1ra-1587/2016 — art. 151 al. 1 CP

1ra-1587/2016 — art. 151 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1587/2016

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

21 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecătorii – Nadejda Toma și Vladimir Timofti,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Șontea Daniel în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie 2015, în cauza penală în privința lui

Luchian Valeriu Vasile, născut la 11.01.1971,

originar și domiciliat în mun. Chișinău, str. V.

Varzaru 5/2, ap. 73

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă :

Luchian Valeriu a fost condamnat în baza art. 151 alin. (1) Cod penal la 5 ani închisoare,

iar conform art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei pe un

termen de probă de 4 ani.

Acțiunea civilă înaintată de Borețcaia A. a fost admisă parțial și s-a încasat de la

Luchian Valeriu în beneficiul lui Borețcaia A. suma de 1779,68 lei, cu titlu de prejudiciu

material și suma de 30000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

jurul orei 19:00, inculpatul Luchian V., aflîndu-se în apropierea teatrului „Guguță” de

pe str. M. Dragan 3, mun. Chișinău, fără careva motive s-a adresat cu cuvinte jignitoare

către partea vătămată Borețcaia A., pe care o cunoștea ca vecina din blocul de locuit, iar

la observația acesteia i-a aplicat intenționat o lovitură cu mîna dreaptă în regiunea

tîmplei capului din partea dreaptă, prin ce i-a cauzat, conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 1467/D din 25.06.2014, traumă cranio-cerebrală închisă manifestată

prin contuzie cerebrală gravă, fractură liniară a osului temporal pe dreapta cu implicarea

ambelor lamele, hematom masiv în regiunea frontală, hemoragie subarahnoidiană, care

prezintă pericol pentru viață și se califică ca vătămare gravă.

pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatului pentru comiterea infracțiunii să-i fie

stabilită o pedeapsă de 7 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea cerințelor a invocat:

1

- instanța de fond nu a ținut cont în deplină măsură de instituția individualizării

pedepsei, nu a luat în considerație gravitatea infracțiunii, care prevede o pedeapsă cu

închisoare pe un termen de pînă la 10 ani, precum și personalitatea inculpatului și anume

că inculpatul nu și-a recunoscut vinovăția, nu a recuperat prejudiciul cauzat părții

vătămate, nu a conștientizat gravitatea infracțiunii comise, în cadrul ședinței de judecată

nu a dat dovadă de căință de cele săvîrșite, astfel temeiuri de aplicare a unei pedepse mai

blînde, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, nu s-au atestat, or, comportamentul

inculpatului denotă lipsă de încredere, din care cauză este imposibilă corectarea și

reeducarea lui fară izolarea de societate;

- în rezultatul acțiunilor ilicite, partea vătămată, care activează în calitate de

cofetar, din cauza traumei cauzate la cap nu mai activează în regim normal ca înainte.

La moment îi sunt reduse simțurile ca mirosul și gustul ceea ce îi afectează foarte tare

activitatea.

3.1. De asemenea, sentința a fost atacată cu apel de către inculpat, care a solicitat

casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare.

În motivarea apelului a invocat:

- sentința este bazată în totalitate pe declarațiile părții vătămate și instanța a

analizat superficial declarațiile martorilor Dorofeev Al., Baron A., Cebotari C., Ionaș

Ig., Balan T., Luchian L., punînd la îndoială veridicitatea acestor declarații;

- instanța a făcut referire la declarațiile părții vătămate, precum că martorul Ionaș

Ig. a fost prezent la momentul săvîrșirii infracțiunii, însă, martorul a declarat, că nu

Luchian V. era persoana care a lovit-o pe partea vătămată, declarații, care au fost

combătute, însă, instanța nu le-a dat nici o apreciere în favoarea inculpatului;

- nevinovăția sa este dovedită prin descifrarea telefonică de pe cartelele SIM de

care se folosea în perioada respectivă, și anume: nr. 069724009, 068238035 și nr. de

serviciu fiind 068762201, care denotă traseul pe care l-a făcut în ziua de 29.04.2014.

Astfel, nici una dintre antenele telefoniei „Orange” nu a arătat aflarea sa în sectorul

Ciocana.

pronunțată integral la 18 noiembrie 2015, apelurile declarate de procuror și de inculpat,

au fost respinse, ca nefondate.

4.1. Instanța a menționat, că prima instanță a apreciat probele prin prisma art. 101

Cod procedură penală și just a stabilit vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

imputate și anume prin declarațiile părții vătămate Borețcaia A., ale martorilor, cît și

prin materialele cauzei, iar motivele invocate în apel de către inculpat nu și-au găsit

confirmare, fiind neîntemeiate.

Colegiul a considerat corectă concluzia instanței referitor la vinovăția

inculpatului, iar probele combat argumentele inculpatului, precum că învinuirea

înaintată și starea de fapt constatată de prima instanță nu și-au găsit confirmare în cadrul

cercetării judecătorești.

 Referitor la apelul inculpatului instanța a menționat.

Instanța de fond corect a apreciat ca fiind pertinente și concludente declarațiile

părții vătămate Borețcaia A., la stabilirea vinovăției inculpatului, deoarece partea

vătămată a declarat, că inculpatul a lovit-o fără careva motive cu mîna în regiunea

tîmplei capului din partea dreaptă și de la lovitură s-a lovit cu capul de colțul unui

automobil, care era parcat în apropiere. După ce a fost lovită de către inculpat, Ionaș Ig.

l-a apucat de mînă pe inculpat și i-a reproșat faptul.

2

Colegiul penal a reținut, că declarațiile părții vătămate se confirmau și prin

declarațiile martorului Ionaș Ig., date la faza urmăririi penale, care a indicat că, se afla

la locul și timpul în care inculpatul a aplicat lovitura părții vătămate, dînsul s-a implicat

în apărarea ultimei.

Cu referire la declarațiile martorului Ionaș Ig. date în cadrul ședinței de judecată

în instanța de fond, precum că, la urmărirea penală a fost influențat de poliție să depună

declarații, instanța de apel a considerat că acestea nu pot fi reținute, deoarece martorul

nu a sesizat organele de drept privind actele de influență asupra sa. Mai mult, instanța a

apreciat critic declarațiile martorului Ionaș Ig., care a indicat că la data de 29.04.2014 a

auzit gălăgie între careva persoane, nu ține minte cine era, nu a intervenit în conflict și

nu l-a văzut pe inculpat, deoarece aceste declarații vin în contradicție cu declarațiile

părții vătămate și cu materialele cauzei.

Astfel, Colegiul penal a menționat că, din declarațiile martorului Ionaș Ig., date la

faza urmăririi penale și în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond, s-a constatat

că martorul s-a aflat la data de 29.04.2014 la locul comiterii incidentului, a văzut că

partea vătămată a fost lovită și a recunoscut-o, instanța neavînd dubii referitor la

capacitatea martorului de a recunoaște persoana care a lovit-o pe partea vătămată, or,

ultimul a menționat la faza urmăririi penale faptul, că inculpatul a aplicat lovitura părții

vătămate.

La acest capitol, instanța de apel a relevat, că prin procesul-verbal de verificare a

declarațiilor la fața locului din 28.06.2014, partea vătămată a indicat scaunul unde se

aflau inculpatul și martorul Ionaș Ig. și locul unde a fost lovită.

Totodată, instanța de apel a reținut, că prin ordonanța din 30 august 2014, s-a

refuzat în pornirea urmăririi penale, din motiv că nu există faptul infracțiunii, fiind

constatat că, circumstanțele constrîngerii lui Ionaș Ig. de către colaboratorii IP Ciocana

în a-și schimba declarațiile nu și-au găsit confirmare.

Colegiul penal a apreciat critic declarațiile inculpatului, privind nerecunoașterea

vinovăției, că la data de 29.04.2014 s-a aflat la cimitir pînă la 16:00, apoi a mers în

ospeție la soacra sa pînă la orele 18:30-19:00, după care s-a deplasat la un prieten,

Bondarenco Vl., la care s-a aflat pînă la orele 05:00-05:30 a doua zi, deoarece acestea

nu sunt susținute prin probe pertinente și concludente, vin în contradicție cu materialele

cauzei, din care motive, instanța de apel a atestat intenția inculpatului de a se eschiva de

răspundere penală.

Instanța de apel a mai reținut, că potrivit procesului-verbal de prezentare spre

recunoaștere a persoanei din 11.05.2014, partea vătămată Borețcaia A. a recunoscut

persoana cu nr. 2, care este Luchian Valeriu.

Astfel, la acest capitol, instanța a apreciat critic argumentele inculpatului care a

indicat că, la efectuarea recunoașterii a persoanei, ofițerul de urmărire penală i-a dat

tăblița cu nr. 2 intenționat ca partea vătămată să indice la el și nu i-a dat voie să-și aleagă

singur numărul, deoarece inculpatul nu a formulat la acea etapă criticile

corespunzătoare, procesul-verbal de recunoaștere conține semnătura inculpatului.

Totodată, la recunoașterea persoanei, adică a inculpatului, partea vătămată a indicat

semnalmentele după care l-a recunoscut pe inculpat.

Cu referire la declarațiile martorilor Balan T. și Cebotari C., instanța de apel a fost

solidară cu concluzia instanței de fond, care a apreciat critic declarațiile acestor martori,

care au încercat de a ajuta inculpatul în susținerea poziției de nerecunoaștere a vinei, or,

relațiile de concubinaj de aproximativ 6 ani dintre inculpat și martorul Balan T. și

3

relațiile de prietenie de aproximativ 15-20 ani dintre inculpat și martorul Cebotari C.

creau dubii privind veridicitatea declarațiilor martorilor.

În acest context, instanța de apel a reținut și constatările instanței de fond

referitoare la contradicțiile dintre declarațiile martorilor Balan T și Cebotari C., referitor

la timpul în care inculpatul a ieșit din locuința mamei concubinei sale și a venit în ospeție

la vecinul martorului Cebotari C., unde au consumat băuturi alcoolice în continuare.

Astfel, din declarațiile martorului Balan T. rezultă că, inculpatul a ieșit din locuință

aproximativ la orele 19:00, pe cînd din declarațiile martorului Cebotari C. urmează că,

inculpatul a venit la vecinul său pe str. Calea Orheiului pe la orele 16:00-17:00, cînd

martorul a terminat lucrul.

De asemenea, instanța de apel a reținut și contradicțiile dintre declarațiile

inculpatului și ale martorilor Cebotari C. și Dorofeev Al., deoarece martorul Cebotari C.

a indicat, că inculpatul a venit de unul singur în ospeție la vecinul martorului, unde în

curînd a venit și martorul Cebotari C. și unde au consumat băuturi alcoolice în trei, fiind

prezenți doar inculpatul, vecinul martorului pe nume Slavic și martorul Cebotari C. Pe

de altă parte, inculpatul și martorul Dorofeev Al. au indicat, că ei împreună au venit în

ospeție la persoana cu numele Slavic, ce domiciliază în mun. Chișinău, str. Calea

Orheiului 88, iar apoi a venit martorul Cebotari C. și unde toți împreună au consumat

băuturi alcoolice.

Instanța de apel nu a reținut ca fiind pertinente și concludente nici declarațiile

martorului Baron A., care a indicat, că la data de 30.04.2014, la orele 05:00, l-a luat pe

inculpat cu automobilul de serviciu taxi pentru predarea schimbului de pe str. Calea

Orheiului 88, mun. Chișinău, deoarece martorul nu l-a văzut pe inculpat în tot timpul de

la orele 05:00 la data 29.04.2014 pînă la orele 05:00 data de 30.04.2014, inclusiv și în

timpul în care a fost comisă infracțiunea.

Referitor la argumentul inculpatului, precum că nevinovăția sa este dovedită și

prin descifrarea telefonică de pe cartelele SIM de care se folosea în perioada respectivă,

și anume 069724009, 068238035 și nr. de serviciu fiind 068762201 și care denotă

traseul pe care l-a făcut în ziua de 29.04.2014, instanța de apel l-a considerat ca

neîntemeiat, deoarece prin procesul-verbal de examinare a descifrărilor semnalelor

telefoanelor mobile de pe cartela SIM nr. 069724009, nr. 068762201 și nr. 068238035

s-a stabilit că, în perioada de timp de la 29.04.2014 ora 15:59:12 antena „3G Socoleni

30116” pînă la 30.04.2014 ora 05:41:31, cartela SIM nr. 069724009 se afla în telefonul

mobil cu IMEI 35605703615663, care aparține inculpatului nu a fost activată. Astfel,

ținînd cont de declarațiile părții vătămate, martorilor, cât și a inculpatului, privind locul

de aflare a acestuia în perioada de timp de la 29.04.2014, ora 15:59:12 și pînă la

30.04.2014 ora 05:41:31, nu putea fi afirmat cu certitudine că, în această perioadă

inculpatul s-a aflat permanent în zona de acțiune a antenei celulare „3G Socoleni

30116”.

În acest context, instanța de apel a menționat, că instanța de fond corect a apreciat

probele în baza cărora a constatat vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

imputate, iar careva temeiuri de a interveni în legalitatea sentinței nu s-au stabilit.

 Colegiul penal a respins argumentele procurorului, privind blîndețea pedepsei,

deoarece prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75 Cod

penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana

celui vinovat, de circumstanțele cauzei, de influența pedepsei aplicate asupra corectării

și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia, astfel

stabilindu-i inculpatului o pedeapsă echitabilă sub formă de închisoare pe un termen de

4

5 ani, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 4 ani,

aplicînd prevederile art. 90 Cod penal.

inculpatului, la 18.12.2015 prin intermediul oficiului poștal, invocînd temeiurile

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, care solicită casarea

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare în privința lui

Luchian Valeriu.

5.1. În motivarea recursului a invocat:

- la dosar lipsesc probe ce confirmă vinovăția inculpatului, hotărîrile sînt bazate

doar pe declarațiile părții vătămate, care au fost apreciate eronat;

- partea vătămată în instanța de apel a declarat că nu a văzut cine anume a lovit-

o, deoarece lovitura a avut loc din spate;

- nevinovăția inculpatului se dovedește prin declarațiile martorilor Dorofeev Al.,

Baron A., Cebotari C., Balan T. și Ionaș Ig.;

- martorul Ionaș Ig. la etapa de urmărire penală a fost influențat de poliție, pentru

a indica că l-a văzut pe inculpat cum a lovit-o pe partea vătămată, însă, martorul a

declarat, că nu Luchian V. era persoana care a lovit-o pe partea vătămată, cu inculpatul

în acea zi nu s-au văzut;

- din descifrările telefonice de pe cartelele SIM de care se folosea inculpatul,

denotă faptul că nici una dintre antenele telefoniei „Orange” nu au arătat aflarea

inculpatului în sectorul Ciocana, mun. Chișinău;

- instanța de apel eronat și ilegal a apreciat critic declarațiile martorului Balan T.,

pe motiv că aceasta este concubina inculpatului și ale martorilor Dorofeev Al. și

Cebotari C., pe motiv că aceștia sunt prieteni cu inculpatul;

- neîntemeiat a fost admisă acțiunea civilă înaintată de partea vătămată, privind

încasarea prejudiciului material în sumă de suma de 1779,68 lei și prejudiciului moral

în sumă de 30000 lei.

inadmisibilității acestuia, din motiv că recurentul solicită reaprecierea probelor, temei

care nu este prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

din dosar, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele

considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței

de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată

că este vădit neîntemeiat.

Potrivit textului recursului, recurentul critică aprecierea probelor, astfel Colegiul

penal reține, că instanța de apel judecînd cauza, a verificat și a apreciat probele în ședința

de judecată, în conformitate cu prevederile art. 100 alin. (4), 101 Cod de procedură

penală, a stabilit toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungînd la concluzia justă cu

privire la vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, fiindu-i stabilită o

pedeapsă echitabilă.

Instanța de recurs remarcă, că criticile formulate de recurent, enunțate la pct. 5.1.

din decizie, prin care se susține că inculpatul nu se face vinovat de comiterea infracțiunii

imputate, au constituit obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel și cărora

aceasta le-a dat o motivare corespunzătoare și expusă în pct. 4.1. al prezentei decizii, pe

care instanța de recurs o consideră justă și a cărei reluare nu se mai impune.

5

În acest sens, este de menționat că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin

în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, astfel criticile

formulate de recurent nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării hotărîrii

contestate ca fiind ilegală.

De asemenea, Colegiul constată că, instanța de apel, judecînd apelurile a respectat

prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală, a verificat legalitatea și temeinicia

hotărîrii atacate, și-a motivat soluția adoptată în baza probelor administrate și verificate

în ședința de judecată a instanței de apel, fapt reflectat în procesul-verbal al ședinței de

judecată, fiind audiați inculpatul și partea vătămată, instanța oferind răspunsuri la

motivele invocate în apeluri, iar conținutul deciziei corespunde prevederilor legale.

Colegiul penal remarcă, că argumentele expuse în recurs sunt neîntemeiate,

deoarece instanțele ierarhic inferioare au motivat vinovăția inculpatului prin faptul, că

învinuirea a prezentat suficiente probe care cu certitudine dovedesc vinovăția acestuia

în comiterea infracțiunii, iar dezacordul părții în proces cu soluția adoptată de instanța

de judecată, nu neapărat înseamnă că soluția conține careva erori de drept.

Mai mult, instanța remarcă că recurentul expune propria opinie asupra problemei

de apreciere a probelor reținute de instanțele judecătorești, care l-au declarat pe inculpat

vinovat, optînd pentru soluția achitării. Aceasta este o solicitare, dar care nu poate fi

temei de reexaminare a cazului în aspectul reaprecierii circumstanțelor de fapt și de drept

deja stabilite. În recurs autorul supune analizei probele administrate, însă, le apreciază

conform propriei opinii și care le interpretează din punctul lui de vedere, aceasta fiind o

poziție aleasă în scop de apărare.

Referitor la dezacordul avocatului, privind soluția instanței de fond adoptată în

latura civilă, Colegiul penal menționează, că potrivit art. 427 alin. (2) Cod de procedură

penală, în recurs pot fi invocate doar acele temeiuri care au fost invocate și în apel, or,

potrivit materialelor acest argument nu a fost invocat în apel.

În atare circumstanțe, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art. 432

alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, se impune soluția inadmisibilității recursului

înaintat în prezenta cauză, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Șontea Daniel în numele

inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21

octombrie 2015, în cauza penală în privința lui Luchian Valeriu Vasile, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 octombrie 2016.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Nadejda Toma

Vladimir Timofti

6