1ra-185/2016 — art.287 alin.2 lit.b CP

1ra-185/2016 — art.287 alin.2 lit.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra- 185/2016

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

19 aprilie 2016 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în următoarea componență:

președinte Ursache Petru

judecători Toma Nadejda

Nicolaev Ghenadie

Timofti Vladimir

Moraru Petru

judecînd, fără citarea părților la proces, recursul ordinar, declarat de

procurorul în procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Scutelnic Cătălin,

prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

01 octombrie 2015, în cauza penală în privința lui

Sula Mihail Constantin, născut la 20.10.1994,

originar și domiciliat s. Costești, r-nul Ialoveni,

Luca Andrei Petru, născut la 29.10.1995,

originar și domiciliat s. Costești, r-nul Ialoveni,

Ciorba Nicolae Fiodor, născut la 18.05.1995,

originar și domiciliat s. Costești, r-nul Ialoveni,

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T AT:

Constantin, Luca Andrei Petru și Ciorba Nicolae Fiodor, învinuiți de săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, au fost achitați,

deoarece fapta nu a fost săvîrșită de inculpați.

Constantin, împreună cu Luca Andrei și Ciorbă Nicolae sunt învinuiți de organul

de urmărire penală, precum că, la 14.02.2013, aproximativ la ora 03:00, avînd

scopul încălcării grosolane a ordinii publice și manifestînd o vădită lipsă de

1

respect față de societate, aflîndu-se pe str. Ștefan cel Mare din s. Costești r-nul

Ialoveni, fără motiv întemeiat i-au aplicat lui Sava Valentin mai multe lovituri cu

pumnii și picioarele peste diferite regiuni ale corpului, în rezultatul cărui fapt

ultimul a pierdut cunoștința, cauzîndu-i astfel conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 426/D din 27.02.2013 echimoză la nivelul scalpului pe stînga,

care se califică ca vătămare neînsemnată.

Acțiunile lui Sula Mihail, Luca Andrei și Ciorbă Nicolae au fost încadrate în

baza art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, adică, acțiunile intenționate, care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, ce se

deosebesc prin obrăznicie deosebită, săvîrșită de două sau mai multe persoane.

acesteia și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit, pentru prima

instanță, prin care inculpații Sula Mihail, Luca Andrei și Ciorba Nicolae să fie

recunoscuți vinovați de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2) lit. b)

Cod penal și stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 (un)

an, pentru fiecare, iar în baza art. 90 Cod penal, să se dispună suspendarea

executării pedepsei pe un termen de probă de 1 (un) an.

În argumentarea apelului acuzarea a invocat următoarele motive :

- deși instanța de judecată a constatat cert că atacatorul, de fapt, a fost Sava

Valentin, care i-a amenințat cu moartea pe minorii Luca Andrei și Ciorba Nicolae,

avînd și un cuțit în mîină, însă această afirmație rezultă doar din declarațiile

inculpaților, care își argumentează acțiunile ca o poziție de apărare, partea

vătămată negînd faptul atacului, iar faptul depistării cuțitului în cadrul cercetării

la fața locului urmează a fi apreciat critic, deoarece cuțitul putea fi aruncat de

către inculpați sau de către o persoană în locul indicat;

- s-a stabilit cu certitudine faptul că partea vătămată era îmbrăcat în maiou

și este puțin probabil să fi avut unde să ascundă cuțitul;

- legea penală nu apără doar persoanele fără antecedente penale, ci

întreaga ordine de drept, însă infracțiunile săvîrșite de către partea vătămată

anterior, demonstrează tentația acestuia spre sustragerea bunurilor și nicidecum

caracterul violent al părții vătămate, așa cum este indicat în sentință, precum că el

ar fi inițiat conflictul din 14.01.2013;

- instanța a reținut faptul că nu a fost prezentată nici o dovadă în

combaterea versiunii inculpaților și martorului Garabagiu, care au declarat că

Sava V. era bătut pînă a-i ataca pe minorii Ciorba N. și Luca A.;

- instanța a mai constatat că gestul lui Sula Mihail, Luca Andrei și Ciorba

Nicolae, care i-au oferit după imobilizarea lui Sava Valentin o haină, i-au sunat

fratele și l-au dus pînă în apropierea casei sale, de unde a fost preluat de rude,

confirmă că toți trei au avut un comportament demn, corect și onest, însă,

acuzarea menționează faptul că inculpații doar l-au îndepărtat pe Sava din

apropierea domiciliului lui Sula Mihail, însă nicidecum nu l-au dus în apropierea

domiciliului său, ci l-au dus în apropierea grădiniței, de unde l-au telefonat pe

fratele părții vătămate căruia i-au relatat precum că cineva l-ar fi bătut pe fratele

2

său și să vină să- l ia de lîngă grădiniță.

2015 a fost respins ca nefondat apelul declarat de procuror, cu menținerea

hotărîrii atacate.

fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizînd obiectiv

cumulul de probe prin рrisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect și legal

adoptînd o hotărîre de achitare a inculpaților Sula Mihail Constantin, Luca Andrei

Petru și Ciorba Nicolae Fiodor, învinuiți de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, deoarece fapta nu a fost săvîrșită de inculpați.

Instanța de apel a conchis, că pe parcursul judecării cauzei nu au fost

prezentate probe pertinente și concludente, ce ar demonstra, că inculpații Sula

Mihail, Luca Andrei și Ciorba Nicolae au comis infracțiunea prevăzută de art. 287

alin.(2) lit. b) Cod penal, partea acuzării nu a argumentat prin probe cererea de

apel, susținerea poziției sale și nu a motivat prin probe dezacordul cu concluziile

instanței de fond, nu a prezentat careva probe noi, suplimentare în favoarea

acuzării, astfel omițând posibilitatea legală de a o mai face, or instanța de judecată

nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau

apărării, de aceea alte probe decât cele deja enumerate și analizate nu au fost

prezentate. Astfel, ajungînd la concluzia că situația va fi tratată în favoarea

inculpaților.

Totodată, instanța de apel a menționat că, contrar prevederilor art. 252 Cod

de procedură penală, organul de urmărire penală nu a întreprins măsuri în

vederea stabilirii circumstanțelor care au o importanță pentru a dovedi vinovăția

sau nevinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii și, în special, nu a prezentat

dovada care să confirme că partea vătămată Sava Valentin a fost bătut și că și-a

pierdut cunoștința în urma loviturilor aplicate de către inculpați, iar raportul de

expertiză confirmă doar că partea vătămată a avut vătămări corporale

neînsemnate.

La fel, prin declarațiile inculpaților și procesul-verbal de cercetare la fața

locului a fost probat faptul, că Sava Valentin a fost cel care a atacat inculpații,

amenințîndu-i cu moartea pe minorii Luca Andrei și Ciorba Nicolae, avînd și un

cuțit în mîină.

Instanța de apel a conchis, că partea acuzării în susținerea apelului asupra

sentinței de achitare nu a îndeplinit cerințele legii cu privire la prezentarea

probelor de vinovăție a inculpaților, prezentarea probelor suplimentare, ce ar

servi temei pentru o nouă interpretare a probelor de către instanța de apel.

la data de 11 noiembrie 2015, invocînd temeiul de drept prevăzut de art.427

alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu remiterea

cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecători.

În susținerea solicitării sale recurentul invocă faptul, că hotărîrea atacată nu

3

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărîrii, și indică asupra faptului că instanțele de fond în mod eronat

au apreciat probele aduse în sprijinul învinuirii, contrar prevederilor art.101 Cod

de procedură penală, au adoptat hotărîri de achitare a inculpaților Sula Mihail

Constantin, Luca Andrei Petru și Ciorba Nicolae Fiodor de sub învinuirea

imputată în baza art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal.

În opinia recurentului cumulul de probe administrate în speța dată confirmă

pe deplin vinovăția inculpaților în săvîrșirea infracțiunii imputate.

invocate, Colegiul lărgit consideră că acesta urmează a fi admis, din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să-l admită, să dispună

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Recurentul invocă temeiurile prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală - „decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția și motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii”.

Instanța de recurs reiterează că potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură

penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Alin. (4) și

(5) al aceleiași norme, prevede că în vederea soluționării apelului, instanța de

apel poate da o nouă apreciere probelor, pronunțîndu-se asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

Conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de drept,

asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care

prin apel se transmit instanței de apel, sunt: dacă fapta reținută ori imputată a

fost săvîrșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce

împrejurări a fost comisă, dacă probele au fost apreciate corect de prima instanță

prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod

de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual,

penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate. În cazul în care s-ar constata

încălcări ale prevederilor legale referitor la ele, hotărîrea instanței de fond

urmează a fi desființată cu rejudecarea cauzei.

Analizînd decizia atacată, Colegiul lărgit concluzionează că instanța de apel a

menținut hotărîrea primei instanțe privind achitarea inculpaților Sula Mihail

4

Constantin, Luca Andrei Petru și Ciorba Nicolae Fiodor, învinuiți de săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, din motiv că fapta nu a

fost săvîrșită de inculpați, fără a supune unei analize obiective cumulul de probe,

adus în sprijinul învinuirii, prin рrisma prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală, pronunțînd o decizie nemotivată, iar dispozitivul hotărîrii contrazice

motivarea soluției.

Colegiul penal menționează că potrivit art. 93 alin.(1) și alin.(2) Cod de

procedură penală, probele sînt elemente de fapt dobîndite în modul stabilit de

prezentul cod, care servesc la constatarea existenței sau inexistenței infracțiunii,

la identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăției, precum și la stabilirea

altor împrejurări importante pentru justa soluționare a cauzei, și în calitate de

probe în procesul penal se admit elementele de fapt constatate prin intermediul

următoarelor mijloace: 1) declarațiile bănuitului, învinuitului, inculpatului, ale

părții vătămate, părții civile, părții civilmente responsabile, martorului;

2) raportul de expertiză, etc.

Conform art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, toate probele

administrate în cauza penală vor fi verificate sub toate aspectele, complet și

obiectiv. Verificarea probelor constă în analiza probelor administrate,

coroborarea lor cu alte probe, administrarea de noi probe și verificarea sursei din

care provin probele, în conformitate cu prevederile prezentului cod, prin

procedee probatorii respective, iar în conformitate cu art. 101 alin. (1) Cod de

procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu

– din punct de vedere al coroborării lor.

În acest sens, Colegiul lărgit menționează că instanța de apel pronunțînd

decizia n-a dat apreciere declarațiilor parții vătămate Sava Valentin, care a indicat

nemijlocit la inculpați, pe care i-a recunoscut ca fiind cei trei bărbați, care s-au

apropiat de el și l-au bătut, precum și declarațiilor martorului Sava Tudor, care

venind la fața locului, la grădinița din sat, l-a văzut pe fratele său la pămînt fără

cunoștință și în jurul lui se aflau trei băieți, dintre care doi au fugit, rămînînd

Ciorba Nicolai, care se afla în stare de ebrietate. Atît Sava V., cît și Sava T. au depus

declarații, fiind preîntîmpinați de răspundere penală pentru darea declarațiilor

false.

Colegiul lărgit reține și faptul că, instanța de apel n-a dat apreciere prin

coroborare cu declarațiile părții vătămate și martorului, concluziei raportului de

expertiză medico-legală nr. 426/D din 27.02.2013, se confirmă că la Sava Valentin

s-au constatat: echimoze cu edem al țesuturilor moi adiacente și excoriații pe față;

echimoză la nivelul scapulei pe stînga, care au fost cauzate în urma acțiunii

traumatice a unui obiect contondent dur, sau la lovire de acesta, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, se califică ca vătămare neînsemnată (f. d. 20, Vol. I).

Instanța de recurs de asemenea menționează că au rămas fără apreciere și

declarațiile martorului Garabagiu Vitalie, care fiind audiat în cadrul urmăririi

penale a indicat din cuvintele tatălui inculpatului Sula Mihail, că „….a rămas numai

5

vecinul Sula Constantin, care mi-a comunicat că în seara trecută fiul acestuia și încă

doi băieți au fost amenințați cu cuțitul de Sava Valentin. Băieții s-au apărat de cuțit,

sucindu-i mîina lui Valentin, iar cuțitul l-au aruncat în grădina mea.” (f.d.62, vol. I).

Mai mult ca atît, se menționează faptul că, instanțele de fond și de apel au

denaturat conținutul declarațiilor martorului Garabagiu Vitalie, fiind indicat în

partea descriptivă a sentinței (concluziile instanței): „În al cincilea rînd nu a fost

prezentată nici o dovadă, în combaterea versiunii inculpaților și martorului

Garabagiu care au declarat că Sava era bătut pînă ai ataca pe minorii Ciorba și

Luca” (f. d. 162, vol. I), și respectiv, a deciziei: „Declarațiile martorului Garabagiu

V., conving instanța că partea vătămată a fost bătut de cineva care avea pretenții

de altă natură (de a-i lua copilul, nevasta)” (f. d. 71, vol. II), cu toate că anterior

aceste declarații au fost redate potrivit celor indicate în cadrul urmăririi penale.

Colegiul lărgit atrage atenția la declarațiile acestui martor, care, fiind audiat

în cadrul urmăririi penale ( f. d. 33, vol. I) a declarat că evenimentele au avut loc la

data de 14.01.2013 la orele 03.00, că la poartă a venit Sava V. „care era bătut”, iar

în drum i-a văzut pe inculpați, ulterior auzind din sat că inculpații l-au bătut pe

Sava V. Potrivit procesului – verbal de confruntare din 06 martie 2013 între

acesta și Sula Mihail martorul a relatat că evenimentele au avut loc la orele 01.00:

„…Careva sînge, urme de lovituri pe fața și corpul lui Sava Valentin nu am văzut”

(f. d. 57, vol. I), iar potrivit procesului – verbal de audiere în calitate de martor:

„…Eu nu am înțeles era beat sau treaz Sava Valentin și nici nu am văzut dacă era

bătut, deoarece era întuneric și nu m-am apropiat de el.” (f. d. 62, vol. I)

Astfel, Colegiul constată că instanțele de judecată, punînd la baza hotărîrilor

sale declarațiile acestui martor n-au elucidat și n-au dat apreciere divergențelor

existente în acestea, nemotivîndu-și soluția și în acest sens.

Totodată Colegiul lărgit, analizînd hotărîrea primei instanțe menționează

faptul că, aceasta a admis în textul sentinței pronunțate niște concluzii arbitrare,

lipsite de careva suport probant și logic, care poartă un caracter vădit ilegal prin

promovarea de către instanța de judecată în calitate de probe a unor presupuneri,

cum ar fi:

-„…Deoarece acuzarea în mod intenționat, nu a pus în fața expertului

întrebarea referitor la gradul de alcoolemie a pătimitului, instanța este convinsă că

acesta se afla în stare de ebrietate avansată, din care considerent putea să adoarmă

imediat după ce a fost imobilizat, iar din mîna lui a fost luat cuțitul”;

- „…..Raportul Șefului de post al IP Ialoveni V. Postica (f. d. 72), care pune la

îndoială veridicitatea procesului verbal și foto-tabelului din 14.01.2013,…..este

doar o modalitate de prost gust de a trece responsabilitatea pe umerii lui Ciorba,

Sula și Luca”;

- „ … acuzarea nu a analizat circumstanțele întîmplării…” ;

- „… acuzarea nu a prezentat careva probe care să confirme că Sava V. a fost

bătut și că și-a pierdut cunoștința. Raportul de expertiză confirmă că Sava a suferit

doar vătămări corporale neînsemnate”.

6

Colegiul penal consideră că înserarea unor asemenea expresii și concluzii

arbitrare în hotărîrea instanței judecătorești sunt inadmisibile și contravine

prevederilor legale și practicii judiciare constante, constituind o sfidare crasă

adusă bunelor practici instituite în acest sens.

Instanța de recurs consideră că este neîntemeiată soluția instanței de apel

de menținere a sentinței primei instanțe în condiția existenței în textul acesteia a

unor asemenea expresii.

Colegiul penal remarcă și faptul că instanța de apel n-a oferit un răspuns

asupra argumentelor apelului procurorului cu privire la faptul, că sunt ilegale

indicațiile primei instanțe cu privire la personalitatea părții vătămate(f. d. 162,

vol. I) în scopul argumentării soluției de achitare.

Instanța de recurs atestă că prima instanță în motivarea sentinței, fără a face

referire la norma de procedură penală concretă, a indicat în calitate de motiv de

achitare că fapta n-a fost comisă de inculpați, indicînd numai că învinuirile aduse

inculpaților nu se confirmă.

La rîndul său instanța de apel, menținînd sentința primei instanțe, de

asemenea fără a face referire la o normă de procedură concretă, însă constată că

în acțiunile inculpaților lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii.

În așa mod, Colegiul penal atestă că decizia instanței de apel este

contradictorie, deoarece motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii.

Din considerentele menționate, Colegiul lărgit conchide că soluția adoptată

de către instanța de apel este contrară prevederilor legale, astfel, instanța de apel,

judecînd cauza dată, a comis eroarea de drept prevăzută în art. 427 alin.(1) pct. 6)

Cod de procedură penală, la care se face referire în recurs, eroare ce nu poate fi

corectată de către instanța de recurs, deci există temeiul de casare a soluției

adoptate de către instanța de apel.

Reieșind din aceste circumstanțe, Colegiul lărgit consideră necesar a casa

total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2015, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în strictă conformitate cu

prevederile legale.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care stabilește procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe în modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile legale asupra motivelor indicate în apel de procuror,

să cerceteze, să verifice și să aprecieze profund probele administrate pe parcursul

procesului penal în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere

cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe

examinate, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținînd cont

de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, de

practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată.

penală, Colegiul lărgit,

7

D E C I D E:

Se admite recursul ordinar, declarat de procurorul în procuratura de nivelul

Curții de Apel Chișinău, Scutelnic Cătălin, se casează total decizia Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2015, în cauza penală în privința lui

Sula Mihail Constantin, Luca Andrei Petru, Ciorba Nicolae Fiodor și se

dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Pronunțată integral la data de 19 mai 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecător Toma Nadejda

Judecător Nicolaev Ghenadie

Judecător Timofti Vladimir

Judecător Moraru Petru

8