânga masiv, traumă cranio-cerebrală închisă, manifestată prin contuzie cerebrală gravă, hemipareză moderată pe dreapta, edem cerebral traumatic, hemoragie subarahnoidă traumatică, leziuni care prezintă pericol pentru viață și se califică ca vătămare corporală gravă, urmare a leziunilor cauzate Munteanu Gheorghe, dimineața, a fost internat în spital în stare de comă cerebrală. Prin raportul de expertiză psihiatrică-legală ambulatorie din 19.06.2015 ca rezultat al leziunilor corporale grave - Munteanu Gheorghe prezintă diagnosticul sindrom organic cerebral (post traumatic). În prezent conform stării psihice nu poate depune declarații în calitate de parte vătămată. În continuarea acțiunilor huliganice inculpatul Coteț Iurii, aflându-se în stradă în s. Ulmu, r-nul Ialoveni lângă magazinul ÎI „Coteț Iurii”, care este loc public, folosind același pretext de bănuială că, Munteanu Gheorghe a pătruns în magazinul administrat, intenționat i-a aplicat lui Gudumac Serghei, care venise în ospeție la Munteanu Gheorghe o lovitură cu pumnul în regiunea feței, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2855 echimoză pe față, care se califică ca vătămare corporală neînsemnată.

Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Bivol Andrei în numele inculpatului Coteț Iurii prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei hotărâri privind achitarea inculpatului Coteț Iurii de învinuirea de pe toate capetele de acuzare. În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele: 2 -condamnarea inculpatului se bazează în exclusivitate în baza plângerii și a declarațiilor ulterioare ale reprezentantului părții vătămate, Munteanu Irina, care este și soția acestuia; -în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată nici unul din martorii audiați nu au confirmat aplicarea de către inculpat a unor lovituri părții vătămate; -nici una din cele două expertize medico-legale nu au putut constata existența altor vătămări corporale decât trauma cranio-cerebrală suportată de către partea vătămată; -pe parcursul examinării cauzei penale nu au fost demonstrate pretinsele intenții huliganice ale inculpatului; -lovitura aplicată de inculpat părții vătămate, Serghei Gudumac, a fost rezultatul unui instinct de auto-apărare; -fapta inculpatului nu întrunește latura subiectivă a infracțiunii de huliganism și poate fi calificată în cel mai grav caz drept o vătămare ușoară conform art. 78 Cod Contravențional; -mărimea prejudiciului moral încasat din contul inculpatului este excesiv de mare, fiind disproporționată gravității infracțiunii pentru care a fost condamnat; -atât pretențiile morale cât și cele materiale au fost înaintate în cadrul unei singure acțiuni civile. Prin urmare, aplicând prevederile art. 225 alin. (2) instanța de judecată trebuia să admită total sau parțial ori să respingă acțiunea. Mai mult, apărarea indică dezacordul cu aprecierea probelor de către prima instanță. 3.1. Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Cebanaș Alexandru în numele părții vătămate, Munteanu Gheorghe, prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei hotărâri prin care, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă mai aspră, recalificarea acțiunilor inculpatului Coteț Iurii de la art. 157 Cod penal în baza art. 151 Cod penal, să fie casată sentința în partea ce ține de stabilirea unui termen de probațiune de 1 an și 6 luni și să fie admisă acțiunea civilă integral. În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele: -instanța de fond eronat a apreciat probele prezentate în ședința de judecată și eronat a încadrat acțiunile inculpatului Coteț Iurii în baza art. 157 Cod penal; -instanța de fond în legătură cu acordarea mărimii prejudiciului moral și a prejudiciului material nu a apreciat gravitatea leziunilor provocate cet. Munteanu Gheorghe în noaptea de 15.06.2014; 3 -instanța de fond la stabilirea prejudiciului în sentință, nu a luat în considerare informația prezentată prin extrasul Centrului National Științifico-Practic de Medicină Urgentă; -instanța de fond la emiterea sentinței, nu a ținut cont că partea vătămată Munteanu Gheorghe a fost internat repetat în CNSPMU de la 29.06.2014 până la 05.07.2014; -instanța de fond la stabilirea cuantumului prejudiciului nu a ținut cont de cele expuse de partea vătămată și anume referitor la costurile efectuate în legătură cu procurarea medicamentelor și internarea în spital; -instanța de fond la stabilirea cuantumului prejudiciului a neglijat și faptul că a fost procurată polița de asigurare medicală pentru Munteanu Gheorghe în anul 2014; -la pronunțarea sentinței, instanța de fond nu a ținut cont de alte cheltuieli suplimentare suportate de partea civilă și anume, pe parcursul examinării cauzei penale Munteanu Gheorghe a mai avut de suferit careva prejudicii materiale în ceea ce ține de starea sa de sănătate și anume a suferit un acces, în urma căruia acesta a efectuat EEG computerizată unde s-a stabilit concluzia activitate lentă F-T stânga, și s- a recomandat EEG control în dinamică, în urma examenului EEG a urmat consultanța medicului unde au fost prescrise mai multe medicamente care au fost procurate de către Munteanu Gheorghe în valoare de 1 922,87 lei adeverite prin cecurile nr. 0773 din 08.04.2016, în valoare de 145 lei, bon fiscal nr. 0054 din 11.04.2016 în valoare de 718,67 lei și bon fiscal 0056 din 12.04.2016 în valoare de 1 059,19 lei. Astfel, prejudiciul material fiind majorat la suma de 10 943,7 lei; -la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, instanța de fond nu a luat în considerare că partea civilă, Munteanu Gheorghe, ca rezultat al acțiunilor ilegale ale lui Coteț Iurii a trecut și trece în continuare prin grave suferințe atât de ordin fizic, cât și prin cele de ordin psihic; -instanța de fond nu a luat în calcul circumstanțele din noaptea de 15.06.2014, prin care inculpatul Coteț Iurii i-a aplicat lovituri intenționate cet. Munteanu Gheorghe, deoarece inculpatul avea bănuieli că Munteanu Gheorghe este implicat în declanșarea alarmei, cet. Munteanu Gheorghe fiind în trecut administrator al magazinului. Astfel, instanța de fond luând în considerare intenția inculpatului la săvârșirea infracțiunii, trebuia să încadreze fapta infracțională în baza art. 151 Cod penal, privind vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății și nu în baza art. 157 Cod penal care prevede vătămarea gravă ori medie a integrității corporale sau a sănătății cauzată din imprudență;

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2016, au fost respinse apelurile declarate de către avocatul Bivol Andrei în numele 4 inculpatului Coteț Iurii și avocatul Cebanaș Alexandru în numele părții vătămate, Munteanu Gheorghe, ca fiind nefondate cu menținerea fără modificări a sentinței. 4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a menționat că, instanța de fond pe deplin a constatat starea de fapt și de drept a acțiunilor săvârșite de inculpatul Coteț Iurii, iar probelor examinate, le-a fost dată o apreciere juridică cuvenită, în conformitate cu prevederile art. 101 din Codul de procedură penală. Astfel, cu toate că inculpatul Coteț Iurii nu și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii imputate, vina acestuia este dovedită integral de următoarea sistemă de probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: - declarațiile inculpatului Coteț Iurii (f.d. 115-121, vol. II); - declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate, Munteanu Irina (f.d. 103-106, vol. II); - declarațiile părții vătămate Gudumac Serghei (f.d. 107-109, vol. II); - declarațiile martorului Monaco Igor (f.d. 113-114, vol. II); - raportul de expertiză medico-legală nr. 2855 din 17.06.2014 (f.d. 49, vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 1744/D din 07.06.2014 (f.d. 59-60, vol. I); - raportul de expertiză psihiatrică-legală ambulatorie din 07.11.2014 și 19.06.2015 (f.d. 87-89, vol. I; f.d. 40-42, vol. II). Instanța de apel a reținut că, în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond, procurorul în conformitate cu prevederile art. 325 alin. (1), (2) Cod procedură penală a solicitat reîncadrarea acțiunilor inculpatului Coteț Iurii de la art. 151 alin. (1) Cod penal la art. 157 Cod penal, ca urmare a faptului că, în cadrul cercetării judecătorești nu s-a confirmat faptul că, inculpatul Coteț Iurii ar fi aplicat careva lovituri cu picioarele lui Munteanu Gheorghe, respectiv, acțiunile lui Coteț Iurii au fost din imprudență, manifestate prin neglijență criminală, deoarece acesta nu își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor prejudiciabile, însă trebuia și putea să le prevadă. În ceea ce privește stabilirea vinovăției inculpatului Coteț Iurii în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (1), 157 Cod penal, instanța de apel a constatat că, instanța de fond corect a apreciat probele administrate la respectiva cauza penală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității acestora, probe care pot fi apreciate prin coroborare și care în ansamblu dovedesc vinovăția inculpatului Coteț Iurii în comiterea infracțiunilor incriminate. Din conținutul raportului de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 520 a - 2015 se atestă că, partea vătămată Munteanu Gheorghe nu poate depune declarații în calitate de parte vătămată, iar prin încheierea Judecătoriei Ialoveni din 23.09.2015, s-a 5 recunoscut în calitate de reprezentant legal al părții vătămate Munteanu Gheorghe, soția acestuia - Munteanu Irina. Așadar, cu referire la aprecierea probelor administrate de procuror în vederea stabilirii vinovăției inculpatului Coteț Iurii în comiterea infracțiunilor incriminate, instanța de apel a reținut că, reprezentantul legal al părții vătămate, Munteanu Irina a indicat că, în timp ce discuta cu vecina Bordian Natalia a observat cum Coteț Iurii l-a îmbrâncit pe Gheorghe Munteanu, după care acesta a căzut jos, în fața magazinului. Coteț Iurii încerca să explice celor prezenți în stradă, precum că soțul ei a intrat prin geam în magazinul care-l administra. Gudumac Serghei i-a comunicat lui Coteț Iurii că nu a pătruns cu Munteanu Gheorghe în magazin, iar ca urmare Coteț Iurii l-a lovit de două ori pe Gudumac Serghei cu pumnul în regiunea feței. Când s-a apropiat de Munteanu Gheorghe la acesta curgea sânge din nas și era inconștient. L-a stropit cu apă, după care Munteanu Gheorghe și-a revenit singur și s-a deplasat spre casă. A două zi a încercat să-l trezească pe soț, însă acesta nu a reacționat. Din conținutul declarațiilor părții vătămate Gudumac Serghei, instanța de apel a reținut că, Coteț Iurii îl învinuia despre faptul că a pătruns în magazin împreună cu Munteanu Gheorghe. Nu cunoaște din ce motiv Coteț Iurii i-a aplicat o lovitură, în ce mod Coteț Iurii l-a îmbrâncit pe Munteanu Gheorghe și cum ultimul s-a ridicat și a plecat spre ogradă nu a văzut. Declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate, Munteanu Irina și declarațiile părții vătămate Gudumac Serghei coroborează cu declarațiile martorului Bordian Natalia care a relatat că, Coteț Iurii le-a comunicat că se duce la Munteanu Gheorghe pentru a-i întreba dacă aceștia nu au observat ceva suspect. Când au ieșit afară din magazin l-a văzut pe Gheorghe Munteanu întins jos în mijlocul drumului. În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 157 Cod penal se manifestă prin fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea sau inacțiunea de cauzare a vătămării grave ori medii a integrității corporale sau a sănătății, urmările prejudiciabile sub formă de vătămare gravă ori medie a integrității corporale sau a sănătății, legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. Latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 157 Cod penal, se exprimă în vinovăție sub formă de imprudență, neglijență sau încrederea exagerată. Instanța de apel a constatat că, instanța de fond ca urmare a aprecierii declarațiilor reprezentantului legal al părții vătămate, Munteanu Irina, a părții vătămate Gudumac Serghei și a martorului Bordian Natalia, faptul că, inculpatul Coteț Iurii l-a îmbrâncit pe Munteanu Gheorghe, în urma cărui fapt Munteanu Gheorghe a căzut la sol pe spate și s-a lovit cu capul de pământ. 6 Din conținutul raportului de expertiză medico-legală nr. 1744/D din 07.06.2014 rezultă că, Munteanu Gheorghe a suportat fractura liniară a osului temporal stâng cu implicarea ambelor lamele, hematom epidural temporo-perietal stânga masiv, traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin contuzie cerebrală gravă, hemipareză moderată pe dreapta, edem cerebral traumatic hemoragie subarahnoidă traumatică și se califică ca vătămare corporală gravă. Astfel, instanța de apel a reținut că, în cadrul cercetării judecătorești nu a fost confirmat faptul că, inculpatul Coteț Iurii ar fi cauzat careva lovituri cu picioarele lui Munteanu Gheorghe, or, acțiunile infracționale ale inculpatului Coteț Iurii au fost din imprudență, manifestate prin neglijență criminală, deoarece acesta nu își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor prejudiciabile, însă trebuia și putea să le prevadă. Mai mult, instanța de apel a menționat că, avocatul Andrei Bivol în cererea de apel indică faptul că, nici unul din martorii audiați nu a confirmat aplicarea de către inculpat a unor lovituri părții vătămate Munteanu Gheorghe, respectiv, nu a fost confirmată așa-zisă „îmbrânceală” a părții vătămate de către inculpat, or faptul aplicării de către inculpatul Coteț Iurii a unei îmbrânceli părții vătămate Munteanu Gheorghe s-a confirmat prin declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate, Munteanu Irina care a fost audiată în calitate de martor. Mai mult ca atât, și inculpatul Coteț Iurii în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel a indicat că, Munteanu Gheorghe l-a apucat de mână, iar el l-a îmbrâncit, respectiv, alte lovituri decât îmbrânceala nu i-a aplicat lui Munteanu Gheorghe. Aprecierea avocatului Andrei Bivol precum că, nici una din cele două expertize medico-legale nu au putut constata existența altor vătămări corporale decât trauma cranio-cerebrală suportată de către partea vătămată, instanță de apel o considerat-o irelevantă, deoarece potrivit concluziei din raportul de expertiză medico-legală nr. 1744/D din 07.06.2014 se atestă că, părții vătămate Munteanu Gheorghe i-au fost cauzate vătămări corporale grave, ceea ce implică cauzarea urmărilor prejudiciabile sub formă de vătămare gravă a integrității corporale, element constitutiv a laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 157 Cod penal. Totodată, instanța de apel a constatat că, procurorul a demonstrat prin probe pertinente și concludente legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă - acțiunea inculpatului Coteț Iurii de cauzare a vătămării corporale grave a părții vătămate Munteanu Gheorghe care s-a realizat prin îmbrâncirea ultimului, în urma cărui fapt acesta a căzut jos și s-a lovit cu capul de pământ și urmările prejudiciabile, or, atât reprezentantul legal al părții vătămate, Munteanu Irina, cât și martorul Bordian 7 Natalia au indicat că, inculpatul Coteț Iurii l-a îmbrâncit pe partea vătămată Munteanu Gheorghe, iar ca urmare acesta a căzut jos și s-a lovit cu capul de pământ. Instanța de apel a conchis că, alegațiile avocatului Bivol Andrei cu referire la declarațiile lui Munteanu Irina, și anume că dânsa este soția lui Munteanu Gheorghe, respectiv, acest fapt este de natură să ridice dubii serioase în privința veridicității declarațiilor acesteia, deoarece declarațiile acesteia coroborează cu declarațiile martorului Bordian Natalia și cu concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. 1744/D din 07.06.2014 și raportului de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie din 07.11.2014 si 19.06.2015. La fel, instanța de apel a statuat în acest context că, atât reprezentantul legal al părții vătămate, Munteanu Irina, cât și partea vătămată Gudumac Serghei au indicat că, până la survenirea conflictului Munteanu Gheorghe a venit obosit de la lucru, au stat la masă și au consumat băuturi alcoolice, respectiv, dânsul nu suferea de careva maladii (fapt confirmat și prin raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie din 07.11.2014), iar prin urmare vătămările care au fost constatate la partea vătămată Munteanu Gheorghe prin raportul de expertiză medico-legală nr. 1744/D din 07.06.2014 au fost cauzate ca urmare a îmbrâncelii efectuată de către inculpatul Coteț Iurii. Avocatul Andrei Bivol a indicat că, atât la urmărirea penală cât și la examinarea cauzei în fond inculpatul a susținut că partea vătămată fiind în stare de ebrietate s-a dezechilibrat si căzând s-a lovit de asfalt sau de una din pietrele ce se aflau în drum, aceste circumstanțe au fost confirmate și prin declarațiile martorului Plămădeală Radu. Astfel, cu referire la aceste argumente instanța de apel a menționat că, în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel inculpatul Coteț Iurii a declarat că, nu l-a apucat de haină pe partea vătămată Munteanu Gheorghe, el l-a apucat de mână și l-a îmbrâncit, alte lovituri în afară de îmbrânceală nu i-a aplicat lui Munteanu Gheorghe. Respectiv, instanța de apel a indicat că, declarațiile inculpatului precum că, partea vătămată fiind în stare de ebrietate s-a dezechilibrat si căzând s-a lovit de asfalt sau de una din pietre ce se aflau în drum nu pot fi reținute ca fiind pertinente, deoarece acestea se combat în totalitate de probele administrate de procuror și anume declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate, Munteanu Irina, declarațiile martorului Bordian Natalia, precum și prin raportul de expertiză medico-legală nr. 1744/D din 07.06.2014 și raportul de expertiză psihiatrică-legală ambulatorie din 07.11.2014 și 19.06.2015. Cu referire la aspectul invocat de către avocatul Bivol Andrei precum că partea vătămată Munteanu Gheorghe se afla în stare de ebrietate cu grad avansat, instanța de 8 apel a statuat că, acest aspect nu poate să legitimeze acțiunile lui Coteț Iurii, ci dimpotrivă inculpatul urmă să manifeste prudență sporită referitor la faptul că partea vătămată se afla în stare de ebrietate, or, dânsul a manifestat neglijență, nu și-a dat seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor prejudiciabile, însă trebuia și putea să le prevadă, iar ca urmare a îmbrâncelii efectuate din partea inculpatului Coteț Iurii, partea vătămată Munteanu Gheorghe a căzut la sol pe spate și s-a lovit cu capul de pământ. Instanța de apel a indicat că, avocatul Cebanaș Alexandru în cererea de apel formulată împotriva sentinței primei instanțe a invocat faptul că, instanța de fond nu a luat în calcul circumstanțele din noaptea de 15.06.2014, prin care inculpatul Coteț Iurii i-a aplicat lovituri intenționate cet. Munteanu Gheorghe, deoarece inculpatul avea bănuieli că ultimul este implicat în declanșarea alarmei, cet. Munteanu Gheorghe fiind în trecut administrator al magazinului. Astfel, instanța de fond luând în considerare intenția inculpatului la săvârșirea infracțiunii, trebuia să încadreze fapta infracțională în baza art. 151 Cod penal privind vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății și nu în baza art. 157 Cod penal, care prevede vătămarea gravă ori medie a integrității corporale sau a sănătății cauzată din imprudență. Așadar, în acest context, instanța de apel a conchis că, referitor la chestiunea privind încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului Coteț Iurii a fost elucidată de către instanța de fond și de instanța de apel, în acest sens fiind reținut faptul că procurorul nu a prezentat probe pertinente și concludente care să confirme faptul că inculpatul Coteț Iurii ar fi aplicat careva lovituri cu picioarele lui Munteanu Gheorghe. Mai mult, avocatul Cebanaș Alexandru nu a făcut trimitere la careva probe pertinente și concludente prin care să fie constatat faptul că, inculpatul Coteț Iurii a acționat cu intenție directă privind cauzarea vătămărilor corporale grave părții vătămate Munteanu Gheorghe. În această ordine de idei, instanța de apel a constatat că, acțiunile inculpatului Coteț Iurii au fost comise din imprudență, manifestate prin neglijență criminală, deoarece ultimul nu își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor prejudiciabile, însă trebuia și putea să le prevadă, iar din aceste considerente, instanța de apel concluzionează că, procurorul în cadrul cercetării judecătorești a solicitat reîncadrarea acțiunilor inculpatului din art. 151 alin. (1) Cod penal în art. 157 Cod penal, iar instanța de fond a încadrat acțiunile inculpatului Coteț Iurii în baza art. 157 Cod penal. Privind argumentele avocatului Bivol Andrei precum că pe parcursul examinării cauzei nu au fost demonstrate pretinsele intenții huliganice ale inculpatului Coteț Iurii, 9 instanța de apel a statuat că, infracțiunea de huliganism, prevăzută de art. 287 Cod penal, reprezintă acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, manifestate prin oricare din următoarele aspecte: a) acțiuni însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor; b) acțiuni însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor; c) acțiuni însoțite de opunerea de rezistență reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice; d) acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc prin cinism sau obrăznicie deosebită. Ordine publică înseamnă o totalitate de relații sociale ce asigură o ambianță liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei și a integrității patrimoniului, precum și activitatea normală a instituțiilor de stat și publice. Încălcare grosolană a ordinii publice ce exprimă o vădită lipsă de respect se consideră săvârșirea unor acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale și morale de conviețuire, care sunt încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ de către violatorul ordinii publice prin necuviință, neobrăzare, comportare batjocoritoare cu cetățenii, prin înjosire a onoarei și demnității persoanei, încălcare îndelungată și insistentă a ordinii publice, zădărnicire a activităților de masă, suspendare temporară a activității normale a întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor, transportului obștesc etc. Prin exprimarea unei vădite lipse de respect față de societate se au în vedere acțiunile evidente ce ating interesele legitime ale unui grup ori chiar ale unei persoane care se află la locul infracțiunii (proferarea de expresii indecente, abordarea unei ținute lipsite de pudoare, efectuarea de gesturi obscene etc.) Conform art. 131 Cod penal, prin faptă săvârșită în public se înțelege fapta comisă: a) într-un loc care, prin natura sau destinația lui, este întotdeauna accesibil publicului, chiar dacă în momentul săvârșirii faptei în acel loc nu era prezentă nici o persoană, dar făptuitorul își dădea seama că fapta ar putea ajunge la cunoștința publicului. Instanța de apel a reținut din declarațiile părții vătămate Gudumac Serghei faptul că, dânsul a vorbit cu inculpatul Coteț Iurii în fața magazinului, ultimul învinuindu-l că a pătruns în magazin împreună cu Munteanu Gheorghe nu cunoaște din ce motiv inculpatul Coteț Iurii i-a aplicat o lovitură. Declarațiile părții vătămate Gudumac Serghei coroborează cu declarațiile reprezentantului părții vătămate, Munteanu Irina care a declarat că, în momentul în care Gudumac Serghei i-a comunicat lui Coteț Iurii că nu a pătruns cu Munteanu Gheorghe în magazin, Coteț Iurii l-a lovit de două ori pe Serghei Gudumac cu pumnul în regiunea feței. 10 Astfel, instanța de apel a indicat că, acțiunile inculpatului Coteț Iurii îndreptate în privința părții vătămate Gudumac Serghei au avut loc în stradă în s. Ulmu, r-nul Ialoveni, lângă magazinul II „Coteț Iurii”, la 15.06.2014, aproximativ la orele 01:00 care este loc public și în prezența mai multor persoane. Cu referire la sintagma „acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită”, instanța de apel a menționat soluția instanței de fond privind excluderea acesteia din învinuirea adusă în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, deoarece acest element nu și-a găsit confirmarea în cadrul cercetării judecătorești, or, într-adevăr nu a fost probat faptul că, acțiunile inculpatului Coteț Iurii s-au caracterizat prin obrăznicie deosebită, dânsul nu a manifestat comportare batjocoritoare față de persoane, nu a înjosit onoarea și demnitatea acestora. Mai mult, instanța de apel a respins argumentele avocatului Bivol Andrei referitor la faptul că, lovitura aplicată părții vătămate Gudumac Serghei a fost rezultatul unui instinct de auto-apărare, deoarece la materialele cauzei penale nu se regăsesc probe care să ateste că, partea vătămată Gudumac Serghei a amenințat în careva mod pe inculpatul Coteț Iurii sau ar fi întreprins careva acțiuni violente față de acesta. Cu referire la argumentele avocatului Bivol Andrei precum că, fapta inculpatului nu întrunește latura subiectivă a infracțiunii de huliganism și poate fi calificată în cel mai grav caz drept o vătămare ușoară conform art. 78 Cod Contravențional, instanța de apel le-a respins ca fiind nefondate, deoarece probele administrate în acest sens de către procuror dovedesc faptul că, acțiunile infracționale ale inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, ținându-se cont de faptul că, în speță acțiunea principală - încălcarea grosolană a ordinii publice a fost urmată și de acțiunea adiacentă exprimată sub formă de aplicarea violenței față de partea vătămată Gudumac Serghei, căruia i-au fost cauzate vătămări corporale neînsemnate, iar cumularea celor două acțiuni permit încadrarea acțiunilor inculpatului Coteț Iurii în sfera legii penale, și anume prevederile art. 287 alin. (1) Cod penal. Așadar, instanța de apel a conchis că, sentința este contestată de avocatul Bivol Andrei si în latura civilă, în acest sens indicându-se că mărimea prejudiciului moral încasat din contul inculpatului Coteț Iurii este excesivă fiind disproporționată gravității infracțiunii pentru care a fost condamnat. Prin cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Cebanaș Alexandru în numele reclamantului Munteanu Gheorghe împotriva pârâtului Coteț Iurii s-a solicitat încasarea în beneficiul reclamantului Munteanu Gheorghe de la pârâtul Coteț Iurii a prejudiciului material în mărime de 9 020,84 lei, a rentei în valoare de salariu mediu (4 225 lei) pentru perioada 01.07.2014-31.12.2014 în mărime de 25 350 lei și a unei rente în 11 valoare de un salariu mediu (4 500 lei) pentru perioada 01.01.2015-31.08.2016 în mărime de 81 000 lei, suma pretinsă fiind de 106 350 lei, prejudiciul moral în mărime de 100 000 lei și suma de 6 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. Cu referire la capătul din cererea de chemare în judecată privind încasarea prejudiciului moral, instanța de fond a dispus încasarea de la Coteț Iurii în folosul lui Munteanu Gheorghe prin intermediul reprezentantului legal, Munteanu Irina, a prejudiciului moral în mărime de 40 000 lei. Astfel, instanța de apel a statuat că, suma stabilită de instanța de fond nu este excesiv de mare, ci reprezintă o satisfacție echitabilă în coraport cu suferințele fizice și psihice care au fost și sunt suportate și în prezent de către partea vătămată Munteanu Gheorghe, ținându-se cont de faptul că, părții vătămate i-au fost cauzate vătămări corporale grave și prezintă diagnosticul „sindrom organic cerebral (post-traumatic). Tot în contextul stabilirii daunelor cu titlu de prejudiciul moral cauzat părții vătămate instanța de apel a reținut că, prin cererea de apel formulată de avocatul Cebanaș Alexandru în numele părții vătămate Munteanu Gheorghe, a solicitat menținerea sentinței în partea ce ține de încasarea prejudiciului moral în mărime de 40 000 lei, deși în partea motivatoare a apelului, avocatul Cebanaș Alexandru a invocat la stabilirea cuantumului prejudiciului moral că, instanța de fond nu a luat în considerație că partea civilă Munteanu Gheorghe, ca rezultat al acțiunilor ilegale ale lui Coteț Iurii a trecut și trece în continuare prin grave suferințe atât de ordin fizic, cât și prin cele de ordin psihic. Totodată, instanța de fond nu a luat în considerare, starea actuală a sănătății, ce i-a afectat grav părții civile comportamentul, acesta devenind mai apatic, introvert, neîncrezător într-un viitor mai bun, fapt stabilit prin investigațiile medicului. Așadar, în contextul argumentelor invocate de către avocatul Cebanaș Alexandru, instanța de apel a concluzionat că, nu se poate stabili un preț pentru suferințele produse părții vătămate Munteanu Gheorghe, ca urmare a acțiunilor inculpatului Coteț Iurii, care s-au soldat cu cauzarea vătămărilor corporale grave. Astfel, instanța de apel a menționat că, suferințele fizice și psihice, emoțiile negative suportate, nu pot fi cuantificate, orice sumă de bani neputând duce la refacerea integrală a integrității fizice și psihice a acestuia. Instanța de apel a constatat că, în urma acțiunilor infracționale ale inculpatului Coteț Iurii indubitabil părții vătămate Munteanu Gheorghe i-au fost create suferințe fizice și psihice care nu pot fi cuantificate, totuși, stabilirea daunelor morale nu poate constitui un prilej de îmbogățire fără just temei pentru partea vătămată în dauna inculpatului, din care motive se apreciază că sumă solicitată de către partea civilă în mărime de 100 000 lei este excesiv de mare, nu justifică acele suferințe fizice și psihice 12 care i-au fost cauzate părții vătămate și nu stabilește un echilibru între suferințele fizice și psihice suportate de către partea civilă și acțiunile infracționale ale inculpatului Coteț Iurii, din care motive, instanța de apel a conchis că, stabilirea cuantumului prejudiciului moral de către instanța de fond în mărime de 40 000 lei este una justă și echitabilă, nefiind rațională modificarea acestui cuantum a daunelor morale sub aspectul majorării acestora. Cu referire la argumentele invocate de avocatul Bivol Andrei precum că, atât pretențiile morale cât și cele materiale au fost înaintate în cadrul unei singure acțiuni civile, prin urmare, legislația procesual-penală nu prevede nici o situație în care prejudiciul moral poate fi încasat separat, iar prejudiciul material admis în principiu, iar în situația în care instanța a constatat imposibilitatea stabilirii despăgubirii materiale cuvenite, acțiunea civilă urma a fi transmisă integral spre soluționare în procedură civilă, instanța de apel a constatat că, instanța de fond a soluționat în conformitate cu rigorile legii procesual-penale acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Munteanu Gheorghe, și anume, instanța de fond a admis parțial acțiunea civilă prin dispunerea încasării de la Coteț Iurii a prejudiciului moral în mărime de 40 000 lei și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 6 000 lei, iar pretențiile privind încasarea prejudiciului material și a rentei viagere au fost admise în principiu, urmând ca cuantumul precis al despăgubirilor să fie stabilit de instanța civilă. Mai mult, instanța de apel a respins argumentele avocatului Cebanaș Alexandru referitor la admiterea acțiunii civile cu stabilirea cuantumului prejudiciului patrimonial și a rentei de întrețineri viageră, or, la acest capitol se constată că, soluția instanței de fond privind admiterea în principiu a pretențiilor reclamantului Munteanu Gheorghe față de Coteț Iurii despre încasarea prejudiciului material și a rentei de întreținere viageră, urmând ca cuantumul precis al despăgubirilor să fie stabilit de instanța civilă este fundamentată pe faptul că, urmează a fi administrate probe suplimentare care să certifice cuantumul prejudiciului material solicitat de către partea vătămată. Avocatul Cebanaș Alexandru în numele părții vătămate Munteanu Gheorghe a contestat sentința și sub aspectul individualizării pedepsei penale, solicitându-se în acest sens aplicarea unei pedepse mai aspre inculpatului Coteț Iurii. Din materialele cauzei penale, instanța de apel a conchis că, inculpatul Coteț Iurii nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunilor incriminate, acestuia i s-a imputat comiterea unei infracțiuni mai puțin grave și a unei infracțiuni ușoare. Astfel, instanța de apel verificând legalitatea individualizării pedepsei penale în privința inculpatului Coteț Iurii a constatat că, instanța de fond a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal în coraport cu prevederile art. 90 13 Cod penal, respectiv, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Totodată, sub aspectul executării pedepsei penale, instanța de apel a indicat că, prima instanță a motivat soluția privind suspendarea condiționată a executării pedepsei, indicându-se în acest sens că, inculpatul nu prezintă pericol social sporit pentru societate și izolarea reală a acestuia de societate nu este rațională, fiind pasibilă atingerea scopului pedepsei prin aplicarea suspendării condiționate a executării pedepsei cu închisoarea.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către inculpatul Coteț Iurii și avocatul Cebanaș Alexandru în numele părții vătămate, Munteanu Gheorghe. 5.1. Inculpatul declară recurs ordinar în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea hotărârilor anterioare, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărâri prin care să fie achitat de învinuirea de comiterea infracțiunilor imputate. Recurentul indică că, instanțele anterioare incorect au calificat acțiunile inculpatului ca vătămare gravă din imprudență, deoarece nu a fost demonstrată aplicare loviturilor de către inculpat. Mai mult, acesta susține că, instanțele inferioare nu au luat în calcul faptul că partea vătămată se afla în stare de ebrietate, fapt confirmat prin rezultatul analizei sângelui părții vătămate la 15.06.2014, ora 12:10, alcoolemia în sânge a acestuia constituia 0,4 promile. Cât privește condamnarea inculpatului de comiterea faptei de huliganism, recurentul susține că, în acțiunile sale lipsesc elementele infracțiunii respective. Totodată, inculpatul menționează că, prejudiciul moral încasat din contul acestuia este excesiv fiind disproporțional gravității infracțiunii imputate. Inculpatul indică că, atât pretențiile morale cât și cele materiale au fost înaintate în cadrul unei singure acțiuni civile. Prin urmare, aplicând prevederile art. 225 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de judecată trebuia să admită total sau parțial ori să respingă acțiunea. În rest recurentul indică dezacordul cu aprecierea probelor de către instanțele anterioare. 5.2. Avocatul Cebanaș Alexandru în numele părții vătămate, Munteanu Gheorghe declară recurs ordinar în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea hotărârilor anterioare, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă mai aspră, 14 recalificarea acțiunilor inculpatului Coteț Iurii din art. 157 Cod penal în art. 151 Cod penal, să fie casată sentința în partea ce ține de stabilirea unui termen de probațiune de 1 an și 6 luni și să fie admisă acțiunea civilă integral. În motivarea recursului ordinar recurentul indică că, instanțele anterioare greșit au apreciat probele prezentate în ședința de judecată și eronat au încadrat acțiunile inculpatului Coteț Iurii în baza art. 157 Cod penal. Mai mult, recurentul menționează că, instanțele de fond în legătură cu aprecierea cuantumului prejudiciului moral și material nu au luat în considerație gravitatea leziunilor provocate cet. Munteanu Gheorghe în noaptea de 15.06.2014, informația prezentată prin extrasul Centrului Național Științifico-Practic de Medicină Urgentă, cât și faptul că partea vătămată Munteanu Gheorghe a fost internat repetat în CNSPMU de la 29.06.2014 până la 05.07.2014. Totodată, avocatul Cebanaș Alexandru indică dezacordul cu aprecierea probelor date de către instanțele de fond.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor declarate de către inculpatul Coteț Iurii și avocatul Cebanaș Alexandru în numele părții vătămate, Munteanu Gheorghe, solicitând respingerea acestora, cu menținerea hotărârii contestate, menționând netemeinicia cerințelor solicitate de către recurenți, deoarece recurenții nu indică nici un argument în susținerea poziției lor, ci doar dezacordul cu aprecierea probelor de către instanțele anterioare.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate. 7.1. Cu referire la recursul declarat de către inculpat, Colegiul penal conchide că, din conținutul recursului, rezultă că, recurentul indică temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, adică hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, nu au fost întrunite elementele infracțiunii imputate inculpatului și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Colegiul penal reține din textul recursului ordinar că, recurentul critică hotărârile judecătorești în partea încadrării juridice a faptelor sale, considerând că instanțele de judecată eronat au calificat acțiunile inculpatului în baza art. 157 și 287 alin. (1) Cod penal. 15 Pe lângă aceasta, conform argumentelor invocate și reproduse în pct. 5.1. din prezenta decizie, recursul se bazează pe critica modului în care instanțele au estimat circumstanțele cauzei. În acest sens este de menționat că, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, doar activitatea instanțelor privind aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune avocatul, este o competență legală a instanțelor de judecată, care, nefiind temei de drept din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, nici nu poate fi supusă criticii prin intermediul recursului ordinar. Totodată, Colegiul penal va respinge argumentele inculpatului precum că, instanțele de judecată nu au luat în calcul faptul că, partea vătămată se afla în stare de ebrietate și că ultimul putea singur să cadă jos, or instanța de apel a indicat că, acest aspect nu poate să legitimeze acțiunile lui Coteț Iurii, ci dimpotrivă inculpatul urmă să manifeste prudență sporită referitor la faptul că partea vătămată se afla în stare de ebrietate. Mai mult, instanțele anterioare au indicat că probabilitatea faptului că, partea vătămată Munteanu Gheorghe din cauza stării de ebrietate s-a dezechilibrat și a căzut jos, ceia ce a adus la trauma părții vătămate, este doar o metodă de apărare a inculpatului, deoarece acest argument a fost dezbătut de alte probe care în cumul demonstrează că inculpatul prin îmbrânceală l-a doborât la pământ pe Munteanu Gheorghe cauzându-i vătămări grave. Astfel, cu referire la aceste argumente, Colegiul penal susține poziția instanței de apel care a menționat că, în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel inculpatul Coteț Iurii a declarat că, nu l-a apucat de haină pe partea vătămată Munteanu Gheorghe, el l-a apucat de mână și l-a îmbrâncit, alte lovituri în afară de îmbrânceală nu i-a aplicat lui Munteanu Gheorghe, aceste declarații confirmă în totalitate că vătămarea corporală gravă a parții vătămate a avut loc în urma îmbrâncelii dintre aceștia, acest fapt fiind în totalitate susținut și de probele administrate de procuror și anume declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate, Munteanu Irina, declarațiile martorului Bordian Natalia, precum și prin raportul de expertiză medico- legală nr. 1744/D din 07.06.2014 și raportul de expertiză psihiatrică-legală ambulatorie din 07.11.2014 și 19.06.2015. 16 Criticile recurentului în ceia ce privește încadrarea juridică greșită a faptei comise de către acesta nu pot fi reținute, nefiind altceva decât o reluare a motivelor de apel. Mai mult ca atât, temeiul dat se invocă numai în cazul când faptei săvârșite i s-a dat o altă încadrare juridică greșită, iar în cazul dat recurentul își exprimă dezacordul cu neîntrunirea elementelor infracțiunilor imputate dânsului. În continuare, instanța de recurs reține că, autorul recursului invocă în prezenta speță și temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală. Însă, din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă că, recurentul critică stabilirea vinovăției sale, în săvârșirea infracțiunilor imputate și solicită achitarea lui, deoarece în opinia sa, probele administrate la caz sânt dubioase și nu sunt suficiente pentru condamnarea sa. Astfel, Colegiul conchide că, infracțiunea prevăzută de art. 157 Cod penal, este o infracțiune materială și se consideră consumată din momentul producerii în cazul nostru a vătămărilor grave. Latura obiectivă a infracțiunii specificate a fost întrunită în acțiunile inculpatului și anume, îmbrânceala/acțiunea părții vătămate care au dus la cauzarea vătămărilor grave părții vătămate. Latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 157 Cod penal, la fel este demonstrată prin faptul că, inculpatul Coteț Iurii prin vinovăția sub formă de imprudență, fără intenția de a provoca leziuni corporale grave și fără a prevedea posibilitatea survenirii urmărilor prejudiciabil prin acțiune (îmbrânceală) i-a cauzat părții vătămate vătămări corporale grave, fapt demonstrat de probele cumulate în respectiva cauză penală, și anume: declarațiile inculpatului, declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate, Munteanu Irina, declarațiile martorului Bordian Natalia, precum și prin raportul de expertiză medico-legală nr. 1744/D din 07.06.2014 și raportul de expertiză psihiatrică-legală ambulatorie din 07.11.2014 și 19.06.2015 Cât privește argumentul inculpatului precum că, în acțiunile sale lipsesc elementele infracțiunii de huliganism, Colegiul penal menționează că, instanța de apel în pct. 4.1. din prezenta decizie dă răspuns acestui argument cu care instanța de recurs este în totalitate de acord. Mai mult, Colegiul penal susține că, inculpatul a primit un răspuns corect în instanța de apel cu privire la faptul că, aplicând prevederile art. 225 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de judecată trebuia să admită total sau parțial ori să respingă acțiunea civilă, și anume, instanța de fond a admis parțial acțiunea civilă prin dispunerea încasării de la Coteț Iurii a prejudiciului moral în mărime de 40 000 lei și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 6 000 lei, iar pretențiile privind 17 încasarea prejudiciului material și a rentei viagere au fost admise în principiu, urmând ca cuantumul precis al despăgubirilor să fie stabilit de instanța civilă. 7.2. Cu referire la recursul declarat de către avocatul Cebanaș Alexandru în numele părții vătămate Munteanu Gheorghe, Colegiul penal constată că, recurentul indică aceleași motive ca și în apel la care instanța a dat răspuns. Colegiul penal evidențiază că, recurentul în recursul declarat invocă drept temei art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală și anume că, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței sau faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, criticând decizia instanței de apel sub aspectul reîncadrării juridice a acțiunilor inculpatului de la prevederile art. 151 Cod penal, la prevederile art. 157 Cod penal. Instanța de recurs menționează că, aceste temeiuri la care se referă autorul recursului nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar servi ca temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel. În atare împrejurări, instanța de recurs remarcă că, instanța de apel judecând apelul declarat, conform art. 414 Cod de procedură penală, verificând temeinicia hotărârii primei instanțe, a ajuns la concluzia că instanța de fond corect a reîncadrat acțiunile inculpatului, deoarece procurorul nu a prezentat probe pertinente și concludente care să confirme faptul că inculpatul ar fi aplicat cu intenție directă lovituri inculpatului urmărind scopul de a-i cauza părții vătămate vătămări corporale grave. Astfel, Colegiul penal însușește argumentele instanței de apel care a indicat că, acțiunile inculpatului Coteț Iurii au fost comise din imprudență, manifestate prin neglijență criminală, deoarece ultimul nu își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor prejudiciabile, însă trebuia și putea să le prevadă, iar din aceste considerente, instanța de apel concluzionează că, procurorul în cadrul cercetării judecătorești a solicitat reîncadrarea acțiunilor inculpatului din alin. (1) art. 151 Cod penal în art. 157 Cod penal, iar instanța de fond a încadrat acțiunile inculpatului Coteț Iurii în baza art. 157 Cod penal. Cât privește alegațiile atât a inculpatului cât și avocatului Cebanaș Alexandru cu privire la cuantumul prejudiciului moral, Colegiul penal reține că, starea de fapt stabilită de către instanțele anterioare corespunde circumstanțelor cauzei, în acest sens neexistând temeiuri legale de a interveni în soluția instanței de fond în această parte, soluție pe care instanța de recurs o consideră legitimă și întemeiată. 18 Astfel, la evaluarea cuantumului prejudiciului moral, instanțele de fond au ținut cont de suferințele fizice și psihice ale părții vătămate, Munteanu Gheorghe, și că provocarea daunelor morale este demonstrată prin însăși infracțiunea de comiterea căreia a fost recunoscut inculpatul, mai mult, acestea au conchis în mod legitim și întemeiat de a admite parțial acțiunea civilă prin dispunerea încasării de la Coteț Iurii a prejudiciului moral în mărime de 40 000 lei și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 6 000 lei, iar pretențiile privind încasarea prejudiciului material și a rentei viagere au fost admise în principiu, urmând ca cuantumul precis al despăgubirilor să fie stabilit de instanța civilă. În acest context, Colegiul penal ține să remarce că, instanța de apel corect a constatat că, în urma acțiunilor infracționale ale inculpatului Coteț Iurii indubitabil părții vătămate Munteanu Gheorghe i-au fost create suferințe fizice și psihice care nu pot fi cuantificate, totuși, stabilirea daunelor morale nu poate constitui un prilej de îmbogățire fără just temei pentru partea vătămată în dauna inculpatului, din care motive se apreciază că sumă solicitată de către partea civilă în mărime de 100 000 lei este excesiv de mare, nu justifică acele suferințe fizice și psihice care i-au fost cauzate părții vătămate și nu stabilește un echilibru între suferințele fizice și psihice suportate de către partea civilă și acțiunile infracționale ale inculpatului Coteț Iurii, din care motive, instanța de apel a conchis că, stabilirea cuantumului prejudiciului moral de către instanța de fond în mărime de 40 000 lei este una justă și echitabilă, nefiind rațională modificarea acestui cuantum a daunelor morale sub aspectul majorării acestora. Totodată, Colegiul reține că, temeiul invocat privind modul de apreciere a probelor, nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală. Mai mult, aprecierea probelor ține de examinarea cauzei în fapt și în drept fie în instanța de fond, fie în instanța de apel, și dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare. Astfel, lecturând textul hotărârilor recurate, se observă că acestea corespund tuturor prevederilor legii de procedură penală, ele fiind legale și întemeiate. Colegiul reiterează că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fără a se examina temeinicia lor. În acest sens, Colegiul reține prin prisma jurisprudenței CEDO (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995) că ,, ... art. 6 parag. 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul 19 declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că hotărârea atacată cuprinde motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, că în acțiunile inculpatului au fost întrunite elementele infracțiunilor imputate, și că recursurile ordinare sunt vădit neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpatul Coteț Iurii și avocatul Cebanaș Alexandru în numele părții vătămate, Munteanu Gheorghe, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2016, în cauza penală în privința lui Coteț Iurii XXXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Publicată integral la 05 aprilie 2017. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 20