ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție

Sursă originală

CSJ 17.11.2016

1ra-1427/2016 — art. 291 CP

HOTĂRÂRE

17.11.2016

Pe scurt

Instanță: Curtea Supremă de Justiție
Obiect: art. 291 CP
Temei legal: art. 427 al. 1 pct. 6, 8,12 CPP

RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2016
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

1ra-1427/2016 — art. 291 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1427/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

18 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

Judecători - Timofti Vladimir, Toma Nadejda, Nicolaev Ghenadie, Moraru Petru

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

avocatul Crețu Constantin în numele inculpatului Priguza Constantin, prin care

solicită casarea sentinței Judecătoriei Strășeni din 15 ianuarie 2016 și a deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2016, în cauza penală

privindu-l pe

Priguza Constantin Constantin, născut la 17

august 1986, originar din com. Ciutești, r-nul

Nisporeni, domiciliat în or. Strășeni, str. Ștefan cel

Mare 4.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

15.07.2015 – 15.01.2016 (prima instanță);

01.03.2016 – 19.04.2016 (instanța de apel);

24.06.2016 – 18.10.2016 (instanța de recurs ordinar).

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Prin sentința Judecătoriei Strășeni din 15 ianuarie 2016, Priguza Constantin

a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 291 Cod penal,

fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de 1 an 6 luni închisoare.

În conformitate cu art. 85 Cod penal, la pedeapsa aplicată i s-a adăugat parțial

pedeapsa neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Nikulinsk, or.

Moscova, Federația Rusă din 19 iulie 2012, preluată prin încheierea Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău din 07 februarie 2013, fiind acceptat transferul

condamnatului Priguza Constantin pe teritoriul Republicii Moldova, pentru

continuarea executării pedepsei de 4 (patru) ani închisoare în penitenciar de tip

semiînchis, cu încadrarea acțiunilor condamnatului în baza art. 26 - 186 alin. (5) Cod

penal, de la executarea căreia în baza art. 91 Cod penal, prin încheierea Judecătoriei

Râșcani, mun. Chișinău din 15 august 2014, fiind eliberat condiționat de pedeapsă

înainte de termen cu 1 an 3 luni și 5 zile, stabilindu-i lui Priguza Constantin pedeapsa

definitivă cu închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că inculpatul Priguza

Constantin a.n. 1986, din perioada anului 2013 și până de 29 aprilie 2015, deținând

arma de foc și anume pistol de model „BAIKAL-442”, nr. XHO 8708 cu lovitură

centrală, cu țeavă scurtă ghintuită de cal. 9 mm, Makarov (9x18 mm - în baza

permisului nr.21/2769 din 18 iunie 2013), neglijând și demonstrând superficialitatea

în raport de respectarea obligațiunilor corespunzătoare fixate în prevederile art. 14

alin. (1) și alin. (2) al Legii privind regimul armelor și al munițiilor cu destinație

civilă nr.130 din 08.06.2012, la fel și anexa nr. 3 a Legii sus - menționate precum și

prevederilor pct. 42 din Hotărârea Guvernului nr.293 din 23.04.2014 privind

aprobarea Regulamentului cu privire la regimul armelor și al munițiilor cu destinație

civilă, care stabilesc că, titularul dreptului de deținere a armelor letale și neletale

supuse autorizării, are obligația de a păstra arma înscrisă în permisul de armă în

condiții de securitate și de a nu permite accesul la ea al persoanelor neautorizate, iar

păstrarea la domiciliul deținătorului a armei se face în locuri special destinate, în seif

metalic fixat de podea sau de perete, astfel încât să fie exclus accesul persoanelor

neautorizate, fiind obligat să asigure integritatea armei, a păstrat neglijent arma

respectivă împreună cu două încărcătoare și 20 (douăzeci) de cartușe - într-o cutie

de culoare neagră din masă plastică, care era pusă în sertarul unei noptiere situată în

odaia nr.3 din dormitorul domiciliului său, situat în or. Strășeni, str. Ștefan cel Mare

4, care a fost depistată și ridicată de către angajații IP Strășeni în cadrul percheziției

efectuate la domiciliul său la 29 aprilie 2015.

Conform raportului de expertiză nr.5061/5062 din 09-10 iunie 2015, s-a

stabilit că, cele douăzeci de cartușe prezentate la examinare, fac parte din categoria

munițiilor și sunt cartușe de calibrul 9 x 18 mm Makarov cu lovitură central, cu

gloanțe cu miez din metal moale, produse industrial, care sunt utile pentru trageri.

Acțiunile inculpatului Priguza Constantin au fost încadrate de către prima

instanță în baza art. 291 Cod penal – păstrarea neglijentă a armelor de foc.

Sentința a fost atacată cu apel de către inculpatul Priguza Constantin cu

avocatul său Crețu Constantin, prin care au solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul

Priguza Constantin să fie achitat din motivul lipsei elementelor infracțiunii,

invocând că:

- atît procurorul cît și instanța de judecată refuzând de a ieși suplimentar la

fața locului și a examina suplimentar cele declarate cu referire la locul instalării

safeului, pe adresa str. Ștefan cel Mare 4, or. Strășeni, ce exclude atragerea la

răspundere penală a lui Priguza Constantin pentru păstrarea neglijentă a armei și

munițiilor, având condiții de păstrare, permis de păstrare și port armă;

- în cadrul cercetării judecătorești fiind audiați martorii polițiști, care au

efectuat percheziția Galușca Vitalie, Coșpormac Aurel, Timofti Valeriu, care

relatând în ce condiții a fost găsită arma și munițiile la Priguza Constantin și

confirmând, că nu în toate încăperile situate pe adresa Ștefan cel Mare 4, or. Strășeni

a fost efectuată percheziția, inclusiv în cele indicate de Priguza unde se afla la acea

dată safeul - oficiul spălătoriei auto;

- instanței nu i-au fost prezentate probe, ori prin rapoartele din 06 mai 2008 și

11 iunie 2013, întocmite la eliberarea și prelungirea permisului de păstrare și port

armă, se constată existența unui safeu instalat la adresa str. Ștefan cel Mare 4, or.

Strășeni, fără a specifica în care din încăperi, casa de locuit, anexele gospodărești,

oficiul spălătoriei auto, este instalat safeul. Rapoartele în cauză au fost eliberate din

arhiva MAI, fiind parte componentă a dosarului întocmit la momentul eliberării și

prelungirii permisului sus vizat;

- analizând probatoriul obținut în urma examinării dosarului s-a constatat

inexistența pericolului social al faptei, ori arma și munițiile menționate nu puteau fi

folosite de alte persoane, fiind constatat că Priguza Constantin locuia de unul singur

în imobil, iar presupunerile instanței că arma ar fi fost posibil să nimerească prin

acțiuni ilegale, furt, la alte persoane nu a fost probată prin nimic și bazată doar pe

presupuneri;

- art. 14 alin. (1) și (2) a Legii privind regimul armelor și a munițiilor nu au

fost încălcate, ori art. 14 alin. (3) a Legii stabilește că armele prevăzute la alin. (1)

al art. 14, pot fi purtate numai de titularii permisului corespunzător, iar o altă

persoană nefiind stabilită prezentă la 29 aprilie 2015, în casa din str. Ștefan cel Mare

4, or. Strășeni, considerent din care acțiunile lui Priguza Constantin nu pot cădea sub

incidența art. 291 din Cod penal, ori nu au fost create careva condiții de folosire a

armei de o altă persoană;

- pedeapsa stabilită de prima instanță pentru cele incriminate de 1 an și 6 luni

închisoare în penitenciar de tip închis, fiind o pedeapsă foarte aspră, ori nu s-au

stabilit careva consecințe grave, și nu au fost afectate rapoartele sociale de securitate

publică și nu s-a ajuns la urmări nedorite, ori legea penală pe care s-au calificat

acțiunile făptuitorului prevede și o alternativă a pedepsei ce putea fi aplicată reieșind

din contextul învinuirii.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2016,

a fost respins ca nefondat apelul declarat, sentința fiind menținută fără modificări.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță a

analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării, și just a

stabilit vinovăția inculpatului Priguza Constantin în baza art. 291 Cod penal.

La fel, instanța de apel a reținut că prima instanță a stabilit în mod corect

situația de fapt și de drept, vinovăția inculpatului fiind dovedită cu certitudine și fără

echivoc, apreciind faptele săvârșite de inculpatul Priguza Constantin, încadrarea

juridică corespunzătoare materialului probator administrat. Cercetarea

judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale privind

administrarea probelor.

Astfel, instanța de apel a conchis că deși inculpatul nu și-a recunoscut

vinovăția, concluzia primei instanțe privind vinovăția inculpatului Priguza

Constantin în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 291 Cod penal, este bazată

corect pe cumulul de probe administrat și cercetat de prima instanță și verificate de

instanța de apel prin darea citirii acestora și consemnarea în procesul verbal al

ședinței de judecată, și anume:

- declarațiile martorilor Galușca Vitalie (f.d. 109-112), Coșpormac Aurel (f.d.

113-116), Timofti Valeriu (f.d. 117-120);

- procesul-verbal de ridicare din 08 mai 2015, prin care este consemnat faptul

că în cadrul acțiunii procesuale, au fost ridicate din cauza penală nr.2015330125

următoarele acte procedurale: copia ordonanței privind efectuarea percheziției din

27 martie 2015, copia demersului privind autorizarea percheziției, copia încheierii

din 08 aprilie 2015, prin care judecătorul de instrucție din cadrul Judecătoriei

Strășeni a admis demersul privind efectuarea percheziției și în original procesul-

verbal de percheziție din 29 aprilie 2015 cu foto-tabela anexă (f.d. 19-23);

- procesul-verbal de percheziție din 29 aprilie 2015, prin care este consemnat

faptul că, percheziția a fost efectuată în domiciliul lui Priguza Constantin, născut la

17 august 1986, amplasat pe str. Ștefan cel Mare și Sfânt 4, din or. Strășeni. În odaia

nr. 3 al imobilului menționat, din sertarul noptierei situată în partea stângă a

dormitorului s-a depistat și ridicat un pistol de model „Baikal 442”, 2-ă încărcătoare,

20 de cartușe într-o cutie, care împreună cu documentele de port armă au fost

ridicate, împachetate și sigilate în pachetul cu nr. 1 (f.d. 24, 26-31);

- ordonanța privind recunoașterea obiectelor drept mijloc material de probă și

anexarea lor la cauza penală din 08.05.2015, prin care au fost recunoscute și atașate

ca mijloace materiale de probă: copia ordonanței privind efectuarea percheziției din

27 martie 2015, copia demersului privind autorizarea percheziției, copia încheierii

din 08 aprilie 2015, prin care judecătorul de instrucție din cadrul Judecătoriei

Strășeni a admis demersul privind efectuarea percheziției și, în original procesul-

verbal de percheziție din 29.04.2015 cu tabelul fotografic anexat (f.d.25);

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 07 mai 2015, prin care este

consemnat faptul că, examinării au fost supuse - o cutie din plastic de culoare neagră

în care se aflau - arma de model „Baikal 442” cu nr. XHO 8708, două încărcătoare

și 20 (douăzeci) de cartușe, un permis de port armă nr.21/2769 din 18 iunie 2013 -

care au fost ridicate prin procesul verbal de percheziție din 29 aprilie 2015 cu foto-

tabela anexa (f.d 32-34);

- ordonanța din 07 mai 2015 de recunoaștere a obiectelor drept corpuri delicte

și anexarea lor la cauza penală, prin care au fost recunoscute drept corpuri delicte și

anexate la cauza penală: o cutie de culoare neagră în care se află o armă de model

„Baikal 442” cu nr. XHO 8708, două încărcătoare și 20 (douăzeci) de cartușe; cartea

de instrucție și permisul de port armă cu nr.21/2769 din 18 iunie 2013 pe numele lui

Priguza Constantin, care au fost transmise spre păstrare persoanei responsabile din

cadrul SSAAL din cadrul IP Strășeni - Zloi Oleg (f.d.35-37);

- raportul de expertiză balistică și fizico-chimică nr.5061/5062 din 09 - 10

iunie 2015, prin care s-a constatat că, pistolul de model „BAIKAL-442”, nr. XHO

8708, se referă la categoria armelor de foc cu lovitură centrală, cu țeavă scurtă

ghintuită, de cal. 9 mm., Makarov (9x18 mm), confecționat industrial și este util

pentru trageri. La fel, cele douăzeci de cartușe prezentate la examinare, fac parte din

categoria munițiilor și sunt cartușe de calibrul 9x18 mm Makarov cu lovitură

centrală, cu gloanțe cu miez din metal moale, produse industrial, care sunt utile

pentru tragere (f. d. 44-49);

- corpurile delicte: - o cutie de culoare neagră în care se află o armă de model

„Baikal 442”cu nr. XHO 8708, două încărcătoare și 20 (douăzeci) de cartușe, cartea

de instrucție și permisul de port armă cu nr. 21/2769 din 18 iunie 2013 pe numele

lui Priguza Constantin - au fost transmise spre păstrare persoanei responsabile din

cadrul SSAAL din cadrul IP Strășeni - Zloi Oleg (f.d.37).

Analizând materialele cauzei penale, instanța de apel a stabilit că prima

instanță a conchis că acuzatorul de stat a prezentat probe suficiente în fapta

incriminată și anume - inculpatul Priguza Constantin păstra arma și a dat dovadă de

neglijență, manifestată prin faptul că, a pus arma și munițiile - 20 cartușe în sertarul

noptierei.

Audiind participanții la proces, examinând materialul probator prin prisma

argumentelor apelului comun, și aplicând legislația incidentă, instanța de apel a

reținut că statul a stabilit un regim riguros în ce privește regimul armelor pe teritoriul

țării.

În circumstanțele stabilite, prin examinarea cumulului de probe, audiind

alegațiile participanților la proces, instanța de apel, a conchis ca fiind nefondate

temeiurile invocate în apel, iar în acțiunile/inacțiunile inculpatului se conțin

elementele infracțiunii prevăzute la art. 291 din Cod penal, fiind just calificate, iar

sancțiunea stabilită proporțională și echitabilă, fiind individualizată corespunzător.

În același context, instanța de apel a considerat ca lipsită de temei și afirmația

inculpatului Priguza Constantin, precum că, a păstrat arma în sertar din motivul

furtului petrecut în una din încăperile sale, pe când, în opinia instanței de apel

reieșind din împrejurările cauzei, cert s-a stabilit că safeul nu a fost instalat în

domiciliu, ultimul urma să păstreze arma asupra sa, potrivit permisului de port armă

pe care îl posedă, și nicidecum în alte locuri (sertar, portbagaj, etc.), întru evitarea

unor consecințe mult prea grave.

Instanța de apel a respins poziția de nevinovăție a inculpatului, apreciind-o ca

o modalitate de a se eschiva de la răspunderea și pedeapsa penală, astfel cerințele

ultimului de achitare au fost respinse ca nefondate, ori vinovăția inculpatului Priguza

Constantin de comitere a infracțiunii incriminate s-a dovedit pe deplin prin probele

administrate, examinate: declarațiile martorilor, cât și materialele dosarului.

La stabilirea pedepsei, instanța de apel a constatat că prima instanță a ținut

cont de prevederile art. 61 și 75 Cod penal, de toate circumstanțele reale și personale

privind individualizarea pedepsei, și anume: de caracterul prejudiciabil al

infracțiunii - care face parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave, de persoana

inculpatului, care anterior a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Niculinsk or.

Moscova, fiind în perioada de probațiune, careva concluzii nu și-a făcut, pe calea

corijării nu a pășit, și a comis din nou o infracțiune, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării lui, de persoana inculpatului, de comportamentul

acestuia de până la comiterea infracțiunii, în timpul comiterii și după aceea.

La fel, instanța de apel a statuat că prima instanță întemeiat a aplicat față de

inculpatul Priguza Constantin prevederile art. 85 Cod penal, pentru cumul de

sentințe, or inculpatul a comis fapta fiind în stare de recidivă, stabilindu-i pedeapsă

prin cumul parțial de sentințe.

Instanța de apel a considerat că aplicarea inculpatului unei alte categorii de

pedeapsă, va face imposibil atingerea scopului pedepsei penale, de corectare și

reeducare a inculpatului cît și de prevenirea comiterii a altor infracțiunii din partea

lui cît și a altor persoane.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul

Crețu Constantin în numele inculpatului Priguza Constantin, prin care, indicând

temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură

penală, solicită casarea sentinței și a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Priguza Constantin să fie achitat de sub

învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 291 Cod penal, din motiv că

acțiunile acestuia nu întrunesc elementele constitutive a infracțiunii, invocând că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- nu au fost întrunite elementele infracțiunii;

- faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- instanța de apel n-a dat o apreciere tuturor motivelor invocate în cererea de

apel, precum că atît procurorul cît și instanța de judecată a refuzat de a ieși

suplimentar la fața locului pentru a examina suplimentar, cele declarate cu referire

la locul instalării safeului, existența lui la adresa - str. Ștefan cel Mare 4, or. Strășeni,

ce ar exclude atragerea la răspundere penală a inculpatului, pentru păstrarea

neglijentă a armei și munițiilor, având condiții de păstrare, permis de păstrare și port

armă, prin ce s-au încălcat drepturile prevăzute în art 66, 68 Cod de procedură penală

și prevederile art. 375 Cod de procedură penală, de a prezenta probe întru apărarea

inculpatului, ori s-a stabilit cu certitudine că nu toate încăperile din str. Ștefan cel

Mare 4, au fost percheziționate. Martorii - polițiști, care au efectuat percheziția

Galușca Vitalie, Coșpormac Aurel, Timofti Valeriu au relatat în ce circumstanțe a

fost găsită arma și munițiile, și că percheziția nu s-a petrecut în toate încăperile

imobilului din str. Ștefan cel Mare 4, or. Strășeni, iar rapoartele din 06 mai 2008 și

11 iunie 2013 demonstrează contrariul, adică existența safeului instalat la adresa

domicilului inculpatului;

- atît sentința primei instanțe cît și decizia instanței de apel, în sensul art. 435

alin. (3) Cod de procedură penală, sunt întocmite cu încălcarea procedurii, or

adoptarea deciziei și întocmirea acesteia se efectuează în conformitate cu prevederile

art. 417, 418 Cod de procedură penală, astfel că acestea nu conțin descrierea faptei

criminale, considerate ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul

săvârșirii, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii și

corectitudinea încadrării juridice a faptei;

- ca urmare a îngrădirii unui drept procesual și limitarea dreptului de a proba

nevinovăția, probelor obținute pe dosar li s-a dat o apreciere greșită potrivit art .101

din Cod de procedură penală;

- prima instanță și de apel nu au ținut cont de prevederile Hotărîrii Plenului

CSJ nr. 10 din 24.02.2000, p.4, potrivit căreia sentința de condamnare nu poate fi

întemeiată pe presupuneri;

- existența safeului s-a demonstrat prin administrarea la faza de urmărire

penală la cererea apărării de către procuror a pozelor, cărora prima instanță și cea de

apel nu le-a dat nici o apreciere, iar refuzul de a ieși la fața locului suplimentar pentru

a cerceta starea locului unde se afla safeul, atît de organul de urmărire penală cît și

de instanța de judecată, a fost neîntemeiat și a îngrădit dreptul inculpatului și a

apărării de a prezenta probe în apărarea intereselor legitime prevăzute în art. 66, 68

Cod de procedură penală;

- sentința primei instanțe și decizia instanței de apel nu cuprind motivele pe

care se întemeiază soluțiile, fiind, practic, imposibilă exercitarea unei motivări în

sensul art. 6 CEDO, or, temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea

cererii de apel în interesele lui Priguza Constantin, precum și motivele adoptării

soluției date de către instanța de apel nu sunt în concordanță cu prevederile legale

privind judecarea cauzei în ordine de apel și sunt contrare legii;

- din conținutul deciziei instanței de apel, rezultă că aceasta nu este întemeiată

din punct de vedere juridic, concluziile nefiind expuse într-o consecutivitate logică

strictă, iar motivarea deciziei adoptate este una sumară și incompletă, or în

considerentele deciziei nu sunt reținute circumstanțele de fapt și de drept, nu sunt

evaluate și analizate în mod concret toate mijloacele de probă administrate în

vederea aflării adevărului, nu se constată forma vinovăției inculpatului, sub aspectul

infracțiunii de păstrare neglijentă a armei de foc și a munițiilor pentru care Priguza

Constantin a fost condamnat, iar temeiurile de fapt și de drept reținute de către

instanța de apel nu coroborează cu motivele adoptării acestei soluții;

- deși instanța de apel avea obligația de drept de a cerceta probele administrate

deja în faza judecării cauzei în prima instanță, aceasta nu a cercetat și nu a audiat din

nou martorii vizați în actul de acuzare, drept probe întru susținerea episodului de

învinuire, incriminat lui Priguza Constantin, pentru fapta incriminată și a trecut cu

vederea argumentele apelului declarat;

- în cazul de față, nimeni absolut nu a avut acces la arma de modelul

„BAIKAL-442”, nr. XHO 8708 cu lovitură centrală, or, din materialele cauzei reiese

clar că anterior constatării presupusei infracțiuni, dar și ulterior, în domiciliu nu se

afla nimeni dintre persoanele apropiate lui Priguza Constantin;

- în perioada vizată, în casa situată pe str. Ștefan cel Mare 4, or. Strășeni, nu

se afla nimeni dintre persoanele care ar putea avea acces la arma vizată, cu atît mai

mult, că la adresa imobilului este amplasat un safeu, lucru care exclude componența

de infracțiune;

- nici instanța de fond, nici cea de apel nu au luat în considerație că obiectul

infracțiunii lipsește, atîta timp cît nu a fost pusă în pericol prin careva mod

securitatea publică, dar și securitatea altor persoane;

- refuzând de a efectua o acțiune procesuală de cercetare la fața locului,

organul de urmărire penală, instanța, intenționat au acționat în asemenea mod pentru

a camufla neajunsurile și faptul că nu poate să demonstreze prezența elementelor

constitutive ale infracțiunii incriminate, atît timp cît s-a stabilit clar și cert că în casa

lui Priguza Constantin este instalat safeul pentru păstrarea armei. În acest context,

arma de foc de tipul „BAIKAL-442”, nr. XHO 8708 cu lovitură centrală, nu se păstra

neglijent așa cum a conchis instanța de fond și apel, fiind pusă într-o cutie, atît timp

cît n-a fost verificată versiunea inculpatului privitor la existența safeului în oficiul

de pe aceeași adresă;

- nici instanța de fond și nici instanța de apel nu au motivat soluția sa la acest

capitol, or careva condiții pentru ca arma de foc să fi fost posibil de a fi folosită de

către alte persoane nu au fost create, cu atît mai mult, accesul în camera sa îl avea

doar Priguza Constantin, deoarece camera acestuia se încuie cu cheie, lucru de altfel

menționat însuși de către Priguza Constantin;

- s-a adeverit cert și just, că pe parcursul nopții, Priguza Constantin păstra

arma în safeu, însă pe parcursul zilei arma se afla la dînsul și în caz de necesitate,

dînsul o lăsa în sertarul noptierei, într-o cutie, într-așa mod ca să nu fie expusă

posibilităților de a fi ridicată de alte persoane, lucru ce denotă clar ca Priguza

Constantin fiind proprietarul și deținătorul legal al armei de foc și al munițiilor a

întreprins destule măsuri care ar exclude accesul altor persoane la arma de foc sau

muniții;

- careva urmări grave în acest caz nu au survenit, cu atît mai mult nici nu

puteau surveni, de vreme ce accesul la armă nu l-au avut alte persoane, iar arma era

deținută de către Priguza Constantin legal, în baza permisului de port armă;

- instanțele nu au dat o apreciere a rapoartelor din 06.05.2008 și 11.06.2013,

emise la eliberarea și prelungirea permisului de păstrare și port armă, prin care se

constată existența unui safeu instalat la adresa str. Ștefan cel Mare 4, or. Strășeni,

fără a specifica în care din încăperi, casa de locuit, anexele gospodărești, oficiul

spălătoria auto este instalat safeul. Rapoartele în cauză au fost ridicate din arhiva

MAI, fiind parte componentă a dosarului întocmit la momentul eliberării și

prelungirii permisului sus vizat, ceia ce denotă versiunea inculpatului că nu a comis

această infracțiune, deținând arma în loc special, pentru a nu avea acces și alte

persoane la ea;

- este eronată alegația atît a primei instanțe, cît și de apel, precum că au fost

încălcate prevederile art. 14 alin. (1) și (2) a Legii privind regimul armelor și a

munițiilor, care nu au fost încălcate, or, art. 14 alin. (3) a Legii stabilește că „armele

prevăzute la alin. (1) al art. 14, pot fi purtate numai de titularii permisului

corespunzător”, iar o altă persoană nefiind stabilită prezentă la 29.04.2015 în casa

din str. Ștefan cel Mare 4, or. Strășeni, or, organul de urmărire penală nici nu a

elucidat și nu a stabilit cine anume sunt persoanele presupuse de a folosi arma;

- nici prima instanță, nici instanța de apel nu a reținut acel fapt că acțiunile lui

Priguza Constantin, nu constituie în sine elementele constitutive ale infracțiunii de

păstrare neglijentă a armei de foc și a munițiilor, după cum s-a invocat, atît timp cît

acțiunile lui Priguza Constantin, ar cădea sub incidența normei art. 361 alin. (1) Cod

contravențional, care prevede sancționarea contravențională a persoanei pentru

„încălcarea regulilor de deținere, port și transport al armei individuale și a munițiilor

aferente”. În acest sens, este de reținut încadrarea juridică greșită de către instanțe a

faptei lui Priguza Constantin, ori urmează a fi delimitată fapta strict de infracțiune,

de vreme ce nu au fost cauzate careva urmări prejudiciabile de pe urma inacțiunii

acestuia, iar acestea din urmă denotă strict și clar faptul că acțiunea lui Priguza

Constantin, constituie în sine doar o contravenție, lucru omis spre expunere și

verificare de către instanța de fond și apel.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1)

pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru

inadmisibilitatea recursului, din considerentul că recurentul potrivit art. 420 Cod de

procedură penală, este obligat să indice temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală și în ce constă problema de drept de importanță generală abordată

în cauză, care este eroarea de drept comisă de instanță ce duce la casarea hotărârii.

Astfel, recurentul solicită reaprecierea probelor, considerând că au fost administrate

nu în raport cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală. Însă, din materialele

cauzei rezultă că acțiunile efectuate sunt legale și nu a fost admisă încălcarea

anumitor prevederi ale legii procesual penale, ce ar fi condiționat comiterea unor

erori grave de drept.

Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală,

judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze total

hotărârea atacată și să dispună încetarea procesului penal.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărîrile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

În sensul prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de

procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecînd apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută

ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului

de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

contravențional au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la

toate motivele invocate.

Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că recurentul, drept temeiuri pentru

declararea recursului a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de

procedură penală, sub aspectul că „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, nu au fost întrunite elementele infracțiunii; faptei săvîrșite i s-a

dat o încadrare juridică greșită”.

Verificând legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit

reține că temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de

procedură penală, și-au găsit confirmarea în cauza dată.

Colegiul penal lărgit constată că criticile recurentului ce cad sub incidența

temeiurilor de recurs specificate în art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură

penală, și-au găsit confirmarea în speța dată, astfel se conchide că la examinarea

cauzei, nici prima instanță, nici instanța de apel nu au reținut faptul că acțiunile lui

Priguza Constantin, incriminate în rechizitoriu și constatate de ambele instanțe

ierarhic inferioare, nu constituie în sine elementele constitutive ale infracțiunii de

păstrare neglijentă a armei de foc și a munițiilor prevăzute de art. 291 Cod penal, or

încălcările comise de Priguza Constantin, constituie componența contravenției

prevăzute în art. 361 alin. (1) Cod contravențional, care prevede aplicarea sancțiunii

contravenționale în cazul încălcării regulilor de deținere, al armei individuale și a

munițiilor aferente.

Prin urmare, se constată încadrarea juridică greșită efectuată de către instanțe

a faptei incriminate lui Priguza Constantin, ori nu a fost delimitată fapta acestuia

manifestată prin încălcarea regulilor de deținere a armei individuale și a munițiilor

aferente prevăzută de art. 361 alin. (1) Cod contravențional, de infracțiunea

prevăzută de art. 291 Cod penal, ce incriminează păstrarea neglijentă a armelor de

foc și a munițiilor, după cum a fost menționat în rechizitoriu și constatat de ambele

instanțe, precum că „inculpatul Priguza Constantin a.n. 1986, din perioada anului

2013 și până de 29 aprilie 2015, deținând arma de foc și anume pistol de model

„BAIKAL-442”, nr. XHO 8708 cu lovitură centrală, cu țeavă scurtă ghintuită de

cal. 9 mm, Makarov (9x18 mm - în baza permisului nr.21/2769 din 18 iunie 2013),

neglijând și demonstrând superficialitatea în raport de respectarea obligațiunilor

corespunzătoare fixate în prevederile art. 14 alin. (1) și alin. (2) al Legii privind

regimul armelor și al munițiilor cu destinație civilă nr.130 din 08.06.2012, la fel și

anexa nr. 3 a Legii sus - menționate precum și prevederilor pct. 42 din Hotărârea

Guvernului nr.293 din 23.04.2014 privind aprobarea Regulamentului cu privire la

regimul armelor și al munițiilor cu destinație civilă, care stabilesc că, titularul

dreptului de deținere a armelor letale și neletale supuse autorizării, are obligația de

a păstra arma înscrisă în permisul de armă în condiții de securitate și de a nu

permite accesul la ea al persoanelor neautorizate, iar păstrarea la domiciliul

deținătorului a armei se face în locuri special destinate, în seif metalic fixat de podea

sau de perete, astfel încât să fie exclus accesul persoanelor neautorizate, fiind

obligat să asigure integritatea armei, a păstrat neglijent arma respectivă împreună

cu două încărcătoare și 20 (douăzeci) de cartușe - într-o cutie de culoare neagră

din masă plastică, care era pusă în sertarul unei noptiere situată în odaia nr.3 din

dormitorul domiciliului său, situat în or. Strășeni, str. Ștefan cel Mare 4, care a fost

depistată și ridicată de către angajații IP Strășeni în cadrul percheziției efectuate la

domiciliul său la 29 aprilie 2015.

Conform raportului de expertiză nr.5061/5062 din 09-10 iunie 2015, s-a

stabilit că, cele douăzeci de cartușe prezentate la examinare, fac parte din categoria

munițiilor și sunt cartușe de calibrul 9 x 18 mm Makarov cu lovitură central, cu

gloanțe cu miez din metal moale, produse industrial, care sunt utile pentru trageri.”.

În acest context, de către instanțele ierarhic inferioare nu s-a stabilit corect că

încălcările comise de inculpatul Priguza Constantin, în circumstanțele constatate în

speță, constituie în esență contravenția prevăzută de art. 361 alin. (1) Cod

contravențional, de vreme ce nu au fost cauzate careva urmări prejudiciabile de pe

urma inacțiunii acestuia, ori fapta respectivă pentru a fi calificată în baza art. 291

Cod penal, care deși este o infracțiune formală, componența acesteia este prezentă

doar în cazul cînd păstrarea armelor de foc și munițiilor are loc într-o manieră

evident neglijentă, care creează condiții de folosire a acestora de către alte persoane

și este pusă astfel în pericol securitatea publică, adică prezintă un pericol sporit

pentru securitatea publică.

Astfel, Colegiul penal lărgit reține că deși din cumulul de probe administrat la

prezenta cauza penală nu sunt prezente date concrete, precum că prin încălcarea

regulilor de deținere a armei și munițiilor de către inculpat, au fost create condiții

pentru ca arma de foc să fi fost posibil de a fi folosită de către alte persoane, prin ce

s-ar fi pus în pericol securitatea publică, ambele instanțe greșit și-au bazat concluzia

privind încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului Priguza Constantin în baza art.

291 Cod penal, doar pe presupuneri, nefiind probată însă existența elementelor

obligatorii a infracțiunii prevăzute de art. 291 Cod penal.

În continuare, Colegiul penal lărgit explică că linia de demarcare dintre

infracțiunea prevăzută de art. 291 Cod penal și contravenția reglementată de art. 361

alin. (1) Cod contravențional este foarte sensibilă, iar atunci cînd există careva

îndoieli cu privire la calificarea corectă a acțiunilor făptuitorului, instanțele urmează

a se ghida de principiul „in dubio pro reo”, adică să trateze toate îndoielile în

favoarea făptuitorului, cu aplicarea legii mai blînde, adică în speță a răspunderii

contravenționale.

Potrivit DEX (dicționar explicativ al limbii române), sub noțiunea de deținere

se înțelege – păstrarea, posesiunea, stăpânire a unui lucru.

Pe cale de consecință a celor expuse, Colegiul penal lărgit acceptă prezența

temeiurilor pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de

procedură penală și constată că inculpatul Priguza Constantin a.n. 1986, din perioada

anului 2013 și până de 29 aprilie 2015, deținând arma de foc și anume pistolul de

model „BAIKAL-442”, nr. XHO 8708 cu lovitură centrală, cu țeavă scurtă ghintuită

de cal. 9 mm, Makarov (9x18 mm - în baza permisului nr.21/2769 din 18 iunie

2013), neglijând și demonstrând superficialitatea în raport de respectarea

obligațiunilor corespunzătoare fixate în prevederile art. 14 alin. (1) și alin. (2) al

Legii privind regimul armelor și al munițiilor cu destinație civilă nr.130 din

08.06.2012, la fel și anexa nr. 3 a Legii sus - menționate precum și prevederilor pct.

42 din Hotărârea Guvernului nr.293 din 23.04.2014 privind aprobarea

Regulamentului cu privire la regimul armelor și al munițiilor cu destinație civilă,

care stabilesc că, titularul dreptului de deținere a armelor letale și neletale supuse

autorizării, are obligația de a păstra arma înscrisă în permisul de armă în condiții de

securitate și de a nu permite accesul la ea al persoanelor neautorizate, iar păstrarea

la domiciliul deținătorului a armei se face în locuri special destinate, în seif metalic

fixat de podea sau de perete, astfel încât să fie exclus accesul persoanelor

neautorizate, fiind obligat să asigure integritatea armei, a încălcat regulile de deținere

a armei respective împreună cu două încărcătoare și 20 (douăzeci) de cartușe,

deținându-le într-o cutie de culoare neagră din masă plastică, care era pusă în sertarul

unei noptiere situată în odaia nr.3 din dormitorul domiciliului său, situat în or.

Strășeni, str. Ștefan cel Mare 4, care a fost depistată și ridicată de către angajații IP

Strășeni în cadrul percheziției efectuate la domiciliul său la 29 aprilie 2015, ora 0708-

0745.

Conform raportului de expertiză nr.5061/5062 din 09-10 iunie 2015, s-a

stabilit că, cele douăzeci de cartușe prezentate la examinare, fac parte din categoria

munițiilor și sunt cartușe de calibrul 9 x 18 mm Makarov cu lovitură central, cu

gloanțe cu miez din metal moale, produse industrial, care sunt utile pentru trageri.

Vina inculpatului de săvîrșirea acestei contravenții se confirmă prin

următoarele mijloace de probă:

- declarațiile inculpatului Priguza Constantin (f.d. 121-124), martorilor

Galușca Vitalie (f.d. 109-112), Coșpormac Aurel (f.d. 113-116), Timofti Valeriu

(f.d. 117-120), din care rezultă că în ziua cînd s-a efectuat percheziția, în casă nu se

aflau alte persoane;

- procesul-verbal de ridicare din 08 mai 2015, prin care este consemnat faptul

că în cadrul acțiunii procesuale, au fost ridicate din cauza penală nr. 2015330125

următoarele acte procedurale: copia ordonanței privind efectuarea percheziției din

27 martie 2015, copia demersului privind autorizarea percheziției, copia încheierii

din 08 aprilie 2015, prin care judecătorul de instrucție din cadrul Judecătoriei

Strășeni a admis demersul privind efectuarea percheziției și în original procesul-

verbal de percheziție din 29 aprilie 2015 cu foto-tabela anexă (f.d. 19-23);

- procesul-verbal de percheziție din 29 aprilie 2015, prin care este consemnat

faptul că, percheziția a fost efectuată la ora 0708-0745, în domiciliul lui Priguza

Constantin, născut la 17 august 1986, amplasat pe str. Ștefan cel Mare și Sfânt 4, din

or. Strășeni. În odaia nr. 3 al imobilului menționat, din sertarul noptierei situată în

partea stângă a dormitorului s-a depistat și ridicat un pistol de model „Baikal 442”,

2-ă încărcătoare, 20 de cartușe într-o cutie, care împreună cu documentele de port

armă au fost ridicate, împachetate și sigilate în pachetul cu nr. 1 (f.d. 24, 26 - 31);