1ra-931/2016 — Art.217/1 alin.2 și 290 alin.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Căușeni din 16 octombrie 2013, Mîrca Constantin a fost achitat de sub învinuirea incriminată în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, precum și a fost încetat procesul penal în privința lui, în baza art. 290 alin. (1) Cod penal, în legătură cu liberarea de răspundere penală pe motiv, că a predat benevol arma de foc pe care o deținea fără autorizația corespunzătoare. 1

Pentru a se pronunța astfel, de fapt, instanța de judecată a stabilit de către organul de urmărire penală, Mîrca Constantin a fost pus sub învinuire, pentru faptul că, la 14 august 2012 în cadrul cercetării domiciliului acestuia, situat în s. Fîrlădeni, r-nul Căușeni, în interiorul aragazului au fost depistate și ridicate două sacoșe, în una se aflau 16 căciulii de mac în stare uscată și în alta se aflau 242 căciulii de mac în stare uscată. Iar în grădina gospodăriei precum și în construcția auxiliară au fost depistate și ridicate 148 plante de canabis, verzi. Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 76 din 20.08.2012 căciuliile de mac reprezintă paie de mac în cantitate de 191 gr, ce se atribuie la substanțe narcotice. Iar plantele verzi în număr de 148, reprezintă plante de canabis ce se atribuie la substanțe narcotice. Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 privind aprobarea listei substanțelor narcotice, psihotrope și plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora: 148 plante de canabis constituie cantități deosebit de mari, iar 191 gr. de pai de mac constituie cantități mari. Acțiunile lui Mîrca Constantin de către organul de urmărire penală au fost încadrate în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, adică, cultivarea și păstrarea de substanțe narcotice sau psihotrope, săvârșite în proporții mari, fără scop de înstrăinare. Tot el, Mîrca Constantin potrivit sentinței, cunoscând despre faptul că, este interzis prin lege păstrarea armelor de foc în condiții ilegale, neavând autorizația corespunzătoare, a păstrat în casa sa din s. Fîrlădeni, r-nul Căușeni, arma de model „TOZ-8” cu nr.4068/746, care reprezintă o pușcă de vânătoare și sport cu țeavă ghintuită calibru 22LR, în stare de funcționare și utilă pentru trageri, care potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr.3131 din 29.08.2012, face parte din categoria armelor de foc. La 14 august 2012 în cadrul percheziției la domiciliul cet. Mîrca Constantin, la cererea colaboratorilor de poliție acesta a predat benevol arma nominalizată. Acțiunile lui Mîrca Constantin au fost încadrate în baza art. 290 alin. (1) Cod penal, adică, păstrarea armei de foc și munițiilor fără autorizație corespunzătoare.

Sentința în cauză a fost contestată cu apel de către procuror, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Mîrca Constantin să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 290 alin. (1) Cod penal, la 2 ani închisoare, iar în baza art. 217 alin. (4) lit.b) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții ce țin de circuitul substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani. În baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total a-i stabili definitiv inculpatului, pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite 2 funcții ce țin de circuitul substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani. În baza art. 90 Cod penal, pedeapsa principală de suspendat pe un termen de 3 ani. În motivarea apelului procurorul a invocat aplicarea eronată a prevederilor art. 290 alin. (3) Cod penal, precum și prin cumulul de probe administrat la dosar s-a dovedit vina inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 20 mai 2014 a fost admis apelul declarat, casată sentința, în latura penală, în partea ce ține de încetarea procesului penal în baza art. 290 alin. (1) Cod penal, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre în această parte, prin care Mîrca Constantin a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 290 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 300 unități convenționale. În rest sentința a fost menținută. Instanța de apel a menționat că, instanța de fond corect a concluzionat că la momentul examinării cauzei inculpatul a săvârșit anume infracțiunea imputată în baza art. 290 alin.(1) Cod penal, recunoscându-l vinovat de comiterea acestei fapte prejudiciabile. Instanța de apel a considerat incorectă concluzia primei instanței cu privire la liberarea de răspundere penală a inculpatului în temeiul și condițiile art.290 alin.(3) Cod penal, cu încetarea procesului penal pe acest capăt de învinuire, pe motivul predării armelor deținute ilegal în mod benevol, deoarece nu corespunde circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei. Astfel, instanța de apel a conchis, că inculpatul nu a predat de bună voie arma de foc, inculpatul a fost pus în situația de a preda arma de foc în procesul percheziției efectuate la domiciliul acestuia de către organele abilitate și, prin urmare, instanța de fond în mod neîntemeiat a încetat procesul penal în privința lui Mîrca Constantin, care a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 290 alin.(1) Cod penal, în temeiul și condițiile dispozițiilor art. 290 alin.(3) Cod penal. În partea ce ține de achitarea inculpatului pe capătul de acuzare privind infracțiunea prevăzută de art. 217 alin.(4) lit. b) Cod penal, instanța de apel a considerat sentința instanței de fond ca fiind una întemeiată și legală, care urmează a fi menținută. Instanța de apel a constatat, că învinuirea la acest capitol este bazată pe declarațiile colaboratorilor de poliție care au participat la efectuarea percheziției la domiciliul inculpatului, proces-verbal de cercetare la fața locului din 14.08.2012, potrivit căruia în gospodăria lui Mîrca Constantin din s. Fîrlădeni, lângă casă au fost depistate 5 plante de cânepă cu înălțimea 2,5 și 3 metri legate de suport în jurul cărora pământul era ud, iar în grădina din partea dreaptă a saraiului au fost depistate alte 143 plante mai puțin dezvoltate. Potrivit aceluiași 3 act procesual, în casa lui Mîrca Constantin în una din camere, în aragaz, au fost depistate două sacoșe cu căciulii de mac în număr de 16 și 241. Prin urmare, instanța de apel a considerat, că reieșind din procesul verbal de cercetare la fața locului rezultă că, plantele de cânepă au fost depistate în gospodăria lui Mîrca Constantin, dar nu confirmă că acestea au fost special semănate și prelucrate de acesta. De asemenea instanța de fond just a concluzionat și faptul că este lipsită de acoperire probatorie și versiunea, că căciuliile de mac depistate în aragazul din casa lui Mîrca Constantin ar fi fost depozitate pentru păstrare în acel loc, anume de Mîrca C., deoarece în ședința de judecată s-a constatat, că acesta are domiciliu permanent în or. Chișinău, iar de gospodăria sa din s.Fîrlădeni au avut grijă alte persoane, care au avut acces atât în casă, cât și în ograda casei. Astfel, instanța de apel a conchis, că instanța de fond, corect a concluzionat că vinovăția inculpatului de comiterea faptei prevăzute de art. 217 alin.(4) lit. b) Cod penal nu este dovedită.

Decizia instanței de apel a fost contestată cu recurs ordinar de către procuror, care a solicitat casarea acesteia, în partea ce ține de achitarea inculpatului de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.(4) lit. b) Cod penal, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată, invocând, că instanța de apel a dat o apreciere juridică incorectă probelor administrate la caz și a respins neîntemeiat probele acuzării, acceptând doar probele apărării, fapt ce a dus la menținerea sentinței de achitare pe episodul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.(4) lit. b) Cod penal.

Prin decizia Colegiului lărgit al Curții Supreme de Justiție din 11 noiembrie 2014, a fost admis recursul ordinar declarat de procuror, casată parțial decizia instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei penale în privința lui Mîrca Constantin, în partea achitării în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, de către instanța de apel. În rest decizia atacată a fost menținută.

În susținerea concluziilor sale, Colegiul lărgit a menționat că instanța de apel, pe episodul incriminat inculpatului în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, menținând concluziile primei instanțe, din întregul cumul de probe administrat la dosar, a selectat doar câteva, dintre care au fost admise numai declarațiile martorilor apărării, iar declarațiile martorului acuzării Roșca A. au fost respinse fără a argumenta scopul de răzbunare, neinvocând careva bază probantă în confirmarea acestui fapt. La capitolul aprecierii probelor, Colegiul a remarcat, că în prima instanță au fost audiați martorii: - Domentii T.D., care a menționat că: „Mi s-a făcut impresia că aceste tufe sunt îngrijite... acest lot este îngrădit, nu se mărginește cu pădurea... Aceste 5-6 plante 4 se cunoaște că sunt îngrijite, prășite și era făcută adâncitură ca să acumuleze umezeală..." (f. d. 195-196); - Oboroceanu V., care a menționat că: „...am observat că tufele erau udate... Este peste gard, nu în afara gospodăriei, gardul care delimita ograda de grădină. Cânepa era în gospodăria inculpatului... Inculpatul referitor la pachete de mac din plită a spus la început că nu cunoaște de unde a apărut și apoi a spus că soția le ține pentru copturi." (f. d. 198-199); - Dudnicov A.A., care a menționat că: „… la tufa primă se ducea o țeavă de plastic și se vedea că a fost udat..." (f. d. 201); - Roșca A.V., care a menționat că: „Pe domnul Mîrca la fel des îl vedeam în sat... Eu cu Manza suntem rude și chiar mi-a spus că pe tot timpul cât va lipsi grijă de casă va avea domnul Mîrca... Afirm cu certitudine că, pe perioada anului 2012 inclusiv vara anului 2012 Mîrca Constantin era în sat și acum se află până în prezent" (f. d. 209-211); - Liza A., care a menționat, că: „Deoarece eu am stână de oi practic mai mult mă aflu pe câmp și în anul 2012 pentru perioada primăvara-toamna l-am văzut pe Mîrca prelucrând lotul de teren care este în vecinătate cu terenul meu. Deseori venea Mîrca, deoarece venea la prășit, sau pur și simplu venea să mă vadă" (f. d. 213); - Manza M.T., care a menționat că: „Mîrca are cotă și îl vedeam des trecea pe acolo în vara anului 2012... Când i-am propus să aibă grijă era toamna anului 2012...Vara îl vedeam că trecea pe la iaz... Probabil din luna iunie până în septembrie 2012 Mîrca era paznic la iaz pe degeaba" (f. d. 215). Astfel, instanța de recurs a constatat că prima instanță, audiind acești martori, nu s-a expus în privința declarațiilor acestora, iar instanța de apel, care a preluat concluziile instanței de fond, le-a ignorat totalmente, deși potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel din 15 mai 2014 (f. d. 287-288), acestea au fost supuse cercetării. La fel, Colegiul lărgit a atenționat, că deși de către instanța de apel a fost cercetat și certificatul Biroului de Probațiune Căușeni din 02.10.2012, prin care s- a confirmat faptul că Mîrca C. în perioada 01.12.2011-02.02.2012 a executat în s. Fîrlădeni pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în număr total de 180 ore (f.d.165), instanța de apel, în contradicție cu prevederile art. 100 și 101 Cod de procedură penală, l-a neglijat, nu l-a analizat și nu l-a apreciat și, ca urmare, nu s-a expus nici asupra admiterii și nici a respingerii acestuia. În privința afirmației inculpatului, acceptată de instanța de apel, precum că substanțele narcotice depistate îi aparțineau persoanei decedate Guțu A., care avea grijă de gospodăria lui Mîrca C., instanța de recurs a considerat prematură 5 această concluzie, ținând cont de faptul, că A.Guțu a decedat conform certificatului de deces la 26 iunie 2012 (f. d. 41), însă la momentul percheziției 14 august 2012, plantele depistate în grădina lui Mîrca C., erau vizibil, recent prelucrate. Astfel, instanța de apel, ignorând integral cumulul de probe expus mai sus, fără a le verifica și aprecia în baza propriei și justei evaluări, în decizia sa selectând doar câteva probe, a conchis că: „...inculpatul, vine rar de tot în sat... instanța de fond corect a concluzionat că probele administrate la cauza dată nu confirmă cu certitudine faptul că, anume Mîrca C. a semănat și a cultivat plantele de cânepă depistate pe lotul gospodăriei sale... prin probe concludente și pertinente, a fost demonstrat faptul că Mîrca C. are domiciliu permanent în or. Chișinău, iar de gospodăria sa din s.Fîrlădeni au avut grijă alte persoane, care au avut acces atât în casă, cât și în ograda casei, iar între pădure și ograda casei nu este gard...", concluzii ce vin în contradicție cu declarațiile martorilor Domentii T., Oboroceanu V., Dudnicov A., Roșca A., Liza A., Manza M., precum și certificatul Biroului de Probațiune Căușeni din 02.10.2012, care confirmă faptul aflării lui Mîrca C. în vara-toamna anului 2012 în s. Fîrlădeni. Mai mult, instanța de recurs a menționat, că deși procurorul, nefiind de acord cu concluzia instanței de fond în apel, a adus un șir de argumente, printre care și faptul că nu s-a dat apreciere tuturor probelor administrate la caz, care în cumul confirmă, în opinia lui, vinovăția inculpatului conform învinuirii înaintate, și consideră că acțiunile lui urmează a fi încadrate conform prevederilor art. 217 alin. (4) Cod penal, instanța de apel nu le-a supus unei analize desfășurate și minuțioase. Astfel, Colegiul lărgit a conchis, că instanța de apel s-a expus prematur doar asupra câtorva probe, fără o analiză în cumul a tuturor probelor prezentate de părți, neelucidând faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, ca urmare fiind prematură soluția instanței de fond menținută de instanța de apel privind substanțele narcotice păstrate și depistate la domiciliul inculpatului, constatând că ele nu aparțin acestuia. Încălcările enunțate au condiționat necesitatea casării deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Cahul.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 23 decembrie 2015, apelul declarat de procuror a fost admis, casată parțial sentința, în partea achitării inculpatului Mîrca Constantin de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.(4) lit.b) Cod penal, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, potrivit modului prevăzut pentru prima instanță, după cum urmează, Mîrca Constantin a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin.(2) Cod penal, iar în legătură cu expirarea termenului prescripției răspunderii penale, prevăzute la art. 60 Cod penal, procesul penal a fost încetat. 6

În motivarea deciziei adoptate, instanța de apel a indicat, că eroarea comisă de prima instanță în cadrul examinării cauzei penale, constă în faptul, că aceasta a dat o apreciere eronată probelor administrate, ajungând la o concluzie pripită privind necesitatea achitării inculpatului. Instanța de apel a constatat, că instanța de fond a omis să aprecieze declarațiile martorilor Domenti Tudor, Oboroceanu Valeriu, Dudnicov Alexandru, precum că percheziția la domiciliul lui Mîrca Constantin s-a petrecut în legătură cu faptul, că dânsul a fost privat de dreptul de a deține arma de foc, pistolul „Cobra", dar refuza să-l predea, motivând că i-a fost sustras, iar în cadrul percheziției au fost găsite arme de foc cu muniții și substanțe narcotice păstrate ilegal. La fel, prima instanță, a neglijat informațiile oferite de martorii Guțu Denis și Manza Mihail, care confirmă prezența inculpatului în localitatea Fîrlădeni în perioada precedentă efectuării percheziției la domiciliul inculpatului Mîrca Constantin. Astfel, instanța de apel a conchis, că prima instanță nu a respectat prevederile art. 101 Cod de procedură penală, apreciind greșit probele din dosar și dispunând incorect achitarea inculpatului. Instanța de apel a stabilit, că din conținutul probelor acuzării administrate la dosar, în ce privește imputarea inculpatului a numărului plantelor de cânepă care constituie substanțe narcotice depistate în circuitul ilegal la inculpatul Mîrca Constantin, nu poate fi stabilită cert, reieșind din următoarele considerente. Instanța de apel, în ședința de judecată a stabilit, că casa proprietate a inculpatului Mîrca Constantin din s.Fîrlădeni, r-nul Căușeni, este amplasată la marginea satului, lângă pădure, terenul aferent casei este împrejmuit cu gard doar din partea drumului, iar din alte 3 părți este pădure și nu este vreo delimitare a hotarelor, cel puțin o atare delimitare nu o atestă materialele dosarului și nici martorii audiați. Plantele de cânepă în cantitate de 148 bucăți sunt constituite din: 4 plante verzi, îngrijite, cu înălțimea de 2,5-3m, și o plantă uscată cu aceleași dimensiuni, despre care cu certitudine se constată că au fost cultivate, îngrijite și protejate; și 143 pretinse plante de dimensiune mică, care creșteau pe o suprafață neprelucrată și fără semne de îngrijire, locul depistării cărora în procesul-verbal de cercetare este indicat: „din partea dreaptă a saraiului în grădină" - expresie care, în situația inexistenței hotarelor materiale din 3 părți ale terenului aferent casei inculpatului, nu atestă că acestea creșteau anume pe terenul aferent casei inculpatului Mîrca Constantin. În acest sens, instanța de apel a menționat, că argumentul procurorului din cererea de apel, precum că cele 143 plante de cânepă erau cultivate și îngrijite, nu poate fi reținut deoarece martorii audiați în ședința de judecată, inclusiv 7 colaboratorii de poliție participanți la percheziție, au declarat că cele 143 pretinse plante de cânepă creșteau pe un teren neprelucrat, părăginit, neîngrijite. Relevanța acestor concluzii constând în faptul, că partea acuzării nu a prezentat date cu privire la parametrii geometrici ai terenului aferent casei inculpatului Mîrca Constantin, cu indicarea în plan a construcțiilor, iar la procesul-verbal de cercetare la fața locului nu este întocmită vreo reprezentare schematică a locului depistării plantelor de cânepă. Unica informație conținută în certificatul Primăriei com. Fîrlădeni din 15.08.2012, precum că terenul aferent casei inculpatului Mîrca Constantin are o suprafață 0,62 ha, nu redă amplasamentul și configurația geometrică a acestui teren. În astfel de circumstanțe fiind imposibilă constatarea faptului, că pretinsele 143 plante mici de cânepă creșteau sau nu pe terenul aferent casei inculpatului Mîrca Constantin, iar mențiunea din procesul-verbal de cercetare că plantele s-au depistat în grădină nu-și găsește confirmare în probele administrate. În situația când aceste pretinse 143 plante de cânepă creșteau pe o suprafață de teren asupra căreia nu este constatat dreptul de folosință al inculpatului Mîrca Constantin, și nu este constatat vreun aport al inculpatului Mîrca Constantin la plantarea sau îngrijirea acestora, instanța de apel a conchis că probele administrate nu demonstrează în afara oricărui dubiu faptul cultivării a 143 plante de cânepă de către inculpatul Mîrca Constantin. Respectiv capătul acuzării de cultivarea a 143 plante de cânepă urmează a fi exclus din volumul acuzării, dat fiind că inculpatul Mîrca Constantin nu a săvârșit această infracțiune. Mai mult ca atât, instanța de apel a constatat, că organul de urmărire penală a recurs la o modalitate de ridicare și conservare a probelor (143 pretinse plante de cânepă), care, de fapt, a distrus potențialul informativ al acestor probe, și anume le-a ridicat fără rădăcină, rupându-le de la un nivel mai sus de sol, fapt confirmat prin declarațiile inculpatului și reflectat ilustrativ în imaginile foto ale tabelului fotografic anexă la procesul-verbal de cercetare din 14.08.2012 (f. d. 16). Prezentarea spre expertiză a fragmentelor vegetale ale plantelor de cânepă fără rădăcină exclude prin sine constatarea cantității plantelor, or calificarea fragmentului vegetal ca fiind o plantă integră este posibilă doar în prezența elementului indispensabil al plantei - rădăcina. Din aceste considerente instanța de apel a concluzionat, că nu poate fi luat în considerație raportul de constatare tehnico-științifică din 20.08.2012 întocmit de specialistul-criminalist al BTC CRP Căușeni, L. Culicovschi, în partea constatării cantitative a numărului de plante de cânepă din cele 143 fragmente de plante de cânepă prezentate de organul de urmărire penală. Instanța de apel a menționat și faptul, că nu este confirmat capătul de acuzare privind păstrarea substanțelor psihotrope, inclus de procuror ca indice 8 calificativ al infracțiunii în rechizitoriu, deoarece potrivit materialelor dosarului, la domiciliul inculpatului Mîrca Constantin, nu au fost depistate și ridicate substanțe psihotrope, iar substanțele narcotice depistate nu constituie substanțe psihotrope. În opinia instanței de apel, o situație distinctă este cu plante de cânepă cu înălțimea de 2,5 - 3m, cu referire la care au fost constatați indicii concreți că acestea au fost cultivate (afinate, irigate și protejate prin fixarea de axe suplimentare și legare care exclude ruperea crengilor), fapt reflectat direct în procesul-verbal, de cercetare și confirmat prin declarațiile martorilor Roșea Anatolie, Oboroceanu Valeriu, Domenti Tudor și Dudnicov Alexandru, deoarece în cazul acestor plante, indiferent dacă au fost sau nu crescute pe terenul din folosința lui Mîrca Constantin, relevant fiind faptul că acestea erau crescute la distanța de 20 m de la casa inculpatului, și în apropierea construcției accesorii (saraiului) din gospodăria inculpatului, iar una dintre plante a fost depistată în interiorul acelui sarai în stare uscată. Argumentul inculpatului Mîrca Constantin, precum că nu ar fi avut nicio atribuție la cultivarea plantelor cu înălțimea de 2,5 - 3m, instanța de apel le-a considerat combătute prin faptul, că acestea erau într-o fază vegetală care le atestă cultivarea pe parcursul a câteva luni, dimensiunile lor excluzând orice argument, că nu ar fi fost observate, deoarece creșteau chiar alături de construcția accesorie a lui Mîrca Constantin și erau bine îngrijite, iar în nemijlocita vecinătate cu casa inculpatului lipsesc alte gospodării, fapt prin care se demonstrează că creșterea lor era protejată anume de proprietarul construcțiilor (casei și accesoriilor) - Mîrca Constantin. La fel, instanța de apel a considerat, că nu poate fi reținut argumentul inculpatului Mîrca Constantin, precum că el locuia permanent în or. Chișinău, nu cunoștea ce se petrece în gospodăria sa din s. Fîrlădeni și că de gospodărie aveau grijă alte persoane, deoarece probele administrate dimpotrivă atestă prezența inculpatului Mîrca Constantin în satul Fîrlădeni, r-nul Căușeni, pe parcursul anului 2012. În special, Mîrca Constantin în s. Fîrlădeni a executat pedeapsa penală cu munca neremunerată în folosul comunității până la 02.02.2012, a fost văzut la prelucrarea și colectarea roadei de porumb de pe terenul său agricol din extravilanul satului Fîrlădeni; potrivit ordonanței procurorului de neîncepere a urmăririi penale din 13.06.2012 obiectul investigațiilor organului de urmărire penală a fost faptul producerii de către Mîrca Constantin a împușcăturilor la domiciliul lui Surdu Aurelia din s. Fîrlădeni, avut loc la 09.03.2012 (f. d. 56 vol. I). Și cel mai important este faptul, că în perioada iunie - septembrie 2012 dânsul mai avea grijă și de o altă casă din localitate - casa lui Manza Mihail. 9 Prin sentința penală definitivă și irevocabilă este constatată vinovăția inculpatului Mîrca Constantin de păstrarea ilegală la domiciliul său din s.Fîrlădeni a armei de foc de model „TOZ-8" cu nr.4068 calibrul 22LR, pe art.290 alin.(1) Cod penal (f.d.295, 317 vol.I), fapt depistat la aceeași percheziție din 14.08.2012, când au fost depistate și substanțele narcotice. Relevant este că la această percheziție inculpatul Mîrca Constantin a predat benevol mai multe arme, muniții și părți componente ale armelor, fapt care atestă prezența sa în acest domiciliu. La fel, instanța de apel a reținut, că potrivit declarațiilor martorilor Roșea Anatolie, Oboroceanu Valeriu, Domenti Tudor și Dudnicov Alexandru, aceștia au confirmat, că în timpul percheziției la domiciliul inculpatului, în frigiderul și pe masa din casă se aflau produse alimentare, ceea ce confirmă prezența în această casă a inculpatului Mîrca Constantin. În opinia instanței de apel este exclusă orice atribuție a lui Guțu Anatolie la fapta ilicită incriminată inculpatului Mîrca Constantin, deoarece Guțu Anatolie în primăvara anului 2012 a fost supus unei intervenții chirurgicale, după care se deplasa cu greu, iar la 26.06.2012 a decedat, cu mult până la depistarea și curmarea activității ilegale la 14.08.2012. Totodată, martorul Colesnicenco Anatolie, actual decedat, audiat la judecarea cauzei în prima instanță, a declarat că a fost angajat să îngrijească de vie, porumb și să cosească iarba din jurul casei. Nici martorul Colesnicenco Anatolie, nici inculpatul nu au avut pe parcursul întregului proces afirmații, că Colesnicenco Anatolie ar fi avut acces în interiorul casei inculpatului Mîrca Constantin. Inculpatul Mîrca Constantin, invocând pentru prima dată doar în instanța de apel, că Colesnicenco Anatolie s-ar fi speriat să recunoască că a păstrat căciuliile de mac, nu i-a pus acestui martor întrebări în ședința primei instanțe cu privire la presupusa atribuție a acestuia la păstrarea substanțelor narcotice, și a invocat acest argument doar după decesul lui Colesnicenco Anatolie. Astfel, instanța de apel a respins argumentele inculpatului, că nu ar fi cunoscut de unde au apărut în aragazul de la domiciliul său cele 2 sacoșe cu căciulii de mac. Instanța de apel a conchis, că declarațiile martorilor Munteanu Vitalie, Manza Mihail, Gangan Ion și Ciobanu Alexandru nu pot exclude vinovăția inculpatului, reieșind din faptul că: martorul Munteanu Vitalie nu prezintă declarații concludente cu referire la domicilierea permanentă sau periodică a inculpatului în s.Fîrlădeni în perioada anului 2012, deoarece însăși Munteanu Vitalie a confirmat, că în casa inculpatului a văzut-o pe soția acestuia, dar nu poate spune cine avea grijă de casa acestuia. Mai mult, declarațiile lui Munteanu Vitalie nu corespund materialelor pricinii, atunci când afirmă că în anul 2012 s-a întâlnit cu inculpatul Mîrca Constantin și acesta lucra taxator, iar din carnetul de muncă al 10 inculpatului rezultă, că munca inculpatului Mîrca C. în calitate de taxator a încetat la 07.07.2010. Apreciate critic au fost și declarațiile martorului Manza Mihail cu referire la faptul, că inculpatul Mîrca Constantin nu locuia pe teritoriul satului, deoarece însăși Manza Mihail nu se afla în țară și nu avea de unde să cunoască cu certitudine astfel de circumstanțe. Faptul că martorul Gangan Ion nu l-a văzut pe inculpatul Mîrca Constantin în localitatea Fîrlădeni în perioada iunie - septembrie 2012, în opinia instanței de apel, nu prezumă faptul, că inculpatul Mîrca Constantin nu a locuit în sat în acea perioadă, deoarece însăși Gangan Ion a declarat, că nu cunoaște cine locuia în casa lui Mîrca Constantin în lipsa acestuia. Referitor la declarațiile martorului Ciobanu Alexandru, instanța de apel a reținut, că acesta nu a oferit date certe, dacă Mîrca Constantin a domiciliat sau nu în propria casă, ci din contra, a menționat că misiunea de îngrijire acordată de Colesnicenco Anatolie se limita la hrănirea câinelui de la domiciliul inculpatului. Nu au fost reținute nici argumentele inculpatului Mîrca C., precum că casa din s. Fîrlădeni i-ar fi aparținut feciorului său și că din anul 2004 nu a mai fost la această casă și că în casă nu avea de unde să apară macul, că cele 5 plante de cânepă creșteau de la sine, și că polițiștii au pătruns ilegal în casa lui până la percheziție, deoarece acestea sunt declarative și nu sunt confirmate de celelalte probe administrate. În acest sens instanța de apel a menționat, că declarațiile inculpatului sunt contradictorii atunci, când pe de o parte sugerează că punga cu căciulii de mac ar fi fost adusă în casă de polițiști, iar pe de altă parte că Colesnicenco Anatolie s-ar fi speriat și nu a dorit să spună ceva despre mac. În acest context instanța de apel a respins și versiunea inculpatului, potrivit căreia acesta ar fi lăsat propria casă în grija altei persoane, în timp ce singur s-a oferit să îngrijească de casă, gospodăria lui Manza Mihail și de iazul de alături, care se află în aceeași localitate. Instanța de apel a reiterat, că potrivit Listei substanțelor narcotice, psihotrope și plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.79 din 23.01.2006, cantitatea de 5 plante de canabis se atribuie la cantități mici, pe când cantitatea mare se consideră de la 6 până la 50 plante de canabis, iar cantitatea mare a substanței narcotice pai de mac este de la 10 până la 500 grame. Faptul cultivării de către Mîrca Constantin a 5 plante de canabis, constatat ca fiind probat în prezenta cauză, în opinia instanței de apel nu poate constitui acea cantitate de substanță narcotică pentru care survine răspunderea penală, astfel în cazul cultivării acestor plante, potrivit art. 217 alin. (1) Cod penal, infracțiune constituie „cultivarea ilegală a plantelor care conțin substanțe narcotice, săvârșite 11 în proporții mari și fără scop de înstrăinare”. În consecință, instanța de apel a concluzionat că din învinuirea inculpatului Mîrca Constantin urmează a se exclude și capătul de acuzare privind cultivarea ilegală a 5 plante de canabis care conțin substanțe narcotice. Instanța de apel de asemenea a constatat, că Mîrca Constantin în anul 2012 a cultivat 5 plante de cânepă la domiciliul său din s. Fîrlădeni, r-nul Căușeni, și tot acolo o perioadă nestabilită a păstrat 258 căciulii de mac uscate, care au fost depistate și ridicate în cadrul percheziției din 14 august 2012, și conform raportului de constatare tehnico-științifică nr.76 din 20.08.2012 se atribuie la substanțe narcotice: căciuliile de mac reprezentând paie de mac în cantitate de 191 g, care conțin alcaloizi activi ai opiului (morfină, codeină), iar plantele verzi reprezintă plante de canabis și conțin componentul narcotic activ tetrahidrocannabinol. Astfel, instanța de apel a constatat săvârșirea cu intenție de către inculpatul Mîrca Constantin a faptei penale prevăzute de art. 217 alin.(2) Cod penal, conform indicilor calificativi: păstrarea substanțelor narcotice, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare.

Împotriva deciziei instanței de apel, la 25.02.2016, în termen, a declarat recurs ordinar procurorul, prin care invocând temei de drept pct. 6) și 10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel. În motivarea cerințelor recurentul a invocat: - instanța de apel, neîntemeiat a concluzionat de a exclude din învinuirea incriminată inculpatului, capătul acuzării privind cultivarea a 143 plante de cânepă. În acest sens, recurentul menționează, că instanța de apel urma să dea apreciere critică declarațiilor inculpatului, deoarece vinovăția inculpatului în acest sens este confirmată prin: declarațiile martorilor Roșca Anatolie; Oboroceanu Valeriu; Domentii Tudor; Dudnicov Alexandru; procesul verbal de cercetare la fața locului (f. d. 12-14, 16-17, vol. I); raportul de constatare tehnico științifică din 20.08.2012 (f. d. 59-60, vol. I); corpurile delicte – 148 plante de cânepă (f. d. 42, vol. I); certificatul Primăriei com. Fîrlădeni din 15.08.2012 (f. d. 46, vol. I); - instanța de apel pe de o parte constată, că inculpatul nu a cultivat 148 plante de cânepă, însă îl condamnă pentru cultivarea a 5 plante de cânepă; - concluziile instanței de apel privind ridicarea de către organul de urmărire penală a 148 plante de cânepă fără rădăcini considerente din care nu poate fi luat în considerație raportul de constatare tehnico – științifică din 20.08.2012, nu 12 poate duce la dezincriminarea și recalificarea acțiunilor inculpatului, potrivit rechizitoriului; - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra admiterii unor probe și excluderea altora, prin care în opinia recurentului se confirmă vinovăția inculpatului.

Judecând recursul declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea hotărârii contestate din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Astfel, instanța de recurs ordinar verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Reieșind din argumentele recursului, recurentul invocă temei de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii. Potrivit art. 414 Cod de procedură penală și practicii judiciare constante, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă; în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant; dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele corect au fost apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă infracțiunea a fost corect calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual, penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei. Reieșind din prevederile legale și practica judiciară constantă expuse supra, Colegiul penal atestă, că argumentele recurentului sunt întemeiate, iar concluziile instanței de apel cu privire la recalificarea acțiunilor inculpatului Mîrca C. de la art. 217 alin. (4) Cod penal în baza art. 217 alin.(2) Cod penal, sunt pripite, 13 deoarece probele administrate în cauză nu au fost apreciate fiecare în parte și în ansamblu, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și coroborării lor. Mai mult decât atât, concluziile instanței de apel în această parte sunt contradictorii. Astfel, în pct.16 al deciziei adoptate, instanța de apel menționează, că faptul cultivării de către Mîrca Constantin a 5 plante de canabis, constatat ca fiind probat în prezenta cauză, în opinia instanței de apel nu poate constitui acea cantitate de substanță narcotică pentru care survine răspunderea penală, astfel în cazul cultivării acestor plante, potrivit art. 217 alin. (1) Cod penal, infracțiune constituie „cultivarea ilegală a plantelor care conțin substanțe narcotice, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare”. În consecință, instanța de apel a concluzionat că din învinuirea inculpatului Mîrca Constantin urmează a se exclude și capătul de acuzare privind cultivarea ilegală a 5 plante de canabis care conțin substanțe narcotice. Însă în pct. 17 al deciziei adoptate, instanța de apel constată, că Mîrca Constantin în anul 2012 a cultivat 5 plante de cânepă la domiciliul său din s. Fîrlădeni, r-nul Căușeni, și tot acolo o perioadă nestabilită a păstrat 258 căciulii de mac uscate, care au fost depistate și ridicate în cadrul percheziției din 14 august 2012, și conform raportului de constatare tehnico-științifică nr.76 din 20.08.2012 se atribuie la substanțe narcotice: căciuliile de mac reprezentând paie de mac în cantitate de 191 g, care conțin alcaloizi activi ai opiului (morfină, codeină), iar plantele verzi reprezintă plante de canabis și conțin componentul narcotic activ tetrahidrocannabinol. Astfel, instanța de apel a constatat săvârșirea cu intenție de către inculpatul Mîrca Constantin a infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, adică păstrarea substanțelor narcotice, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare. Cu referire la aceleași argumente, Colegiul penal constată că concluzia instanței de apel de a recalifica acțiunile inculpatului de la art. 217 alin. (4) Cod penal la art. 217 alin. (2) Cod penal, este argumentată prin faptul că învinuirea înaintată inculpatului privind cultivarea, a 5 plante de canabis nu constituie cantitatea necesară pentru a putea fi tras inculpatul la răspundere penală, iar cultivarea a 143 plante de cânepă nu poate fi constatată, ținând cont de faptul că: - partea acuzării nu a prezentat probe care să stabilească amplasamentul și configurația geometrică a terenului care aparține inculpatului, în astfel de circumstanțe fiind imposibilă constatarea faptului, că 143 plante mici de cânepă creșteau sau nu pe terenul aferent casei inculpatului Mîrca Constantin, pentru a putea fi stabilit aportul inculpatului Mîrca Constantin la cultivarea acestora; 14 - 143 plante mici de cânepă au fost ridicate de către organul de urmărire penală fără rădăcini, fapt prin care a fost distrus potențialul informativ al acestor probe, considerente din care nu poate fi luat ca bază în susținerea învinuirii raportul de constatare tehnico-științifică din 20.08.2012 întocmit de specialistul- criminalist al BTC CRP Căușeni, L. Culicovschi în partea constatării cantitative a numărului de plante de cânepă din cele 143 fragmente de plante de cînepă prezentate de organul de urmărire penală. Astfel, Colegiul lărgit atrage atenția asupra unei circumstanțe relevante, pe care instanța de apel n-a elucidat-o cu certitudine, recalificând acțiunile inculpatului de la art. 217 alin. (4) Cod penal în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, și anume: au fost sau nu cultivate, de către inculpat, 143 de plante de cânepă, ridicate în cadrul urmăririi penale, ținând cont de următoarele aspecte: 1) Inculpatul Mîrca C. a menționat în declarațiile depuse, că plantele în cauză au fost cosite în prezența sa. Totodată, Colegiul lărgit atestă, că legalitatea procesului verbal de cercetare la fața locului, care a avut loc în cadrul percheziției de la domiciliul inculpatului Mîrca Constantin din 14.08.2012, în cadrul căreia au fost depistate și ridicate inclusiv 143 plante verzi din partea dreaptă a saraiului (f. d. 12-14, 16-17 vol. I), nu a fost contestat de partea apărării, în ordinea stabilită. La fel, nu a fost contestat nici raportul de constatare tehnico-științifică. Astfel, probele menționate nu pot fi puse la îndoială din simplu motiv că 143 plante mici de cânepă au fost ridicate de către organul de urmărire penală fără rădăcini, deoarece a fost distrus potențialul informativ al acestor probe. Or, potrivit jurisprudenței CEDO, probele obținute într-un mod ilegal nu constituie în sine о încălcare a dreptului inculpatului la un proces echitabil. Astfel, CEDO a precizat, în cazul Schenk c. Elveției (hotărârea din 12 iulie 1988), că utilizarea unei înregistrări ce poartă semnele ilegalității, din motiv că nu a fost ordonată de către judecătorul de instrucție, nu este о încălcare a unui proces echitabil, deoarece apărarea a avut posibilitatea de a contesta autenticitatea înregistrărilor în termenii și modul stabilit prin lege. În acest context, se menționează, că prin prisma art. 251 alin.(4) Cod de procedură penală, inculpatul poate invoca nulitatea relativă a actelor procedurale, dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii - când partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale - când partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată - când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță. Potrivit prevederilor art. 95 Cod de procedură penală, partea apărării poate invoca la etapa urmăririi penale chestiunea admisibilității datelor în calitate de probe pe care o decide „…organul de urmărire penală, din oficiu sau la cererea părților, ori, după caz, instanța de judecată”. 15 2) Instanța de apel, concluzionând că procurorul nu a probat învinuirea adusă inculpatului în sensul cultivării de către inculpat a 143 plante de cînepă, în acest aspect nu a dat apreciere următoarelor probe prezentate de procuror: - declarațiile martorului Roșca Anatolie care în ședința instanței de apel a declarat: „...casa lui Mîrca Constantin, care se află la marginea s. Fîrlădeni, lângă pădure. În curtea casei sale au fost depistate 4 sau 5 plante mari de cânepă, care se observa că au fost îngrijite. Percheziția în casa lui Mîrca Constantin a fost efectuată în prezența acestuia, alte persoane la acel moment nu au fost. Plantele de cânepă au fost depistate în curtea casei, aceste tufe aveau o înălțime de 2m, la una din tulpini se afla furtunul de apă, astfel era vizibil că cineva le îngrijește. Gospodăria respectivă nu avea poartă și gard din partea grădinii. Polițiștii au putut intra în curte, numai când a venit Mîrca Constantin. Referitor la plantele de cânepă, Mîrca Constantin a comunicat că de casa lui a avut grijă și Guțu Anatol, care s-a ocupat de creșterea cânepei, care ulterior a și decedat. Grădina nu era îngrijită, era și buruiană și alte plante de cânepă care erau după șoproanele de lemn. Cânepa creștea între viță-de-vie. La acel moment casa era locuibilă, pe masă erau alimente. Gospodăria lui Mîrca Constantin nu este îngrădită pe tot perimetrul, adică nu este gard din partea pădurii. Pădurea e pe partea dreaptă, iar cânepa creștea pe partea stângă. Pe lângă faptul că cele cinci plante au fost udate ele au fost legate cu frânghie și sprijinite de șopron, adică era vizibil faptul că sunt îngrijite "; - declarațiile martorului Oboroceanu Valeriu, care în ședința instanței de apel a declarat: „... după percheziționarea casei au depistat tufele de cânepă, la care a fost tras furtunul de apă. Casa se află la marginea pădurii, gard nu are, iar cânepa se afla lângă șopronul unde se păstrau lemnele. Cinci tufe erau îngrijite, și pe unde trecea câinele. O parte din tufe s-au nimicit, altele au fost ridicate. Grădina casei este situată mai la vale de casă unde au fost găsite mai multe plante de cânepă, dar au considerat că trebuie ridicate doar acele care au fost îngrijite. Pe lângă acele 5 tufe, au mai fost ridicate și plante mai subțiri de lîngă șopronul cu lemne. Tufele respective au fost smulse "; - declarațiile martorului Domenti Tudor, care în ședința instanței de apel a declarat: „... în curte au fost găsite plante de cânepă care erau bine îngrijite și irigate, iar în grădină au fost găsite mai multe plante de cânepă care nu erau irigate. Casa lui Mîrca Constantin este amplasată la marginea s. Fîrlădeni, lângă pădure. Plantele de cânepă depistate în curte erau masive, fiind îngrijite. În momentul efectuării percheziției Mîrca Constantin se afla în cutea casei și tăia lemne. Plantele de cânepă îngrijite se aflau la 10 m., de la casă, iar celelalte plante deja au fost depistate în grădină. Din partea de la deal nu are gard, acolo este pădure. Mîrca Constantin a spus că locuiește la Chișinău și uneori mai vine prin 16 sat, cine îngrijea de cânepă el nu cunoaște. Nu le-a strivit mai devreme, pentru că nu sunt ale lui. În curtea respectivă era un câine mare care era legat. Ofițerii dispuneau de informații precum că Mîrca Constantin este în sat, acasă, aproximativ de o lună de zile. Acesta presupune că cele cinci plante erau preconizate pentru o nouă recoltă și se afla lângă șopronul cu lemne. Era vizibil că casa este locuită. Plantele amplasate haotic se aflau nemijlocit după portița care desparte ograda și grădina”; - declarațiile martorului Dudnicov Alexandru care în ședința instanței de apel a declarat: „ ... la momentul efectuării percheziției casa era locuită, erau produse alimentare. În curtea casei au fost depistate 4-5 tufe mari de cânepă, situate la 5-6 m., de la casă, care erau îngrijit crescute, într-o linie. Pe lângă aceste tufe, la o distanță de 10 m., de la casă au mai fost depistate o mulțime de plante de cânepă crescute haotic, care nu erau îngrijite. El a întocmit procesul-verbal de percheziție la fața locului. Toate plantele au fost smulse și ridicate: și cele îngrijite, și cele neîngrijite. Aceste plante nu se vedeau de la intrarea în curte, dar când s-au apropiat de casă ele erau vizibile. În curtea casei era un câine. Suprafața de teren pe care creșteau haotic plantele de cânepă era de 5m.p. Schematic curtea de grădină se delimita printr-un gard cu înălțimea de 1-1.2 m., care delimita plantele de cânepă îngrijite de cele crescute haotic”; - procesul-verbal de cercetare la fața locului, care a avut loc în cadrul percheziției de la domiciliul inculpatului Mîrca Constantin (cu tabel fotografic) din 14.08.2012, în cadrul căreia au fost depistate și ridicate: ... - o plantă verde cu înălțimea 3m lângă un serai la 20 m de la casă; - 2 plante verzi la distanța de 1 m., una de alta; la 19 m de la casă, la distanța de 5m încă o plantă verde cu înălțimea 2,5m; o plantă fără rădăcină, cafenie, care se afla în sărai; și 143 plante verzi din partea dreaptă a saraiului (f. d. 12-14, 16-17 vol. I); - raportul de constatare tehnico-științifică din 20.08,2012, conform căruia: plantele prezentate la examinare în număr de 148, depistate și ridicate în cadrul cercetării la fața locului în gospodăria lui Mîrca Constantin, reprezintă plante de canabis, care conțin componentul narcotic activ tetrahidrocannabunol, deci se atribuie la substanțele narcotice (f. d. 56-60, vol. I); - corpurile delicte: 148 plante de cânepă (f. d. 42 vol. I); - certificatul eliberat de Primăria com. Fîrlădeni din 15.08.2012, din conținutul căruia reiese că: „conform Registrului de evidență a gospodăriilor, Mîrca Constantin este proprietarul casei de locuit amplasată pe un teren aferent cu suprafața 0,62ha (f.d.46 vol. I). Un alt aspect nemotivat în decizia instanței de apel, este excluderea din învinuire a capătului de acuzare privind cultivarea de către inculpat a 5 plante de canabis care conțin substanțe narcotice. În acest sens Colegiul lărgit menționează 17 faptul, că chiar dacă instanța de apel a ajuns la concluzia că potrivit hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006, această cantitate se atribuie la cantități mici, temei în baza cărui inculpatul nu poate fi tras la răspundere penală, însă acest fapt nu constituie temei de a exclude din învinuirea înaintată inculpatului acest capăt de acuzare, deoarece această situație urma a fi analizată prin prisma incidenței în speță cel puțin a unei contravenții, prevăzută de art.87 Cod contravențional, care prevede răspundere contravențională pentru cultivarea ilegală a plantelor ce conțin droguri, precursori și analogi ai acestora și fabricarea etnobotanicelor fără scop de înstrăinare, dacă faptele nu constituie infracțiuni. Prin urmare, Colegiul penal constată, că concluziile instanței de apel cu privire la faptul, că la caz procurorul nu a demonstrat prin probe dacă a cultivat inculpatul sau nu 143 plante de canabis, sunt pripite, deoarece instanța de apel în acest sens n-a dat apreciere tuturor probelor în conformitate cu prevederile legale, stipulate în art. 101 Cod de procedură penală. Față de cele ce preced, instanța de recurs reiterează că obligația instanței de a-și motiva hotărârea face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces echitabil. Or, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal. (Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85). Astfel, Colegiul lărgit statuează, că erorile procesuale admise de către instanța de apel, cad sub incidența prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de apel, examinând cauza, nu a ținut cont de prevederile art. 101 Cod de procedură penală și n-a respectat întocmai prevederile art. 414 și 417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, motiv pentru care decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece erorile enunțate nu pot fi corectate la această etapă, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca fondul cauzei, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual penale enunțate mai sus. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să înlăture erorile constatate mai sus, ținând cont de motivele casării deciziei atacate și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În temeiul art. 434, art. 435 alin. (1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție, 18 DECIDE : Se admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Cahul, Sîrbu Valeriu, se casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 23 decembrie 2015, în cauza penală în privința lui Mîrca Constantin Foma și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 20 octombrie 2016. Președinte Ursache Petru Judecători Toma Nadejda Nicolaev Ghenadie Timofti Vladimir Moraru Petru 19