1ra-1650/21 — art. 352 alin. 1 Cod penal

Prima instanță: 07.06.2016-02.08.2018;

Instanța de apel: 04.08.2018-14.11.2018;

Instanța de recurs ordinar: 29.01.2019-11.06.2019;

Instanța de apel: 16.07.2019-15.01.2020;

Instanța de recurs ordinar: 19.05.2020-22.07.2020;

Instanța de apel: 24.08.2020 – 24.03.2021;

Instanța de recurs ordinar: 14.07.2021 – 15.10.2021. Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție C O N S T A T Ă : 1. Prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 02 august 2018, Focșa Constantin a fost liberat de răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 352 alin. (1) Cod penal, pe motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere penală, cu încetarea procesului penal. A fost admisă parțial acțiunea civilă, cu încasarea de la Focșa Constantin în beneficiul Nataliei Panas a prejudiciului material în mărime de 32 430 lei, 4 330 euro 1 și 150 dolari SUA, conform cursului oficial al BNM din data executării hotărârii, a prejudiciului moral în mărime de 5000 lei și a cheltuielilor pentru asistență juridică – 2100 lei. 2. Potrivit sentinței s-a constatat că Focșa Constantin, în perioada cuprinsă între anul 2010 și luna februarie 2016, intenționat, exercitând în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite, un drept de proprietate presupus asupra mai multor bunuri, depozitate în casa amplasată în XXXXX, ce aparține cu drept de proprietate fostei sale concubine Panas Natalia, samavolnic, fără permisiunea proprietarei, în executarea aceleiași intenții infracționale unice, a intrat de mai multe ori în locuința ultimei, de unde ilegal a ridicat următoarele bunuri, care îi aparțin părții vătămate și anume: un frigider de model „Atlant” la preț de 10 000 lei, o mașină de spălat de model „Samsung”, la preț de 6 000 lei, o mașină de copt pâine de model „Alice” la preț de 70 euro, o mașină de feliat mezelurile la preț de 390 euro, o mașină de ambalat produse alimentare la preț de 150 euro, o mașină de uscat rufele la preț de 130 euro, o mașină electrică de râșnit cafeaua de model „Moulinex”, la preț de 35 euro, o mașină electrică de tocat carnea la preț de 50 euro, o mașină electrică de cusut la preț de 500 euro, un aspirator de model „Samsung” la preț de 1200 lei, un fier de călcat la preț de 170 euro, o masă de călcat rufele la preț de 400 lei, un suport pentru uscat rufe la preț de 300 lei, o rolă electrică la preț de 350 euro, un cuptor cu microunde la preț de 120 euro, un blender (mixer) de model „Moulinex” la preț de 30 euro, un mixer de model „Moulinex”, la preț de 50 euro, patru seturi de albituri de iarnă de diferite culori (bej, albe) la preț de 100 euro fiecare, în total 400 euro, un set de șase cratițe din inox, la preț de 380 euro, 50 farfurii de diferite dimensiuni la preț de 60 lei fiecare, în total 3600 lei, un set de patru tigăi la preț de 165 euro, 24 platouri de bucătărie la preț de 90 lei fiecare, în total 2164 lei, trei vaze din cristal de diferite dimensiuni, la prețul de 30, 60 și 90 euro fiecare, în total 180 euro, trei vaze din cristal la prețul de 200 lei fiecare, în total 600 lei, două seturi de pahare de dimensiuni mici, a câte șase bucăți în set, la preț de 300 lei fiecare, în total 600 lei, două seturi de pahare de dimensiuni mari a câte șase bucăți în set, la preț de 300 lei fiecare, în total 600 lei, un set de linguri, furculițe și cuțite la preț de 170 euro, un set de linguri, furculițe și cuțite la preț de 40 euro, două seturi de cuțite de servit în număr de 12 bucăți în set, la preț de 15 euro fiecare, în total 33 euro, un set de cuțite de bucătărie de masă, la preț de 800 lei, un set de linguri din inox, în număr de 12 bucăți la preț de 24 euro, un set de 12 furculițe din inox, la preț de 24 euro, un set de 12 furculițe de desert din inox, la preț de 12 euro, un set de linguri de desert din inox, în număr de 12 bucăți la preț de 12 euro, un set de 12 linguri de ceai confecționate din inox la preț de 12 euro, un set de 12 linguri pentru cafea, confecționate din inox, la preț de 10 euro, un set de 12 cuțite confecționate din inox, la preț de 24 euro, un set de 4 boluri din sticlă, transparente, la preț de 130 euro, un set de recipiente de păstrat alimentele în număr de 80 bucăți, la preț de 40 euro, două casetofoane auto la preț de 50 euro fiecare, în total 100 euro, 5 cuverturi de diferite culori, la preț de 800 lei fiecare, în total 4 000 lei, 3 cuverturi de diferite mărimi și culori la preț de 50 euro pentru o bucată, la preț total de 150 euro, 2 seturi de plapume cu 2 perne în set, la preț 2 de 800 lei fiecare set, în total 1600 lei, 140 sticle de coniac „Cvint” la preț de 100 lei sticla, la preț total de 14000 lei, un lanț din aur cu cruciuliță la preț de 2800 lei, o brățară confecționată din platină cu aur la preț de 480 euro, un inel din aur cu perlă și diamante la preț de 450 euro, un dormitor, o pompă de apă la preț de 3800 lei, 13 casete video la preț de 50 lei fiecare, în total 650 lei, două seturi identice de linguri și furculițe la preț de 100 lei fiecare, în total 200 lei, o cuvertură la preț de 100 euro, o icoană în ulei cu chipul „Maicii Domnului” la preț de 1500 lei, o cuvertură de dimensiuni mici cu inscripția „Comfort” la preț de 100 lei, o plapumă de culoare albastră de lână la preț de 600 lei, un set de albituri foste în folosință la preț de 200 lei, un costum pentru femei de culoare neagră la preț de 150 dolari, un set de două ștergare la preț de 60 lei, o rochie pentru femei la preț de 300 lei, o broboadă de culoare neagră cu flori la preț de 50 lei, două pulovere pentru femei la prețul de 30 și 50 euro, în total 80 euro, un aparat de fotografiat de model „SKINA” la preț de 300 lei, un frigider pentru automobil de model „SUN” la preț de 50 euro, cauzându-i prejudiciu material în sumă de 56 420 lei; 5 508 euro echivalent a 123 324 lei și 150 dolari SUA echivalent a 3 076 lei. De către organul de urmărire penală acțiunile inculpatului Focșa Constantin au fost calificate în baza art. 352 alin. (3) lit. d) Cod penal, după indicele calificative – samavolnicia, adică exercitarea unui drept presupus în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite, dacă s-au cauzat daune în proporții deosebit de mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei fizice. 3. Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1 Avocatul Onică Boris și inculpatul Focșa Constantin, solicitând rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei soluții noi de achitare a inculpatului, din lipsa în acțiunile lui a elementelor infracțiunii de samavolnicie. Apelanții au invocat că instanța nefondat a pus la baza hotărârii adoptate declarațiile neprobate ale victimei privind procurarea de una singură și din contul mijloacelor bănești proprii a imobilului din sat, precum și a bunurilor materiale, pretinse a fi însușite samavolnic, fără date obiective despre existența lor de facto. Din anul 2011, de când nu mai concubinează cu partea vătămată, inculpatul nu a mai avut acces la imobil, lacătul de la ușa căruia a fost înlocuit, fapt despre care au relatat și martorii Bruma L., Diaceoc Z. și Focșa I. Sticlele de divin depistate în domiciliul părinților inculpatului au fost pregătite pentru nunta fiicei, iar, costul de facto al frigiderului „Atlant” a fost de 4 800 lei și a mașinii de spălat - 4 700 lei. 3.2 Inculpatul Focșa Constantin a depus apel suplimentar, solicitând achitarea lui, în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, pentru că fapta nu întrunește elementele samavolniciei, prin ce ar fi pretins sau intenționa de a-și revendica dreptul său asupra bunurilor, aflate în posesia victimei. Or, a concubinat cu partea vătămată Panas Natalia în perioada anilor 1986 - 2010 și au locuit împreună în casa părinților săi, având buget comun și bunuri procurate din el. Ulterior, în anul 1997 a fost procurată o casă în vecinătate, dreptul de proprietate fiind înregistrat după Panas Natalia, ea fiind predestinată pentru deschiderea unui magazin alimentar, însă, după revenirea ultimei din Italia în anul 2010, i-a fost schimbat lacătul de la ușa de intrare, 3 cheile aflându-se la păstrare la fiica Cristina, fapt ce poate fi confirmat prin depozițiile martorului Ciucium Valentin, astfel, nu a mai avut acces la acest imobil. Bunurile ridicate în urma percheziției din 04 martie 2016 au procurate în perioada concubinajului, soarta lor nefiindu-i cunoscută, fapt pentru care solicită aprecierea critică a depozițiilor vecinilor Vovc Andriana și Vovc Vitalie cu care se află în relații ostile, fiica Focșa Cristina depunând declarații sub influența victimei Panas Natalia, a cărei acuzații nu sunt altceva decât o răzbunare pentru concubinajul cu o altă femeie. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 14 noiembrie 2018, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința. 4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că, deși inculpatul Focșa Constantin neagă cu înverșunare comiterea samavolniciei, totuși, vinovăția acestuia și-a găsit deplină confirmare prin probele administrate pe dosar, ce au servit obiect de cercetare judecătorească în instanța de fond, fiind suplimentar verificate și în instanța de apel, cu includerea lor în conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată. Drept urmare, instanța de apel a reținut că statuarea corectă de către instanța de fond la baza verdictului judiciar a probelor verbale și materiale, administrate pe caz de către organul de urmărire penală, care printr-o apreciere obiectivă și coroborare reciprocă, vin să confirme vinovăția lui Focșa Constantin în fapta imputată și anume, declarațiile părții vătămate Panas N. și a martorilor Focșa C., Vovc A., Vovc V., Ciucium V., Focșa I., Diaceoc Z., Bruma L., procesului-verbal de cercetare la fața locului din 12 iunie 2016, fiind supus cercetării domiciliul ce aparține victimei Panas Natalia din localitatea XXXXX, unde au fost depistate mai multe cutii din carton, ce erau pustii, anexându-se planșa fotografică. Astfel, în rezultatul efectuării percheziției din 04 martie 2016, la domiciliul lui Focșa Constantin au fost depistate și ridicate bunuri ce aparțin Nataliei Panas. Contrar punctului de vedere exprimat de partea apărării ce pledează pentru achitarea inculpatului, instanța de apel, în deplin acord cu instanța de fond, a apreciat că partea acuzării a prezentat probe incontestabile în confirmarea vinovăției inculpatului în cele incriminate, fiind corectă concluzia instanței de fond privind determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței de infracțiune în baza art. 352 Cod penal, ca samavolnicie, adică exercitarea unui drept presupus legitim în mod arbitrar, prin încălcarea ordinii stabilite, cu cauzarea de daune în proporții mari drepturilor și intereselor legitime ocrotite de lege ale persoanei fizice. Instanța de apel a mai reținut temeinicia concluziei judiciare privind existența în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale componenței de infracțiune de samavolnicie, or, acesta prin acțiuni de exercitare a unui drept presupus, în mod arbitrar a luat în mod samavolnic bunurile, ce aparțin fostei concubini Natalia Panas, procurate de ea personal din mijloacele financiare acumulate ca urmare a activității sale, timp îndelungat în străinătate, pe care le-a depozitat în locuința ce-i aparține cu drept de proprietate. 4 Respectiv, având la bază probatoriul administrat, instanța de apel nu a putut accepta argumentul inculpatului privind procurarea în cea mai mare parte de sine stătător, precum și în comun cu partea vătămată a bunurilor depistate și ridicate din locuința sa în cadrul percheziției din 04 martie 2016, în lipsa documentelor de însoțire și decalajul dintre venitul său real și cel al părții vătămate, nereușind să demonstreze că ar fi avut reala posibilitate de achiziționare a bunurilor, în lipsa bonurilor de plată ce ar atesta temeinicia afirmației precum că, costul de facto al frigiderului „Atlant” este de 4800 lei, iar a mașinii de spălat de 4700 lei. La fel, în combaterea alegației precum că Panas Natalia a constatat lipsa bunurilor abia în anul 2016, deși revenea în țară de cel puțin două ori pe an, instanța de apel a reținut depozițiile ei, unde a precizat că la reîntoarcerea în Republica Moldova, nu locuia în casa pe care o deține în proprietate, inclusiv ale inculpatului, care a menționat că din anul 2011 nu a avut careva contact cu Panas Natalia, fapt pentru care sunt credibile mențiunile celei din urmă, că a depistat lipsa obiectelor în anul 2016. De altfel, versiunea inculpatului referitor la prezența unei răzbunări din partea fostei concubini și a fiicei, nu are niciun suport factual, la fel ca și solicitarea sesizării datelor cu caracter personal privind starea sănătății martorului Vovc A., care fiind audiată de către organul de urmărire penală și instanța de fond, nu a stârnit suspecții referitor la caracterul inadecvat al declarațiilor făcute, ce se coraportă cu întregul probatoriu administrat la caz, fapt pentru care instanța de apel a și respins respectiva solicitare ca fiind vădit nefondată. Totodată, instanța de apel a menționat că organul de urmărire penală a încadrat acțiunile inculpatului în componența infracțiunii prevăzute de art. 352 alin. (3) lit. d) Cod penal în prezența indicilor calificativi „samavolnicia, adică exercitarea unui drept presupus în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite, dacă s-au cauzat daune în proporții deosebit de mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei fizice”. Însă, la data examinării cauzei (02.08.2018) au intervenit modificări operate la art. 126 Codul penal prin Legea nr. 207 din 29.07.2016 (în vigoare din 07.11.2016) potrivit cărora, se consideră proporții deosebit de mari (ca element constitutiv al laturii obiective a componenței de samavolnicie) valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depășește 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei. În acest sens, instanța de fond, deși, corect a considerat necesar de a calcula cuantumul prejudiciului material reieșind din salariul mediu lunar pe economie, prognozat prin Hotărârea Guvernului, însă, greșit l-a calculat în baza Hotărârii Guvernului nr. 54 din 17.01.2018 în mărime de 6 150 lei, pe când urma să-l calculeze în baza Hotărârii Guvernului nr. 879 din 23.12.2015, referindu-se la cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2016, când au fost depistate acțiunile infracționale și la care se referă acuzarea, acesta fiind de 5 050 lei, ce înmulțit la 40 formează 202 000 lei, pe când dauna cauzată prin infracțiune constituie 56 420 5 lei; 5 580 euro, echivalent a 123 324 lei și 150 dolari SUA, echivalent a 3 076 lei, la suma totală de 182 820 lei, ce conform modificărilor operate în lege menționate mai sus, nu mai constituie proporții deosebit de mari, respectiva concretizare nefiind temei pentru reîncadrarea acțiunilor sau desfacerea sentinței. Deci, din momentul în care cuantumul prejudiciului cauzat prin infracțiune nu mai constituie proporții deosebit de mari, instanța de apel a reținut că prima instanță întemeiat a dispus recalificarea acțiunilor inculpatului de la lit. d) alin. (3) la alin. (1) art. 352 Cod penal cu calificativele samavolnicia, adică exercitarea unui drept presupus în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite, dacă s-au cauzat daune în proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei fizice. Totodată, în viziunea instanței de apel, instanța de fond corect a dispus liberarea de răspundere penală a inculpatului din motivul expirării termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere penală pentru comiterea cu intenție a unei infracțiuni din categoria celor ușoare, cu aplicarea dispozițiilor art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, potrivit cărora, în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 275 pct. 5)-9), 285 alin. (1) pct. 1), 2), 4), 5), precum și în cazurile prevăzute în art. 53-60 Cod penal, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă. 5. Decizia instanței de apel a fost contestată cu recurs ordinar de către avocatul Corolevschi Maria în numele inculpatului, care a solicitat casarea hotărârilor judecătorești adoptate în cauză cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Focșa Constantin să fie achitat. 6. Prin decizia din 11 iunie 2019 a Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul ordinat declarat de către avocatul Corolevschi Maria în numele inculpatului, casată total decizia din 14 noiembrie 2018 a Colegiului penal al Curții de Apel Bălți și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. 6.1. Colegiul penal lărgit a reținut că instanța de apel, la judecarea cauzei, nu a examinat-o sub toate aspectele și nu a dat răspuns la motivele esențiale invocate de avocatul Onică Boris și inculpatul Focșa Constantin în ordine de apel. Instanța de recurs a statuat asupra acestor concluzii în urma analizei hotărârii judecătorești contestate, în raport cu motivele invocate de apelanți în prezenta speță, menționate și în recurs, unde au fost puse pentru discuție în instanța de apel, inclusiv câteva argumente principale cum ar fi: - partea vătămată Panas Natalia a indicat cu certitudine că prețurile la bunurile, de care este învinuit că Focșa Constantin a deposedat-o, sunt stabilite de ea însăși. Documente de însoțire și bonuri de plată nu are și nu sunt anexate la dosar; - nefiind anexate bonuri de plată, acte de proveniență și apartenență a bunurilor din litigiu și probe ale părții vătămate Panas Natalia despre venitul său și aportul la procurarea acestor bunuri, instanța de fond soluționează acțiunea civilă motivând prin propria convingere, fără careva probe; 6 - în motivarea sentinței, instanța nu a dat nici o apreciere declarațiilor martorului Ciucium Valentin or, aceste declarații sunt esențiale speței, prin faptul că la locul presupusei fapte nu au existat semne de spargere. Instanța, în motivarea sentinței, nu a argumentat în nici un fel faptul că, inculpatul ar fi avut în posesie cheile noi de la casă. Astfel, nu este demonstrată legătura cauzală dintre presupusele acțiuni ale inculpatului și faptul că pătrunderea s-ar fi comis nu prin spargere, dar prin acces liber - cu utilizarea cheii de la lacăt; - inculpatul din start a comunicat ca din anul 2010 nu a posedat cheile de la casa Nataliei Panas și tot de atunci nu a mai intrat în acea casă. Mai mult ca atât, aceste chei nu au fost depistate nici în cadrul percheziției, care s-a efectuat la domiciliul inculpatului la data de 04 martie 2016; - referitor la acțiunea procesuală - percheziția din data de 04 martie 2016, instanța a adoptat o poziție simplistă și comodă în vederea învinuirii lui Focșa Constantin și anume: dacă au fost găsite la inculpat bunuri indicate în rechizitoriu, înseamnă că el le-a sustras (luat ilegal); - partea vătămată împreună cu fiica sa au folosit organul de urmărire penală, procurorul, pentru a-și realiza scopul, astfel ocolind procedura de partajare legală a bunurilor, prin intermediul percheziției, au fost ridicate aproape toate bunurile din casa lui Focșa Constantin și transmise absolut nejustificat în posesia Nataliei Panas. Pe lângă aceasta a mai imputat inculpatului încă o sumedenie de bunuri, despre existența cărora, acesta nu a cunoscut niciodată, contravaloarea cărora, la fel a fost încasată de la inculpat prin sentința contestată. Din toate aceste bunuri (descrise în rechizitoriu dar care nu au fost depistate în cadrul percheziției), nu a fost prezentată nicio probă materială, niciun cec, nicio factură, niciun pașaport tehnic sau act de garanție, nicio poză care să confirme existența acestora și valoarea lor; - bunurile ridicate în urma percheziției, însăși instanța, cu referire la declarațiile părții vătămate, a confirmat în majoritatea cazurilor că aceste bunuri au fost procurate în perioada concubinajului, adică până în anul 2010; - neavând dovezi privind procurarea acestor bunuri, Panas Natalia a folosit această cale din interes meschin și răzbunare, întrucât inculpatul a dorit să-și creeze altă familie. Cu cât a contribuit Panas Natalia la agonisirea averii și cu cât a contribuit Focșa Constantin, nu a fost determinat. Aportul financiar nu a fost probat nici de Panas Natalia, nici de Focșa Constantin, întrucât lucrurile procurate erau în interesul fiicei lor, pentru nuntă, Focșa Constantin niciodată nu a pretins la aceste obiecte; - nu au fost date aprecierii declarațiile părții vătămate, precum că a depistat dispariția bunurilor abia în februarie 2016, cu toate că în toată această perioadă venea acasă, în s. XXXXX de cel puțin 2 ori pe an. Din 2010 pînă în 2016, nu a observat ca au dispărut bunurile din casa sa: bijuterii prețioase și obiecte voluminoase, cum ar fi frigiderul, mașina de spălat. Mai mult ca atît casa dată era vizitată și de fiica sa, care la fel avea un set de chei după cum a confirmat ea însăși; - instanța nu și-a argumentat poziția privind modul de intrare după încetarea concubinajului, a inculpatului, în casa părții vătămate, dacă însuși martorul Focșa 7 Cristina nu a fost în stare să argumenteze cum cheile noi de la casă au ajuns în posesia lui Focșa Constantin; - instanța a luat o poziție părtinitoare și intenționat a evitat să precizeze că Focșa Constantin a avut chei de la casă doar până în 2010-2011, ulterior, dânsul nu a avut acces la intrarea în casă, circumstanță confirmată prin declarațiile martorului Ciucium Valentin și ale Nataliei Panas; - în speță nu s-a invocat niciodată faptul că inculpatul ar fi pretins sau a avut intenția să-și revendice drepturile sale asupra bunurilor care s-ar fi aflat în posesia părții vătămate. Astfel, nici în rechizitoriu, nici în sentință nu s-a argumentat faptul exercitării de către inculpat în mod arbitrar, a unui drept al său, cel mai probabil în contextul partajului bunurilor comune ale foștilor concubini. Din materialele cauzei rezultă că Focșa Constantin niciodată nu i-a comunicat lui Panas Natalia că intenționează să-și revindece bunurile sale și nici nu au discutat despre partajarea acestor bunuri, mai mult ca atât nici nu cunoștea de existența multora din ele. În opinia Colegiului penal lărgit, argumentele enunțate mai sus constituie fondul apelului și asupra cărora instanța de apel era obligată să se pronunțe motivat, deoarece în viziunea apelanților, aceste motive ar putea răsturna soluția adoptată de prima instanță și afecta temeinicia acestei hotărâri. De asemenea, instanța de apel nu s-a expus asupra principalelor motive invocate în apeluri referitor la costul bunurilor și argumentele inculpatului și ale avocatului acestuia, precum că erau bunuri procurate în comun și dacă în speță nu sunt prezente relații civile. 7. Prin decizia din 15 ianuarie 2020 a Colegiului penal al Curții de Apel Bălți, au fost admise apelul comun declarat de avocatul Onică Boris și inculpatul Focșa Constantin și apelul inculpatului, cu casarea sentinței din 02 august 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Central și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Focșa Constantin, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 352 alin. (3) lit. d) Cod penal, a fost achitat pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. 7.1. Instanța de apel, analizând materialele cauzei în raport cu declarațiile lui Focșa Constantin, declarațiile părții vătămate Panas Natalia și ale martorilor făcute în cadrul ședințelor de judecată, a constatat că în cauza dată nu atestă exercitarea arbitrată de către Focșa Constantin a unui drept, manifestată prin faptele descrise în rechizitoriu, ceea ce duce implicit la inadmisibilitatea tragerii la răspundere penală. Fapta prejudiciabilă (fapta materială) reprezintă semnul principal al laturii obiective și constă din actul de conduită interzis. Prin urmare, „lipsa” semnului material (faptei prejudiciabile) al laturii obiective a infracțiunii înseamnă inexistența faptei incriminate, în sensul explicat mai sus. Colegiul penal a reținut că la materialele cauzei penale, nu au fost administrate probe pertinente, concludente și verosimile care să dovedească întreprinderea de către inculpat a acțiunilor ilicite potrivit dispoziției normei penale ce incriminează fapta de samavolnicie. 8 Reieșind din ansamblul probelor administrate și cercetate în instanța de fond și suplimentar în instanța de apel, Colegiul penal a conchis asupra incapacității acestora de a dovedi faptul comiterii de către Focșa Constantin a infracțiunii de samavolnicie și anume, a ridicării ilegale de către inculpat, în perioada cuprinsă între anul 2010 și luna februarie 2016, a mai multor bunuri, enumerate conform rechizitoriului, care din spusele părții vătămate au fost depozitate în casa amplasată în XXXXX, ce aparține cu drept de proprietate Nataliei Panas. În acest sens, instanța de apel a reținut declarațiile martorului Vovc Andriana, care a declarat că nu știe ce obiecte se păstrau în casa dată, dar după cum se auzea și se vedea, a înțeles că era mobilă și după cum Focșa Constantin zicea ”încet, încet să nu se strice.” Potrivit declarațiilor martorului în cauză, nu se atestă circumstanțele faptei inculpatului reținute potrivit rechizitoriului și sentinței emise în prima instanță. De comun cu declarațiile martorului Vovc Andriana, instanța de fond a pus la baza învinuirii inculpatului și declarațiile martorului Vovc Vitalie, Focșa Fenea, Focșa Ion, precum și procesul-verbal de cercetare la fața locului din 12.05.2016, procesul- verbal de percheziție din 04.03.2016. Cercetând aceste probe în instanța de apel, în coroborare cu alte probe prezente pe cauză, Colegiul penal a atestat că circumstanțele stabilite de acestea, nu dovedesc faptul intrării de mai multe ori a inculpatului Focșa Constantin în casa părții vătămate și ridicarea unor bunuri din cele nominalizate de partea vătămată. Colegiul penal a admis temeinicia argumentelor aduse de apelanți împotriva sentinței instanței de fond din 02.08.2018, conform cărora prima instanță nu a înlăturat, prin confirmare sau infirmare, dubiile cu privire la modul de intrare a inculpatului Focșa Constantin în casa din XXXXX, în care partea vătămată pretinde că au fost depozitate bunuri. Respectiv, nu s-a demonstrat prin probe pertinente veridicitatea învinuirii aduse pe marginea faptelor inculpatului constatate de prima instanță, or, din probele cercetate și reținute de instanța de fond, puse la baza învinuirii inculpatului Focșa Constantin în comiterea infracțiunii, nu se atestă existența faptei ilicite prevăzute de art.352 alin.(1) Cod penal. Astfel, Colegiul penal a considerat că instanța de fond a ajuns la concluzia eronată precum că acțiunile inculpatului se încadrează în componența de infracțiune prevăzută de art.352 alin. (1) Cod penal, din presupusele fapte comise de inculpat, instanța de fond nici nu a indicat care anume drept legitim sau presupus ca fiind așa, a exercitat Focșa Constantin.

Decizia instanței de apel a fost contestată cu recurs ordinar de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Pasat Natalia și avocatul părții vătămate Pasat Natalia, solicitând casarea totală a deciziei și menținerea sentinței primei instanțe.

Prin decizia din 21 iulie 2020 a Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție au fost admise recursurile ordinare declarate de către procuror și avocatul părții vătămate și a fost casată total decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 9 9.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs, chiar dacă nu a fost sesizată de recurenți referitor la încălcarea dreptului părții vătămate de a participa efectiv la procesul penal ce o vizează, a reținut această încălcare deoarece din lecturarea procesului-verbal al ședințelor de judecată rezultă că Panas Natalia nu a fost prezentă la termenele stabilite de instanța de apel, nu a înștiințat despre o eventuală imposibilitate a prezentării, drepturile și interesele acesteia i-au fost apărate de avocatul ales și judecând apelurile apărării, instanța de apel nu și-a onorat obligațiunea de a pune în discuție chestiunea judecării cauzei în lipsa părți citate, nu a ascultat opinia părților prezente asupra acestei chestiuni și nu a decis printr-o încheiere protocolară motivată examinarea în lipsă. Or, art. 60 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală enunță dreptul părții vătămate de a participa la ședința de judecată, iar potrivit cu art. 323 alin. (2) Cod de procedură penală judecarea cauzei, în instanța de apel se desfășoară cu participarea părții vătămate, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. Conform apelurilor, apărarea a criticat veridicitatea și temeinicia celor declarate de partea vătămată. Cu toate acestea, instanța de apel nu a asigurat prezența părții vătămate în ședința de judecată și nu a audiat-o, în vederea respectării principiului contradictorialității și nemijlocirii. De asemenea, din procesul-verbal al ședinței de judecată rezultă și că apărarea a solicitat audierea martorilor Focșa Cristina și Vovc Andriana și instanța a pus în discuție cererea, însă, a refuzat-o fără a-și motiva concluzia. În contextul nerespectării procedurii rejudecării apelului, se menționează și că instanța nu a audiat inculpatul în raport cu fapta incriminată, dar s-a limitat doar la ascultarea asupra temeiurilor apelurilor, ceea ce contravine spiritului art. 6 CEDO potrivit căruia procedura nu are un caracter echitabil dacă instanța de control, ce reanalizează o cauză în fapt și drept și studiază în ansamblu problema vinovăției sau nevinovăției, nu apreciază direct declarațiile persoanei acuzate, părții vătămate și martorilor, fiindcă numai principiul nemijlocirii permite instanței să perceapă direct faptele și împrejurările relatate de părți sau martori, precum și reacțiile acestora la întrebările adresate. Colegiul penal lărgit a mai indicat că instanța de apel, în rezultatul judecării apelurilor, urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, în coroborare cu probele administrate, pe care urma să le aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau respingerea altora. Însă, contrar acestor prevederi legale, instanța de apel s-a pronunțat insuficient de clar asupra admisibilității sau inadmisibilității probelor administrate și cercetate, selectiv reținând conținutul unor probe la formarea concluziilor sale, fără a efectua o analiză mai amplă, ținând cont și de alte aspecte ce rezultă din conținutul ansamblului probator. Mai mult ca atât, instanța de apel în decizie doar a făcut o enumerare a probelor, fără a descrie conținutul tuturora și a dat prioritate declarațiilor inculpatului făcute în instanță, fără a le corobora cu ansamblul probator, inclusiv cu declarațiile făcute de Focșa Constantin în calitate de învinuit, în prezența apărătorului, de vreme ce după 10 administrarea întregului probatoriu, instanța de judecată stabilește adevărul evaluând în acest scop atât mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale cât și pe cele din cursul judecății. Colegiul penal lărgit a menționat că, instanța de apel a pronunțat o hotărâre de achitare pe motiv că nu există fapta infracțională, pe când partea vătămată, martorii Focșa Cristina și Vovc Andriana au indicat la faptul scoaterii bunurilor din casa părții vătămate și transportarea acestora, cum ulterior s-a constatat, în urma efectuării percheziției, în casa inculpatului. Adoptând soluția de achitare, instanța, fără apreciere, a lăsat și declarațiile făcute de Focșa Constantin în calitate de învinuit, a căror conținut a fost confirmat prin semnătura ultimilor și prin mențiunea „totul este scris din cuvintele mele corect, adăugiri nu am, declarațiile le-am dat benevol” și potrivit cărora bunurile depistate la el în timpul percheziției aparțin părții vătămate, o parte din ele fiind trimise din Italia, el depozitându-le în podul casei sale pentru a nu fi sustrase de terțe persoane, susținute, de altfel, și în cadrul confruntării efectuate între Focșa Constantin și Panas Natalia. Totodată, soluționând cauza instanța de apel nu s-a pronunțat în privința acțiunii civile și nu a soluționat chestiunea cu privire la soarta corpurilor delicte, în conformitate cu prevederile art. 385 alin. (1) pct. 10 ) și 13) Cod de procedură penală, o motivare asupra acestor chestiuni neconținându-se în partea descriptivă a hotărârii, iar în partea descriptivă nefiind făcută mențiune cu privire la admiterea/respingerea acțiunii civile, care este soarta corpurilor delicte sau că se mențin dispozițiile sentinței în această parte.

Prin decizia din 24 martie 2021 a Colegiului penal al Curții de Apel Bălți au fost admise apelurile declarate de avocatul Onică Boris și inculpatul Focșa Constantin, casată parțial sentința din 02 august 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, din alte motive, din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Focșa Constantin a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 352 alin. (1) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă penală în temeiul expirării termenului de prescripție prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute. 10.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, judecând cauza penală, instanța de fond a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Focșa Constantin și încadrând just acțiunile inculpatului în baza dispozițiilor art. 352 alin. (1) Cod penal – samavolnicia, reținând astfel în sarcina inculpatului Focșa Constantin săvârșirea acestei infracțiuni. Totodată, Colegiul penal a conchis că instanța de fond nu a ținut cont în deplină măsură de normele procesuale ce țin de întocmirea sentinței prevăzute de art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, potrivit căruia partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind 11 dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii. Astfel, instanța de fond la descrierea și constatarea faptei infracționale comise de către Focșa Constantin a omis indicarea unui abzaț din învinuirea adusă inculpatului ce ține de suma totală a prejudiciului cauzat Nataliei Panas. Instanța de apel a constatat că prin acțiunile sale samavolnice, Focșa Constantin a cauzat daune în proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale Nataliei Panas, în sumă totală de 56 420 de lei și 5508 de euro (echivalentul sumei de 123 324 de lei) și 150 de dolari SUA (echivalentul sumei de 3076 de lei). În această ordine de idei, Colegiul penal a notat că instanța de fond, reîncadrând acțiunile lui Focșa Constantin de la alin. (3) lit. d) Cod penal la alin. (1) art. 352 Cod penal, a reținut modificările operate la art. 126 Cod penal prin Legea nr. 207 din 29.07.2016 (în vigoare din 07.11.2016), constatând că prejudiciul cauzat părții vătămate Panas Natalia în mărime totală de 182 814 de lei nu se încadrează în proporții deosebit de mari, deoarece nu depășește 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin Hotărâre de Guvern, în vigoare la momentul săvârșirii faptei și prin aplicarea principiului retroactivității legii penale conform art. 10 Cod penal, just a constatat și reținut în acțiunile inculpatului fapta prevăzută de prevederile art. 352 alin. (1) Cod penal. Instanța de apel a apreciat că probele cercetate în coroborare dovedesc deplin vina inculpatului în fapta stabilită și reținută de către instanța de fond, probe în confirmarea nevinovăției inculpatului nefiind prezentate. Colegiul penal a indicat că nu poate fi reținut în favoarea inculpatului argumentul invocat în apelurile declarate precum că instanța de fond nu a făcut o analiză obiectivă a probelor pe care le-a enumerat în sentință și nu le-a apreciat din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar, toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și că totalitatea probelor cercetate în instanță nu au dovedit săvîrșirea de către inculpat a infracțiunii de samavolnicie, astfel urmează a fi achitat de sub învinuirea formulată. Nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Focșa Constantin în săvîrșirea infracțiunii reținute în sarcina lui de către instanța de fond, nu echivalează cu achitarea lui, după cum se solicită în apelurile declarate, deoarece probele prezentate în sprijinul învinuirii dovedesc vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, aceasta fiind o metodă de a denatura stabilirea adevărului și de a se eschiva de răspundere penală. Nu a fost reținută afirmația invocată de către avocat în interesele inculpatului și de către inculpat în apelurile declarate precum că, vina inculpatului nu este dovedită, iar, martorii nu au văzut nemijlocit fapta și pe cauză nu au fost prezentate probe că anume Focșa Constantin a luat bunurile din casa părții vătămate Panas Natalia. Astfel, partea vătămată Panas Natalia în ședința instanței de fond și a instanței de apel a susținut acuzațiile aduse lui Focșa Constantin, indicând că până în anul 2010 a concubinat cu ultimul, în perioada dată dânsa muncind peste hotare în Italia, transferând 12 bani lui Focșa Constantin pentru reparația casei donate de părinți la nuntă, ei locuind în altă casă, care au procurat-o în anul 1997 pentru fiică, casă în care păstrau bunurile pe care le-a procurat în Italia pentru fiică. Când a revenit acasă în anul 2016, a depistat că bunurile lipseau, a depus plângere la poliție, ulterior o parte din bunuri au fost depistate la Focșa Constantin. Potrivit plângerii-denunț din 12.02.2016, Panas Natalia a solicitat să fie luate măsuri cu fostul său concubin Focșa Constantin, cu care nu locuiește împreună din 2010 și care în perioada anului 2010-2016, în timp ce ea se afla peste hotare din casa ei proprie au fost sustrase bunuri materiale și de uz casnic în valoare totală de aproximativ 150 000 de lei. Partea vătămată a menționat că o parte din bunuri se află la el în casă, cum a intrat în casă nu cunoaște, urme de deteriorare, spargere nu sunt, probabil a făcut a doua cheie. Declarații similare a dat și martorul Focșa Cristina și anume că mama sa Panas Natalia din 2010 muncea în Italia, de unde trimitea colete. Tatălui îi trimitea la fel și multe obiecte de uz casnic, când revenea în țară mama procura multe lucruri, toate lucrurile fiind depozitate în casa ce-i aparține cu drept de proprietate, de la care Focșa Constantin avea chei. În anul 2016, cînd a revenit acasă mama, s-a depistat că bunurile lipsesc, iar, vecinii Vovc le-au comunicat că tatăl pe timp de noapte scotea bunurile din casă, care de fapt au fost procurate de mama sa, întrucât tatăl nu era încadrat în câmpul muncii, iar, ce planta pe terenurile de pâmânt, roada o transmitea rudelor sale. În această ordine de idei, Colegiul penal a reținut și declarațiile martorilor Adriana Vovc și Vitalie Vovc, care sunt vecini și care sub jurământ au indicat că în perioada de timp când Panas Natalia era la muncă peste hotare, Focșa Constantin împreună cu alte persoane necunoscute au scos bunuri din casa părții vătămate. Astfel, în rezultatul efectuării percheziției din 04.03.2016 la domiciliul lui Focșa Constantin din localitatea XXXXX au fost depistate și ridicate bunuri ce aparțin Nataliei Panas și anume: frigiderul de model „Atlant”; aspiratorul de model „SAMSUNG”; o plapumă de culoare cafenie cu roșu împachetat cu inscripția „BLANKET”; 13 casete video; două seturi identice de linguri și furculițe; două seturi de pahare; patru seturi de prosoape de baie; o cuvertură de culoare cafenie; o icoană din ulei cu chipul Maicii Domnului; o plapumă de dimensiuni mici împachetată cu inscripția „Comfort”; o plapumă de culoare albastră de lână; o plapumă de culoare cafenie; 3 seturi de lenjerie de pat foste în folosință; o cuvertură de dimensiuni mari de culoare bordo fost în folosință; o mașină de spălat de model „Samsung”; un set de lenjerie de pat fost în folosință; un costum pentru femei de culoare neagră; un set din două prosoape; o rochie pentru femei; o broboadă de culoare neagră cu flori; două pulovere pentru femei; un aparat de fotografiat ce model „SKINA” ; un platou oval cu decor de culoare roșie; o valiză de culoare cafenie bordo în set linguri și furculițe cu inscripția pe valiză „Pradel Excellence Qualite Inoxidable 100 %”; o mașină ce copt pâine de model „Alice”; un frigider pentru automobil de model „SUN”; un aparat de ambalat alimentele de model „Food Saver”; un set de linguri, furculițe, cuțite de model 13 „Designe”; o tigaie de model „Bialleti”, o cratiță „Bialleti”; o mașină de feliat mezeluri; o mașină de uscat hainele de model „Mister sun”. Partea vătămată Panas Natalia a declarat că obiectele depistate au fost procurate de ea în Italia, iar, o parte din ele la piața din or. Soroca pe banii ei proprii, câștigați din munca prestată peste hotarele țării. Ca probă în confirmarea vinovăției inculpatului, Colegiul penal a reținut și declarațiile făcute de Focșa Constantin în calitate de învinuit la data de 18.03.2016, în prezența apărătorului, indicând că bunurile depistate la el în timpul percheziției aparțin părții vătămate, o parte din ele fiind trimise din Italia, el depozitându-le în podul casei pentru a nu fi sustrase. Acestea declarații au fost susținute de către inculpat și în cadrul confruntării efectuate dintre partea vătămată Panas Natalia și bănuitul Focșa Constantin la data de 21.03.2016. Reieșind din declarațiile părții vătămate Panas Natalia date pe tot parcursul examinării cauzei în instanțele judecătorești, ultima de la bun început la organul de urmărire penală a dat declarații clare și consecvente, în care a menționat faptul că anume inculpatul a luat bunurile din casă, o parte din bunuri au și fost depistate în urma percheziției la inculpat acasă. La fel a indicat, că a fost plecată în Italia la muncă, de unde expedia inculpatului bani, colete cu produse alimentare și bunuri materiale și de uz casnic pentru a fi depozitate pentru fiica sa în calitate de zestre. Mai mult ca atât, inculpatul Focșa Constantin nu neagă faptul, că a luat aceste lucruri, însă cumva pentru a aplana situația creată indică că au fost depozitate pentru a nu fi sustrase de terțe persoane, dar totodată i-a spus părții vătămate Panas Natalia că bunurile date au fost furate de alte persoane, astfel că partea vătămată inițial a crezut că furtul a avut loc în timp real.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar, la data de 29 iunie 2021, de către avocatul Corolevschi Maria în numele inculpatului Focșa Constantin, invocând temeiurile prevăzute la pct. 6 și 8 alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, prin care solicită admiterea recursului ordinar, casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 martie 2021 și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 11.1. În motivarea cerințelor sale, recurentul a indicat că instanța de apel, ținând cont de egalitatea părților în proces, era obligată să asigure cercetarea tuturor circumstanțelor cauzei și a probelor prezentate în egală măsură, ca ulterior să dea o apreciere obiectivă și sub toate aspectele. Declarațiile părții vătămate și a martorilor acuzării sunt în mare parte contradictorii și nu sunt credibile. A invocat că în argumentarea hotărârii, instanța de apel a interpretat eronat circumstanțele de fapt și prevederile legislației penale și procesual-penale Astfel, instanța pune în seama inculpatului de a demonstra nevinovăția și cuantumul prejudiciului de care este învinovățit. Nu s-a respectat principiul prezumției nevinovăției și prevederile alineatului 3 al articolului 1 din Codul de procedură penală. Apărătorul a menționat că partea vătămată Panas Natalia a declarat cu certitudine că prețurile la bunurile, de care este învinuit că inculpatul a deposedat-o, sunt stabilite 14 de ea însuși, iar, careva documente de însoțire și bonuri de plată nu are și nu sunt anexate la dosar. Consideră că cercetarea circumstanțelor nu a fost completă și obiectivă, astfel, nu au fost acumulate probe pertinente și concludente din care ar rezulta cu certitudine că Focșa Constantin este vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 352 alin. (1) Cod penal. În motivarea sentinței, instanța nu a dat nicio apreciere declarațiilor martorului Ciucium Valentin, or, aceste declarații sunt esențiale speței, prin faptul că la locul presupusei fapte nu au existat semne de spargere. Instanța de apel nu a argumentat în niciun fel faptul că, inculpatul ar fi avut în posesie cheile noi de la casă. Astfel, în decizia instanței nu este demonstrată legătura cauzală dintre presupusele acțiuni ale inculpatului și faptul că pătrunderea s-ar fi comis nu prin spargere, dar prin acces liber - cu utilizarea cheii de la lacăt. A afirmat că inculpatul din start a comunicat că din anul 2010 nu a posedat cheile de la casa Nataliei Panas și tot de atunci nu a mai intrat în acea casă. Mai mult ca atât, aceste chei nu au fost depistate nici în cadrul percheziției, care s-a efectuat la domiciliul inculpatului la data de 04.03.2016. Recurentul a susținut că referitor la percheziția din data de 04.03.2016, instanța a adoptat o poziție simplistă și comodă în vederea învinuirii lui Focșa Constantin și anume: dacă au fost găsite la inculpat bunuri indicate în rechizitoriu, înseamnă că el le- a sustras (luat ilegal), însă, astfel de abordări sunt în stare să pericliteze încrederea cetățenilor în actul de justiție. Partea vătămată împreună cu fiica sa au folosit organul de urmărire penală, procurorul, pentru a-și realiza scopul, astfel ocolind procedura de partajare legală a bunurilor, prin intermediul percheziției, au fost ridicate aproape toate bunurile din casa lui Focșa Constantin și transmise absolut nejustificat în posesia Nataliei Panas. Avocatul a indicat că referitor la bunurile descrise în rechizitoriu, dar care nu au fost depistate în cadrul percheziției, nu a fost prezentat nicio probă materială, niciun cec, nicio factură, niciun pașaport tehnic sau act de garanție, nicio poză care să confirme existența acestora și valoarea lor. Mai mult ca atât, însăși instanța, cu referire la declarațiile părții vătămate, a confirmat în majoritatea cazurilor că bunurile ridicate în timpul percheziției au fost procurate în perioada concubinajului, adică până în anul 2010. Neavând dovezi privind procurarea acestor bunuri, Panas Natalia a folosit această cale din interes meschin și răzbunare, întrucât inculpatul a dorit să-și creeze altă familie. Cu cât a contribuit Panas Natalia la agonisirea averii și cu cât a contribuit Focșa Constantin, atât instanța de fond cât și cea de apel nu a determinat. Aportul financiar nu a fost probat nici de Panas Natalia, nici de Focșa Constantin, întrucât, lucrurile procurate erau în interesul fiicei lor, pentru nuntă, Focșa Constantin niciodată nu a pretins la aceste obiecte. Lucrurile au fost aduse în casa lui Focșa Constantin în rezultatul conviețuirii împreună cu partea vătămată și pregătirii de nuntă pentru fiică lor comună. Panas Natalia nici măcar nu a 15 încercat să-și i-a lucrurile din casa unde a locuit cu Focșa Constantin 24 de ani pe cale pașnică. Apărătorul a mai invocat că instanța de apel nu a dat apreciere declarațiilor părții vătămate, precum că a depistat dispariția bunurilor abia în februarie 2016, cu toate că în toată această perioadă venea acasă, în s. XXXXX de cel puțin 2 ori pe an. Este inexplicabil faptul că din anul 2010 până în 2016, nu a observat ca au dispărut bunurile din casa sa: bijuterii prețioase și obiecte voluminoase, cum ar fi frigiderul, mașina de spălat. Mai mult ca atât, casa dată era vizitată și de fiica sa, care la fel avea un set de chei după cum a confirmat ea însăși.

La 14 iulie 2021, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, în adresa procurorului și a părții vătămate Panas Natalia, a fost expediată copia de pe recurs, cu solicitarea de a depune, în termen de 30 de zile, o referință privind opinia lor asupra recursului declarat de avocatul Corolevschi Maria în numele inculpatului Focșa Constantin (f.d. 180, volumul II). 13. Referințe nu au fost depuse. 14. Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. În speță se reține, că potrivit textului recursului, recurentul invocă temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, sub aspectele că: „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel” și “nu au fost întrunite elementele infracțiunii”. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul reține că motivele invocate de recurent în susținerea acestor temeiuri de recurs nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei. În corespundere cu art. 410 alin. (1), 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, iar rejudecarea cauzei de către instanța de apel se 16 desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în prima instanță. Decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea sau respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției respective. În speță, instanța de apel, judecând apelurile declarate, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate atât de prima instanță cât și de însăși instanța de apel și conform materialelor din dosar, a casat parțial sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 02 august 2018, din alte motive, din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, pronunțând o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Focșa Constantin a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 352 alin. (1) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă penală în temeiul expirării termenului de prescripție prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, în rest, dispozițiile sentinței fiind menținute. Investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, a expus situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și a concluzionat corect că, judecând cauza penală, instanța de fond a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Focșa Constantin și încadrând just acțiunile inculpatului în baza dispozițiilor art. 352 alin. (1) Cod penal – samavolnicia, reținând astfel în sarcina inculpatului Focșa Constantin săvârșirea acestei infracțiuni. Astfel, reîncadrând acțiunile lui Focșa Constantin de la alin. (3) lit. d) Cod penal la alin. (1) art. 352 Cod penal, instanțele ierarhic inferioare au reținut modificările operate la art. 126 Cod penal prin Legea nr. 207 din 29.07.2016 (în vigoare din 07.11.2016), constatând că prejudiciul cauzat părții vătămate Panas Natalia în mărime totală de 182 814 de lei nu se încadrează în proporții deosebit de mari, deoarece nu depășește 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin Hotărâre de Guvern, în vigoare la momentul săvârșirii faptei și prin aplicarea principiului retroactivității legii penale conform art. 10 Cod penal, just constatând în acțiunile inculpatului fapta prevăzută de prevederile art. 352 alin. (1) Cod penal. În asemenea circumstanțe, dat fiind faptul că infracțiunea prevăzută de art.352 al. (1) Cod penal RM a fost comisă în perioada anilor 2010-2016, astfel din momentul comiterii până în prezent au trecut mai mult de 2 ani, inculpatul solicită să fie achitat și nu solicită încetarea procesului penal pe motivul intervenirii termenului de prescripție, instanța de apel a concluzionat că Focșa Constantin, recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 352 alin. (1) Cod penal, urmează a fi liberat de pedeapsă în temeiul expirării termenului de prescripție și astfel, în sensul dat, fiind adoptată o nouă hotărâre, potrivit modului prevăzut pentru prima instanță. Prin urmare, analizând circumstanțele cauzei, Colegiul conchide că nu sunt temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale, or, instanța de apel s-a expus detaliat și motivat asupra tuturor argumentelor invocate în apel și asupra faptului că în acțiunile inculpatului Focșa 17 Constantin se constată prezența tuturor elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 352 alin. (1) Cod penal, însă, acesta se liberează de pedeapsă penală în temeiul expirării termenului prescripției tragerii la răspundere penală. În consecință, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat. 15. Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Corolevschi Maria în numele inculpatului Focșa Constantin XXXXX, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 martie 2021, în cauza penală privindu-l pe Focșa Constantin XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 15 octombrie 2021. Președinte Ala Cobăneanu Judecători Dumitru Mardari Mariana Pitic 18