1ra-1423/2016 — art. art. 217/1 alin. 4 lit. d, 328 alin. 1 CP

1ra-1423/2016 — art. art. 217/1 alin. 4 lit. d, 328 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1423/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

05 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecătorii – Petru Moraru și Ghenadie Nicolaev,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Tăut Dorina, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 aprilie 2016,

în cauza penală în privința lui

Bazatin Vitalie Vasile, născut la 27 ianuarie 1986,

originar și domiciliat mun. Chișinău, bd.

D. Cantemir, 5, ap. 48

și

Hîncu Dumitru Vladimir, născut la

15 noiembrie 1984, originar și domiciliat

mun. Chișinău, str. Albișoara, 16, ap. 69.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 29.08.2012 – 28.09.2015;

Instanța de apel: 28.10.2015 – 13.04.2016;

Instanța de recurs: 23.06.2016 – 05.10.2016.

A C O N S T A T A T:

Bazatin Vitalie a fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, la 9 (nouă) ani închisoare, cu privarea

de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de a desfășura activități în organele de

ocrotire a normelor de drept pe termen de 4 (patru) ani;

- în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare, cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții de răspundere și de a desfășura activități în organele de ocrotire a

normelor de drept pe termen de 3 (trei) ani.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial

al pedepselor aplicate lui Bazatin Vitalie i-a fost aplicată pedeapsa 10 (zece) ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de a desfășura

activități în organele de ocrotire a normelor de drept pe termen de 5 (cinci) ani.

În conformitate cu art. art. 85 alin. (1), 87 alin. (2) Cod penal, prin cumul de

sentințe, la pedeapsa aplicată i-a fost adăugată parțial pedeapsa stabilită prin decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 decembrie 2014, fiindu-i stabilită

pedeapsa definitivă 10 (zece) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de

răspundere și de a desfășura activități în organele de ocrotire a normelor de drept pe

1

termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip închis și cu

amendă în mărime de 300 (trei sute) unități convenționale, echivalentul a 6000 (șase mii)

lei.

Potrivit art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, drept recompensă pentru

încălcarea drepturilor în cadrul instrumentării cauzei penale, inculpatului Bazatin Vitalie

i-a fost redus termenul pedepsei definitive cu închisoarea pentru executare până la 9

(nouă) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de a desfășura

activități în organele de ocrotire a normelor de drept pe termen de 5 (cinci) ani, cu

executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip închis și amendă în mărime de 300

(trei sute) unități convenționale, echivalentul a 6000 (șase mii) lei.

Hîncu Dumitru a fost recunoscut vinovat și condamnat:

în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, la 9 (nouă) ani închisoare, cu privarea

-

de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de a desfășura activități în organele de

ocrotire a normelor de drept pe termen de 4 (patru) ani;

în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare, cu privarea de dreptul

-

de a ocupa funcții de răspundere și de a desfășura activități în organele de ocrotire a

normelor de drept pe termen de 3 (trei) ani.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial

al pedepselor aplicate, lui Bazatin Vitalie i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 10 (zece)

ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de a desfășura

activități în organele de ocrotire a normelor de drept pe termen de 5 (cinci) ani, cu

executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip închis.

Potrivit art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, drept recompensă pentru

încălcarea drepturilor în cadrul instrumentării cauzei penale, inculpatului Hîncu Dumitru

i-a fost redus termenul pedepsei definitive cu închisoarea pentru executare până la 9 (opt)

ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de a desfășura

activități în organele de ocrotire a normelor de drept pe termen de 5 (cinci) ani, cu

executarea în penitenciar de tip închis.

Cererea avocatului Panî Viorica cu privire la restituirea mijloacelor bănești ridicate

în cadrul percheziției din apartamentul nr. 3, amplasat pe adresa mun. Chișinău, str.

Izmail, 90 de la Bazatin Cristina efectuate de organul de urmărire penală la 14 iunie 2012

a fost admisă, fiind restituite mijloacele bănești în sumă de 950 euro și 300 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 28 septembrie 2015, a fost

ordonată efectuarea investigațiilor de căutare ale inculpaților Bazatin Vitalie și Hîncu

Dumitru.

Bazatin Vitalie și Hîncu Dumitru, activând în calitate de inspectori ai poliției criminale a

CPs Buiucani, mun. Chișinău, prin înțelegere prealabilă și de comun acord,

folosindu-se de situația de serviciu și având intenții criminale la 02 iunie 2012,

aflându-se în automobilul model „Toyota”, n/î С PD 260, care aparține inculpatului Hîncu

Dumitru, au primit de la Verciuc Irina suma de 6000 lei, în scopul procurării substanței

narcotice și anume heroină.

Ulterior, la 08 iunie 2012, au transportat și au păstrat în scop de înstrăinare ilegală

o perioadă nedeterminată de timp fără autorizația corespunzătoare, conform raportului de

expertiză nr. 2229 din 12 iunie 2012, substanța narcotică ce conține fentanil, care face

parte din categoria substanțelor stupefiante (narcotice), cu masa de 1,69 gr., când după

orele mesei, întru realizarea intențiilor lor criminale, aflându-se în apropierea blocului

locativ nr. 3 amplasat pe adresa str. Igor Vieru, mun. Chișinău, atentând la relațiile sociale

2

a căror existență și desfășurare normală sunt condiționate de ocrotirea sănătății publice,

au transmis spre realizare lui Verciuc Irina în automobilul model „Toyota ”, n/î С PD 260,

care aparține inculpatului Hîncu Dumitru un pachețel de hârtie din staniol cu substanța

narcotică sus menționată, pentru realizare, în contul sumei de bani primită la 02 iunie

2012.

Tot ei, Bazatin Vitalie și Hîncu Dumitru, prin înțelegere prealabilă și de comun

acord, activând în calitate de inspectori ai poliției criminale a CPs Buiucani,

mun. Chișinău, folosindu-se de situația de serviciu și având intenții criminale au păstrat

în scop de înstrăinare ilegală o perioadă nedeterminată de timp fără autorizația

corespunzătoare, conform raportului de expertiză nr. 2228 din 12 iunie 2012, substanța

narcotică care conține fentanil, care face parte din categoria substanțelor stupefiante

(narcotice), cu masa de 3,50 gr., până la 11 iunie 2012, după ora 15:00, când întru

realizarea intențiilor lor criminale, aflându-se în apropierea blocului locativ nr. 3,

amplasat pe adresa str. Igor Vieru, mun. Chișinău, atentând la relațiile sociale a căror

existență și desfășurare normală sunt condiționate de ocrotirea sănătății publice, aflându-

se în automobilul model „Toyota”, n/î С PD 260, care aparține inculpatului Hîncu

Dumitru au transmis spre realizare lui Verciuc Irina două pachețele din folie de staniol în

care se afla praf de culoare albă, adică substanța narcotică fentanil, care a primit-o în

scopul înstrăinării pe teritoriul mun. Chișinău, contra sumei de 4500 lei.

Tot ei, Bazatin Vitalie și Hîncu Dumitru, prin înțelegere prealabilă și de comun

acord, activând în calitate de inspectori ai poliției criminale a CPs Buiucani

mun. Chișinău, folosindu-se de situația de serviciu și având intenții criminale, la 14 iunie

2012, aproximativ la orele 14:40, când întru realizarea intențiilor lor criminale, aflându-

se în apropierea blocului locativ nr. 3 amplasat pe adresa str. Igor Vieru, mun. Chișinău,

atentând la relațiile sociale a căror existență și desfășurare normală sunt condiționate de

ocrotirea sănătății publice, aflându-se în automobilul model „Toyota”, n/î С PD 260, care

aparține inculpatului Hîncu Dumitru au primit de la Verciuc Irina suma de 6000 lei, iar

ultima urma să primească spre realizare substanțe narcotice și anume heroină.

Ulterior, inculpații Hîncu Dumitru și Bazatin Vitalie au fost reținuți de către

colaboratorii de poliție în flagrant delict.

Tot ei, Bazatin Vitalie și Hîncu Dumitru, prin înțelegere prealabilă și de comun

acord, activând în calitate de inspectori ai poliției criminale a CPs Buiucani,

mun. Chișinău, folosindu-se de situația de serviciu și având intenții criminale, o perioadă

nedeterminată de timp, efectuând presiuni prin amenințare cu intentarea cauzelor penale,

reținere, asupra lui Crasnovschi Alexandr, Carauș Eugen, Țarelungă Ghenadie și Verciuc

Irina, i-au determinat pe ultimii la realizarea substanțelor narcotice pe teritoriul mun.

Chișinău.

Astfel, inculpații, prin înțelegere prealabilă și de comun acord, o perioadă

nedeterminată de timp, prin intermediul persoanelor sus indicate au realizat substanțe

narcotice pe teritoriul mun. Chișinău și anume fentanil, în scop de profit.

Tot ei, Bazatin Vitalie și Hîncu Dumitru, exercitând funcția de inspectori ai poliției

criminale a CPs Buiucani, mun. Chișinău, acționând împreună și prin înțelegere

prealabilă, fiind persoane publice cărora, în virtutea Legii nr. 416 din 18 decembrie 1999

„Cu privire la poliție”, le-au fost acordate drepturi și obligațiuni în vederea exercitării

funcțiilor autorității publice, contrar prevederilor art. art. 2, 4, 12, 13 a legii nominalizate,

depășindu-și în mod intenționat limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, în

interes personal, folosind contrar legii atribuțiile sale de serviciu au influențat asupra lui

Crasnovschi Alexandr, Carauș Eugen, Țarelungă Ghenadie și Verciuc Irina, prin

3

amenințarea ultimilor cu intentarea unei cauze penale pe faptul păstrării în scop de

înstrăinare a substanțelor narcotice, astfel impunându-i să realizeze substanțe narcotice

pe teritoriul mun. Chișinău, și anume heroină, în scop de profit.

Prin acțiunile lor intenționate, inculpații Hîncu Dumitru și Bazatin Vitalie au cauzat

daune în proporții considerabile intereselor publice, exprimate prin prejudicierea imaginii

poliției ca organ de drept al autorității publice, menit să apere în baza respectării stricte a

legilor, inviolabilitatea și integrarea persoanei fizice și juridice și ale statului de atentate

criminale.

blândeții pedepsei, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, cu privire la recunoașterea culpabilității

inculpatului Bazatin Vitalie în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d)

Cod penal, cu stabilirea pedepsei închisorii pe termen de 10 ani, cu privarea de dreptul de

a ocupa funcții de răspundere și de a desfășura activități în organele de ocrotire a normelor

de drept pe termen de 5 ani.

Recunoașterea culpabilității inculpatului Bazatin Vitalie în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei închisorii pe termen de 3

ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de a desfășura activități în

organele de ocrotire a normelor de drept pe termen de 5 ani.

În temeiul art. 84 alin. (1), (2) Cod penal, să-i fie stabilită inculpatului

Bazatin Vitalie pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate, sub formă de închisoare pe termen de 12 ani, cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții de răspundere și de a desfășura activități în organele de ocrotire a

normelor de drept pe termen de 5 ani.

În temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, să-i fie stabilită inculpatului Bazatin Vitalie

pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe termen de 12 ani, cu executarea în

penitenciar de tip închis și amendă în mărime de 300 unități convenționale, cu privarea

de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de a desfășura activități în organele de

ocrotire a normelor de drept pe termen de 5 ani.

De asemenea, apelantul a solicitat recunoașterea culpabilității inculpatului

Hîncu Dumitru în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal,

cu stabilirea pedepsei închisorii pe termen de 10 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții de răspundere și de a desfășura activități în organele de ocrotire a normelor de

drept pe termen de 5 ani.

Recunoașterea culpabilității inculpatului Hîncu Dumitru în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare

pe termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de a

desfășura activități în organele de ocrotire a normelor de drept pe termen de 5 ani.

În temeiul prevederilor art. 84 alin. (1), (2) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni

prin cumul parțial al pedepselor aplicate, să-i fie stabilită inculpatului Hîncu Dumitru

pedeapsă definitivă, sub formă de închisoare pe termen de 12 ani, cu executarea în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de a

desfășura activități în organele de ocrotire a normelor de drept pe termen de 5 ani.

În motivarea apelului acuzatorul de stat a indicat că prima instanță a apreciat corect

probele de drept și de fapt administrate de organul de urmărire penală, dar pedeapsa

stabilită nu este echitabilă și aceasta nu ar contribui la corectarea și reeducarea

inculpaților.

A invocat, că la stabilirea pedepsei, prima instanță urma să țină cont de gravitatea

4

infracțiunilor imputate inculpaților, care fac parte din categoria infracțiunilor grave.

Prima instanță, nu a luat în considerație, că inculpații sunt polițiști, care în virtutea

obligațiunilor de serviciu, erau obligați să stea la straja legalității statului, prin prevenirea

și curmarea actelor infracționale, în timp ce aceștia de fapt erau direct implicați în

săvârșirea infracțiunilor.

Cu referire la argumentul privind lipsa pe unele acte procesuale acumulate în cadrul

urmăririi penale a numelui interpretului, lipsa preîntâmpinării conform art. 312 Cod

penal, procurorul a indicat, că omisiunile respective nu se regăsesc în temeiurile ce duc

la nulitatea probei conform rigorilor legale prevăzute de art. 94 Cod de procedură penală.

3.1. Avocatul Ceachir Anatolie în numele inculpatului Hîncu Dumitru, de

asemenea a contestat sentința cu apel, solicitând rejudecarea cauzei penale și pronunțarea

unei sentințe de achitare, din motiv că în acțiunile inculpatului lipsesc elementele

constitutive ale infracțiunilor incriminate, casarea încheierii Judecătoriei Ciocana, mun.

Chișinău din 28 septembrie 2015 prin care s-a înlocuit măsura preventivă și ordonarea

investigațiilor de căutare a inculpatului Hîncu Dumitru, casarea încheierilor Judecătoriei

Ciocana, mun. Chișinău din 26 februarie 2015, prin care a fost respinsă cererea apărării

cu privire la dispunerea expertizei tehnice a înregistrărilor, interceptărilor audio și a

imaginilor video și a expertizei chimice repetate, casarea încheierii din 18 aprilie 2014

privind respingerea cererii de recuzare, restituirea mijloacelor bănești în sumă de 12000

euro, ridicați în rezultatul percheziției din 14 iunie 2012 (f. d. 154-163, vol. IV) și ridicați

de la instituția bancară.

În motivarea apelului a invocat că prima instanță eronat l-a indicat în partea

dispozitivă a sentinței, de două ori pe același inculpat Bazatin Vitalie, lipsind datele lui

Hîncu Dumitru, la aplicarea prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, stabilind pedeapsa definitivă

10 (zece) ani închisoare.

Totodată, prima instanță potrivit art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, a dispus

ca inculpatului Hîncu Dumitru să-i fie redus termenul pedepsei definitive pentru

executare până la 9 (opt) ani închisoare.

De asemenea, prima instanță după ce a pronunțat sentința motivată, la

28 septembrie 2015, fără ca să reia cercetarea judecătorească, fără nici un temei juridic,

s-a retras din nou în camera de consiliu și a emis o încheiere prin care a ordonat

investigații de căutare a inculpatului Hîncu Dumitru.

În opinia apelantului, prima instanță a admis grave încălcări ale prevederilor

Codului de procedură penală, comise de procurori, care atestă caracterul ilegal al urmăririi

penale desfășurate

3.2. Avocatul Pleșca Valeriu în numele inculpatului Bazatin Vitalie, a declarat

apel, solicitând casarea sentinței și a încheierilor pronunțate, rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința inculpatului.

În motivarea apelului a indicat că, la baza condamnării inculpatului Bazatin Vitalie

de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 2171 alin. ( 4) lit. d), 328 alin. (1) Cod

penal, au fost puse acte procedurale nule, întocmite cu încălcarea prevederilor legale care

reglementează desfășurarea procesului penal, administrate cu grave încălcări de

procedură penală și care încalcă drepturile inculpatului.

În dosarul penal se găsesc mai multe acte procedurale care demonstrează caracterul

ilegal și provocator al acțiunilor angajaților poliției și agentului acestora Verciuc Irina.

În procesul-verbal al ședinței de judecată din 19 noiembrie 2012 (f. d. 66-67,

vol.VI) și 08 februarie 2013 (f. d. 123, vol.VI ), nu este indicată participarea interpretului.

5

În același context, în declarația lui Verciuc Irina lipsește mențiunea privind

participarea interpretului, contrar art. 337 alin. (2) Cod de procedură penală.

În procesul-verbal al ședinței de judecată din 10 aprilie 2013 (f. d. 211, vol.VI),

este indicat că ședința de judecată s-a desfășurat în limba de stat.

Conform art. 357 Cod de procedură penală, instanța a invitat în ședință interpretul

Parfeni Nina, explicându-i drepturile și obligațiile prevăzute de art. 85 Cod de procedură

penală și avertizând-o de răspundere conform art. 312 Cod penal.

În cadrul ședinței de judecată a fost audiat martorul acuzării Țarelungă Ghenadie,

care a dat declarații în limba rusă, însă declarațiile acestuia (f. d. 200-202, vol.VI), sunt

întocmite în limba română și nu sunt semnate de către interpret.

Mai mult, la judecarea cauzei existau suspiciuni că Țarelungă Ghenadie se afla în

stare de ebrietate, iar instanța de judecată necătând la aceasta a continuat audierea

acestuia.

În procesul-verbal al ședinței de judecată din 18 aprilie 2013 (f. d. 221, vol. VI)

este indicat că procedura s-a desfășurat în limba de stat.

Conform art. 357 Cod de procedură penală, instanța a invitat în ședință interpretul

Danilescu Sergiu, explicându-i drepturile și obligațiile prevăzute de art. 85 Cod de

procedură penală și avertizându-l de răspundere conform art. 312 Cod de procedură

penală. În procesul-verbal al ședinței de judecată este indicat, că declarațiile martorului

Crasnovscaia Svetlana și Bumbu Dumitru se anexează la dosar, însă declarațiile acestor

martori date în ședința din 18 aprilie 2013, sunt scrise în limba română și nu sunt semnate

de către interpret (f. d. 217-220 vol. VI).

În procesul-verbal al ședinței de judecată din 17 iunie 2013 (f. d. 6, vol. VII) este

indicat că procedura s-a desfășurat în limba de stat.

Conform art. 357 Cod de procedură penală, instanța a invitat în ședință interpretul

Danilescu Sergiu, explicându-i drepturile și obligațiile prevăzute de art. 85 Cod de

procedură penală, și avertizându-l de răspundere conform art. 312 Cod penal.

Nu există însă semnătura expertului care ar atesta explicarea drepturilor și

avertizarea despre răspunderea penală. În procesul-verbal al ședinței de judecată este

indicat, că declarațiile martorilor Crasnovschi Alexandru și Codreanu Alexandru se

anexează la dosar, însă declarațiile acestor martori date în ședința de judecată din

17 iunie 2013 sunt scrise în limba română și nu sunt semnate de interpret.

În opinia apărării, la baza condamnării inculpatului Bazatin Vitalie au fost puse

probe obținute prin încălcarea legii, falsificate, prin intermediul persoanelor bănuite în

circulația ilegală a substanțelor narcotice, care au declarat că au fost consumatori de

droguri și cărora le-a fost asigurată imunitate față de urmărirea penală, iar în privința

inculpaților a fost organizată o provocare.

A mai invocat apelantul, că la judecarea cauzei judecătorul a încălcat principiul

independenței, contradictorialității și egalității armelor.

au fost admise apelurile declarate, casată sentința din alte motive și dispusă rejudecarea

cauzei de către prima instanță, în alt complet de judecată.

Totodată, instanța de apel a casat încheierea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău

din 28 septembrie 2015 privind ordonarea investigațiilor de căutare în privința

inculpaților Bazatin Vitalie și Hîncu Dumitru, cu menținerea măsurii de reprimare -

liberarea provizorie sub control judiciar, cu restricțiile prevăzute în art. 191 Cod de

procedură penală, aplicate prin deciziile Curții de Apel Chișinău din 05 iunie 2013.

A fost admis recursul avocatului Pleșca Valeriu, casată încheierea protocolară a

6

Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 05 martie 2014 privind aplicarea amenzii

judiciare în mărime de 25 (douăzeci și cinci) unități convenționale.

4.1. Instanța de apel a menționat, că potrivit proceselor-verbale ale ședințelor de

judecată, prima instanță a încălcat prevederile art. 6 § 3 al Convenției pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. art. 16, 17 Cod de procedură penală,

admițând în privința inculpaților Bazatin Vitalie și Hîncu Dumitru, încălcarea dreptului

la apărare și la un proces echitabil.

În susținerea acestei concluzii, a evidențiat instanța de apel că prima instanță, la

audierea martorilor în cadrul ședinței de judecată, nu a asigurat dreptul la interpret pentru

martorii Verciuc Irina, Țarelungă Ghenadie, Crasnovscaia Svetlana,

Crasnovschi Alexandr și Codreanu Alexandr, încălcări care sunt în contradicție cu

normele de procedură penală, îngrădindu-le dreptul inculpaților Bazatin Vitalie și

Hîncu Dumitru la un proces echitabil, la interpret și posibilitatea de a percepe în modul

cuvenit declarațiile martorilor.

Cu referire la prevederile art. 320 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de

apel a sesizat, că rechizitoriul în cauza de învinuire a lui Bazatin Vitalie și Hîncu Dumitru

în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 2171 alin. (4) lit. d), 328 alin. (1) Cod

penal, a fost întocmit de către procurorul Baciu Oleg, ulterior în prima instanță a participat

procurorul Pavlovschi Octavian, iar la 22 octombrie 2012 a participat iarăși procurorul

Baciu Oleg, fără să fie emisă ordonanță de înlocuire a procurorului de către procurorul

ierarhic superior.

Dat fiind faptul că instanța de apel a casat sentința, ca urmare a considerat necesară

și casarea încheierii Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 28 septembrie 2015 privind

ordonarea investigațiilor de căutare în privința inculpaților, cu menținerea măsurii de

reprimare - liberarea provizorie sub control judiciar, cu restricțiile prevăzute în art. 191

Cod de procedură penală aplicate prin deciziile Curții de Apel Chișinău din 05 iunie 2013

în privința inculpaților Bazatin Vitalie și Hîncu Dumitru.

Totodată, instanța de apel a considerat întemeiate și alegațiile avocatului

inculpatului Hîncu Dumitru precum că prima instanță eronat a indicat în partea

dispozitivă a sentinței (pag. 50 abz. 5), că „în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru

concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate lui Bazatin Vitalie, a-i

stabili pedeapsa definitivă 10 (zece) ani închisoare”, (indicând de două ori același

inculpat Bazatin Vitalie, lipsind datele lui Hîncu Dumitru).

Cu referire la recursul declarat de avocatul Pleșca Valeriu împotriva încheierii

protocolare a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 05 martie 2014 de aplicare a

amenzii judiciare în mărime de 25 (douăzeci și cinci) unități convenționale, instanța de

apel ținând cont de prevederile art. 201 Cod de procedură penală, a stabilit că prima

instanță incorect a apreciat comportamentul avocatului ca fiind direcționat spre

tergiversarea examinării dosarului penal cu manifestarea unei atitudini

necorespunzătoare, neglijente față de judecarea cauzei, neprezentându-se nejustificat în

ședința de judecată, deoarece la materialele dosarului penal este anexată dovada care

confirmă că în perioada 28 februarie 2014-13 martie 2014, avocatul Pleșca Valeriu s-a

aflat în concediu medical (f. d. 67-69, vol. VII).

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicitând casarea acesteia cu remiterea

cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului a menționat, că instanța de apel la judecarea cauzei a

constatat că prima instanță, la audierea martorilor nu a asigurat dreptul la interpret pentru

7

martorii Verciuc Irina, Țarelungă Ghenadie, Crasnovscaia Svetlana, Crasnovschi

Alexandr și Codreanu Alexandr, însă aceasta este o omisiune a grefierului și interpretului

de a semna procesul-verbal, deoarece de facto prezența interpretului a fost asigurată la

toate fazele procesului penal și nu se egalează cu încălcarea dreptului la interpret, și prin

urmare, nu poate fi considerat că ședința a avut loc în lipsa interpretului.

Or, prezența interpretului în ședința dată se demonstrează prin indicarea acestuia

în procesul-verbal și prin înregistrările audio a ședințelor de judecată, mai mult nici o

parte la proces nu a invocat la momentul dat lipsa interpretului.

Consideră recurentul, că soluția instanței de apel este neîntemeiată și ilegală

deoarece în urma examinării apelurilor, s-a constatat că cercetarea judecătorească s-a

efectuat cu respectarea dreptului la apărare a inculpaților.

Susține recurentul, că în cazul în care instanța de apel a ajuns la concluzia că de

către prima instanță a fost comisă o eroare care nu a fost invocată de nici una din părți,

aceasta era obligată să pună în discuție faptul dat, așa precum reiese și din explicațiile

conținute în pct. 12.2 și 14.1.2. a Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție a

R. Moldova „Cu privire la practica judiciară despre judecarea cauzelor penale în ordine

de apel” nr. 22 din 12 decembrie 2005, care explică că „în cazul în care instanța de apel

ia în considerare temeiurile de casare din oficiu, ea este obligată să le pună în discuția

părților”.

Cu referire la explicațiile conținute în pct. 36 din Hotărârea Plenului Curții

Supreme de Justiție a R. Moldova nr. 9 din 30 octombrie 2009, „Cu privire la judecarea

recursului ordinar în cauza penală”, recurentul susține că art. 415 alin. (1) pct. 3) Cod de

procedură penală, a fost introdus prin LP66 din 05 aprilie 2012, în vigoare la 27 octombrie

2012 și prin urmare în cazul dat nu poate fi invocat că decizia instanței de apel nu este

supusă căii de atac, or conform art. 420 alin. (1) Cod de procedură penală, pot fi atacate

cu recurs deciziile pronunțate de Curțile de Apel ca instanțe de apel.

5.1. Procurorul, la 22 septembrie 2016, a depus încă o cerere de recurs în temeiul

art. 427 alin. (1) pct. 2), 6) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei instanței

de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

În motivarea recursului invocă, că prin decizia Curții de Apel Chișinău din

24 octombrie 2014 completul de judecată format din Rotarciuc D., Ouș L. și Babenco B.

au examinat recursul declarat de avocatul Ceachir Anatolie împotriva încheierii

protocolare a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 05 martie 2014, privind aplicarea

amenzii judiciare în privință avocatului Ceachir Anatolie și Pleșca Valeriu, fiind dispusă

respingerea recursului ca nefondat și menținută încheierea.

Ulterior, această încheiere protocolară a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din

nou a fost subiect de examinare în ordine de apel, iar prin decizia Curții de Apel Chișinău

din 13 aprilie 2016, completul de judecată în componența Ouș L., Corochii N.,

Balmuș S., s-a expus repetat și asupra încheierii protocolare a Judecătoriei Ciocana,

mun. Chișinău din 05 martie 2014, admițând recursul avocatului Pleșca Valeriu, cu

casarea acesteia, fără a ține cont că judecătorul Ouș L. anterior s-a expus asupra acestei

încheieri.

Insistă recurentul că, în cazul dat au existat circumstanțe prevăzute la art. 33 Cod

de procedură penală, deoarece ulterior judecătorul Ouș L. era obligată să facă declarație

de abținere de la judecarea cauzei respective în instanța de apel.

recursului procurorului din 15 iunie 2016, solicitând respingerea acestuia ca inadmisibil.

8

cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora, reieșind din

următoarele considerente.

Cu referire la recursul procurorului declarat la 15 iunie 2016.

După cum rezultă din conținutul cererii de recurs, recurentul critică soluția instanței

de apel privind retrimiterea cauzei la rejudecare, solicitând casarea hotărârii nominalizate,

cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, din motivul că instanța, la

judecarea apelurilor nu a respectat cerințele art. art. 414, 415 Cod de procedură penală.

Însă, procurorul recurent a trecut cu vederea faptul că, potrivit dispozițiilor art. 415

alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând cauza în ordine de

apel, poate adopta și o decizie, prin care să admită apelul, să caseze sentința primei

instanțe și să dispună rejudecarea cauzei de către instanța a cărei hotărâre a fost anulată.

Rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost anulată se dispune numai atunci când

nu a fost citat inculpatul, nu i s-a asigurat dreptul la interpret, nu a fost asistat de un avocat

sau au fost încălcate prevederile art. art. 33-35 Cod de procedură penală.

La caz, drept temei pentru casarea sentinței și dispunerea rejudecării cauzei,

instanța de apel a reținut că, prima instanță, la audierea martorilor în cadrul ședinței de

judecată, nu a asigurat dreptul la interpret pentru martorii Verciuc Irina, Țarelungă

Ghenadie, Crasnovscaia Svetlana, Crasnovschi Alexandr și Codreanu Alexandr, încălcări

care sunt în contradicție cu normele de procedură penală, îngrădindu-le dreptul

inculpaților Bazatin Vitalie și Hîncu Dumitru la un proces echitabil, la interpret și

posibilitatea de a percepe în modul cuvenit declarațiile martorilor.

Raportând prevederile art. 420 Cod de procedură penală, la comentariile și

explicațiile practicii unitare a Curții Supreme de Justiție, potrivit căreia deciziile prin care

s-a dispus rejudecarea cauzei nu sunt supuse căilor de atac, rezultă că temeiul invocat de

recurent în recursul ordinar nu poate fi examinat în fond de către instanța de recurs.

În acest context, Colegiul penal conclude că nu există temei legal pentru admiterea

recursului declarat și, potrivit legii, se impune inadmisibilitatea acestuia, din motiv că nu

îndeplinește cerințele de formă și de conținut.

Cu referire la recursul procurorului declarat la 22 septembrie 2016.

Potrivit art. 432 Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând

admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel,

decide în unanimitate asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se

constată că, recursul este declarat peste termen.

Termenul de recurs este un termen procesual legal, durata lui fiind stabilită prin

lege. El este absolut și are caracter imperativ, adică depășirea lui atrage decăderea din

dreptul de a exercita calea de atac, iar dacă totuși recursul a fost declarat după expirarea

termenului el urmează a fi respins ca tardiv, cu excepția când întârzierea a fost

determinată de motive întemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs

este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Potrivit dispozițiilor art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în care

pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea

acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.

Analizând materialele cauzei, Colegiul penal constată, că potrivit

procesului-verbal al ședinței de judecată al instanței de apel din 13 aprilie 2016 (f. d. 13-

16, vol. IX), dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat în prezența

9

procurorului și al avocaților inculpaților Ceachir Anatolie și Pleșca Valeriu, ultimii fiind

înștiințați că pronunțarea deciziei integrale va avea loc la 12 mai 2016.

Totodată, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, se atestă că la data

stabilită, din motivul complexității cauzei, pronunțarea deciziei motivate a fost amânată

pentru 19 mai 2016 (f. d. 17, vol. IX), iar la 19 mai 2016, în prezența procurorului și a

inculpaților, a fost pronunțată decizia motivată, care a și fost înmânată acestora potrivit

recipisei anexate la materialele dosarului (f. d. 48, vol. IX).

Astfel, reieșind din prevederile art. 422 Cod de procedură penală, în speță, termenul

de declarare a recursului urmează a fi calculat începând cu 20 mai 2016 și care a expirat

la 20 iunie 2016, aceasta fiind și ultima zi pentru declararea recursului.

În speță, Colegiul penal a stabilit că recursul ordinar declarat de procuror la

22 septembrie 2016, a fost depus cu omiterea termenului de 30 de zile stabilit de lege

pentru declararea recursului ordinar.

Având în vedere că, în situația când instanța de recurs respinge recursul ca fiind

tardiv, nu se expune asupra circumstanțelor de drept ale cauzei și legalității hotărârii

adoptate, din acest punct de vedere, nu există temei de a se expune asupra legalității

deciziei instanței de apel referitor la criticele invocate în cererea de recurs nominalizată.

În astfel de circumstanțe, raportând situația reținută în cauză, la prevederile art. 432

alin. (2) Cod de procedură penală, rezultă că recursul declarat de procuror la

22 septembrie 2016, este inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procurorul în Procuratura de

nivelul Curții de Apel Chișinău, Tăut Dorina, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 13 aprilie 2016, în cauza penală în privința lui Bazatin Vitalie Vasile

și Hîncu Dumitru Vladimir, cel din 15 iunie 2016, din motiv că nu îndeplinește cerințele

de formă și de conținut, iar cel din 22 septembrie 2016, ca fiind depus peste termen.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 14 octombrie 2016.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Petru Moraru

Ghenadie Nicolaev

10