1ac-44/16 — art. 313 CPP

1ac-44/16 — art. 313 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ac-44/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

Î N C H E I E R E

20 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Ursache Petru,

judecători - Timofti Vladimir și Toma Nadejda,

cu participarea:

avocatului – Anton Antuan în numele petiționarei Anton Marina;

avocatului – Balan Angela în numele petiționarei Anton Marina;

avocatului – Istrate Angela în numele petiționarei Anton Marina;

avocatului – Istrate Anatolie în numele petiționarei Anton Marina.

a examinat în ședință publică cererea privind recuzarea judecătorului Curții de

Apel Comrat, Starciuc Ștefan înaintată de către avocatul Anton Antuan în numele

petiționarei Anton Marina.

termenul de examinare a cererii :

11 octombrie 2016 – 20 octombrie 2016.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-au prezentat:

Avocatul Anton Antuan în numele petiționarei Anton Marina, care a solicitat

admiterea cererii de recuzare a judecătorului Colegiului penal al Curții de Apel Comrat,

Starciuc Ștefan;

Avocații Balan Angela, Istrate Angela și Istrate Anatolie în numele petiționarei

Anton Marina, care au susținut cererea declarată și au solicitat admiterea ei.

C O N S T A T Ă :

adoptată în procedura prevăzută la art.313 Cod de procedură penală, a fost respinsă

plîngerea avocatului Anton Antuan, prin care s-a solicitat:

- declararea nulității ordonanței procurorului în Procuratura Anticorupție,

Statnîi Roman din 11.01.2016 privind încetarea urmăririi penale în privința cet. Anton

Marina, învinuită de comiterea infracțiunii prevăzute de art.307 alin.(1) Cod penal și

clasarea cauzei penale nr.2015970222, potrivit prevederilor art.275 pct.9), art.285 Cod

de procedură penală;

- declararea nulității ordonanței procurorului interimar, Popenco Adrian din

1

08.02.2016, prin care s-a respins ca fiind neîntemeiată plîngerea cet. Anton Marina

împotriva ordonanței procurorului în Procuratura Anticorupție, Statnîi Roman din

11.01.2016 privind încetarea urmăririi penale și clasarea cauzei penale nr.2015970222;

- obligarea executării încheierii judecătorului de instrucție al Judecătoriei

Buiucani, mun.Chișinău din 06.01.2016 cu anularea actelor procurorului Statnîi

Roman subsecvente ordonanței de recunoaștere în calitate de bănuită și ordonanței de

prelungire a menținerii lui Anton Marina în calitate de bănuită;

- obligarea procurorului să lichideze încălcările drepturilor petiționarei Anton

Marina prin scoaterea acesteia de sub urmărire penală, în temeiul încheierii

judecătorului de instrucție al Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 06.01.2016, cu

reabilitarea în drepturile lezate.

Marina a declarat recurs la Curtea de Apel Chișinău, solicitînd casarea încheierii

menționate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie admisă

plîngerea integral.

Curții Supreme de Justiție o cerere, în care a solicitat strămutarea judecării cauzei

menționate la o altă instanță de judecată egală în grad, în vederea excluderii

suspiciunilor cu privire la imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Chișinău, în

virtutea funcției pe care o ocupă Anton Marina, care activează în funcție de judecător,

adică în aceiași instanță cu judecătorii care urmează să judece cauza respectivă.

fost admisă cererea de strămutare înaintată de președintele Curții de Apel Chișinău,

Pleșca Ion, privind strămutarea judecării recursului declarat de avocatul Anton Antuan

în numele cet. Anton Marina, împotriva încheierii Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău

din 05 aprilie 2016, cu desemnarea judecării recursului - Curtea de Apel Comrat.

dispus scoaterea de pe rolul instanței de recurs a plîngerii avocatului Anton Antuan

declarat în apărarea drepturilor, libertăților și intereselor cet. Anton Marina privind

examinarea recursului depus împotriva încheierii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău

din 05 aprilie 2016 cu remiterea cauzei la Judecătoria Buiucani mun. Chișinău pentru

corectarea erorii admise la redactarea încheierii.

încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 05.04.2016 (dosarul nr.10-

163/16) și s-a substituit, din începutul părții motivatoare a încheierii din 05.04.2016,

expresia „... care urmează a fi admisă”, și s-a înlocuit cu expresia „…care urmează a fi

respinsă”.

Conținutul încheierii din 05.04.2016 - Alin.2, pag.3, după înlăturarea erorii este:

„Audiind participanții la proces, examinând plângerile înaintată în raport cu

materialele cauzei și raportându-le, per ansamblu, la prevederile legale ce guvernează

speța, instanța de judecată apreciază plângerile ca fiind neîntemeiată si care urmează

2

a fi respinsă, reieșind din următoarele considerente”.

Anton Marina a înaintat o cerere privind recuzarea membrului Colegiului penal al

Curții de Apel Comrat, prin care a solicitat îndepărtarea judecătorului Starciuc Ștefan

de la examinarea recursului împotriva încheierii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău

din 05.04.2016 prin care s-a respins ca neîntemeiată plângerea avocatului Anton

Antuan în numele Marinei Anton împotriva ordonanței procurorului în procuratura

Anticorupție, Statnîi Roman din data de 11.01.2016 privind încetarea urmăririi penale

în privința cet. Anton Marina Vasile, declararea nulității ordonanței procurorului

interimar, Popenco Adrian din 08 februarie 2016; obligarea executării încheierii

judecătorului dc instrucție din 06.01.2016; obligarea procurorului să lichideze

încălcarea drepturilor petiționarei.

Motivele cererii de recuzare sunt următoarele:

- La 05.04.2016, subsemnata Anton Marina a contestat cu recurs încheierea

Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 05.04.2016, prin care s-a respins ca

neîntemeiată plângerea avocatului Anton Antuan în interesele Marinei Anton

împotriva ordonanței procurorului în procuratura Anticorupție Statnîi Roman din data

de 11.01.2016, privind încetarea urmăririi penale în privința cet. Anton Marina Vasile,

declararea nulității ordonanței procurorului interimar, Popenco Adrian din 08 februarie

2016; obligarea executării încheierii judecătorului de instrucție din 06.01.2016;

obligarea procurorului să lichideze încălcarea drepturilor petiționarei.

În motivarea recursului, petenta a invocat inter alia, în calitate de temei de declarare

a recursului, art. 444 alin. (1) pct. 6 CPP, indicînd că „încheierea contestată conține o

motivare contradictorie, astfel în partea motivantă, pg. 4 alin. 2 din încheiere se indică

că, „instanța de judecată apreciază plângerea ca fiind neîntemeiată și care urmează a fi

admisă, reieșind din următoarele considerente...”, în timp ce dispozitivul este unul

contrar de „a respinge plângerea”.

Colegiul penal al Curții de Apel Comrat (Gubenco Serghei, Starciuc Ștefan și

Coleev Grigore), în procedura căruia se afla examinarea cauzei, în pofida faptului că

argumentul menționat supra a fost invocat în calitate de temei de recurs și urma a fi

examinat de către instanța de recurs, în calitate de viciu procedural, prin încheierea din

21.06.2016 s-a dispus remiterea pricinii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, dând

indicații exacte de eliminare a contradicțiilor dintre motivarea încheierii și dispozitivul

acesteia, în cadrul procedurii de corectare a erorilor materiale. Or, pretinsa procedură

de corectare a erorilor inițiată de Curtea de Apel Comrat, a reprezentat în esență un

declin de competență instanței ierarhic inferioare în scopul examinării argumentelor

invocate în susținerea temeiniciei cererii de recurs.

În circumstanțele speței, Colegiul penal al Curții de Apel Comrat, a inițiat procedura

de corectare a erorilor materiale, contrar prevederilor imperative ale legii procesual

penale, art. 249 CPP, potrivit cărora corectarea erorilor materiale din cuprinsul actului

procedural se realizează de instanța de judecată care a întocmit actul la cererea celui

3

interesat ori din oficiu, instanța de recurs nefîind în drept de a solicita corectarea

erorilor materiale și/sau de a indica modul în care urmează a acționa instanța ierarhic

inferioară, în privința actelor căreia Curtea de apel Comrat exercită controlul de

legalitate în ordine de recurs, inclusiv sub aspectul existenței contradicțiilor dintre

motivare și dispozitiv, art. 444 alin. 1, pct. 6 CPP.

Astfel, Colegiul penal al Curții de Apel Comrat, de facto s-a antepronunțat pe

marginea argumentelor petentei, privind existența contradicțiilor între dispozitiv și

motivare a încheierii contestate, invocate în calitate de viciu de procedură în susținerea

temeiniciei recursului. dispunând corectarea arbitrară a acestora într-o altă procedură

decât cea de recurs.

Reținând noțiunea de preeminență a dreptului în calitate de condiție sine qua non a

unui proces echitabil în sensul art. 6 § 1 din CEDO și obligație constituțională impusă

Colegiului penal al Curții de Apel Comrat care a acționat cu titlu de instanță de recurs,

susținem că membrii completului de judecată al Colegiului penal al Curții de Apel

Comrat, Gubenco Serghei, Starciuc Ștefan și Colev Grigori în circumstanțele expuse

supra, au comis abaterea disciplinară prevăzută la art. 4 alin. 1, lit. „a” din Legea cu

privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.

În speță, potrivit prevederilor art. 444 alin. 6 CPP, contradicțiile dintre motivarea

soluției și dispozitiv, constituie temei de recurs, pe marginea cărora, instanța de recurs

în conformitate cu prevederile art. 448 alin. 2 și art. 449 CPP se pronunță prin decizie.

Or, în speță, Colegiul penal menționat supra s-a expus pe marginea acestor argumente

prin încheiere, calificându-le drept erori materiale și nu temeiuri de recurs, încălcând

atât procedura de examinare a recursului cât și obligația legală de menținere

imparțialității în sensul definit de Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară,

(vol. 2.1, 2.4) și imparțialitatea subiectivă a judecătorului în calitate de garanții

procedurale consacrate la art. 6 § 1 din CEDO.

Astfel, expunerea de către Colegiul penal al Curții de Apel Comrat, Gubenco

Serghei, Starciuc Ștefan și Colev Grigori, pe marginea argumentelor invocate în recurs,

prin încheierea din 21.06.2016, reprezintă în esență o antepronunțare, neadmisă de lege

și totodată o modalitatea abuzivă de „desființare” a argumentelor invocate în recurs,

acționându-se de o manieră ilegală în susținerea legalității încheierii contestate. Or, în

conformitate cu prevederile art. 249 CPP, instanța de recurs nu a avut dreptul de a iniția

procedura de corectare a erorilor materiale admise de instanța ierarhic inferioară, în

scopul eliminării viciilor de procedură susceptibile de a afecta legalitatea actului

contestat cu recurs.

La data de 06.01.2016, în cadrul procesului judiciar de examinare a contestației

împotriva ordonanțelor emise de R. Statnîi, în calitate de procuror în Procuratura

Anticorupție, atât în cadrul ședinței de judecată cât și în afara acesteia, Statnîi Roman

a manifestat un comportament agresiv in raport cu judecătorul M. Diaconu, însoțit de

revolte personale, expresii injurioase, exercitarea de presiuni în vederea modificării

încheierii judecătorești, ulterior pronunțării.

4

Presiunile exercitate de procurorul Statnîi Roman, au fost explicate în expresii

injurioase având un interes personal, de a evita răspunderea personală pentru abuzurile

admise la adresa petentei, inclusiv împiedicarea petentei de a depune o cerere la CEDO

și perceperea de către procurorul Statnîi Roman a iminenței declanșării procedurilor de

responsabilizare a acestuia pentru abuzurile admise, faptele pot fi confirmate prin

interogarea judecătorului M. Diaconu. avocatului A. Ursachi, procurorului Statnîi

Roman și terții prezenți.

La fel, a fost încălcat modul de constituire a completului de judecată la Curtea de

Apel Comrat.

Ședința instanței de recurs din 26 septembrie 2016, a fost condusă de către

judecătorul Starciuc Ștefan în cadrul completului de judecată, fiind incluși judecătorii

Curdov Afanasii și Colev Grigori.

Potrivit regulamentului privind modul de constituire a completelor de judecată și

schimbarea membrilor acestuia, aprobat prin hot. CSM nr. 11 din 05.02.2013, pct. 9,

președintele sau după caz vicepreședintele instanței va fi concomitent și președintele

completului de judecată din care face parte.

În speță, judecătorul Colev Grigori deține funcția de vicepreședinte al Curții de

Apel Comrat și în această calitate urma să devină ex officio președinte de complet. Or,

potrivit prevederilor art. 161 alin. 1 lit. h din Legea privind organizarea judecătorească,

Colev Grigore în lipsa președintelui instanței aflat în arestul Procuraturii Anticorupție,

constituie completele de judecată și decide asupra schimbării membrilor acestora.

În speță, modificarea completului de judecată, a avut loc în legătură cu arestarea

președintelui completului de judecată Gubenco S. de către Procuratura Anticorupție,

care deținea și funcția de președinte al Curții de Apel Comrat, motiv din care

desemnarea în calitate de președinte al completului de judecată a judecătorului Starciuc

Ștefan, contrar prevederilor regulamentului, constituie componență abaterii

disciplinare prevăzută la art. 4 alin. 2 din Legea cu privire la răspunderea disciplinară

a judecătorilor.

Astfel, în circumstanțele speței, reținând sfidarea deschisă de către procurorul

Statnîi Roman a instanței de judecată, precum și practicile ilegale admise anterior de

către acesta privind exercitarea de presiuni la adresa instanței precum și exploatarea

funcției sale în vederea intimidării și exercitarea de influențe inadmisibile la adresa

instanței, precum și promovarea unui interes personal, (declarat de acesta privind

evitarea răspunderii personale pentru abuzurile admise la adresa petentei), în contextul

arestărilor masive în rândurile corpului judecătoresc efectuate la cererea Procuraturii

Anticorupție, suntem îndreptățiți la o bănuială rezonabilă, precum că vicepreședintele

Curții de Apel Comrat, a recurs la eludarea procedurii de formare a completului,

datorită lipsei de independență în raport cu procurorul Statnîi R. care promovează inter

alia în cadrul prezentului proces și interese personale. Or, în conformitate cu

prevederile art. 1 alin.(l) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii,

CSM este garantul independenței puterii judecătorești, motiv din care ultimul are

5

obligația statutară de a investiga circumstanțele invocate și de a asigura independența

instanțelor de judecată în raport cu procurorul Statnîi Roman.

Colev Grigori a înaintat o cerere privind examinarea recuzării declarată judecătorului

Curții de Apel Comrat, Starciuc Ștefan, deoarece în Curtea de Apel Comrat activează

în prezent patru judecători, din care unul este suspendat din funcție și nu se poate

constitui complet de judecată pentru examinarea cererii de recuzare.

consideră că aceasta urmează a fi admisă, reieșind din următoarele considerente.

Potrivit art. 33 alin. (3) Cod de procedură penală, judecătorul nu poate participa

la o nouă judecare a cauzei atît în primă instanță, cît și pe cale ordinară sau

extraordinară de atac și urmează a fi recuzat și în cazul în care a mai participat în

calitate de judecător la examinarea aceleiași cauze în primă instanță, pe cale ordinară

sau extraordinară de atac, precum și în cazul participării ca judecător de instrucție.

În corespundere cu prevederile art. 35 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul

în care nu se poate forma un nou complet de judecată în aceeași instanță, recuzarea sau

abținerea se soluționează, în cel mult 10 zile de la primirea dosarului, de instanța

ierarhic superioară, care, dacă admite recuzarea sau abținerea, desemnează pentru

judecarea cauzei o instanță egală în grad cu instanța în care s-a produs recuzarea.

Colegiul penal constată, că conform materialelor cauzei s-a stabilit, că judecătorul

Starciuc Ștefan a participat la adoptarea încheierii din 21 iunie 2016 (f.d. 187), prin

care s-a dispus nemotivat scoaterea de pe rol a cauzei, cu remiterea cauzei în

Judecătoria Buiucani mun. Chișinău, pentru a se pronunța pe un motiv din recurs.

Totodată, se acceptă motivul recuzării privitor la formarea completului de

judecată în Curtea de Apel Comrat, unde contrar prevederilor pct.9 al Regulamentului

privind modul de constituire a completelor de judecată, aprobat prin Hotărârea CSM

Nr. 111 din 05.02.2013, președinte de complet a fost desemnat judecătorul Starciuc

Ștefan și nu președintele instanței inițial, iar apoi vicepreședintele – Colev Grigori.

Colegiul penal menționează că, motivele invocate de autor în cererea de recuzare,

servesc ca temei de admitere a acesteia, cu desemnarea pentru judecarea cauzei penale

date a unei instanțe egală în grad cu instanța în care s-a produs recuzarea, întrucît în

cererea înaintată sunt indicate motive relevante ce confirmă faptul că admiterea cererii

de recuzare ar duce la examinarea obiectivă, rapidă și completă pe fond a cauzei penale.

Colegiul penal invocă, că conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului, „judecătorii trebuie nu numai să îndeplinească criterii obiective de

imparțialitate, ci să fie și percepuți ca fiind imparțiali. Miza este încrederea pe care

instanțele trebuie să o inspire justițiabililor dintr-o societate democratică.

O instanță de judecată trebuie să reafirme încrederea publicului în integritatea

corpului judiciar. Justiția nu doar trebuie făcută, trebuie să se și vadă că s-a făcut

justiție. Percepția de imparțialitate se măsoară prin standardul observatorului rezonabil.

Instanța trebuie să fie imparțială și din punct de vedere obiectiv, adică trebuie să

6

ofere garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în această privință

(Gregory vs Marea Britanie, CEDO, (1997) 25 EHRR 577).

Ceea ce este în joc, e încrederea pe care instanțele dintr-o societate democratică

trebuie să o inspire populației, inclusiv și acuzatului (Castillo Algar vs Spania, Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, (1998) 30 EHRR 827)”.

În acest sens, Colegiul penal mai invocă și cauza Tocono și Profesorii Prometeiști

contra Moldovei, speță în care, Curtea menționează că, art.6 din CEDO, cere instanței

care cade sub incidența sa, să fie imparțială or, imparțialitatea, în mod normal denotă

absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putînd fi probată în

diferite moduri. Astfel, Curtea face distincție între o abordare subiectivă și o abordare

obiectivă. În ceea ce privește al doilea test, atunci cînd testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lîngă comportamentul

personal al oricărui dintre membrii acelui complet, există fapte care pot fi stabilite și

care pot trezi dubii în ceia ce privește imparțialitatea. În această privință, chiar

aparențele pot avea o anumită importanță.

Reieșind din circumstanțele constatate și ținîndu-se cont de faptul, că cauza

respectivă urmează a fi examinată în complet din trei judecători, iar în prezent, în cadrul

Curții de Apel Comrat activează doar trei judecători (unul din care este recuzat),

Colegiul penal stabilește, că constituirea completului de judecată pentru judecarea

cauzei date este imposibilă, motiv din care conchide, că este necesar de a admite

cererea de recuzare înaintată ca fiind întemeiată, fiindcă din motivele invocate în ea

(f.d. 215 - 221) rezultă că există motive relevante de incompatibilitate la judecătorul

Starciuc Ștefan de a examina recursul împotriva încheierii Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 05.04.2016, precum și lipsa de judecători compatibili pentru a fi format

un alt complet de judecată.

penal al Curții Supreme de Justiție,

D I S P U N E :

Admite cererea privind recuzarea judecătorului Colegiului penal al Curții de Apel

Comrat, Starciuc Ștefan înaintată de către avocatul Anton Antuan în numele

petiționarei Anton Marina și desemnează pentru judecarea cauzei în ordine de recurs

Curtea de Apel Cahul.

Încheierea nu este susceptibilă de a fi atacată.

Pronunțată integral la 21 octombrie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecători

Timofti Vladimir

Toma Nadejda

7