1ra-1451/2016 — art. 287 al. 3, art. 164 alin. 2 lit. c, e, g, art. 145 al. 2 lit. a, e, i, j, k CP

1ra-1451/2016 — art. 287 al. 3, art. 164 alin. 2 lit. c, e, g, art. 145 al. 2 lit. a, e, i, j, k CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1451/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

21 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

Judecători - Timofti Vladimir, Toma Nadejda,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

inculpatul Paruș Evgheni, prin care solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al

Curții de Apel Comrat din 19 aprilie 2016, în cauza penală privindu-l pe

Paruș Evgheni Ivan, născut la 15 septembrie

1981, originar și domiciliat în or. Vulcănești, str.

50 ani Octombrie, 4, ap. 8.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

examinată în procedura simplificată, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură

penală, Paruș Evgheni a fost recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin. (3), art. 164 alin. (2) lit. c), e), g), art. 145 alin. (2) lit. a), e), i), j),

k) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa în baza:

- art. 287 alin. (3) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani;

- art. 164 alin. (2) lit. c), e), g) Cod penal, sub formă de închisoare pe un

termen de 4 ani;

- art. 145 alin. (2) lit. a), e), i), j), k) Cod penal, sub formă de închisoare pe

un termen de 14 ani.

În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul total al pedepselor

aplicate lui Paruș Evgheni, pedeapsa definitivă a fost stabilită sub formă de

închisoare pe un termen de 21 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis.

1

În conformitate cu art. 84 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa în baza sentinței

nominalizate, integral a fost adăugată și pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de un an, care a fost stabilită în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, prin

sentința Judecătoriei Vulcănești din 26.03.2015, pedeapsa definitivă inculpatului

Paruș Evgheni fiind stabilită sub formă de închisoare pe un termen de 22 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Acțiunea civilă intentantă de succesorul părții vătămate, Doțu Maria, a fost

admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe

instanța în ordinea procedurii civile.

într-o zi, la începutul lunii aprilie 2015, seara, prin înțelegere prealabilă cu alte

persoane și fiind în stare de ebrietate alcoolică, precum și în procesul consumului

de băuturi alcoolice, aflîndu-se în bucătăria domiciliului nr. 46, amplasat pe str.

Kirova, or. Vulcănști și la domiciliul lui Bulgar Nicolai, acționînd împreună, din

intenții huliganice și încălcînd grav ordinea publică, neglijînd regulile general-

umane de conviețuire și normele moralității, dorind să arate superioritatea sa fizică

și capacitatea de exces, de a demonstra vitejie în stare de ebrietate, forța sa

grosolană, cruzime, posibilitatea de a reprima și înjosi pe o altă persoană, au

provocat un conflict și au inițiat o ceartă cu Doțu Alexandr, născut la 16.02.1973,

care deja se afla în domiciliul indicat, la aceeași ora și dată, după ce, folosind un

motiv inventat și neînsemnat, care evident nu corespundea caracterului acțiunilor

următoare și acționînd de comun acord, înarmîndu-se cu diferite obiecte, ridicate

de către ei din domiciliul indicat, printre care erau cociorva de metal, lanțul de

metal de la ferăstrău mecanic și taburetul de lemn cu picioare din metal, aplicîndu-

le ca armă, precum și cu picioarele și mâinele, au început toți împreună și

consecutiv, cu obrăznicie deosebită, de a aplica lui Doțu Alexandr o mulțime de

lovituri în regiunea capului, feței, gîtului și trunchiului, atît al organelor vitale,

precum și altor organe a corpului lui și totodată ei s-au exprimat în adresa ultimului

cu cuvinte necenzurate.

În procesul maltratării lui Doțu Alexandr, de către persoanele sus menționate

în perioada indicată și în acest domiciliu, de asemenea au venit și alte persoane

aflate în stare de ebrietate alcoolică, care văzînd maltratarea lui Doțu Alexandr,

efectuată de către persoanele sus menționate și de asemenea urmărind scopul

săvîrșirii acțiunilor huliganice și vrînd să arate superioritatea sa fizică asupra stării

de neputință a ultimului și de a demonstra capacitatea de exces, să arate vitejie în

stare de ebrietate, forța sa brutală, cruzime, alăturîndu-se la acțiunile, efectuate de

către aceste persoane și prin acest fapt avînd intenția unică, de asemenea au început

să-i aplice lui Doțu Alexandr lovituri pe diferite părți a corpului, folosind obiectele

2

sus menționate ca arme, precum și cu picioarele și mâinile. În procesul maltratării

lui Doțu Alexandr și din partea părților sus menționate, lui i-au fost aplicate

consecutiv și intensiv, cu transmiterea unul altuia a obiectelor sus menționate,

următoarele lovituri, și anume:

- o persoană i-a aplicat lui Doțu Alexandr nu mai puțin de 4 lovituri în

regiunea capului, feței, gîtului, utilizînd cociorva de metal, ridicată de către el la

locul maltratării părții vătămate, și în afară de acest fapt, de asemenea o mulțime

de lovituri cu mâinile și picioarele în regiunea capului, feței, gîtului și trunchiului,

atît al organelor vitale, precum și la alte organe a trunchiului lui;

- altă persoană i-a aplicat lui Doțu Alexandr lovituri în regiunea capului,

feței, gîtului și trunchiului, atît o mulțime de lovituri la organele vitale cu utilizarea

lanțului de metal de la ferăstrăul mecanic, ridicat de către el în domiciliu și la locul

maltratării părții vătămate, în afară de acest fapt, el de asemenea a aplicat lovituri

cu cociorva de metal sus menționată, nu mai puțin de 2 lovituri în regiunea

trunchiului părții vătămate, în afară de acest fapt, tot el i-a aplicat o lovitură în

regiunea capului părții vătămate, fiind un organ vital, și cîteva lovituri cu taburetul

de lemn cu picioare de metal, care era ridicat din domiciliul și la locul maltratării

părții vătămate, de asemenea a aplicat și o mulțime de lovituri cu mâinile și

picioarele la alte organe ale corpului, inclusiv și în regiunea capului părții

vătămate;

- o altă persoană i-a aplicat lui Doțu Alexandr în regiunea trunchiului, o

lovitură cu taburetul de lemn cu picioare de metal, ridicat de către aceasta în

domiciliu și la locul maltratării părții vătămate, în afară de acest fapt, tot aceasta a

aplicat cîteva lovituri cu mâinile și picioarele, și peste celelalte organe a corpului

lui;

- o altă persoană i-a aplicat lui Doțu Alexandr în regiunea capului și

trunchiului cîteva lovituri cu taburetul de lemn cu picioare de metal, ridicat de

către aceasta în domiciliul și la locul maltratării părții vătămate, în afară de acest

fapt, tot această persoană a aplicat cîteva lovituri cu mâinile și picioarele, și peste

celelalte organe ale corpului lui;

- Paruș Evgheni i-a aplicat lui Doțu Alexandr inițial o lovitură cu cotul în

regiunea feței, ulterior înarmîndu-se, periodic cu obiectele enumerate și sus

menționate, a început să-i aplice o mulțime de lovituri pe diferite părți ale corpului,

în afară de acest fapt, tot el i-a aplicat părții vătămate și lovituri cu mîinele și

picioarele.

În urma sâvîrșirii acțiunilor infracționale sus menționate și în baza raportului

expertizei medico-legale nr. 1239 din 07 septembrie 2015, efectuată de către

Centrul Național de Expertize Judiciare al MS RM, la partea vătămată Doțu

3

Alexandr au fost depistate următoarele vătămări corporale: traumatism craniu

cerebral deschis; fractură liniară a oaselor bolții și bazei craniului; fractură

cominutivă a mandibulei, fractura coastei 3 pe stînga – care au fost produse prin

acțiuni traumatice, (nu mai puțin de trei lovituri), cu un obiect (e), contondent (e)

dur e), cu suprafața de interacțiune limitată și se califică ca vătămare corporală

gravă.

La etapa urmăririi penale, aceste acțiuni a inculpatului au fost calificate în

baza art. 287 alin. (3) Cod penal, ca huliganism agravat, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe care,

prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită,

săvîrșită de două sau mai multe persoane, precum și săvîrșite cu aplicarea armei

sau a altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății, fiindu-i

înaintată învinuirea corespunzătoare.

Tot el, Paruș Evgheni, acționînd cu înțelegere prealabilă cu alte persoane, și

după săvîrșirea acțiunilor huliganismului agravat, săvîrșite de către persoanele sus

menționate, în privința lui Doțu Alexandr, în aceeași perioada indicată a timpului și

locului, și anume într-o zi la începutul lunii aprilie 2015, seara, aflîndu-se în

bucătăria domiciliului nr. 46, amplasat pe str. Kirova, or. Vulcănești și la

domiciliul lui Bulgar Nicolai, și după ce au reprimat orice rezistență din partea lui

Doțu Alexandr și prin acțiunile sus menționate l-au adus în stare de neputință, și în

continuarea acțiunilor sale infracționale ulterioare, orientate spre evitarea

răspunderii pentru maltratarea părții vătămate, s-au înțeles între sine să săvîrșească

omorul acestuia, și apoi au decis să ardă corpul lui neînsuflețit și prin aceasta să

distrugă toate dovezile și urmele infracțiunii săvîrșite de către dînșii, alcătuind

pentru aceasta un plan infracțional, și împărțind rolurile, ei împreună au trecut la

realizarea scopului infracțional respectiv.

Pentru executarea planului infracțional sus menționat, alcătuit de către ei și

care a fost îndreptat spre săvîrșirea ulterioară a omorului intenționat lui Doțu

Alexandr, în același timp cu ascunderea urmelor maltratării lui, inculpatul cu alte

persoane au învelit corpul neînsuflețit, maltratat de către dînșii, dar care încă era în

viață, într-un covor, luat de către aceștia de la locul maltratării, pe care de

asemenea erau urme de sînge a părții vătămate, după aceasta au scos trupul părții

vătămate din casă în curte, unde de asemenea folosind lopata cancioc, care s-a aflat

acolo, și pentru înăbușirea oricărei rezistențe din partea părții vătămate Doțu

Alexandr, iarăși i-au aplicat o lovitură în regiunea trunchiului, ulterior acționînd

contrar voinței părții vătămate, l-au pus pe Doțu Alexandr în portbagajul

automobilului de model „VAZ-2105”, cu număr de înmatriculare GE AC 294, care

4

aparținea tatălui unuia dintre ei și cu care ultimul pînă la aceasta perioada a

timpului se deplasa, privînd astfel partea vătămată de libertate.

Ulterior, avînd ca scop formarea locului arderii, care era necesar loc pentru

rugul indicat. Persoanele sus specificate au luat din domiciliul menționat o

anvelopă de la autocamion și au pus-o în portbagajul amplasat pe acoperișul

automobilului indicat, după care, toți împreuna și cu automobilul tatălui a unuia

dintre ei, de model „VAZ-2105”, cu număr de înmatriculare GE AC 294 și condus

de ultimul, s-au deplasat pe drumurile de țară, la marginea orașului Vulcănești, în

direcția satului A.I. Cuza, raionul Cahul, avînd ca scop căutarea locului pustiu,

unde intenționau de a săvîrși omorul intenționat a lui Doțu Alexandr.

Deplasîndu-se cu automobilul sus menționat, și reținîndu-1 pe Doțu

Alexandr, care era încă în viață în portbagaj, persoanele menționate mai sus, astfel

privîndu-l de libertate și schimbînd locul aflării lui temporare, amplasat în

domiciliul nr. 46, str. Chirov, or. Vulcănești în extravilanul orașului Vulcănești.

În timpul deplasării pe drumurile de țară, găsind un loc pustiu, care se afla pe

movila cu privire la satul A.I. Cuza, raionul Cahul, și care era amplasat în limitele

teritoriului raionului Vulcănești, toate persoanele indicate s-au oprit, după care toți

au ieșit din automobilul cu care ei se deplasau, l-au scos din portbagaj pe Doțu

Alexandr, care era maltratat, dar care încă era în viață, după ce l-au culcat la

pămînt alături de drum, întrucît anume acest loc ales de ei, au hotărât să

săvîrșească omorul intenționat a lui Doțu Alexandr.

La faza urmăririi penale aceste acțiuni a inculpatului au fost calificate în

baza art. 164 alin. (2) lit. c), e), g) Cod penal, adică - răpirea unei persoane

săvîrșită profitînd de starea de neputință cunoscută a victimei, care se datorează

altui factor, de două sau mai multe persoane și cu aplicarea armei sau altor obiecte

folosite în calitate de armă, fiindu-i înaintată învinuirea corespunzătoare.

Tot el, Paruș Evgheni, acționînd prin înțelegere prealabilă cu alte persoane și

după săvîrșirea de către ei a acțiunilor huliganice agravante în privința lui Doțu

Alexandr, precum și după răpirea acestuia, în aceeași perioada de timp și anume

într-o zi, la începutul lunii aprilie 2015, seara tîrziu, fiind toți împreună într-un loc

pustiu, ales de către ei, amplasat pe movila de unde se vedea satul A.I. Cuza,

raionul Cahul, și era amplasat în limitele teritoriul raionului Vulcănești, avînd ca

scop ascunderea infracțiunilor sus menționate săvîrșite de către ei, aducînd intenția

lor infracțională pînă la sfîrșit, care a fost orientată spre săvîrșirea omorului

intenționat a lui Doțu Alexandr, născut la 16.02.1973, iarăși l-au maltratat folosind

un băț, pe care l-au găsit deja la acest loc, precum și cu cricul de la automobil, care

a fost ridicat din portbagajul automobilului indicat.

5

Ulterior, aducînd la locul acesta și anvelopa de la autocamionul sus

menționat, pregătită anterior, precum și o sticlă din material plastic pregătită

anterior, unde se afla combustibil lubrifiant sub formă de benzină, persoanele sus

menționate au pus corpul maltratat a lui Doțu Alexandr, care încă era în viață,

asupra anvelopei de la autocamion, după care turnînd în laringele părții vătămate o

parte de benzină, și după aceea, stropind partea vătămată și anvelopa cu benzină, 1-

au ars, confirmînd prin acest fapt scopul definitiv al intenției criminale, îndreptate

spre omorul părții vătămate și prevăzând anticipat decesul părții vătămate în

rezultatul acțiunilor săvîrșite, precum și conștientizînd faptul că acest mijloc de

omor este unul chinuitor.

După aprinderea focului, toate persoanele sus menționate, priveau procesul

arderii corpului lui Doțu Alexandr cu anvelopa de la autocamion, pe care acesta a

fost pus, aprinzîndu-și țigările de la focul unde ardea victima, precum și au băut

bere în locul indicat.

Cînd corpul lui Doțu Alexandr împreună cu anvelopa de la automobil, pe

care acesta a fost pus, au fost supuse arderii active și flăcării puternice, cu toate

caracteristicile acțiunii dăunătoare și distrugătoare ale focului, persoanele indicate

după 35-40 min. de la momentul cînd a fost aprins focul, au părăsit locul

infracțiunii, iarăși ajungînd la domiciliul nr. 46, amplasat pe str. Kirov, or.

Vulcănești, la locul de trai a unui dintre ei, unde ei toți împreună au consumat

băuturi alcoolice, și după care s-au dus pe la casele lor.

Ulterior, a doua zi după săvîrșirea acestor acțiuni infracționale, seara tîrziu,

unul dintre ei cu automobilul tatălui său de model „BA3-2105”, cu numărul de

înmatriculare GE AC 294, s-a deplasat la locul unde a fost ars Doțu Alexandr,

născut la 16.02.1973, și convingîndu-se în faptul că ultimul a decedat, dar însă nu a

scrumit, și avînd ca scop îngroparea ulterioară a osemintelor, precum și tăinuirea

altor urme a infracțiunilor săvîrșite de către persoanele sus menționate, a pus aceste

oseminte într-o cuvertură, ce o avea cu sine, după care le-a dus cu același

automobil în alt loc, amplasat în direcția opusă, de asemenea în extravilanul

orașului Vulcănești, dar în direcția satului Colibaș, raionul Cahul, unde într-un loc

pustiu, care era cunoscut lui, amplasat în cîmp, unde se afla o construcție

hidrotehnică pentru pomparea apelor subterane neutilizat, care reprezintă o groapă

verticală cu pereții întăriți din piatră, în forma de fîntînă cu adîncimea pînă la 15 m,

unde era apă, a aruncat pe fundul acestei fîntîni, toate osemintele lui Doțu

Alexandr adunate de către el, precum și celelalte urme, care dovedeau omorul, prin

ce le-a înecat și le-a ascuns, după ce iarăși a părăsit locul respectiv, unde ulterior

osemintele sus menționate a lui Doțu Alexandr au fost găsite de către colaboratorii

organelor de drept al raionului Vulcănești.

6

În baza raportului expertizei medico-legale nr. 1239 din 07 septembrie 2015,

efectuat de către Centrul Național de Expertize Judiciare al MS RM în privința

părții vătămate Doțu Alexandr, s-a stabilit următoarele:

Fragmentele cadavrului examinat, constituit din oasele craniului, coloanei

vertebrale, cutiei toratice, membrilor inferioare și superioare, precum și a bazinului

ce au aparținut unei persoane, de gen masculin, în vîrsta de 40-45 ani și cu

înălțimea de 166-170 cm., pe acesta erau prezente fire de păr de culoare castanie,

drepte, cu lungimea 5 cm., și care erau amplasate în regiunea temporală în partea

dreaptă.

În momentul cercetării efectuate, cadavrul se afla în stare de putrefacție și

descompunerii scheletului, tegumentul lui parțial s-a păstrat în regiunile temporale

și parietală occipitală din partea dreaptă, regiunea din spate a mâinii drepte de o

culoare cenușiu-brună murdară.

În rest tegumentul lipsea, se vedea doar craniul și țesuturile moi în formă de

o masă cenușiu-cafenie murdară - această masă murdară avea consistența moale,

fără structură.

Cadavrul lui Doțu Alexandr a fost învelit într-o materie de pînză de culoare

neagră, la capete era legat cu cablu din metal, cu lungimea de 86 cm., de culoare

cafeniu închisă, precum și într-un ștergar de culoare cafeniu deschisă.

Pe cadavrul lui Doțu Alexandr au fost depistate vătămări corporale sub

formă de: traumatism craniu cerebral deschis, sub formă de fractură directă a

osului bolții și a bazei craniene, care a apărut pe osul temporal din partea stîngă, la

nivelul regiunii parietal-occipitale, și a fost orientat de la baza craniului la osul

temporal, apoi prin șaua turcească, osul temporal de partea dreaptă, unde și se

termină orbește, constituind lungimea generală 17,5 cm, în afară de această, la el a

fost depistat fractura cu așchii a maxilarului cu direcția în diagonală și în urma cu

15 grade, precum și fractura coastei a 3-a din partea stîngă, care în totalitatea sa s-

au format de la acțiunile traumatice prin obiecte contondente dure, care au avut

suprafața limitată a influenței.

La fel, pe cadavrul lui Doțu Alexandr, de asemenea au fost depistate și arsuri

termice a tegumentului de gradul II și III, care sunt urme a influențării asupra

corpului a temperaturii înalte, care ar fi putut apărea atît înaintea decesului, cît și

peste cîtva timp după decesul lui.

Toate vătămările corporale sus menționate în totalitatea sa au fost calificate

din punct de vedere medical ca vătămări corporale grave, periculoase pentru viața

și sănătatea părții vătămate și au avut legătura cauzală directă cu survenirea

decesului.

7

Luînd în considerație vătămările considerabile a țesuturilor depistate pe

cadavru, precum și urmările modificărilor întîrziate a cadavrului, și semnele

incinerării a cadavrului cu carbonizarea parțială, experții nu au avut posibilitate de

a constata cu siguranță ora exactă a survenirii decesului lui Doțu Alexandr, cît și

timpul primirii traumelor, însă reieșind din volumul și caracterul traumelor, care au

fost depistate la nivelul craniului, ei nu exclud faptul, că decesul lui Doțu Alexandr

ar putea surveni și în timp scurt după primirea lor.

Prima instanță a constatat că în rezultatul cercetării probelor, încadrarea

acțiunilor lui Paruș Evgheni în baza art. 287 alin. (3), art. 164 alin. (2) lit. c), e), g),

art. 145 alin. (2) lit, a), e), j), i), k) Cod penal, este corectă.

De către succesorul părții vătămate, Doțu Maria, la faza urmăririi penale a

fost intentată acțiunea civilă cu privire la recuperarea prejudiciului material în

suma de 21379 și a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune în sumă de 1000000

lei.

În temeiul cererii inculpatului Paruș Evgheni, prin înscris autentic, admis de

prima instanță, cauza penală a fost examinată în procedura simplificată prevăzută

de art. 3641 Cod de procedură penală, pe baza probelor administrate la faza de

urmărire penală.

casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei și pronunțarea unei noi hotărâri prin

care să îi fie stabilită o pedeapsă minimă pentru infracțiunile comise, invocînd că:

- soluționînd chestiunea cu privire la stabilirea pedepsei, prima instanță

insuficient a luat în considerație faptul, că el integral și-a recunoscut vinovăția în

săvîrșirea infracțiunilor incriminate, s-a căit în cele săvîrșite integral, și-a

recunoscut vinovăția și caracterul periculos a comportamentului său antisocial în

trecut, a tras concluzii corecte pentru viitorul său, faptul, că el în cadrul urmăririi

penale a colaborat cu organele de urmărire penală și a solicitat examinarea cauzei

în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, sperînd la toleranța

esențială a instanței de judecată nu doar în urma aplicării prevederilor alin. (8) din

același articol, dar și ținînd cont de rolul lui la săvîrșirea infracțiunilor indicate;

- rezultatele pozitive în cadrul urmăririi penale pe această cauză penală s-au

datorat, inclusiv și poziției alese de el la faza urmăririi penale și colaborării lui cu

organul de urmărire penală;

- în privința lui condamnarea cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei nu a fost anulată și de aceea nu se poate considera că el are antecedente

penale, or antecedentele precedente sunt stinse;

- instanța de judecată stabilindu-i pedeapsa definitivă prin cumul de sentințe,

eronat a aplicat legea penală, referindu-se la art. 84 alin. (4) Cod penal, în loc de

8

art. 85 alin. (1) Cod penal. Luînd în considerare rolul lui la săvîrșirea infracțiunilor

care li se incriminează, faptul, că s-a căit sincer, lipsa antecedentelor nestinse și

stării de recidivă, precum și faptul, că el a solicitat instanța de judecată să

examineze cauza la procedura, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală.

2016, a fost admis apelul declarat, casată parțial sentința în partea stabilirii

pedepsei și pronunțată o nouă hotărâre, prin care i s-a stabilit lui Paruș Evgheni cu

aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, pedeapsa în baza:

- art. 287 alin. (3) Cod penal – 3 ani închisoare;

- art. 164 alin. (2) lit. c), e), g) Cod penal – 4 ani închisoare;

- art. 145 alin. (2) lit. a), e), i), j), k) Cod penal – 13 ani 4 luni închisoare.

În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al

pedepselor i s-a stabilit lui Paruș Evgheni, pedeapsa definitivă sub formă de

închisoare pe un termen de 20 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis.

În conformitate cu art. 84 alin. (4) Cod penal, s-a adăugat parțial la pedeapsa

stabilită și pedeapsa aplicată în baza sentinței Judecătoriei Vulcănești din 26 martie

2015 și i s-a stabilit lui Paruș Evgheni pedeapsa definitivă sub formă de închisoare,

pe un termen de 21 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

a calificat fapta inculpatului, vinovăția căruia în săvîrșirea infracțiunilor, prevăzute

de art. 287 alin. (3), art. 164 alin. (2) lit. c), e), g), art. 145 alin. (2) lit. a), e), i), j),

k) Cod penal, nu este contestată de către acesta și se confirmă prin materialele

dosarului, declarațiile martorilor și probele, administrate atît în cadrul urmăririi

penale, cît și prin cele constatate în ședința de judecată a primei instanțe.

Totodată, instanța de apel a conchis că prima instanță, stabilindu-i

inculpatului pedeapsa în baza art. 145 alin. (2) lit. a), e), i), j), k) Cod penal, cu

aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, sub formă de

închisoare pe un termen de 14 ani, a depășit limitele pedepsei maxime, întrucît,

pedeapsa sub formă de închisoarea ar putea fi stabilită în limitele de la 10 la 13 ani

și 4 luni de închisoare.

Instanța de apel la stabilirea pedepsei a ținut cont de prevederile art. 2, 61,

75 Cod penal și a atestat că corectarea și atingerea scopurilor pedepsei, prevăzute

de art. 61 Cod penal, pentru săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3),

art. 164 alin. (2) lit. c), e), g), art. 145 alin. (2) lit. a), e), i), j), k) Cod penal, este

posibilă prin stabilirea pedepsei sub formă de închisoare cu aplicarea prevederilor

art. 3641 alin. (8) Cod penal.

9

Paruș Evgheni, care fără a indica nici un temei de recurs prevăzut de art. 427 alin.

(1) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel în partea

stabilirii pedepsei invocînd că:

- a colaborat cu organul de urmărire penală pe parcursul urmăririi penale și a

solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, dar i s-a aplicat o pedeapsă prea aspră de 21 ani închisoare în

penitenciar de tip închis, iar celorlalți participanți li s-au aplicat pedepse de 22 și

23 ani închisoare, deși procesul în privința lor s-a desfășurat în procedură generală.

(1) pct. 11 Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care a pledat

pentru inadmisibilitatea recursului, din considerentul că motivele invocate de

recurent nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept,

prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, pedeapsa stabilită este în

dependență de circumstanțele atenuante și agravante prevăzute la art. 76, 77 Cod

penal, precum și efectele acestora prescrise în art. 78 Cod penal, art. 3641 Cod de

procedură penală.

raport cu materialele cauzei, ținînd seama de opinia procurorului expusă în

referință, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat

este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz se reține, că deși recurentul nu indică nici un temei prevăzut de art.

427 Cod de procedură penală, din conținutul recursului rezultă că acesta critică

decizia intanței de apel sub aspectul individualizării pedepsei aplicate, temei ce

cade sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală.

10

Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține

că temeiul identificat nu s-a confirmat în urma cercetării materialelor cauzei,

argumentînd în acest context următoarele.

Astfel, cu referire la dezacordul recurentului privind individualizarea

pedepsei aplicate și alegațiile invocate în motivarea recursului, precum că „a

colaborat cu organul de urmărire penală pe parcursul urmăririi penale și a

solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată prevăzută de art. 3641 Cod

de procedură penală, dar i s-a aplicat o pedeapsă prea aspră de 21 ani închisoare

în penitenciar de tip închis, iar celorlalți participanți li s-au aplicat pedepse de 22

și 23 ani închisoare, deși procesul în privința lor s-a desfășurat în procedură

generală”, Colegiul penal atestă că este neîntemeiat și reprezintă o opinie

subiectivă a recurentului, or, instanța de apel casînd sentința primei instanțe în

partea stabilirii pedepsei, a luat în considerare toate aceste circumstanțe și a aplicat

inculpatului o pedeapsă mai blîndă, echitabilă, respectînd cerințele privind

individualizarea pedepsei penale stipulate în art. 61, 75 Cod penal, ținînd cont de

gravitatea infracțiunilor săvîrșite, două infracțiuni grave și una excepțional de

gravă, de motivul săvîrșirii acestora, circumstanța atenuantă constatată căința

sinceră, lipsa circumstanțelor agravante, personalitatea inculpatului, care anterior a

mai fost atras la răspundere penale, reducîndu-i suficient pedeapsa în temeiul art.

3641 alin. (8) Cod de procedură penală, aplicînd corect prevederile art. 84 Cod

penal, ulterior just adăugînd la pedeapsa respectivă, conform art. 84 alin. (4) Cod

penal, pedeapsa stabilită în baza sentinței Judecătoriei Vulcănești din 26 martie

2015, aplicînd o pedeapsă definitivă care în opinia instanței de recurs va duce la

atingerea scopului legii penale de restabilire a echității sociale, (or în rezultatul

săvîrșirii infracțiunilor de către inculpat, au fost lezate mai multe valori sociale de

importanță primordială, cum ar fi relațiile sociale cu privire la ordinea publică,

integritatea corporală, sănătatea persoanei, libertatea fizică a persoanei, viața

persoanei), precum și corectarea condamnatului, prevenirea săvîrșirii de noi

infracțiuni atît din partea condamnatului, cît și a altor persoane, iar motivarea

instanței de apel în acest sens, este acceptată de către instanța de recurs ordinar,

nefiind identificate careva temeiuri de a pune la dubiu veridicitatea acesteia.

Prin urmare, din acest motiv și pentru a evita repetări inutile, Colegiul penal

însușește argumentele instanței inferioare în acest aspect, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza

Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunînd un

răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994,

pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă,

11

fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub aspectul

contestat, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și

întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Paruș

Evgheni, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 19

aprilie 2016, în cauza penală privindu-l pe Paruș Evgheni Ivan, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 20 octombrie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Toma Nadejda

12