1ra-1469/2016 — art.145 alin.1 CP

1ra-1469/2016 — art.145 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr.1ra-1469/2016

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

07 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Ursache Petru

Judecători: Toma Nadejda, Timofti Vladimir

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate

de avocatul Tîmbur Sergiu în numele inculpatului și de avocatul Moloșag

Natalia și succesorul părții vătămate Rudenco Alexei, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Dubăsari din 30 noiembrie 2015, și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2016, în cauza penală

în privința lui

Ciorici Andrei Vasile, născut la

12.03.1994, originar și domiciliat

în mun. Chișinău, str. C. Vîrnav nr.1

„B”, ap.6.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 03.03.2015 – 30.11.2015;

Instanța de apel: 29.12.2015 – 19.04.2016;

Instanța de recurs: 30.06.2016 – 07.09.2016.

A C O N S T A T A T :

Andrei Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 145 alin. (1)

Cod penal, la 13 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.

Termenul executării pedepsei stabilită inculpatului Ciorici Andrei fiind

calculat din 30 noiembrie 2015, cu includerea în acest termen a perioadei

aflării în stare de arest de la 04 septembrie 2014 pînă la 30 noiembrie 2015.

Măsura preventivă sub formă de arest preventiv, aplicat în privința lui

Ciorici Andrei Vasile, a fost menținut pînă la intrarea sentinței în vigoare.

1

Acțiunea civilă înaintată de Rudenco Alexei a fost admisă parțial, fiind

dispus încasarea din contul inculpatului Ciorici Andrei în beneficiul lui

Rudenco Alexei prejudiciu moral în suma de 120000 lei.

A fost dispus încasarea din contul inculpatului Ciorici Andrei în beneficiul

Instituției Medico Sanitară Publică Spitalul Clinic de Psihiatrie suma de

15312,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Ciorici Andrei la 04 septembrie 2014, aproximativ la ora 01:00, fiind în stare

de ebrietate narcotică, aflându-se în apropiere de malul rîului Nistru, pe

teritoriul sanatoriului "Struguraș", amplasat în com. Cocieri, r-nul Dubăsari, în

rezultatul unor relații ostile apărute spontan cu Rudenco Mihail, cu scopul de

a-i curma viața, i-a aplicat ultimului, multiple lovituri cu pumnii și picioarele

în diferite părți ale corpului.

În continuare, pentru realizarea scopului criminal, a luat o piatră din

preajma locului infracțiunii și i-a aplicat intenționat lui Rudenco Mihail mai

multe lovituri la cap, până când ultimul a decedat.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1746 din 16.01.2015,

moartea lui Rudenco Mihail a survenit în rezultatul hemoragiei în ventriculii

cerebrali laterali și ventriculul 4. La examinare, depistându-se leziuni

corporale care au apărut la lovire cu un corp contondent dur cu nu mult timp

înainte de deces și în asociere se califică ca vătămări corporale grave,

periculoase pentru viață.

Ulterior, Ciorici Andrei cu scopul de a ascunde urmele infracțiunii, a tîrît

cadavrul lui Rudenco Mihail, pe malul rîului Nistru, după care l-a aruncat în

apă.

succesorul părții vătămate Rudenco Alexei, avocatul Prodan Lilia în numele

inculpatului, și inculpatul Ciorici Andrei.

3.1. Avocatul Moloșag Natalia și succesorul părții vătămate Rudenco

Alexei prin apelul comun declarat au solicitat casarea parțială a sentinței, în

latura penală și în latura civilă, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a-i stabili

pedeapsă lui Ciorici Andrei de 15 ani închisoare, cu executarea în penitenciar

de tip închis și încasarea din contul inculpatului Ciorici Andrei în beneficiul

succesorului părții vătămate Rudenco Alexei, prejudiciul moral în sumă de

500000 lei.

În motivarea cerințelor apelanții au invocat următoarele:

2

- instanța de fond a aplicat o pedeapsă blândă inculpatului Ciorici Andrei

fără a ține cont de toate circumstanțele cauzei în acest sens;

- în cadrul instanței de judecată, succesorul părții vătămate a înaintat

plângere în temeiul art. 297 alin. (4) Cod de procedură penală menționînd, că

la 02.03.2015, fiindu-i aduse la cunoștință materialele cauzei penale pornită la

04.09.2014 de către SUP al IP Dubăsari, în baza art. 145 alin. (2) lit. a) și j) Cod

penal, a fost informat că la 27.02.2015 actul de învinuire a lui Ciorici Andrei a

fost modificat, fiindu-i recalificate acțiunile criminale în baza alin. (1) art. 145

Cod penal. Consideră ordonanța de modificare a învinuirii din 27.02.2015 ca

fiind una ilegală și nefondată, deoarece în urma efectuării tuturor acțiunilor de

urmărire penală, în urma efectuării expertizelor și audierii martorilor, a fost

demonstrată cu certitudine vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de alin. (2) lit. j) art. 145 Cod penal;

- consideră că este inechitabilă mărimea prejudiciului moral determinată

de instanță în suma de 120000 lei, deoarece mărimea compensației se

determină în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice cauzate

succesorului victimei, iar în cazul omorului cet. Rudenco Mihail, Rudenco

Alexei nu este unica ruda apropiată, acesta fiind recunoscut în calitate de

succesor participant la proces. În cadrul procesului la toate ședințele a

participat familia lui Rudenco Mihail formată din mama acestuia, în vîrstă de

90 ani, soția, fiica Elena, feciorul Alexandru, sora și fratele acestuia, astfel

consideră că, în sentință greșit se face referire doar la suferințele și

sentimentele lui Rudenco Alexei.

Au menționat că, soluționînd acțiunea civilă, instanța de judecată nu a

ținut cont de practica CEDO, deoarece însăși Curtea Europeană a statuat ca

compensațiile pecuniare pentru prejudiciul moral acordate la nivel național să

fie comparabile cu cele acordate de ea. (cauza Burdov nr. 2 c. Rusiei, 15

ianuarie 2009, §99). O compensație justificată ar însemna „una echitabilă", să

nu fie vădit disproporționată în raport cu gravitatea violării constatate și să se

apropie în cuantum la valoarea pe care ar fi acordat-o CEDO în cazul în care

cauza ar fi fost examinată în față Instanței de la Strasburg.

3.2. Avocatul Prodan Lilia în numele inculpatului a solicitat casarea

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, invocînd următoarele motive:

- sentința este una nemotivată și neîntemeiată;

- instanța de judecată nu a dat apreciere probelor potrivit prevederilor

legale;

3

- a fost încălcat dreptul la un proces echitabil prin faptul, că partea

apărării a fost lezată în dreptul de a acumula o anumită probă, care era

obligatorie de a fi colectată în vederea examinării cauzei date sub toate

aspectele și anume prin încheierea emisă instanța de judecată incorect a

refuzat de a numi în privința învinuitului expertiza psihologico-judiciară, chiar

dacă există raportul de expertiza psihiatrică, prin care s-a răspuns doar la o

singură întrebare și anume, dacă învinuitul Ciorici A. este sau nu responsabil

de săvârșirea infracțiunii incriminate, astfel nefiind înlăturate divergențele,

deoarece inculpatul beneficiază de prezumția nevinovăției;

- învinuirea înaintată este bazată pe declarațiile succesorului părții

vătămate Rudenco Alexei, a martorilor, care au relatat în cadrul urmăririi

penale și cercetării judecătorești anumite circumstanțe, însă aceștia nu sunt

martori oculari ai incidentului produs în noaptea de 04.09.2014. În special,

martorul Barcari A., care a văzut victima și învinuitul în seara de 03.09.2014 a

declarat, că pentru ultima data i-a văzut pe ambii aproximativ la miezul nopții.

Victima Rudenco M. și învinuitul Ciorici A., anterior nu se cunoșteau, nu

au fost în careva relații între ei, respectiv anterior nu au avut careva conflicte,

de unde putem deduce, că în acțiunile învinuitului lipsește motivul pentru a

comite infracțiunea incriminată, astfel fiind exclusă intenția.

A menționat, că circumstanțele de fapt urmau a fi constatate prin

declarațiile bănuitului, învinuitului, inculpatului.

Probele acumulate nu demonstrează cu certitudine vinovăția

inculpatului, în special intenția acestuia pentru a săvârși infracțiunea

incriminată. Unica probă fiind raportul de expertiză medico-legală în privința

victimei Rudenco M. prin care este constatat decesul persoanei, însă aceasta

este indirectă, mai mult nu indică ora la care a survenit decesul victimei, în

astfel de împrejurări nefiind posibil de descris circumstanțele cauzei.

Consideră, că inculpatul nu a dispus de timp și nici nu a fost pregătit

pentru a săvîrși infracțiunea, deoarece ultimul fiind în stare de ebrietate nici

nu se putea controla pe sine însuși fizic. Mai mult, martorii oculari Barcari A.,

Zaițeva V. și Scripcaru T., care l-au văzut pe învinuitul Ciorici A. nemijlocit

aproape de miezul nopții la 03.09-04.09.2014 cu lux de amănunte au relatat

starea ultimului. Astfel, în opinia apelantului, în acțiunile inculpatului nefiind

dovedit motivul și scopul săvârșirii infracțiuni.

Apărarea a menționat, că nu este clar ce demonstrează firul de păr ridicat

din curtea sanatoriului "Struguraș" în urma măsurilor de investigații efectuate

de organul de urmărire penală, nefiind stabilită nici proveniența acestuia și

coroborarea acestui mijloc de probă cu celelalte.

4

La fel avocatul a subliniat că, deși nu a fost stabilită ora survenirii

decesului victimei, nu este clar: ce este obiectul străin, descris în raportul de

expertiză, care a fost găsit la victimă; care este rolul acelui obiect găsit

reieșind din circumstanțele cauzei; cum maioul de culoare albastră, care se

presupune că aparține victimei Rudenco M. a ajuns în odaia nr. 316 la

inculpatul Ciorici A. pe când toți martorii au declarat, că victima în acea seară

de 03.09.2014 era îmbrăcat în cămașă și potrivit procesului-verbal de

examinare la fața locului, într-adevăr au fost depistate bucăți din acea cămașă;

la fel apărarea a evidențiat că nu este clar cum ochelarii care se pretinde că

aparțin victimei, au apărut în odaia nr. 316 la inculpatul Ciorici A., ținînd cont

de faptul că în seara de 03.09.2014, victima nu a purtat ochelari de vedere,

acest fapt fiind confirmat de către martori; ce rol au pachetele de țigări găsite

în odaia nr. 316, în congelator.

Acuzarea nu a stabilit cu certitudine, dacă au fost provocate anumite

leziuni corporale victimei Rudenco M., anume cu piatra, care a fost depistată și

atașată ca corp delict. În urma examinării pietrei, presupusei arme de

provocare a leziunilor corporale, este suspectă apartenența acestui obiect la

săvârșirea infracțiunii, deoarece dimensiunile și calitatea acestei pietre face

imposibilă credibilitatea în ceea ce ține de provocarea leziunilor.

3.3. Inculpatul a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilite pentru prima

instanță prin care a dispune achitarea inculpatului, din următoarele motive:

- sentința este ilegală și contrară prevederilor legale;

- probele administrate în cauza penală nu au fost verificate sub toate

aspectele, complet și obiectiv;

- declarațiile date în cadrul urmăririi penale au fost depuse sub influența

afectului, de abstinență și stres generate de întreruperea administrării

substanțelor ce au fost folosite pe timpul internării în staționarul "Codru",

fiind afectat negativ în urma evenimentelor din viața sa, fiind ușor influențat

de colaboratorii de poliție, fiind presat psihic să depună declarații;

- nu s-a ținut cont de conținutul declarațiilor succesorului părții vătămate

Rudenco Alexei, care a declarat că tatăl său este fost militar, colaborator al

MAI, ceea ce demonstrează pregătirea fizică bună precum și capacitățile de

acționare în situații extreme;

- declarațiile succesorului părții vătămate Rudenco Alexei nu

coroborează cu declarațiile martorilor Barcari Andrei, Zaițeva Valentina,

Milinschi Alexandru, Langa Petru, ce confirmă faptul că victima consuma

băuturi alcoolice. Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 1746 din

5

16.01.2015, la cercetarea toxico-chimică în sângele cadavrului s-a depistat

2,3% alcool etilic, cantitate ce corespunde stării medii de ebrietate.

Astfel, declarațiile martorilor coroborează cu raportul de expertiză

medico-legală nr. 1746 din 16.01.2015, descriind preferințele victimei, la fel o

descriu ca o persoană agresivă.

- instanța de judecată nu s-a expus pe marginea gradului de ebrietate

stabilit la inculpat, sursa substanței narcotice depistate, deoarece careva urme

de amfetamină în odaia nr. 316 pe mostrele de pe mâinile inculpatului nu au

fost depistate;

- potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 04.09.2014 a

fost depistată o piatră care se presupune a fi servit ca armă a infracțiunii, însă

piatra are dimensiuni foarte mici pentru a fi folosită la zdrobire, pe piatră nu

s-au găsit careva amprente sau urme ce ar confirma direct vinovăția

inculpatului;

- potrivit raportului de expertiză medico-legală a corpurilor delicte nr.

768 din 26.09.2014 au fost depistate urme de sânge cu gr. I și III, fără a fi

efectuată expertiza ADN;

- instanța de fond eronat a apreciat starea fizică a inculpatului ca una

superioară victimei, din considerentele că Rudenco Mihail a fost militar,

colaborator al MAI, deci cunoștea artele luptei și putea folosi armele;

- nu este clar în baza căror probe instanța a dedus ora decesului victimei,

pe când însăși medicul legist a dat o apreciere relativă, iar alte probe în acest

sens nu au fost prezentate;

- nu a fost elucidat motivul infracțiunii și intenția;

- la materialele cauzei penale nu este anexat vreun raport de expertiză

psihiatrică ce ar demonstra natura și intensitatea suferințelor morale ale

succesorului părții vătămate;

- succesorul părții vătămate nu a prezentat careva probe referitor la

cheltuielile materiale suportate întru susținerea acțiunii civile;

- nu este de acord cu plata cheltuielilor judiciare, deoarece conform

demersului din 29.09.2014 emis de procurorul Sîrbu Maxim a fost solicitată

internarea în instituția psihiatrică din partea acuzatorului de stat, iar conform

art. 227 alin. (3) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare se plătesc din

sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

2016, a fost respins apelul avocatului Prodan Lilia în numele inculpatului și

apelul inculpatului Ciorici A.

6

A fost admis apelul declarat de avocatul Moloșag Natalia și succesorul

părții vătămate Rudenco Alexei, casată sentința în latura penală și pronunțată

o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care

inculpatului Ciorici Andrei, recunoscut vinovat în baza art. 145 alin.(1) Cod

penal, i-a fost aplicată o pedeapsă de 15 ani închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip închis.

Termenul executării pedepsei stabilită inculpatului fiind calculat din data

de 19.04.2016 cu includerea în acest termen a duratei deținerii în stare de

arest de la 04.09.2014 pînă la 19.04.2016.

instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt ale infracțiunii comise de

inculpatul Ciorici Andrei, apreciind corect probele prezentate, și just din punct

de vedere juridic a încadrat acțiunile inculpatului în baza art.145 alin. (1) Cod

penal, după indicii calificativi „omorul unei persoane”, întemeiat ajungînd la

concluzia că inculpatul Ciorici Andrei a săvârșit infracțiunea imputată lui și

corect a stabilit mărimea despăgubirilor morale încasate de la inculpat, însă

incorect a individualizat pedeapsa, aplicîndu-i o pedeapsă prea blîndă.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile depuse de inculpat în cadrul

urmăririi penale, reținînd ca fiind veridice declarațiile depuse în ședința de

judecată (f. d. 122, 167-170 Vol. II).

Totodată instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Ciorici

Andrei referitor la faptul că nu este vinovat în săvârșirea infracțiunii

incriminate, deoarece sunt o metodă de autoapărare și care sunt combătute

prin următorul cumul de probe: declarațiile succesorului părții vătămate

Rudenco Alexei, depuse în ședința de judecată a instanței de fond și susținute

în instanța de apel (f. d. 53-54 Vol. I); declarațiile martorilor Ciorici Vasile,

Barcari Andrei, Mițcu Aurica, Milinschi Alexandru, Langa Petru, Scripcaru

Tatiana, Cucu Gheorghe, Zaițeva Valentina, depuse în ședința de judecată a

instanței de fond și verificate în instanța de apel (f. d. 72-74, 93-96, 99-100,

103-104, 120-121, 137-138, 140, 166, Vol. II); declarațiile expertului medic-

legist Hăbășescu Alexandru, depuse în ședința de judecată a instanței de fond

și verificate în instanța de apel (f. d. 133-134 Vol. II).

De asemenea, instanța de apel a reținut că vinovăția inculpatului se

dovedește prin materialele dosarului penal cercetate în prima instanță și

verificate în instanța de apel cum ar fi: procesul-verbal de cercetare la fața

locului efectuată la data de 04.09.2014, pe malul rîului Nistru în preajma

sanatoriului „Struguraș", amplasat în com. Cocieri r-nul Dubăsari, cu imaginile

foto anexate, loc unde a fost depistat cadavrul lui Rudenco Mihail (f. d. 13-19

7

Vol. I); procesul-verbal de ridicare la 04.09.2014 a documentelor - fișa de

tratament balneo - sanatorial a lui Ciorici Andrei, potrivit căreia ultimul a fost

cazat la sanatoriul „Struguraș" în camera 316; procesul-verbal de cercetare la

fața locului a odăii nr.316 din sanatoriul „Struguraș", unde se afla cazat Ciorici

Andrei efectuată la data de 04.09.2014, cu imaginile foto anexate (f.d.20-24

Vol. I); raportul de expertiză medico-legală nr. 1746 din 16.01.2015, privind

examinarea medico-legală a cadavrului cet. Rudenco Mihail (f.d.205-208 Vol.

I); procesul-verbal de colectare a probelor biologice din 04.09.2014 de la

Ciorici Andrei Vasile (f.d.63-64 Vol. I); raportul de expertiză medico - legală a

corpurilor delicte nr.768 din 26.09.2014 (f.d. 147-150 Vol. I); raportul de

expertiză medico - legală nr.769 din 26.09.2014 (f.d. 144-146 Vol. I); raportul

de expertiză medico-legală nr.190 din 20.01.2015 (f.d.218-221 Vol. I);

procesul-verbal nr.8986 din 04.09.2014, al examinării medicale de constatare

a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, conform

căruia s-a stabilit, că Ciorici Andrei la momentul examinării se afla în stare de

ebrietate provocată de stupefiante (amfetamine, benzodiazepine) (f.d. 116

Vol. I); raportul de expertiză legală psihiatrică staționară nr.3 s - 2015 din

17.01.2015 (f.d.201-204 Vol. I); corpurile delicte ridicate la 04.09.2014 din

odaia nr.316 a Sanatoriului „Struguraș", anexate la dosarul penal prin

ordonanța din 05.09.2014 (f.d.69, 70 Vol. I).

Probele menționate mai sus, instanța de apel le-a apreciat ca fiind

veridice și care apreciate potrivit prevederilor art.101 Cod de procedură

penală, dovedesc vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate.

Cu referire la pedeapsa stabilită inculpatului prin sentință în opinia

instanței de apel, prima instanță i-a stabilit inculpatului o pedeapsă prea

blîndă neținînd cont de circumstanțele cauzei în acest sens și anume

consecințele infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață a familiei acestuia.

Astfel, instanța de apel a statuat că infracțiunea comisă de inculpat este

una deosebit de gravă, totodată aceasta este intenționată, care se pedepsește

cu închisoare de la 10 la 15 ani. Inculpatul nu și-a recunoscut vinovăția, la

locul de trai se caracterizează pozitiv (f. d. 181 vol. I), nu se află la evidența

medicului narcolog și psihiatru (f. d. 122,123 vol. I), anterior nu a fost

condamnat (f.d.40 vol. I). Circumstanțe atenuante nu au fost stabilite,

circumstanțe agravante au fost reținute comiterea infracțiunii de către o

persoană care se află în stare de ebrietate narcotică.

8

Instanța de apel a conchis, că pedeapsa stabilită inculpatului de către

instanța de fond nu-și va atinge scopul de corectare și reeducare a persoanei

și nu va fi restabilită echitatea socială, tulburată prin acțiunile inculpatului,

mai mult, acesta nu a recuperat prejudiciul cauzat succesorului părții

vătămate, fapt ce denotă că nu a conștientizat faptul că, prin acțiunile sale a

lipsit un membru al comunității umane de valoarea socială supremă protejată

de lege - viața persoanei.

Totodată, instanța de apel a reținut, că pedeapsa este echitabilă, când ea

impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu

gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității

sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți,

perturbate prin infracțiune. De asemenea, pedeapsa este echitabilă și atunci

când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei

penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte persoane.

Astfel, ținând cont de circumstanțele elucidate mai sus, instanța de apel a

concluzionat rezonabil de numit inculpatului Ciorici Andrei pedeapsa potrivit

art. 145 alin. (1) Cod penal 15 ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

Instanța de apel a apreciat ca fiind nefondate argumentele apelului

declarat de succesorul părții vătămate Rudenco Alexei și avocatul acestuia

Moloșag Natalia cu privire la faptul că, ordonanța de modificare a învinuirii

din 27.02.2015 este ilegală și nefondată, deoarece infracțiunea a fost comisă

cu o deosebită cruzime. La acest capitol instanța de apel a menționat că, prima

instanță a examinat cauza penală cu respectarea normelor

procedural penale, în limita învinuirii aduse inculpatului și careva încălcări

sau omisiuni în sensul menționat nu au fost stabilite.

Cu referire la argumentele invocate în apel de către avocatul Prodan Lilia

în numele inculpatului și cele invocate în apelul inculpatului Ciorici Andrei,

instanța de apel le-a apreciat ca fiind neîntemeiate deoarece prima instanță și-

a motivat soluția și nu a comis careva erori sau omisiuni în acest sens, nefiind

constatate nici careva încălcări care ar atrage nulitatea actelor procedurale.

Instanța de fond corect a apreciat circumstanțele pricinii, a analizat și apreciat

corect totalitatea de probe prin prisma prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală. Prima instanță, motivîndu-și soluția, nu a comis careva

omisiuni, erori sau viciu fundamental, în cadrul cercetării judecătorești au fost

prezentate probe incontestabile întru confirmarea vinovăției inculpatului în

săvârșirea infracțiunii incriminate.

9

Instanța de apel a apreciat ca fiind justă concluzia instanței de fond

privind admiterea parțială a cererii înaintată de succesorul părții vătămate

Rudenco Alexei privind repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile

inculpatului, încasând de la inculpatul Ciorici Alexei suma de 120000 lei,

ținînd cont de jurisprudența CtEDO, durerea, suferința și rănirile fizice și

psihice; sentimentul de anxietate, stres și neliniște; sentimentul de neputință;

sentimentul de frustrare, nedreptate și umilință; starea de frică și

incertitudine de lungă durată; perturbare a vieții; diminuarea reputației;

pierderea de oportunitate.

Reieșind din cele menționate, instanța de apel a conchis că sunt

neîntemeiate argumentele apelului declarat de succesorul părții vătămate

Rudenco Alexei și avocatul acestuia Moloșag Natalia cu privire la mărimea

prejudiciului moral determinată de instanță la suma de 120000 lei ca fiind una

inechitabilă.

Cu referire la argumentul invocat în apelul declarat de inculpat ce ține de

recuperarea cheltuielilor de judecată și anume pentru efectuarea expertizei

medico-legale psihiatrice, instanța de apel a conchis că prima instanță

întemeiat a dispus încasarea de la inculpatul Ciorici Alexei cheltuieli judiciare

în sumă totală de 15312,30 lei.

declarat recurs ordinar avocatul Tîmbur Sergiu în numele inculpatului Ciorici

A., iar la 14.06.2016, la fel în termen, au declarat recurs ordinar în comun,

avocatul Moloșag Natalia și succesorul părții vătămate Rudenco A.

6.1. Avocatul Tîmbur Sergiu, invocînd temei de drept pct. 8) alin.(1) art.

427 Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel și a

sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpatul să fie achitat.

În motivarea cerințelor recurentul a invocat:

- nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o

hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul

a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor

lui în baza unei legi mai blînde;

- deși inculpatul este învinuit pentru faptul comiterii infracțiunii în stare

de ebrietate narcotică provocată de stupefiante, însă din declarațiile

martorilor Barcari A., Scripcaru T. și Zaițeva V., reiese că inculpatul a

consumat o cantitate mare de alcool, însă acest fapt nu a fost stabilit. În

legătură cu acest fapt, apărarea a solicitat instanței de apel numirea unei

expertize complexe privind stabilirea stării de ebrietate și stabilirea stării

10

psihico-emoțională a inculpatului, însă instanța nemotivat a respins demersul

prin ce a încălcat dreptul la un proces echitabil;

- din declarațiile martorilor Barcari A., Scripcaru T. și Zaițeva V., reiese că

Ciorici A. și victima Rudenco M. în seara incidentului la ora 22.00 au servit

băuturi alcoolice în companie cu altă persoană însă care nu a fost identificată;

- instanțele de judecată au reținut la baza hotărîrilor de condamnare

declarațiile inculpatului depuse în cadrul urmăririi penale însă acestea nu au

fost confirmate prin alte probe;

- instanțele ierarhic inferioare nu au stabilit de fapt scopul și motivul

șăvîrșirii infracțiunii de către inculpat, deoarece în opinia avocatului stabilirea

faptului că infracțiunea a fost săvîrșită din relații ostile este una neclară;

- instanța de apel nu a stabilit concret ora survenirii decesului victimei;

- instanțele ierarhic inferioare au apreciat eronat probele din dosar,

neelucidând toate divergențele evidențiate de partea apărării printre care și

faptul că martorii Barcari A., Scripcaru T. și Zaițeva V., au declarat că l-au

văzut pe inculpat la bar, prin urmare apărarea consideră că inculpatul nu

putea în timp scurt și în stare de ebrietate să se deplaseze la o distanță mare și

să săvârșească infracțiunea;

- instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au stabilit faptul cum a

ajuns maioul de culoare albastră presupus că aparținea victimei, în odaia 316

în care locuia inculpatul, deși martorii audiați au declarat că victima în seara

incidentului era îmbrăcat într-o cămașă, la fel nu a fost stabilit cum au ajuns

ochelarii victimei în odaia inculpatului, deoarece victima nu purta ochelarii;

- nu a fost elucidat faptul: de ce pe mâinile inculpatului a fost depistat

sînge de proveniență nestabilită pe cînd conform raportului de expertiză

medico-legală (f. d. 144-146, vol.I) omorul cet.Rudenco M., a fost săvîrșit prin

aplicarea loviturilor cu pumni, picioare și piatră.

Apărarea menționează că, toate divergențele menționate și neclarificate

de către instanțele ierarhic inferioare urmează a fi tratate în favoarea

nevinovăției inculpatului.

6.2. Avocatul Moloșag Natalia și succesorul părții vătămate Rudenco A.,

invocînd temei de drept pct. 6) și 15) alin. (1) art.427 Cod de procedură

penală, solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel și a sentinței, în

latura civilă și pronunțarea unei noi hotărîri prin care a dispune încasarea din

contul inculpatului în beneficiul succesorului părții vătămate prejudiciul

moral în sumă de 500000 lei.

În motivarea cerințelor recurenții au invocat:

11

- instanțele ierarhic inferioare eronat au concluzionat că recunoașterea

vinovăției inculpatului și condamnarea acestuia reprezintă o despăgubire

pentru succesorul părții vătămate, neținînd cont de practica CtEDO aplicată în

situații similare.

Consideră că la stabilirea sumei prejudiciului moral, instanțele ierarhic

inferioare nu au ținut cont de toate circumstanțele relevante în acest sens cum

sunt: impactul infracțiunii comise de inculpat asupra stării morale al

membrilor familiei decedatului Rudenco M., și consecințele decesului acestuia,

deși instanța de apel a conchis de a aplica față de inculpat o pedeapsă mai

aspră decît cea stabilită prin sentință.

Rudenco A. au depus referințe privind opinia lor asupra recursului declarat de

avocatul Tîmbur S. în numele inculpatului pledînd pentru declararea

inadmisibilității acestuia, deoarece motivele invocate de recurent nu se

încadrează în cele prescrise de art. 427 Cod de procedură penală.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea

acestora din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în

drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că

este vădit neîntemeiat.

8.1. Cu referire la argumentele recursului declarat de avocatul Tîmbur S.

în numele inculpatului, privind prezența în speță a erorii de drept prevăzută

de pct. 8) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal atestă că

astfel de eroare în cauză nu se constată reieșind din următoarele

considerente.

Instanța de recurs menționează că potrivit art. 113 alin.(1) Cod de

procedură penală, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și

constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile

săvîrșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală.

Colegiul constată că, criticile formulate de recurent sub aspectul art. 427

alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, au format obiect de examinare la

judecarea cauzei în instanța de apel și asupra lor aceasta s-a pronunțat,

12

dîndu-le o motivare corespunzătoare, expusă în pct. 5 al prezentei decizii,

concluzii pe care instanța de recurs le însușește și nu consideră necesar

repetarea acestora.

Colegiul penal de asemenea constată, că pronunțând decizia în cauză,

instanța de apel s-a condus de prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a

dat apreciere probelor din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității, iar tuturor probelor în ansamblu - din punct de vedere

al coroborării lor, ajungând la o concluzie corectă, că faptele incriminate

inculpatului Ciorici Andrei în baza art.145 alin.(1) Cod penal, întrunesc

elementele infracțiunilor menționate.

Colegiul penal menționează că potrivit practicii judiciare constante,

erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Reieșind din conținutul recursului declarat de avocatul Tîmbur S.,

Colegiul constată că recurentul critică modalitatea de apreciere a probelor de

către instanțele ierarhic inferioare, însă potrivit prevederilor art. 27 alin.(1)

Cod de procedură penală, judecătorul și persoana care efectuează urmărirea

penală apreciază probele în conformitate cu propria lor convingere, formată

în urma cercetării tuturor probelor administrate.

Cu referire la argumentele recursului declarat de avocatul Tîmbur S.,

potrivit căruia instanța de apel nejustificat a respins cererea apărării privind

numirea unei expertize complexe pentru stabilirea stării de ebrietate și psiho-

emoțională a inculpatului, fapt prin care i-a fost încălcat dreptul la un proces

echitabil, Colegiul penal constată că, o astfel de eroare în speță nu a fost

admisă din considerentul că, instanța de apel prin încheierea din 19.04.2016

(f.d.32-34, vol. III), motivat s-a pronunțat asupra demersului sus indicat,

respingându-l ca nefondat, deoarece în cadrul urmăririi penale a fost efectuată

expertiza medico – legală psihiatrică nr.3 S-2015 din 17.01.2015, prin care s-a

constatat că Ciorici Andrei nu suferă de maladii psihice cronice, tulburări

psihice de intensitate psihotică nu a manifestat inclusiv la data comiterii

infracțiunii, și se afla în stare de ebrietate mixtă (amfetamină și alcool)

voluntară, avea capacitate de prevedere și deliberare a acțiunilor sale

păstrată.

Reieșind din cele sus menționate, Colegiul penal atestă că la caz nu se

constată prezența erorii de drept prevăzută de pct. 8) alin.(1) art. 427 Cod de

procedură penală.

13

8.2. Analizînd decizia instanței de apel prin prisma criticilor aduse în

recursul declarat de avocatul Moloșag Natalia și succesorul părții vătămate

Rudenco Alexei în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) și 15) Cod de procedură

penală și anume: hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția; instanța de judecată internațională, prin hotărîre pe un alt caz, a

constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care

poate fi reparată și în această cauză, Colegiul penal constată că astfel de erori

de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat

fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile

art. 414 alin. (1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea

adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile

declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală

instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că

instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Potrivit prevederilor art. 1423 alin.(1) Cod civil coroborat cu art. 219

alin. (4) Cod de procedură penală, mărimea compensației pentru prejudiciul

moral se determină de către instanță în funcție de caracterul și gravitatea

suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de

vinovăție al făptuitorului prejudiciului și de măsura în care compensarea

poate aduce satisfacerea persoanei vătămate.

Din materialele cauzei, rezultă că succesorul părții vătămate solicită

încasarea din contul inculpatului suma de 500000 lei, pe care o consideră

necesară pentru recuperarea prejudiciului moral condiționat de decesul

tatălui.

Instanța de fond, pronunțînd sentința, care a fost menținută prin decizia

instanței de apel, a apreciat că încasarea sumei de 120000 din contul

inculpatului în beneficiul succesorului părții vătămate, este una echitabilă

pentru recuperarea prejudiciului moral suferit.

14

Potrivit prevederilor art. 225 alin.(1) Cod de procedură penală, judecarea

acțiunii civile în procesul penal, indiferent de valoarea acțiunii, se efectuează

de către instanța de competența căreia este cauza penală.

Colegiul penal constată că instanțele ierarhic inferioare la adoptarea

hotărîrii în latura civilă s-au condus de prevederile art. 387 alin.(1) Cod de

procedură penală care prevede că ,,odată cu sentința de condamnare, instanța

de judecată, apreciind dacă sânt dovedite temeiurile și mărimea pagubei

cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori o

respinge”, motivându-și soluția în modul expus la pct. 5 al prezentei decizii și

n-a comis careva erori de drept în această parte.

Conform art. 1423 alin. (1) Cod civil, mărimea compensației pentru

prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de

caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei

vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este

o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce

satisfacție persoanei vătămate; alin.(2) Caracterul și gravitatea suferințelor

psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în considerare

circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al

persoanei vătămate.

Instanța de recurs reiterează că, în termenii Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, prejudiciul

moral, se exprimă prin necesitatea ca partea vătămată să primească o

satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Cuantumul

despăgubirilor trebuie stabilit astfel încât acesta să aibă efect compensatoriu

și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor, și nici

venituri nejustificate pentru victimele daunelor.

Ținînd cont de natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea suferințelor

suportate de succesorul părții vătămate, Colegiul penal consideră că prin

sentința pronunțată de instanța de fond și menținută prin decizia instanței de

apel, fiind dispusă încasarea din contul inculpatului în beneficiul succesorului

părții vătămate o compensație morală în sumă de 120000 lei, aceasta

reprezentînd o satisfacție echitabilă cum indică art. 41 al Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În opinia Colegiului penal, instanțele ierarhic inferioare nu au comis erori

de drept, dispunînd încasarea prejudiciului moral în sumă de 120000 lei, care

reprezintă o compensare suficientă, echitabilă și nicidecum diminuată a

prejudiciului moral cauzat.

15

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile

invocate de recurenți prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 15) Cod de

procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor. Astfel

de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea

atacată este legală și întemeiată, iar recursurile urmează a fi declarate

inadmisibile ca fiind vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Tîmbur

Sergiu în numele inculpatului și de avocatul Moloșag Natalia și succesorului

părții vătămate Rudenco Alexei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 19 aprilie 2016, în cauza penală în privința lui Ciorici

Andrei Vasile, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 06 octombrie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecători Toma Nadejda

Timofti Vladimir

16