1ra-785/2016 — Art.264 alin.1 CP

1ra-785/2016 — Art.264 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-785/2016

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

11 mai 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte Ursache Petru

judecători Toma Nadejda

Timofti Vladimir

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de

avocatul Radu Sergiu în numele părților vătămate Alexei Ludmila Ion și

Șoiliță Ion Vasile, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Strășeni

din 25 august 2015 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

16 decembrie 2015, în cauza penală privind-o pe

Baxan Ala Ion, născută la 14.06.1962,

originară din r-nul Florești, domiciliată în

or. Ungheni, str. Ion Creangă 27, ap. 45.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 29.07.2015 – 25.08.2015;

Instanța de apel: 15.09.2015 – 16.12.2015;

Instanța de recurs: 02.03.2016 – 11.05.2016.

A C O N S T A T A T:

pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, prevăzută de art.

3641 Cod de procedură penală, Baxan Ala Ion a fost recunoscută vinovată în

baza art. 264 alin.(1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de

amendă în mărime de 4000 (patru mii) lei.

A fost admisă în principiu acțiunea civilă depusă de Alexei Ludmila și

Șoiliță Ion privind încasarea prejudiciului material de la Baxan Ala, urmând

1

ca asupra cuantumului prejudiciului să se expună instanța de judecată în

ordinea procedurii civile.

A fost admisă acțiunea civilă cu privire la încasarea prejudiciului moral

și s-a încasat de la Baxan Ala în beneficiul Ludmilei Alexei suma de 15000

(cincisprezece mii) lei și în beneficiul lui Șoiliță Ion suma de 5000 (cinci mii)

lei.

Ala Ion, fiind posesoare a permisului de conducere nr. 096200692, cu drept

de a conduce unități de transport prevăzute de categoriile „B”, la data de 16

martie 2015, în jurul orelor 09:15, conducând autoturismul de model

„Toyota Rav 4”, de culoare gri, cu numărul de înmatriculare UN AZ 242, pe

traseul Chișinău-Ungheni, în direcția Chișinău, avea ca pasager pe bancheta

din față, mama acesteia Moldovanu Ana, a.n. 1941, la km 18+313 (m)

periferia or. Strășeni, sfidând restricțiile indicatorului de prioritate 3.23

„depășirea interzisă” și a indicatorului de informare suplimentară 6.3.1

„zona de acțiune 1.6 km”, aflându-se în depășire și neisprăvindu-se cu

conducerea, a ieșit pe banda de contrasens la depășirea unui microbuz de

culoare albă, în respectiva zonă de acțiune, aflându-se în depășire și

neisprăvindu-se cu conducerea a tamponat în aripa stângă a autoturismului

de model „ZAZ”, culoare albastru închis, cu numărul de înmatriculare ST AI

946, condus de cet. Șoiliță Ion, a.n. 1958, care regulamentar finisa efectuarea

manevrei de virare la stânga, în urma cărui fapt, ambele autoturisme s-au

deteriorat, iar pasagera minoră Alexei Evelina, a.n. 2014, aflată pe bancheta

din spate a autoturismului model „ZAZ” în brațele mamei sale Alexei

Ludmila, a.n. 1985, a suferit vătămări corporale medii sub formă de fractură

dublă a osului fibular pe dreapta, iar ultima a suferit vătămări corporale

ușoare sub formă de comoție cerebrală, excoriații a corpului și piciorului

drept.

Astfel, Baxan Ala Ion a încălcat prevederile Regulamentului Circulației

Rutiere, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009, și

anume: pct. 42 care prevede că, „intrarea pe banda extremă stânga destinată

circulației în sens opus este interzisă”; pct. 54 alin. (2) lit. c) care stipulează

că, „ depășirea cu ieșirea pe banda de circulație în sens opus este interzisă în

cazul în care circulația se desfășoară lent”; pct. 3 care prevede că

„participanții la trafic sînt obligați să respecte regulile de circulație,

semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, condițiile tehnice ale

prezentului Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor

participanți la trafic, să nu expună pericolului, precum și să nu creeze

2

neîntemeiat obstacole circulației care ar depăși pe acele care sînt provocate

de circumstanțe iminente” a ieșit pe banda de contrasens la depășirea unui

microbuz de culoare albă, în respectiva zonă de acțiune.

Radu Sergiu în numele părților vătămate Alexei Ludmila, Șoiliță Ion și

inculpata Baxan Ala.

3.1. Avocatul Radu Sergiu în numele părților vătămate Alexei Ludmila

și Șoiliță Ion în apelul declarat a solicitat admiterea apelului, casarea

sentinței în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a i se

stabili pedeapsa Anei Baxan în baza art. 264 alin.(1) Cod penal, sub formă de

închisoare (cu sau fără aplicarea art. 90 Cod penal) pe un termen de 2 ani și

cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 2

ani.

În motivarea apelului avocatul a invocat următoarele argumente:

-instanța de judecată nu a ținut cont de caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii;

-instanța de judecată incorect a determinat ca circumstanță atenuantă

căința sinceră a inculpatei, deoarece inculpata a recunoscut vina, în

procedura art. 3641 Cod de procedură penală, numai cu scopul de a evita

aplicarea pedepsei maxime stabilite de lege;

-instanța de judecată greșit a concluzionat că, privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport (pedeapsa complementară) poate fi aplicată

numai la stabilirea pedepsei cu închisoare;

-suma de 2000 lei, amenda plătită în 72 de ore, este o sumă mică

pentru inculpată și astfel nu se va atinge scopul de reeducare și corectare a

acesteia.

3.2. În apelul declarat, inculpata Baxan Ala a solicitat admiterea

apelului, casarea parțială a sentinței în ceea ce privește încasarea

prejudiciului moral, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care să fie micșorat cuantumul

prejudiciului moral încasat în beneficiul Ludmilei Alexei și respinsă cerința

privind încasarea prejudiciului moral în beneficiul lui Șoiliță Ion.

În motivarea apelului inculpata a invocat următoarele argumente:

-instanța de fond nu a indicat din care motive a ajuns la concluzia că lui

Alexei Ludmila i-a fost cauzat prejudiciu moral în mărime de 15000 lei,

considerînd această sumă exagerată;

3

-instanța de judecată a încasat în beneficiul lui Șoiliță Ion prejudiciul

moral în mărime de 5000 lei, cu toate că organul de urmărire penală nu l-a

recunoscut nici ca parte vătămată, nici ca parte civilă.

16.12.2015 a fost respinsă cererea de apel declarată de avocatul Radu Sergiu

în numele părților vătămate Alexei Ludmila și Șoiliță Ion, iar apelul declarat

de inculpata Baxan Ala a fost admis, a fost casată parțial sentința Judecătoriei

Strășeni din 25.08.2015 și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care:

S-a încasat de la Ala Baxan în beneficiul Ludmilei Alexei în nume

propriu și în interesul minorei Evelina Alexei suma de 15000 (cincisprezece

mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral, în rest acțiunea civilă privind încasarea

prejudiciului moral s-a respins ca fiind neîntemeiată.

În rest, sentința Judecătoriei Strășeni din 25.08.2015 s-a menținut fără

modificări.

inculpata Baxan Ala a înaintat o cerere prin care a solicitat examinarea

cauzei penale în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală

indicând că recunoaște vina în comiterea infracțiunii incriminate și solicită

ca judecata să se facă pe baza probelor administrate la faza urmăririi penale

(f.d. 163 Vol. I).

Astfel, inculpata Baxan Ala, fiind audiată în cadrul ședinței de judecată

în instanța de fond vina în comiterea infracțiunii incriminate a recunoscut-o

integral, a dat declarații despre cele întîmplate, menționînd că de cele comise

îi pare rău, sincer se căiește și este de acord cu pedeapsa sub formă de

amendă (f.d. 174-175 Vol. I). În cadrul ședinței de judecată în instanța de

apel inculpata Baxan Ala a susținut declarațiile date la faza urmăririi penale

și în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond.

Partea vătămată Alexei Ludmila în cadrul ședinței de judecată în

instanța de apel a susținut declarațiile date la faza urmăririi penale și în

cadrul ședinței de judecată în instanța de fond. A indicat că, copilul este

foarte stresat și schimbat de la momentul accidentului.

Partea vătămată Șoiliță Ion în cadrul ședinței de judecată în instanța

de apel a susținut declarațiile date la faza urmăririi penale și în cadrul

ședinței de judecată în instanța de fond.

Instanța de apel a constatat că, instanța de fond, cercetând în cumul

probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității,

pertinenței și concludenții, utilității și veridicității raportată la declarațiile

4

date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit corect situația

de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatei Baxan Ala Ion încadrarea

juridică corespunzătoare, și anume art. 264 alin. (1) Cod penal — încălcarea

regulilor de securitate a circulației de către o persoană care conduce mijlocul

de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a

integrității corporale.

Referitor la apelul declarat de avocatul Radu Sergiu în numele părților

vătămate Alexei Ludmila în nume propriu, în numele minorei Alexei Evelina

și Șoiliță Ion împotriva sentinței Judecătoriei Strășeni din 25.08.2015

instanța de apel a reținut următoarele.

Legalitatea sentinței Judecătoriei Strășeni din 25.08.2015 este

contestată de către avocatul Radu Sergiu în numele părților vătămate în ceea

ce privește pedeapsa penală aplicată inculpatei Baxan Ala, prin care s-a

solicitat aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 2

(doi) ani (cu sau fără aplicarea art. 90 Cod penal) și cu privarea de dreptul de

a conduce mijloace de transport pe un termen de 2 (doi) ani.

Instanța de apel, verificând legalitatea individualizării pedepsei penale

în privința inculpatei Baxan Ala, a constatat, că instanța de fond a acordat

deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, a ținut cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală,

de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatei,

precum și de condițiile de viață ale familiei acesteia.

Instanța de apel a constatat că, acțiunile inculpatei Baxan Ala au fost

încadrate în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, pentru care legea penală

prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de pînă la 300 unități

convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la

240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani cu (sau fără) privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de pînă la 2 ani, iar

în conformitate cu criteriile enunțate la art. 16 Cod penal, infracțiunea

respectivă se califică ca infracțiune mai puțin gravă.

A reținut instanța de apel că, în conformitate cu art. 76 Cod penal în

privința inculpatei Baxan Ala au fost reținute circumstanțele atenuante ca,

recunoașterea vinei, căința sinceră, săvârșirea pentru prima dată a unei

infracțiuni mai puțin grave. Careva circumstanțe agravante în privința

inculpatei Baxan Ala nefiind reținute.

Potrivit revendicării eliberate pe numele inculpatei Baxan Ala se atestă

că, anterior nu a fost judecată, respectiv, a comis pentru prima dată o

5

infracțiune mai puțin gravă, s-a căit sincer de cele comise, la locul de trai se

caracterizează pozitiv, a avut un rol activ în procesul de recuperare a

victimelor manifestat atât la data comiterii accidentului, cât și ulterior,

manifestându-și intenția de a recupera prejudiciul cauzat părții vătămate.

Referitor la critica avocatului Radu Sergiu privind privarea inculpatei

de dreptul de a conduce mijloace de transport, instanța de apel a reținut că

pedeapsa complementară „privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport, pentru componența de infracțiune prevăzută de art. 264 alin. (1)

Cod penal este o pedeapsă alternativă și nu obligatorie, încât legiuitorul a

indicat în sancțiunea normei penale incriminate „cu sau fără”. Tot în acest

context, a indicat faptul că, pedeapsa complementară prevăzută de art. 264

alin. (1) Cod penal se atribuie doar cazului stabilirii pedepsei cu închisoare.

Astfel, instanța de apel a statuat, că instanța de fond, concluzionând că

pedeapsa penală sub formă de amendă, care urmează a fi aplicată inculpatei

Baxan Ala, este una corectă, echitabilă și proporțională, corect a notat despre

imposibilitatea aplicării pedepsei complementare sub formă de privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport, astfel după cum reiese din

norma legii penale.

A conchis instanța de apel că careva temeiuri de a interveni în

legalitatea sentinței instanței de fond, sub aspectul individualizării pedepsei

penale în privința inculpatei Baxan Ala, nu a fost stabilit.

Referitor la apelul declarat de inculpata Baxan Ala împotriva sentinței

Judecătoriei Strășeni din 25.08.2015 instanța de apel a reținut că în cererea

de apel declarată de inculpata Baxan Ala a fost solicitată casarea parțială a

sentinței în ceea ce privește încasarea prejudiciului moral, prin care să fie

micșorat prejudiciul moral încasat de la inculpată în beneficiul lui Alexei

Ludmila și respinsă cerința privind încasarea prejudiciului moral în

beneficiul lui Șoiliță Ion.

Instanța de apel a reținut că, prin ordonanța de recunoaștere în

calitate de reprezentant legal din 05 mai 2015 s-a dispus recunoașterea cet.

Alexei Ludmila Ion în calitate de reprezentant legal al părții vătămate minore

Alexei Evelina (f.d. 60-61 Vol. I).

Prin ordonanța privind recunoașterea persoanei în calitate de parte

vătămată din 05 mai 2015 s-a dispus recunoașterea cet. Alexei Evelina în

calitate de parte vătămată (f.d. 62 Vol. I).

Prin ordonanța de recunoaștere în calitate de parte civilă din 05 mai

2015 s-a dispus recunoașterea cet. Alexei Ludmila în calitate de parte civilă

(f.d. 64 Vol. I).

6

Prin ordonanța de recunoaștere în calitate de parte civilă din 05 mai

2015 s-a dispus recunoașterea cet. Șoiliță Ion în calitate de parte civilă (f.d.

66 Vol. I).

Prin raportul de expertiză medico-legală nr. 57 din 28.04.2015 se

atestă că, cet. Alexei Ludmila s-au depistat vătămări corporale în formă de

comoție cerebrală, excoriații a corpului și piciorului drept, care s-au format

la acțiunea traumatică a unui corp ascuțit, posibil în timpul și circumstanțele

indicate, duce la dereglarea sănătății până la 21 zile și se califică ca vătămări

corporale ușoare (f.d. 75 Vol. I).

Prin raportul de expertiză medico-legală nr. 56 din 28.04.2015 se

atestă că, cet. Alexei Evelina s-au depistat vătămări corporale în formă de

fractura dublă a osului fibular pe dreapta, care s-au format sub acțiunea

traumatică a unui corp contondent, posibil în timpul și circumstanțele

indicate, duce la dereglarea sănătății mai mult de 21 zile și se califică ca

vătămări corporale medii (f.d. 81 Vol. I).

Instanța de apel a constatat că referitor la soluționarea acțiunii civile

privind recuperarea prejudiciului moral, instanța de fond nu a motivat

cerința privind încasarea prejudiciului moral în privința părții vătămate

Alexei Ludmila în nume propriu și în interesul minorei Evelina Alexei și

incorect a soluționat chestiunea privind încasarea prejudiciului moral în

privința lui Șoiliță Ion.

Ținînd cond de prevederile art. 1422, art. 1423 Cod civil, pct. 25 din

Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 9 din 09.10.2006 „cu privire

la aplicarea de către instanțele de judecată a legislației ce reglementează

repararea prejudiciului morar”, cît și criteriul general evocat în

jurisprudența CEDO, instanța de apel a statuat că, despăgubirile trebuie să

prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă

reputației, având în vedere totodată gradul de lezare a valorilor sociale

ocrotite, intensitatea și gravitatea atingerii adusă acestora. În situația

daunelor morale, datorită naturii lor nepatrimoniale, o evaluare exactă a

acestora în bani nu este posibilă, întinderea despăgubirilor realizându-se

prin apreciere raportată la elementele de fapt.

Astfel, cu referire la prejudiciul moral solicitat de către Alexei Ludmila

în nume propriu și în interesul minorei Alexei Evelina instanța de apel a

statuat că, nu se poate stabili un preț pentru suferințele produse acestora, ca

urmare a vătămărilor suferite și al zilelor de îngrijiri medicale de care au

avut nevoie pentru vindecare în urma accidentului rutier din 16 martie 2015

comis de inculpata Baxan Ala.

7

Prin urmare, instanța de apel a menționat că, vătămările corporale

ușoare, respectiv, medii suportate nu pot fi cuantificate, orice sumă de bani

neputând duce la refacerea integrală a integrității fizice și psihice a acestora.

Totodată, instanța de apel a reținut că, cuantumul prejudiciului moral

nu poate constitui un prilej de îmbogățire fără just temei pentru partea

vătămată în dauna inculpatului.

Ca urmare, la stabilirea prejudiciului moral, instanța de apel a verificat

dacă prima instanță a ținut cont de urmările produse integrității corporale a

Ludmilei Alexei în nume propriu și în interesul minorei Alexei Evelina,

suferințele fizice la care au fost supuse atât la momentul producerii

accidentului, cât și ulterior prin îngrijirile medicale la care au fost supuse.

Astfel, instanța de apel a conchis că, suma de 15000 lei reprezintă o

justă și echitabilă satisfacție a prejudiciului moral suferit de părțile vătămate

Alexei Ludmila și Alexei Evelina, iar argumentele invocate de către inculpata

Baxan Ala, și anume că, dânsa este invalid, că la întreținerea sa se află mama

care are o vârstă înaintată nu pot fi reținute ca fiind întemeiate în vederea

micșorării cuantumului prejudiciului moral.

În ceea ce privește încasarea prejudiciului moral în beneficiul lui

Șoiliță Ion, instanța de apel a constatat că, instanța de fond neîntemeiat a

dispus încasarea de la inculpata Baxan Ala în beneficiul lui Șoiliță Ion suma

de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral, or, din materialele administrate la

cauza penală reiese că, părții civile nu i-au fost cauzate careva vătămări

corporale, iar în cererea de chemare în judecată nu au fost menționate care

au fost și prin ce s-au exprimat suferințele cauzate lui Șoiliță Ion ca urmare a

acțiunilor infracționale ale inculpatei Baxan Ala, motiv din care pretenția

dată a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

expediat prin intermediul oficiului poștal și înregistrat la Curtea Supremă de

Justiție la data de 24.02.2016 cu numărul de intrare 01-602/16 recursul

ordinar declarat de avocatul Radu Sergiu în numele părților vătămate Alexei

Ludmila și Șoiliță Ion, solicitînd repunerea în termen, admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel, cu trimiterea cauzei la rejudecare în ordine

de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului ordinar declarat, avocatul invocînd temei de

drept prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6), 7) și 10) Cod de procedură penală,

a indicat următoarele argumente:

- instanța de apel a neglijat faptul omiterii de către inculpată a

termenului de apel;

8

- instanțele de judecată, în urma examinării cauzei au stabilit, că Baxan

Ala este culpabilă în accidentarea automobilului lui Șoiliță Ion. Astfel,

instanța de apel eronat a considerat, că acest fapt nu dovedește cauzarea

prejudiciului moral lui Șoiliță Ion. Or, distrugerea (chiar și parțială) a

bunului (în accident) constituie în sine o faptă prejudiciabilă;

- instanța de apel contrar art. 414 alin. (2) și alin. (6) Cod de procedură

penală, nu a dat citirii declarațiilor date în prima instanță; a întemeiat

concluziile pe probele cercetate de prima instanță fără a le verifica în ședință

de judecată a instanței de apel cu consemnarea în procesul-verbal. Astfel,

consideră decizia instanței de apel nelegitimă care urmează a fi casată,

deoarece concluziile nu au fost întemeiate pe probele cercetate în ședința de

judecată a instanței de apel;

- menționează că la 13.01.2016 la pronunțarea deciziei motivate nu au

fost prezenți, că au făcut cunoștință cu decizia motivată după 22.01.2016

motiv din care sunt îndreptățiți de a cere repunerea în termen a prezentului

recurs.

procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra

recursului declarat, solicitînd declararea inadmisibilității acestuia din motiv

că nu au fost comise erori de drept la examinarea cauzei penale, iar inculpata

Baxan Ala a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat,

solicitînd declararea inadmisibilității acestuia ca fiind depus peste termen.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea

acestuia din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să

decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că, recursul

este declarat peste termen.

Dispozițiile art. 422 Cod de procedură penală, prevăd expres că

termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Din materialele dosarului, rezultă că dispozitivul deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat la 16.12.2015, în prezența

procurorului Brigai S., inculpatei Baxan A., avocatul inculpatei Arabadji M.,

părților vătămate Alexei L. și Șoiliță I., avocatul părților vătămate Radu S.,

fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată (f.d. 214 Vol. I),

9

din care rezultă că aceștia au fost înștiințați despre ziua pronunțării deciziei

motivate pentru data de 13.01.2016 (f. d. 217 Vol. I).

Din procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel din

13.01.2016 rezultă că la pronunțarea deciziei motivate nu s-au prezentat

participanții la proces, fiind înștiințați despre ziua pronunțării deciziei

motivate.

Potrivit art. 231 alin. (1) Cod de procedură penală, termenele stabilite

de prezentul cod se calculează pe ore, zile, luni și ani. Alin. (2) prevede că la

calcularea termenelor procedurale se pornește de la ora, ziua, luna și anul

indicate în actul care a provocat curgerea termenului, afară de cazurile în

care legea dispune altfel. Alin. (3) prevede că la calcularea termenelor pe ore

sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă termenul,

nici ora sau ziua în care acesta se împlinește.

Astfel, în speță, termenul de 30 zile se calculează, începînd cu

14.01.2016 și se epuizează la 15.02.2016, iar recursul ordinar a fost declarat

de către avocatul părților vătămate la data de 22.02.2016, fiind expediat prin

intermediul oficiului poștal și înregistrat la Curtea Supremă de Justiție la

data de 24.02.2016 cu numărul de intrare 01-602/16 (f. d. 5-17 Vol. II).

Din cele expuse supra, instanța de recurs conchide că recursul ordinar

declarat de avocatul Radu Sergiu în numele părților vătămate Alexei Ludmila

și Șoiliță Ion este depus peste termenul legal de 30 zile, prevăzut în art. 422

Cod de procedură penală.

Nu poate fi reținut argumentul apărătorului, că la 13.01.2016 la

pronunțarea deciziei motivate nu au fost prezenți, că au făcut cunoștință cu

decizia motivată după 22.01.2016 motiv din care sunt îndreptățiți de a cere

repunerea în termen a prezentului recurs.

Or, termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul

că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar

recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca tardiv,

deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura examinării

recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a

recursului.

Potrivit prevederilor art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, în

cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un

anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului

procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.

Unul dintre scopurile legii procesual penale este asigurarea egalității

pentru toate părțile interesate în procesul penal, însă acest deziderat impune

10

disciplinarea activității procesuale, inclusiv și prin stabilirea unor termene

peremptorii.

În acest sens, art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală impune

obligația îndeplinirii în termen a actelor de procedură, sub sancțiunea

decăderii din exercițiul dreptului. Astfel, neexecutarea în termen a unui

drept procesual, conform sancțiunii menționate, duce la pierderea acestuia.

Prin urmare, Colegiul penal, constatînd încălcarea de către recurent a

prevederilor art. 422 Cod de procedură penală a ajuns la concluzia

inadmisibilității recursului declarat de avocatul Radu Sergiu în numele

părților vătămate, din motiv că este depus peste termen.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Radu Sergiu

în numele părților vătămate Alexei Ludmila Ion și Șoiliță Ion Vasile,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16

decembrie 2015, în cauza penală privind-o pe Baxan Ala Ion, ca fiind

declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 10 iunie 2016.

Președinte (semnătura) Ursache Petru

Judecător (semnătura) Toma Nadejda

Judecător (semnătura) Timofti Vladimir

Copia corespunde originalului

Judecătorul Toma Nadejda

11