1ra-1744/2016 — Art. 145 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Hîncești din 30 martie 2016, inculpatul Zlotea Ruslan a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Acțiunea civilă a cet. Tretiacov Ludmila către Zlotea Ruslan privind repararea prejudiciului moral a fost admisă parțial și s-a dispus încasarea de la Zlotea Ruslan în beneficiul cet. Tretiacov Ludmila suma de 50 000 lei cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat și cîte 30 000 lei pentru fiecare copil minor Tretiacov Gabriel și Tretiacov Sorin pentru prejudiciul moral cauzat, privind prejudiciul material a fost admis în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța civilă. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. 1

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Zlotea Ruslan la data de 04 octombrie 2015, aproximativ la orele 22:00-23:00, aflându-se în locuința concubinei sale, Lebedev Zinaida, situată în or. Hîncești, str. M. Sadoveanu 11, ap. 28, unde era și prietenul său Tretiacov Vitalie, în urma unui conflict cu ultimul, intenționat 1-a înfipt cu cuțitul în regiunea cutiei toracice, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 135 din 17.10.2015 plagă tăiată - înțepată a hemitoracelui stâng, penetrantă în cavitatea toracică, cu lezarea tegumentelor, mușchilor intercostali, coastei V, pulmonului stâng, pericardului, transfixiantă a cordului, hemopericard volum 400 ml hemotorax pe stânga volum 1200 ml, leziuni ce au fost produse cu un obiect tăietor-înțepător, cu puțin timp înainte de deces, care au legătură directă cu cauza morții și se califică ca vătămări corporale grave, periculoase pentru viață. Aceste acțiuni ale inculpatului Zlotea Ruslan au fost încadrate în baza art. 145 alin. (l) Cod penal, conform indicilor omorul unei persoane.

Sentința menționată a fost atacată cu apel de către avocatul Nichifor Eugeniu în interesele inculpatului Zlotea Ruslan, prin care a solicitat achitarea inculpatului, deoarece atât urmărirea penală cât și cercetarea judecătorească s-a petrecut cu încălcări grave ale legislației procesual penale și ale drepturilor apărării. În motivarea cererii de apel avocatul a invocat că în învinuire s-a menționat că fapta a avut loc în locuința concubinei sale, Lebedev Zinaida. Adică, reieșind din învinuire, inculpatul și victima se aflau ambii în ospeție la Lebedev Zinaida, ceea ce este greșit, deoarece inculpatul de mai mult timp cu Lebedev Zinaida conviețuiesc și respectiv locuiește împreună cu ea în apartamentul care doar juridic aparține ei, iar de facto Zlotea Ruslan îl consideră ca și domiciliul lui și deci el are tot dreptul să-și apere domiciliul. La fel, în cadrul cercetării judecătorești, apărarea a fost lipsită de dreptul de a pune întrebări martorului minor Stoșcuș Alexandru, deoarece el a refuzat să mai dea declarații, din motiv că metoda în care el a fost interogat de către acuzare a fost una brutală, agresivă ce 1-a adus pe martor la o situație psihologică precară umilită, 1-a făcut să plângă și el a refuzat să mai dea declarații.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2016, apelul declarat de avocatul Nichifor Eugeniu în numele inculpatului Zlotea Ruslan a fost respins, ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării și just a ajuns la concluzia că Zlotea Ruslan a comis anume infracțiunea incriminată. Deși nu recunoaște vina, vinovăția inculpatului Zlotea Ruslan în săvârșirea infracțiunii incriminate se dovedește pe deplin, atît prin: declarațiile inculpatului Zlotea Ruslan, succesorului părții vătămate Tretiacov Ludmila, martorului Lebedev Zinaida, martorului minor Stoșcus Alexandru care sunt probe pertinente, concludente, utile și veridice, cît și prin probele scrise, acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în 2 procesul cercetării judecătorești și suplimentar în cadrul ședinței instanței de apel, cum sunt : - proces verbal de cercetare la fața locului din 05.10.2015, (f.d. 6-11, vol. I); - raport de expertiză nr. 66 din 08.10.2015, (f.d. 18-19, vol. I); - raport de expertiză medico-legală nr.646, (f.d. 43-44, vol.I); - raport de expertiză medico-legală nr. 135, din 08.10.2015, (f.d. 59-64, vol.I); - raport de expertiză medico-legală nr.780, din 08.10.2015, (f.d. 72-73, vol.I); - raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 896 a-2015, din 28.10.2015, (f.d. 80-82, vol. I); - informația eliberată de către IMSP Centru Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească din 19.10.2015 (f.d.86-87, vol. I); - raport de expertiză medico-legală nr. 640 din. 06.10.2015, (f.d. 108, vol. I). Analizând probele administrate și cercetate de către prima instanță, instanța de apel a constatat că vina inculpatului Zlotea Ruslan în comiterea infracțiunii incriminate s-a confirmat pe deplin și acțiunile lui corect au fost încadrate în baza art. 145 alin. (1) Cod penal - omorul unei persoane. Astfel, au fost respinse argumentele apărării precum că nu a fost administrată nici o probă care ar dovedi vinovăția inculpatului Zlotea Ruslan în comiterea infracțiunii incriminate, deoarece toate probele cercetate, apreciate în cumul, coroborează și dovedesc faptul că Zlotea Ruslan a comis infracțiunea imputată. Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Zlotea Ruslan, precum că el nu 1-a omorât pe victimă și că totul a fost un accident, deoarece conform art. 17 Cod penal, se consideră că infracțiunea a fost săvârșită cu intenție dacă persoana care a săvârșit-o își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sau inacțiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, le-a dorit sau admitea, în mod conștient, survenirea acestor urmări. Instanța de apel a conchis că în prezenta cauză, sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu intenție, concluzie ce rezultă din materialitatea faptei raportat la mijlocul folosit (un cuțit de bucătărie), zona vizată (hemitoracele stîng), caracterul succesiv al actelor agresive, menite să înlăture posibilitatea de reacție a victimei (inculpatul a aplicat întîi victimei o lovitură în abdomen și antebrațul drept), disproporția evidentă dintre forța fizică a inculpatului și cea a victimei și intensitatea loviturii, or, în materialitatea sa infracțiunea de omor se săvârșește cu intenție directă sau indirectă, și nu poate fi reținut argumentul apărătorului precum că „persoana care a solicitat întâlnirea a fost Tretiacov Vitalie, dânsul a sunat și ultimul Zlotea Ruslan 1-a invitat în ospeție la el, 1-a servit cu vin și ceea ce avea acasă, imediat după comiterea acțiunilor a acordat primul ajutor medical, instanța de fond a admis doar faptul, că inculpatul a avut o atitudine neglijentă față de rezultatul acțiunilor sale, adică a demonstrat intenție indirectă față de finalitatea acțiunilor sale, în urma cărora a survenit o intenție depășită, moartea fiind rezultatul culpei autorului, or faptul că acesta a acordat ajutor victimei și 3 poziția procesuală avută ulterior comiterii faptei poate fi luat în considerare la individualizarea pedepsei, conduita acestuia după comiterea infracțiunii nu poate produce vreun efect juridic asupra elementelor constitutive ale infracțiunii, iar aprecierea „normalității” comportamentului acestuia nu face obiectul cercetării jurisdicționale penale, ci au constituit elemente pe care instanța le-a luat în vedere la individualizarea pedepsei. Instanța de apel a reținut că gravitatea leziunilor corporale cauzate victimei, precum și acțiunile inculpatului Zlotea Ruslan la comiterea infracțiunii și după săvârșirea acesteia, mărturisesc despre intenția directă a inculpatului de a-1 omorî pe Tretiacov Vitalie, adică inculpatul a dorit și a conștientizat consecințele letale a vătămărilor cauzate pentru victimă ca rezultat a acțiunilor sale, inculpatul aplicând inițial o lovitură în abdomen și antebrațul drept, disproporția evidentă dintre forța fizică a inculpatului și cea a victimei și intensitatea loviturilor, or, infractiunea de omor se săvârseste cu intenție directă sau indirectă. În aceste circumstante, instanța de apel a considerat dovedită vinovăția inculpatului și acțiunile lui corect au fost încadrate în drept. În opinia instanței de apel, prima instanță la aprecierea modului și a măsurii de pedeapsă a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea inculpatului, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, precum și de alte circumstanțe relevante, după cum urmează : inculpatul Zlotea Ruslan a comis o infracțiune, care conform art. 16 Cod penal face parte din categoria celor deosebit de grave, pentru care legea prevede pedeapsă doar închisoare de la 10 la 15 de ani. Conform art. 76 și 77 Cod penal circumstanțe atenuante sau agravante în privința lui Zlotea Ruslan, instanța de judecată nu a reținut. Astfel, ținând cont de comportamentul inculpatului Zlotea Ruslan în timpul și după comiterea infracțiunii, de faptul că se caracterizează negativ la locul de trai, instanța de apel a considerat că prima instanță corect a stabilit că corectarea inculpatului este posibilă doar cu izolarea lui de societate, urmând ca acesta să execute real pedeapsa închisorii, iar măsura de pedeapsă aplicată lui fiind echitabilă faptelor comise.

Hotărîrile judecătorești sunt atacate cu recurs ordinar de către inculpatul Zlotea Ruslan, prin care fără a indica vreun temei prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acestora, cu eliberarea lui. În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că nu este de acord cu decizia instanței de apel și cu sentința primei instanțe, deoarece el nu avut intenția să-l omoare pe Tretiacov Vitalie, dar s-a apărat de către ultimul pe dînsul și pe familia lui. Mai menționează inculpatul că Tretiacov Vitalie i-a atacat fiul și fiica și el le-a venit în apărare.

Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de către 4 inculpatul Zlotea Ruslan, invocînd că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute de art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, prin care autorul trebuie să invoce concret unul din temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care este conținutul acestuia, argumentarea din punct de vedere a problemei de drept și prin ce cauza dată are importanță deosebită pentru jurisprudență.

Verificînd argumentele recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, ținînd seama de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal consideră, că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente. Potrivit art. 432 alin. (4) Cod de procedură penală, recursul se consideră admisibil în cazul în care acesta îndeplinește cerințele de formă și conținut, iar temeiurile invocate se încadrează în cele enumerate în art. 427 Cod de procedură penală – în cazul în care este prezentă încălcarea gravă a drepturilor persoanei, iar cauza prezintă un interes deosebit pentru jurisprudență. În sensul art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală recursul trebuie să fie motivat, iar art. 430 Cod de procedură penală indică expres cerințele cărora trebuie să corespundă cererea de recurs, în special, textul recursului trebuie să conțină argumentarea ilegalității hotărîrii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea problemei de drept ce persistă în cauză, indicînd care este eroarea comisă de instanță. În acest sens se reține, că art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede 16 temeiuri de declarare a recursului ordinar, astfel, dacă o parte a procesului consideră că soluția instanței de apel conține erori de drept și o atacă în instanța superioară, atunci ea este obligată, conform art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală să motiveze recursul și să arate eroarea ce s-a comis în coraport cu cel puțin unul din temeiurile normei menționate. Prin urmare, criticile formulate de recurent nu conțin indicii unor erori de drept și respectiv nu sunt motivate sub aspectul casării hotărîrii recurate, ca fiind ilegale. În cazul în care autorul nu invocă concret în recurs temeiul sau eroarea pe care se bazează din cele reglementate de norma procesuală penală, un asemenea recurs se consideră ca fiind necorespunzător după conținut, deoarece nu îndeplinește exigențele prevăzute de pct. 5) art. 430 Cod de procedură penală și urmează a fi declarat ca inadmisibil. Astfel, Colegiul penal constată, că recursul ordinar declarat de inculpatul Zlotea Ruslan nu întrunește condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze recursurile cu circumstanțe în fapt și în drept care le-ar justifica sub acest aspect, întrucît potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii. În speță, recurentul la întocmirea recursului nu a îndeplinit dispozițiile prevăzute la art.430 Cod penal, și nu a indicat temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură 5 penală și esența problemei de drept de importanță generală abordată în cauza dată, criticînd aprecierea probelor. Conform art.432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrilor, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în 430 Cod de procedură penală. În acest context, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar declarat de către inculpatul Zlotea Ruslan și potrivit legii se impune inadmisibilitatea lui, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Zlotea Ruslan, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2016, în cauza penală privindu-l pe Zlotea Ruslan Valentin, deoarece recursul nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute de art. 430 Cod de procedură penală. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 13 octombrie 2016. Președinte Ursache Petru Judecătorii Timofti Vladimir Toma Nadejda 6