1ra-185/2016 — art.287 alin.2 lit.b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.287 alin.2 lit.b CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6 CPP
1ra-185/2016 — art.287 alin.2 lit.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra- 185/2016
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
19 aprilie 2016 mun. Chișinău
Colegiul lărgit în următoarea componență:
președinte Ursache Petru
judecători Toma Nadejda
Nicolaev Ghenadie
Timofti Vladimir
Moraru Petru
judecînd, fără citarea părților la proces, recursul ordinar, declarat de
procurorul în procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Scutelnic Cătălin,
prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
01 octombrie 2015, în cauza penală în privința lui
Sula Mihail Constantin, născut la 20.10.1994,
originar și domiciliat s. Costești, r-nul Ialoveni,
Luca Andrei Petru, născut la 29.10.1995,
originar și domiciliat s. Costești, r-nul Ialoveni,
Ciorba Nicolae Fiodor, născut la 18.05.1995,
originar și domiciliat s. Costești, r-nul Ialoveni,
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 17.05.2013 – 19.12.2013;
Instanța de apel: 29.01.2014 – 01.10.2015;
Instanța de recurs: 30.11.2015 – 19.04.2016.
A C O N S T A T AT:
Prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 19 decembrie 2013, Sula Mihail
Constantin, Luca Andrei Petru și Ciorba Nicolae Fiodor, învinuiți de săvîrșirea
infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, au fost achitați,
deoarece fapta nu a fost săvîrșită de inculpați.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că, Sula Mihail
Constantin, împreună cu Luca Andrei și Ciorbă Nicolae sunt învinuiți de organul
de urmărire penală, precum că, la 14.02.2013, aproximativ la ora 03:00, avînd
scopul încălcării grosolane a ordinii publice și manifestînd o vădită lipsă de
1
respect față de societate, aflîndu-se pe str. Ștefan cel Mare din s. Costești r-nul
Ialoveni, fără motiv întemeiat i-au aplicat lui Sava Valentin mai multe lovituri cu
pumnii și picioarele peste diferite regiuni ale corpului, în rezultatul cărui fapt
ultimul a pierdut cunoștința, cauzîndu-i astfel conform raportului de expertiză
medico-legală nr. 426/D din 27.02.2013 echimoză la nivelul scalpului pe stînga,
care se califică ca vătămare neînsemnată.
Acțiunile lui Sula Mihail, Luca Andrei și Ciorbă Nicolae au fost încadrate în
baza art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, adică, acțiunile intenționate, care încalcă
grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, ce se
deosebesc prin obrăznicie deosebită, săvîrșită de două sau mai multe persoane.
Sentința a fost atacată cu apel de către procuror, care a solicitat, casarea
acesteia și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit, pentru prima
instanță, prin care inculpații Sula Mihail, Luca Andrei și Ciorba Nicolae să fie
recunoscuți vinovați de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2) lit. b)
Cod penal și stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 (un)
an, pentru fiecare, iar în baza art. 90 Cod penal, să se dispună suspendarea
executării pedepsei pe un termen de probă de 1 (un) an.
În argumentarea apelului acuzarea a invocat următoarele motive :
- deși instanța de judecată a constatat cert că atacatorul, de fapt, a fost Sava
Valentin, care i-a amenințat cu moartea pe minorii Luca Andrei și Ciorba Nicolae,
avînd și un cuțit în mîină, însă această afirmație rezultă doar din declarațiile
inculpaților, care își argumentează acțiunile ca o poziție de apărare, partea
vătămată negînd faptul atacului, iar faptul depistării cuțitului în cadrul cercetării
la fața locului urmează a fi apreciat critic, deoarece cuțitul putea fi aruncat de
către inculpați sau de către o persoană în locul indicat;
- s-a stabilit cu certitudine faptul că partea vătămată era îmbrăcat în maiou
și este puțin probabil să fi avut unde să ascundă cuțitul;
- legea penală nu apără doar persoanele fără antecedente penale, ci
întreaga ordine de drept, însă infracțiunile săvîrșite de către partea vătămată
anterior, demonstrează tentația acestuia spre sustragerea bunurilor și nicidecum
caracterul violent al părții vătămate, așa cum este indicat în sentință, precum că el
ar fi inițiat conflictul din 14.01.2013;
- instanța a reținut faptul că nu a fost prezentată nici o dovadă în
combaterea versiunii inculpaților și martorului Garabagiu, care au declarat că
Sava V. era bătut pînă a-i ataca pe minorii Ciorba N. și Luca A.;
- instanța a mai constatat că gestul lui Sula Mihail, Luca Andrei și Ciorba
Nicolae, care i-au oferit după imobilizarea lui Sava Valentin o haină, i-au sunat
fratele și l-au dus pînă în apropierea casei sale, de unde a fost preluat de rude,
confirmă că toți trei au avut un comportament demn, corect și onest, însă,
acuzarea menționează faptul că inculpații doar l-au îndepărtat pe Sava din
apropierea domiciliului lui Sula Mihail, însă nicidecum nu l-au dus în apropierea
domiciliului său, ci l-au dus în apropierea grădiniței, de unde l-au telefonat pe
fratele părții vătămate căruia i-au relatat precum că cineva l-ar fi bătut pe fratele
2
său și să vină să- l ia de lîngă grădiniță.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie
2015 a fost respins ca nefondat apelul declarat de procuror, cu menținerea
hotărîrii atacate.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, instanța de
fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizînd obiectiv
cumulul de probe prin рrisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de
vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect și legal
adoptînd o hotărîre de achitare a inculpaților Sula Mihail Constantin, Luca Andrei
Petru și Ciorba Nicolae Fiodor, învinuiți de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de
art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, deoarece fapta nu a fost săvîrșită de inculpați.
Instanța de apel a conchis, că pe parcursul judecării cauzei nu au fost
prezentate probe pertinente și concludente, ce ar demonstra, că inculpații Sula
Mihail, Luca Andrei și Ciorba Nicolae au comis infracțiunea prevăzută de art. 287
alin.(2) lit. b) Cod penal, partea acuzării nu a argumentat prin probe cererea de
apel, susținerea poziției sale și nu a motivat prin probe dezacordul cu concluziile
instanței de fond, nu a prezentat careva probe noi, suplimentare în favoarea
acuzării, astfel omițând posibilitatea legală de a o mai face, or instanța de judecată
nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau
apărării, de aceea alte probe decât cele deja enumerate și analizate nu au fost
prezentate. Astfel, ajungînd la concluzia că situația va fi tratată în favoarea
inculpaților.
Totodată, instanța de apel a menționat că, contrar prevederilor art. 252 Cod
de procedură penală, organul de urmărire penală nu a întreprins măsuri în
vederea stabilirii circumstanțelor care au o importanță pentru a dovedi vinovăția
sau nevinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii și, în special, nu a prezentat
dovada care să confirme că partea vătămată Sava Valentin a fost bătut și că și-a
pierdut cunoștința în urma loviturilor aplicate de către inculpați, iar raportul de
expertiză confirmă doar că partea vătămată a avut vătămări corporale
neînsemnate.
La fel, prin declarațiile inculpaților și procesul-verbal de cercetare la fața
locului a fost probat faptul, că Sava Valentin a fost cel care a atacat inculpații,
amenințîndu-i cu moartea pe minorii Luca Andrei și Ciorba Nicolae, avînd și un
cuțit în mîină.
Instanța de apel a conchis, că partea acuzării în susținerea apelului asupra
sentinței de achitare nu a îndeplinit cerințele legii cu privire la prezentarea
probelor de vinovăție a inculpaților, prezentarea probelor suplimentare, ce ar
servi temei pentru o nouă interpretare a probelor de către instanța de apel.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror,
la data de 11 noiembrie 2015, invocînd temeiul de drept prevăzut de art.427
alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu remiterea
cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecători.
În susținerea solicitării sale recurentul invocă faptul, că hotărîrea atacată nu
3
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice
dispozitivul hotărîrii, și indică asupra faptului că instanțele de fond în mod eronat
au apreciat probele aduse în sprijinul învinuirii, contrar prevederilor art.101 Cod
de procedură penală, au adoptat hotărîri de achitare a inculpaților Sula Mihail
Constantin, Luca Andrei Petru și Ciorba Nicolae Fiodor de sub învinuirea
imputată în baza art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal.
În opinia recurentului cumulul de probe administrate în speța dată confirmă
pe deplin vinovăția inculpaților în săvîrșirea infracțiunii imputate.
Judecînd recursul ordinar în raport cu materialele cauzei și motivele
invocate, Colegiul lărgit consideră că acesta urmează a fi admis, din următoarele
considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele
de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să-l admită, să dispună
rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu
poate fi corectată de către instanța de recurs.
Recurentul invocă temeiurile prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală - „decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția și motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii”.
Instanța de recurs reiterează că potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură
penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii
atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din
cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Alin. (4) și
(5) al aceleiași norme, prevede că în vederea soluționării apelului, instanța de
apel poate da o nouă apreciere probelor, pronunțîndu-se asupra tuturor
motivelor invocate în apel.
Conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de drept,
asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care
prin apel se transmit instanței de apel, sunt: dacă fapta reținută ori imputată a
fost săvîrșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce
împrejurări a fost comisă, dacă probele au fost apreciate corect de prima instanță
prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod
de procedură penală.
La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta
întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă
pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual,
penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate. În cazul în care s-ar constata
încălcări ale prevederilor legale referitor la ele, hotărîrea instanței de fond
urmează a fi desființată cu rejudecarea cauzei.
Analizînd decizia atacată, Colegiul lărgit concluzionează că instanța de apel a
menținut hotărîrea primei instanțe privind achitarea inculpaților Sula Mihail
4
Constantin, Luca Andrei Petru și Ciorba Nicolae Fiodor, învinuiți de săvîrșirea
infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, din motiv că fapta nu a
fost săvîrșită de inculpați, fără a supune unei analize obiective cumulul de probe,
adus în sprijinul învinuirii, prin рrisma prevederilor art. 101 Cod de procedură
penală, pronunțînd o decizie nemotivată, iar dispozitivul hotărîrii contrazice
motivarea soluției.
Colegiul penal menționează că potrivit art. 93 alin.(1) și alin.(2) Cod de
procedură penală, probele sînt elemente de fapt dobîndite în modul stabilit de
prezentul cod, care servesc la constatarea existenței sau inexistenței infracțiunii,
la identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăției, precum și la stabilirea
altor împrejurări importante pentru justa soluționare a cauzei, și în calitate de
probe în procesul penal se admit elementele de fapt constatate prin intermediul
următoarelor mijloace: 1) declarațiile bănuitului, învinuitului, inculpatului, ale
părții vătămate, părții civile, părții civilmente responsabile, martorului;
2) raportul de expertiză, etc.
Conform art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, toate probele
administrate în cauza penală vor fi verificate sub toate aspectele, complet și
obiectiv. Verificarea probelor constă în analiza probelor administrate,
coroborarea lor cu alte probe, administrarea de noi probe și verificarea sursei din
care provin probele, în conformitate cu prevederile prezentului cod, prin
procedee probatorii respective, iar în conformitate cu art. 101 alin. (1) Cod de
procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al
pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu
– din punct de vedere al coroborării lor.
În acest sens, Colegiul lărgit menționează că instanța de apel pronunțînd
decizia n-a dat apreciere declarațiilor parții vătămate Sava Valentin, care a indicat
nemijlocit la inculpați, pe care i-a recunoscut ca fiind cei trei bărbați, care s-au
apropiat de el și l-au bătut, precum și declarațiilor martorului Sava Tudor, care
venind la fața locului, la grădinița din sat, l-a văzut pe fratele său la pămînt fără
cunoștință și în jurul lui se aflau trei băieți, dintre care doi au fugit, rămînînd
Ciorba Nicolai, care se afla în stare de ebrietate. Atît Sava V., cît și Sava T. au depus
declarații, fiind preîntîmpinați de răspundere penală pentru darea declarațiilor
false.
Colegiul lărgit reține și faptul că, instanța de apel n-a dat apreciere prin
coroborare cu declarațiile părții vătămate și martorului, concluziei raportului de
expertiză medico-legală nr. 426/D din 27.02.2013, se confirmă că la Sava Valentin
s-au constatat: echimoze cu edem al țesuturilor moi adiacente și excoriații pe față;
echimoză la nivelul scapulei pe stînga, care au fost cauzate în urma acțiunii
traumatice a unui obiect contondent dur, sau la lovire de acesta, posibil în timpul și
circumstanțele indicate, se califică ca vătămare neînsemnată (f. d. 20, Vol. I).
Instanța de recurs de asemenea menționează că au rămas fără apreciere și
declarațiile martorului Garabagiu Vitalie, care fiind audiat în cadrul urmăririi
penale a indicat din cuvintele tatălui inculpatului Sula Mihail, că „….a rămas numai
5
vecinul Sula Constantin, care mi-a comunicat că în seara trecută fiul acestuia și încă
doi băieți au fost amenințați cu cuțitul de Sava Valentin. Băieții s-au apărat de cuțit,
sucindu-i mîina lui Valentin, iar cuțitul l-au aruncat în grădina mea.” (f.d.62, vol. I).
Mai mult ca atît, se menționează faptul că, instanțele de fond și de apel au
denaturat conținutul declarațiilor martorului Garabagiu Vitalie, fiind indicat în
partea descriptivă a sentinței (concluziile instanței): „În al cincilea rînd nu a fost
prezentată nici o dovadă, în combaterea versiunii inculpaților și martorului
Garabagiu care au declarat că Sava era bătut pînă ai ataca pe minorii Ciorba și
Luca” (f. d. 162, vol. I), și respectiv, a deciziei: „Declarațiile martorului Garabagiu
V., conving instanța că partea vătămată a fost bătut de cineva care avea pretenții
de altă natură (de a-i lua copilul, nevasta)” (f. d. 71, vol. II), cu toate că anterior
aceste declarații au fost redate potrivit celor indicate în cadrul urmăririi penale.
Colegiul lărgit atrage atenția la declarațiile acestui martor, care, fiind audiat
în cadrul urmăririi penale ( f. d. 33, vol. I) a declarat că evenimentele au avut loc la
data de 14.01.2013 la orele 03.00, că la poartă a venit Sava V. „care era bătut”, iar
în drum i-a văzut pe inculpați, ulterior auzind din sat că inculpații l-au bătut pe
Sava V. Potrivit procesului – verbal de confruntare din 06 martie 2013 între
acesta și Sula Mihail martorul a relatat că evenimentele au avut loc la orele 01.00:
„…Careva sînge, urme de lovituri pe fața și corpul lui Sava Valentin nu am văzut”
(f. d. 57, vol. I), iar potrivit procesului – verbal de audiere în calitate de martor:
„…Eu nu am înțeles era beat sau treaz Sava Valentin și nici nu am văzut dacă era
bătut, deoarece era întuneric și nu m-am apropiat de el.” (f. d. 62, vol. I)
Astfel, Colegiul constată că instanțele de judecată, punînd la baza hotărîrilor
sale declarațiile acestui martor n-au elucidat și n-au dat apreciere divergențelor
existente în acestea, nemotivîndu-și soluția și în acest sens.
Totodată Colegiul lărgit, analizînd hotărîrea primei instanțe menționează
faptul că, aceasta a admis în textul sentinței pronunțate niște concluzii arbitrare,
lipsite de careva suport probant și logic, care poartă un caracter vădit ilegal prin
promovarea de către instanța de judecată în calitate de probe a unor presupuneri,
cum ar fi:
-„…Deoarece acuzarea în mod intenționat, nu a pus în fața expertului
întrebarea referitor la gradul de alcoolemie a pătimitului, instanța este convinsă că
acesta se afla în stare de ebrietate avansată, din care considerent putea să adoarmă
imediat după ce a fost imobilizat, iar din mîna lui a fost luat cuțitul”;
- „…..Raportul Șefului de post al IP Ialoveni V. Postica (f. d. 72), care pune la
îndoială veridicitatea procesului verbal și foto-tabelului din 14.01.2013,…..este
doar o modalitate de prost gust de a trece responsabilitatea pe umerii lui Ciorba,
Sula și Luca”;
- „ … acuzarea nu a analizat circumstanțele întîmplării…” ;
- „… acuzarea nu a prezentat careva probe care să confirme că Sava V. a fost
bătut și că și-a pierdut cunoștința. Raportul de expertiză confirmă că Sava a suferit
doar vătămări corporale neînsemnate”.
6
Colegiul penal consideră că înserarea unor asemenea expresii și concluzii
arbitrare în hotărîrea instanței judecătorești sunt inadmisibile și contravine
prevederilor legale și practicii judiciare constante, constituind o sfidare crasă
adusă bunelor practici instituite în acest sens.
Instanța de recurs consideră că este neîntemeiată soluția instanței de apel
de menținere a sentinței primei instanțe în condiția existenței în textul acesteia a
unor asemenea expresii.
Colegiul penal remarcă și faptul că instanța de apel n-a oferit un răspuns
asupra argumentelor apelului procurorului cu privire la faptul, că sunt ilegale
indicațiile primei instanțe cu privire la personalitatea părții vătămate(f. d. 162,
vol. I) în scopul argumentării soluției de achitare.
Instanța de recurs atestă că prima instanță în motivarea sentinței, fără a face
referire la norma de procedură penală concretă, a indicat în calitate de motiv de
achitare că fapta n-a fost comisă de inculpați, indicînd numai că învinuirile aduse
inculpaților nu se confirmă.
La rîndul său instanța de apel, menținînd sentința primei instanțe, de
asemenea fără a face referire la o normă de procedură concretă, însă constată că
în acțiunile inculpaților lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii.
În așa mod, Colegiul penal atestă că decizia instanței de apel este
contradictorie, deoarece motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii.
Din considerentele menționate, Colegiul lărgit conchide că soluția adoptată
de către instanța de apel este contrară prevederilor legale, astfel, instanța de apel,
judecînd cauza dată, a comis eroarea de drept prevăzută în art. 427 alin.(1) pct. 6)
Cod de procedură penală, la care se face referire în recurs, eroare ce nu poate fi
corectată de către instanța de recurs, deci există temeiul de casare a soluției
adoptate de către instanța de apel.
Reieșind din aceste circumstanțe, Colegiul lărgit consideră necesar a casa
total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2015, cu
dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în strictă conformitate cu
prevederile legale.
La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de
prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care stabilește procedura de
rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe în modul cuvenit și în strictă
conformitate cu prevederile legale asupra motivelor indicate în apel de procuror,
să cerceteze, să verifice și să aprecieze profund probele administrate pe parcursul
procesului penal în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere
cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe
examinate, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținînd cont
de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, de
practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată.
În conformitate cu art. 434, art.435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, Colegiul lărgit,
7
D E C I D E:
Se admite recursul ordinar, declarat de procurorul în procuratura de nivelul
Curții de Apel Chișinău, Scutelnic Cătălin, se casează total decizia Colegiului penal
al Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2015, în cauza penală în privința lui
Sula Mihail Constantin, Luca Andrei Petru, Ciorba Nicolae Fiodor și se
dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de
judecată.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.
Pronunțată integral la data de 19 mai 2016.
Președinte Ursache Petru
Judecător Toma Nadejda
Judecător Nicolaev Ghenadie
Judecător Timofti Vladimir
Judecător Moraru Petru
8