1ra-1423/2016 — art. art. 217/1 alin. 4 lit. d, 328 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 28 septembrie 2015, Bazatin Vitalie a fost recunoscut vinovat și condamnat: - în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, la 9 (nouă) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de a desfășura activități în organele de ocrotire a normelor de drept pe termen de 4 (patru) ani; - în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de a desfășura activități în organele de ocrotire a normelor de drept pe termen de 3 (trei) ani. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate lui Bazatin Vitalie i-a fost aplicată pedeapsa 10 (zece) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de a desfășura activități în organele de ocrotire a normelor de drept pe termen de 5 (cinci) ani. În conformitate cu art. art. 85 alin. (1), 87 alin. (2) Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată i-a fost adăugată parțial pedeapsa stabilită prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 decembrie 2014, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă 10 (zece) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de a desfășura activități în organele de ocrotire a normelor de drept pe 1 termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip închis și cu amendă în mărime de 300 (trei sute) unități convenționale, echivalentul a 6000 (șase mii) lei. Potrivit art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, drept recompensă pentru încălcarea drepturilor în cadrul instrumentării cauzei penale, inculpatului Bazatin Vitalie i-a fost redus termenul pedepsei definitive cu închisoarea pentru executare până la 9 (nouă) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de a desfășura activități în organele de ocrotire a normelor de drept pe termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip închis și amendă în mărime de 300 (trei sute) unități convenționale, echivalentul a 6000 (șase mii) lei. Hîncu Dumitru a fost recunoscut vinovat și condamnat: în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, la 9 (nouă) ani închisoare, cu privarea - de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de a desfășura activități în organele de ocrotire a normelor de drept pe termen de 4 (patru) ani; în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare, cu privarea de dreptul - de a ocupa funcții de răspundere și de a desfășura activități în organele de ocrotire a normelor de drept pe termen de 3 (trei) ani. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Bazatin Vitalie i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 10 (zece) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de a desfășura activități în organele de ocrotire a normelor de drept pe termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip închis. Potrivit art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, drept recompensă pentru încălcarea drepturilor în cadrul instrumentării cauzei penale, inculpatului Hîncu Dumitru i-a fost redus termenul pedepsei definitive cu închisoarea pentru executare până la 9 (opt) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de a desfășura activități în organele de ocrotire a normelor de drept pe termen de 5 (cinci) ani, cu executarea în penitenciar de tip închis. Cererea avocatului Panî Viorica cu privire la restituirea mijloacelor bănești ridicate în cadrul percheziției din apartamentul nr. 3, amplasat pe adresa mun. Chișinău, str. Izmail, 90 de la Bazatin Cristina efectuate de organul de urmărire penală la 14 iunie 2012 a fost admisă, fiind restituite mijloacele bănești în sumă de 950 euro și 300 lei. Prin încheierea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 28 septembrie 2015, a fost ordonată efectuarea investigațiilor de căutare ale inculpaților Bazatin Vitalie și Hîncu Dumitru.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat, în fapt, că inculpații Bazatin Vitalie și Hîncu Dumitru, activând în calitate de inspectori ai poliției criminale a CPs Buiucani, mun. Chișinău, prin înțelegere prealabilă și de comun acord, folosindu-se de situația de serviciu și având intenții criminale la 02 iunie 2012, aflându-se în automobilul model „Toyota”, n/î С PD 260, care aparține inculpatului Hîncu Dumitru, au primit de la Verciuc Irina suma de 6000 lei, în scopul procurării substanței narcotice și anume heroină. Ulterior, la 08 iunie 2012, au transportat și au păstrat în scop de înstrăinare ilegală o perioadă nedeterminată de timp fără autorizația corespunzătoare, conform raportului de expertiză nr. 2229 din 12 iunie 2012, substanța narcotică ce conține fentanil, care face parte din categoria substanțelor stupefiante (narcotice), cu masa de 1,69 gr., când după orele mesei, întru realizarea intențiilor lor criminale, aflându-se în apropierea blocului locativ nr. 3 amplasat pe adresa str. Igor Vieru, mun. Chișinău, atentând la relațiile sociale 2 a căror existență și desfășurare normală sunt condiționate de ocrotirea sănătății publice, au transmis spre realizare lui Verciuc Irina în automobilul model „Toyota ”, n/î С PD 260, care aparține inculpatului Hîncu Dumitru un pachețel de hârtie din staniol cu substanța narcotică sus menționată, pentru realizare, în contul sumei de bani primită la 02 iunie 2012. Tot ei, Bazatin Vitalie și Hîncu Dumitru, prin înțelegere prealabilă și de comun acord, activând în calitate de inspectori ai poliției criminale a CPs Buiucani, mun. Chișinău, folosindu-se de situația de serviciu și având intenții criminale au păstrat în scop de înstrăinare ilegală o perioadă nedeterminată de timp fără autorizația corespunzătoare, conform raportului de expertiză nr. 2228 din 12 iunie 2012, substanța narcotică care conține fentanil, care face parte din categoria substanțelor stupefiante (narcotice), cu masa de 3,50 gr., până la 11 iunie 2012, după ora 15:00, când întru realizarea intențiilor lor criminale, aflându-se în apropierea blocului locativ nr. 3, amplasat pe adresa str. Igor Vieru, mun. Chișinău, atentând la relațiile sociale a căror existență și desfășurare normală sunt condiționate de ocrotirea sănătății publice, aflându- se în automobilul model „Toyota”, n/î С PD 260, care aparține inculpatului Hîncu Dumitru au transmis spre realizare lui Verciuc Irina două pachețele din folie de staniol în care se afla praf de culoare albă, adică substanța narcotică fentanil, care a primit-o în scopul înstrăinării pe teritoriul mun. Chișinău, contra sumei de 4500 lei. Tot ei, Bazatin Vitalie și Hîncu Dumitru, prin înțelegere prealabilă și de comun acord, activând în calitate de inspectori ai poliției criminale a CPs Buiucani mun. Chișinău, folosindu-se de situația de serviciu și având intenții criminale, la 14 iunie 2012, aproximativ la orele 14:40, când întru realizarea intențiilor lor criminale, aflându- se în apropierea blocului locativ nr. 3 amplasat pe adresa str. Igor Vieru, mun. Chișinău, atentând la relațiile sociale a căror existență și desfășurare normală sunt condiționate de ocrotirea sănătății publice, aflându-se în automobilul model „Toyota”, n/î С PD 260, care aparține inculpatului Hîncu Dumitru au primit de la Verciuc Irina suma de 6000 lei, iar ultima urma să primească spre realizare substanțe narcotice și anume heroină. Ulterior, inculpații Hîncu Dumitru și Bazatin Vitalie au fost reținuți de către colaboratorii de poliție în flagrant delict. Tot ei, Bazatin Vitalie și Hîncu Dumitru, prin înțelegere prealabilă și de comun acord, activând în calitate de inspectori ai poliției criminale a CPs Buiucani, mun. Chișinău, folosindu-se de situația de serviciu și având intenții criminale, o perioadă nedeterminată de timp, efectuând presiuni prin amenințare cu intentarea cauzelor penale, reținere, asupra lui Crasnovschi Alexandr, Carauș Eugen, Țarelungă Ghenadie și Verciuc Irina, i-au determinat pe ultimii la realizarea substanțelor narcotice pe teritoriul mun. Chișinău. Astfel, inculpații, prin înțelegere prealabilă și de comun acord, o perioadă nedeterminată de timp, prin intermediul persoanelor sus indicate au realizat substanțe narcotice pe teritoriul mun. Chișinău și anume fentanil, în scop de profit. Tot ei, Bazatin Vitalie și Hîncu Dumitru, exercitând funcția de inspectori ai poliției criminale a CPs Buiucani, mun. Chișinău, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă, fiind persoane publice cărora, în virtutea Legii nr. 416 din 18 decembrie 1999 „Cu privire la poliție”, le-au fost acordate drepturi și obligațiuni în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, contrar prevederilor art. art. 2, 4, 12, 13 a legii nominalizate, depășindu-și în mod intenționat limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, în interes personal, folosind contrar legii atribuțiile sale de serviciu au influențat asupra lui Crasnovschi Alexandr, Carauș Eugen, Țarelungă Ghenadie și Verciuc Irina, prin 3 amenințarea ultimilor cu intentarea unei cauze penale pe faptul păstrării în scop de înstrăinare a substanțelor narcotice, astfel impunându-i să realizeze substanțe narcotice pe teritoriul mun. Chișinău, și anume heroină, în scop de profit. Prin acțiunile lor intenționate, inculpații Hîncu Dumitru și Bazatin Vitalie au cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice, exprimate prin prejudicierea imaginii poliției ca organ de drept al autorității publice, menit să apere în baza respectării stricte a legilor, inviolabilitatea și integrarea persoanei fizice și juridice și ale statului de atentate criminale.

Procurorul, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia din motivul blândeții pedepsei, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu privire la recunoașterea culpabilității inculpatului Bazatin Vitalie în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, cu stabilirea pedepsei închisorii pe termen de 10 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de a desfășura activități în organele de ocrotire a normelor de drept pe termen de 5 ani. Recunoașterea culpabilității inculpatului Bazatin Vitalie în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei închisorii pe termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de a desfășura activități în organele de ocrotire a normelor de drept pe termen de 5 ani. În temeiul art. 84 alin. (1), (2) Cod penal, să-i fie stabilită inculpatului Bazatin Vitalie pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, sub formă de închisoare pe termen de 12 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de a desfășura activități în organele de ocrotire a normelor de drept pe termen de 5 ani. În temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, să-i fie stabilită inculpatului Bazatin Vitalie pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe termen de 12 ani, cu executarea în penitenciar de tip închis și amendă în mărime de 300 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de a desfășura activități în organele de ocrotire a normelor de drept pe termen de 5 ani. De asemenea, apelantul a solicitat recunoașterea culpabilității inculpatului Hîncu Dumitru în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, cu stabilirea pedepsei închisorii pe termen de 10 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de a desfășura activități în organele de ocrotire a normelor de drept pe termen de 5 ani. Recunoașterea culpabilității inculpatului Hîncu Dumitru în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de a desfășura activități în organele de ocrotire a normelor de drept pe termen de 5 ani. În temeiul prevederilor art. 84 alin. (1), (2) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate, să-i fie stabilită inculpatului Hîncu Dumitru pedeapsă definitivă, sub formă de închisoare pe termen de 12 ani, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de a desfășura activități în organele de ocrotire a normelor de drept pe termen de 5 ani. În motivarea apelului acuzatorul de stat a indicat că prima instanță a apreciat corect probele de drept și de fapt administrate de organul de urmărire penală, dar pedeapsa stabilită nu este echitabilă și aceasta nu ar contribui la corectarea și reeducarea inculpaților. A invocat, că la stabilirea pedepsei, prima instanță urma să țină cont de gravitatea 4 infracțiunilor imputate inculpaților, care fac parte din categoria infracțiunilor grave. Prima instanță, nu a luat în considerație, că inculpații sunt polițiști, care în virtutea obligațiunilor de serviciu, erau obligați să stea la straja legalității statului, prin prevenirea și curmarea actelor infracționale, în timp ce aceștia de fapt erau direct implicați în săvârșirea infracțiunilor. Cu referire la argumentul privind lipsa pe unele acte procesuale acumulate în cadrul urmăririi penale a numelui interpretului, lipsa preîntâmpinării conform art. 312 Cod penal, procurorul a indicat, că omisiunile respective nu se regăsesc în temeiurile ce duc la nulitatea probei conform rigorilor legale prevăzute de art. 94 Cod de procedură penală. 3.1. Avocatul Ceachir Anatolie în numele inculpatului Hîncu Dumitru, de asemenea a contestat sentința cu apel, solicitând rejudecarea cauzei penale și pronunțarea unei sentințe de achitare, din motiv că în acțiunile inculpatului lipsesc elementele constitutive ale infracțiunilor incriminate, casarea încheierii Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 28 septembrie 2015 prin care s-a înlocuit măsura preventivă și ordonarea investigațiilor de căutare a inculpatului Hîncu Dumitru, casarea încheierilor Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 26 februarie 2015, prin care a fost respinsă cererea apărării cu privire la dispunerea expertizei tehnice a înregistrărilor, interceptărilor audio și a imaginilor video și a expertizei chimice repetate, casarea încheierii din 18 aprilie 2014 privind respingerea cererii de recuzare, restituirea mijloacelor bănești în sumă de 12000 euro, ridicați în rezultatul percheziției din 14 iunie 2012 (f. d. 154-163, vol. IV) și ridicați de la instituția bancară. În motivarea apelului a invocat că prima instanță eronat l-a indicat în partea dispozitivă a sentinței, de două ori pe același inculpat Bazatin Vitalie, lipsind datele lui Hîncu Dumitru, la aplicarea prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, stabilind pedeapsa definitivă 10 (zece) ani închisoare. Totodată, prima instanță potrivit art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, a dispus ca inculpatului Hîncu Dumitru să-i fie redus termenul pedepsei definitive pentru executare până la 9 (opt) ani închisoare. De asemenea, prima instanță după ce a pronunțat sentința motivată, la 28 septembrie 2015, fără ca să reia cercetarea judecătorească, fără nici un temei juridic, s-a retras din nou în camera de consiliu și a emis o încheiere prin care a ordonat investigații de căutare a inculpatului Hîncu Dumitru. În opinia apelantului, prima instanță a admis grave încălcări ale prevederilor Codului de procedură penală, comise de procurori, care atestă caracterul ilegal al urmăririi penale desfășurate 3.2. Avocatul Pleșca Valeriu în numele inculpatului Bazatin Vitalie, a declarat apel, solicitând casarea sentinței și a încheierilor pronunțate, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința inculpatului. În motivarea apelului a indicat că, la baza condamnării inculpatului Bazatin Vitalie de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 2171 alin. ( 4) lit. d), 328 alin. (1) Cod penal, au fost puse acte procedurale nule, întocmite cu încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal, administrate cu grave încălcări de procedură penală și care încalcă drepturile inculpatului. În dosarul penal se găsesc mai multe acte procedurale care demonstrează caracterul ilegal și provocator al acțiunilor angajaților poliției și agentului acestora Verciuc Irina. În procesul-verbal al ședinței de judecată din 19 noiembrie 2012 (f. d. 66-67, vol.VI) și 08 februarie 2013 (f. d. 123, vol.VI ), nu este indicată participarea interpretului. 5 În același context, în declarația lui Verciuc Irina lipsește mențiunea privind participarea interpretului, contrar art. 337 alin. (2) Cod de procedură penală. În procesul-verbal al ședinței de judecată din 10 aprilie 2013 (f. d. 211, vol.VI), este indicat că ședința de judecată s-a desfășurat în limba de stat. Conform art. 357 Cod de procedură penală, instanța a invitat în ședință interpretul Parfeni Nina, explicându-i drepturile și obligațiile prevăzute de art. 85 Cod de procedură penală și avertizând-o de răspundere conform art. 312 Cod penal. În cadrul ședinței de judecată a fost audiat martorul acuzării Țarelungă Ghenadie, care a dat declarații în limba rusă, însă declarațiile acestuia (f. d. 200-202, vol.VI), sunt întocmite în limba română și nu sunt semnate de către interpret. Mai mult, la judecarea cauzei existau suspiciuni că Țarelungă Ghenadie se afla în stare de ebrietate, iar instanța de judecată necătând la aceasta a continuat audierea acestuia. În procesul-verbal al ședinței de judecată din 18 aprilie 2013 (f. d. 221, vol. VI) este indicat că procedura s-a desfășurat în limba de stat. Conform art. 357 Cod de procedură penală, instanța a invitat în ședință interpretul Danilescu Sergiu, explicându-i drepturile și obligațiile prevăzute de art. 85 Cod de procedură penală și avertizându-l de răspundere conform art. 312 Cod de procedură penală. În procesul-verbal al ședinței de judecată este indicat, că declarațiile martorului Crasnovscaia Svetlana și Bumbu Dumitru se anexează la dosar, însă declarațiile acestor martori date în ședința din 18 aprilie 2013, sunt scrise în limba română și nu sunt semnate de către interpret (f. d. 217-220 vol. VI). În procesul-verbal al ședinței de judecată din 17 iunie 2013 (f. d. 6, vol. VII) este indicat că procedura s-a desfășurat în limba de stat. Conform art. 357 Cod de procedură penală, instanța a invitat în ședință interpretul Danilescu Sergiu, explicându-i drepturile și obligațiile prevăzute de art. 85 Cod de procedură penală, și avertizându-l de răspundere conform art. 312 Cod penal. Nu există însă semnătura expertului care ar atesta explicarea drepturilor și avertizarea despre răspunderea penală. În procesul-verbal al ședinței de judecată este indicat, că declarațiile martorilor Crasnovschi Alexandru și Codreanu Alexandru se anexează la dosar, însă declarațiile acestor martori date în ședința de judecată din 17 iunie 2013 sunt scrise în limba română și nu sunt semnate de interpret. În opinia apărării, la baza condamnării inculpatului Bazatin Vitalie au fost puse probe obținute prin încălcarea legii, falsificate, prin intermediul persoanelor bănuite în circulația ilegală a substanțelor narcotice, care au declarat că au fost consumatori de droguri și cărora le-a fost asigurată imunitate față de urmărirea penală, iar în privința inculpaților a fost organizată o provocare. A mai invocat apelantul, că la judecarea cauzei judecătorul a încălcat principiul independenței, contradictorialității și egalității armelor.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 aprilie 2016 au fost admise apelurile declarate, casată sentința din alte motive și dispusă rejudecarea cauzei de către prima instanță, în alt complet de judecată. Totodată, instanța de apel a casat încheierea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 28 septembrie 2015 privind ordonarea investigațiilor de căutare în privința inculpaților Bazatin Vitalie și Hîncu Dumitru, cu menținerea măsurii de reprimare - liberarea provizorie sub control judiciar, cu restricțiile prevăzute în art. 191 Cod de procedură penală, aplicate prin deciziile Curții de Apel Chișinău din 05 iunie 2013. A fost admis recursul avocatului Pleșca Valeriu, casată încheierea protocolară a 6 Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 05 martie 2014 privind aplicarea amenzii judiciare în mărime de 25 (douăzeci și cinci) unități convenționale. 4.1. Instanța de apel a menționat, că potrivit proceselor-verbale ale ședințelor de judecată, prima instanță a încălcat prevederile art. 6 § 3 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. art. 16, 17 Cod de procedură penală, admițând în privința inculpaților Bazatin Vitalie și Hîncu Dumitru, încălcarea dreptului la apărare și la un proces echitabil. În susținerea acestei concluzii, a evidențiat instanța de apel că prima instanță, la audierea martorilor în cadrul ședinței de judecată, nu a asigurat dreptul la interpret pentru martorii Verciuc Irina, Țarelungă Ghenadie, Crasnovscaia Svetlana, Crasnovschi Alexandr și Codreanu Alexandr, încălcări care sunt în contradicție cu normele de procedură penală, îngrădindu-le dreptul inculpaților Bazatin Vitalie și Hîncu Dumitru la un proces echitabil, la interpret și posibilitatea de a percepe în modul cuvenit declarațiile martorilor. Cu referire la prevederile art. 320 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel a sesizat, că rechizitoriul în cauza de învinuire a lui Bazatin Vitalie și Hîncu Dumitru în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 2171 alin. (4) lit. d), 328 alin. (1) Cod penal, a fost întocmit de către procurorul Baciu Oleg, ulterior în prima instanță a participat procurorul Pavlovschi Octavian, iar la 22 octombrie 2012 a participat iarăși procurorul Baciu Oleg, fără să fie emisă ordonanță de înlocuire a procurorului de către procurorul ierarhic superior. Dat fiind faptul că instanța de apel a casat sentința, ca urmare a considerat necesară și casarea încheierii Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 28 septembrie 2015 privind ordonarea investigațiilor de căutare în privința inculpaților, cu menținerea măsurii de reprimare - liberarea provizorie sub control judiciar, cu restricțiile prevăzute în art. 191 Cod de procedură penală aplicate prin deciziile Curții de Apel Chișinău din 05 iunie 2013 în privința inculpaților Bazatin Vitalie și Hîncu Dumitru. Totodată, instanța de apel a considerat întemeiate și alegațiile avocatului inculpatului Hîncu Dumitru precum că prima instanță eronat a indicat în partea dispozitivă a sentinței (pag. 50 abz. 5), că „în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate lui Bazatin Vitalie, a-i stabili pedeapsa definitivă 10 (zece) ani închisoare”, (indicând de două ori același inculpat Bazatin Vitalie, lipsind datele lui Hîncu Dumitru). Cu referire la recursul declarat de avocatul Pleșca Valeriu împotriva încheierii protocolare a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 05 martie 2014 de aplicare a amenzii judiciare în mărime de 25 (douăzeci și cinci) unități convenționale, instanța de apel ținând cont de prevederile art. 201 Cod de procedură penală, a stabilit că prima instanță incorect a apreciat comportamentul avocatului ca fiind direcționat spre tergiversarea examinării dosarului penal cu manifestarea unei atitudini necorespunzătoare, neglijente față de judecarea cauzei, neprezentându-se nejustificat în ședința de judecată, deoarece la materialele dosarului penal este anexată dovada care confirmă că în perioada 28 februarie 2014-13 martie 2014, avocatul Pleșca Valeriu s-a aflat în concediu medical (f. d. 67-69, vol. VII).

Procurorul, a contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicitând casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului a menționat, că instanța de apel la judecarea cauzei a constatat că prima instanță, la audierea martorilor nu a asigurat dreptul la interpret pentru 7 martorii Verciuc Irina, Țarelungă Ghenadie, Crasnovscaia Svetlana, Crasnovschi Alexandr și Codreanu Alexandr, însă aceasta este o omisiune a grefierului și interpretului de a semna procesul-verbal, deoarece de facto prezența interpretului a fost asigurată la toate fazele procesului penal și nu se egalează cu încălcarea dreptului la interpret, și prin urmare, nu poate fi considerat că ședința a avut loc în lipsa interpretului. Or, prezența interpretului în ședința dată se demonstrează prin indicarea acestuia în procesul-verbal și prin înregistrările audio a ședințelor de judecată, mai mult nici o parte la proces nu a invocat la momentul dat lipsa interpretului. Consideră recurentul, că soluția instanței de apel este neîntemeiată și ilegală deoarece în urma examinării apelurilor, s-a constatat că cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dreptului la apărare a inculpaților. Susține recurentul, că în cazul în care instanța de apel a ajuns la concluzia că de către prima instanță a fost comisă o eroare care nu a fost invocată de nici una din părți, aceasta era obligată să pună în discuție faptul dat, așa precum reiese și din explicațiile conținute în pct. 12.2 și 14.1.2. a Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție a R. Moldova „Cu privire la practica judiciară despre judecarea cauzelor penale în ordine de apel” nr. 22 din 12 decembrie 2005, care explică că „în cazul în care instanța de apel ia în considerare temeiurile de casare din oficiu, ea este obligată să le pună în discuția părților”. Cu referire la explicațiile conținute în pct. 36 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție a R. Moldova nr. 9 din 30 octombrie 2009, „Cu privire la judecarea recursului ordinar în cauza penală”, recurentul susține că art. 415 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, a fost introdus prin LP66 din 05 aprilie 2012, în vigoare la 27 octombrie 2012 și prin urmare în cazul dat nu poate fi invocat că decizia instanței de apel nu este supusă căii de atac, or conform art. 420 alin. (1) Cod de procedură penală, pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de Curțile de Apel ca instanțe de apel. 5.1. Procurorul, la 22 septembrie 2016, a depus încă o cerere de recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 2), 6) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului invocă, că prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2014 completul de judecată format din Rotarciuc D., Ouș L. și Babenco B. au examinat recursul declarat de avocatul Ceachir Anatolie împotriva încheierii protocolare a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 05 martie 2014, privind aplicarea amenzii judiciare în privință avocatului Ceachir Anatolie și Pleșca Valeriu, fiind dispusă respingerea recursului ca nefondat și menținută încheierea. Ulterior, această încheiere protocolară a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din nou a fost subiect de examinare în ordine de apel, iar prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 aprilie 2016, completul de judecată în componența Ouș L., Corochii N., Balmuș S., s-a expus repetat și asupra încheierii protocolare a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 05 martie 2014, admițând recursul avocatului Pleșca Valeriu, cu casarea acesteia, fără a ține cont că judecătorul Ouș L. anterior s-a expus asupra acestei încheieri. Insistă recurentul că, în cazul dat au existat circumstanțe prevăzute la art. 33 Cod de procedură penală, deoarece ulterior judecătorul Ouș L. era obligată să facă declarație de abținere de la judecarea cauzei respective în instanța de apel.

Inculpații Bazatin Vitalie și Hîncu Dumitru, au prezentat referințe pe marginea recursului procurorului din 15 iunie 2016, solicitând respingerea acestuia ca inadmisibil. 8

Verificând argumentele invocate în recursurile declarate în raport cu actele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora, reieșind din următoarele considerente. Cu referire la recursul procurorului declarat la 15 iunie 2016. După cum rezultă din conținutul cererii de recurs, recurentul critică soluția instanței de apel privind retrimiterea cauzei la rejudecare, solicitând casarea hotărârii nominalizate, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, din motivul că instanța, la judecarea apelurilor nu a respectat cerințele art. art. 414, 415 Cod de procedură penală. Însă, procurorul recurent a trecut cu vederea faptul că, potrivit dispozițiilor art. 415 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând cauza în ordine de apel, poate adopta și o decizie, prin care să admită apelul, să caseze sentința primei instanțe și să dispună rejudecarea cauzei de către instanța a cărei hotărâre a fost anulată. Rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost anulată se dispune numai atunci când nu a fost citat inculpatul, nu i s-a asigurat dreptul la interpret, nu a fost asistat de un avocat sau au fost încălcate prevederile art. art. 33-35 Cod de procedură penală. La caz, drept temei pentru casarea sentinței și dispunerea rejudecării cauzei, instanța de apel a reținut că, prima instanță, la audierea martorilor în cadrul ședinței de judecată, nu a asigurat dreptul la interpret pentru martorii Verciuc Irina, Țarelungă Ghenadie, Crasnovscaia Svetlana, Crasnovschi Alexandr și Codreanu Alexandr, încălcări care sunt în contradicție cu normele de procedură penală, îngrădindu-le dreptul inculpaților Bazatin Vitalie și Hîncu Dumitru la un proces echitabil, la interpret și posibilitatea de a percepe în modul cuvenit declarațiile martorilor. Raportând prevederile art. 420 Cod de procedură penală, la comentariile și explicațiile practicii unitare a Curții Supreme de Justiție, potrivit căreia deciziile prin care s-a dispus rejudecarea cauzei nu sunt supuse căilor de atac, rezultă că temeiul invocat de recurent în recursul ordinar nu poate fi examinat în fond de către instanța de recurs. În acest context, Colegiul penal conclude că nu există temei legal pentru admiterea recursului declarat și, potrivit legii, se impune inadmisibilitatea acestuia, din motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut. Cu referire la recursul procurorului declarat la 22 septembrie 2016. Potrivit art. 432 Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, decide în unanimitate asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că, recursul este declarat peste termen. Termenul de recurs este un termen procesual legal, durata lui fiind stabilită prin lege. El este absolut și are caracter imperativ, adică depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar dacă totuși recursul a fost declarat după expirarea termenului el urmează a fi respins ca tardiv, cu excepția când întârzierea a fost determinată de motive întemeiate. În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit dispozițiilor art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Analizând materialele cauzei, Colegiul penal constată, că potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată al instanței de apel din 13 aprilie 2016 (f. d. 13- 16, vol. IX), dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat în prezența 9 procurorului și al avocaților inculpaților Ceachir Anatolie și Pleșca Valeriu, ultimii fiind înștiințați că pronunțarea deciziei integrale va avea loc la 12 mai 2016. Totodată, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, se atestă că la data stabilită, din motivul complexității cauzei, pronunțarea deciziei motivate a fost amânată pentru 19 mai 2016 (f. d. 17, vol. IX), iar la 19 mai 2016, în prezența procurorului și a inculpaților, a fost pronunțată decizia motivată, care a și fost înmânată acestora potrivit recipisei anexate la materialele dosarului (f. d. 48, vol. IX). Astfel, reieșind din prevederile art. 422 Cod de procedură penală, în speță, termenul de declarare a recursului urmează a fi calculat începând cu 20 mai 2016 și care a expirat la 20 iunie 2016, aceasta fiind și ultima zi pentru declararea recursului. În speță, Colegiul penal a stabilit că recursul ordinar declarat de procuror la 22 septembrie 2016, a fost depus cu omiterea termenului de 30 de zile stabilit de lege pentru declararea recursului ordinar. Având în vedere că, în situația când instanța de recurs respinge recursul ca fiind tardiv, nu se expune asupra circumstanțelor de drept ale cauzei și legalității hotărârii adoptate, din acest punct de vedere, nu există temei de a se expune asupra legalității deciziei instanței de apel referitor la criticele invocate în cererea de recurs nominalizată. În astfel de circumstanțe, raportând situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, rezultă că recursul declarat de procuror la 22 septembrie 2016, este inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 1), 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Tăut Dorina, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 aprilie 2016, în cauza penală în privința lui Bazatin Vitalie Vasile și Hîncu Dumitru Vladimir, cel din 15 iunie 2016, din motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, iar cel din 22 septembrie 2016, ca fiind depus peste termen. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 14 octombrie 2016. Președinte Petru Ursache Judecătorii Petru Moraru Ghenadie Nicolaev 10