1ra-1469/2016 — Art.145 alin.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Dubăsari din 30 noiembrie 2015, Ciorici Andrei Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, la 13 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis. Termenul executării pedepsei stabilită inculpatului Ciorici Andrei fiind calculat din 30 noiembrie 2015, cu includerea în acest termen a perioadei aflării în stare de arest de la 04 septembrie 2014 pînă la 30 noiembrie 2015. Măsura preventivă sub formă de arest preventiv, aplicat în privința lui Ciorici Andrei Vasile, a fost menținut pînă la intrarea sentinței în vigoare. 1 Acțiunea civilă înaintată de Rudenco Alexei a fost admisă parțial, fiind dispus încasarea din contul inculpatului Ciorici Andrei în beneficiul lui Rudenco Alexei prejudiciu moral în suma de 120000 lei. A fost dispus încasarea din contul inculpatului Ciorici Andrei în beneficiul Instituției Medico Sanitară Publică Spitalul Clinic de Psihiatrie suma de 15312,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel, în fapt, instanța de fond a constatat, că Ciorici Andrei la 04 septembrie 2014, aproximativ la ora 01:00, fiind în stare de ebrietate narcotică, aflându-se în apropiere de malul rîului Nistru, pe teritoriul sanatoriului "Struguraș", amplasat în com. Cocieri, r-nul Dubăsari, în rezultatul unor relații ostile apărute spontan cu Rudenco Mihail, cu scopul de a-i curma viața, i-a aplicat ultimului, multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite părți ale corpului. În continuare, pentru realizarea scopului criminal, a luat o piatră din preajma locului infracțiunii și i-a aplicat intenționat lui Rudenco Mihail mai multe lovituri la cap, până când ultimul a decedat. Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1746 din 16.01.2015, moartea lui Rudenco Mihail a survenit în rezultatul hemoragiei în ventriculii cerebrali laterali și ventriculul

La examinare, depistându-se leziuni corporale care au apărut la lovire cu un corp contondent dur cu nu mult timp înainte de deces și în asociere se califică ca vătămări corporale grave, periculoase pentru viață. Ulterior, Ciorici Andrei cu scopul de a ascunde urmele infracțiunii, a tîrît cadavrul lui Rudenco Mihail, pe malul rîului Nistru, după care l-a aruncat în apă. 3. Împotriva sentinței au declarat apel avocatul Moloșag Natalia și succesorul părții vătămate Rudenco Alexei, avocatul Prodan Lilia în numele inculpatului, și inculpatul Ciorici Andrei. 3.1. Avocatul Moloșag Natalia și succesorul părții vătămate Rudenco Alexei prin apelul comun declarat au solicitat casarea parțială a sentinței, în latura penală și în latura civilă, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a-i stabili pedeapsă lui Ciorici Andrei de 15 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis și încasarea din contul inculpatului Ciorici Andrei în beneficiul succesorului părții vătămate Rudenco Alexei, prejudiciul moral în sumă de 500000 lei. În motivarea cerințelor apelanții au invocat următoarele: 2 - instanța de fond a aplicat o pedeapsă blândă inculpatului Ciorici Andrei fără a ține cont de toate circumstanțele cauzei în acest sens; - în cadrul instanței de judecată, succesorul părții vătămate a înaintat plângere în temeiul art. 297 alin. (4) Cod de procedură penală menționînd, că la 02.03.2015, fiindu-i aduse la cunoștință materialele cauzei penale pornită la 04.09.2014 de către SUP al IP Dubăsari, în baza art. 145 alin. (2) lit. a) și j) Cod penal, a fost informat că la 27.02.2015 actul de învinuire a lui Ciorici Andrei a fost modificat, fiindu-i recalificate acțiunile criminale în baza alin. (1) art. 145 Cod penal. Consideră ordonanța de modificare a învinuirii din 27.02.2015 ca fiind una ilegală și nefondată, deoarece în urma efectuării tuturor acțiunilor de urmărire penală, în urma efectuării expertizelor și audierii martorilor, a fost demonstrată cu certitudine vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de alin. (2) lit. j) art. 145 Cod penal; - consideră că este inechitabilă mărimea prejudiciului moral determinată de instanță în suma de 120000 lei, deoarece mărimea compensației se determină în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice cauzate succesorului victimei, iar în cazul omorului cet. Rudenco Mihail, Rudenco Alexei nu este unica ruda apropiată, acesta fiind recunoscut în calitate de succesor participant la proces. În cadrul procesului la toate ședințele a participat familia lui Rudenco Mihail formată din mama acestuia, în vîrstă de 90 ani, soția, fiica Elena, feciorul Alexandru, sora și fratele acestuia, astfel consideră că, în sentință greșit se face referire doar la suferințele și sentimentele lui Rudenco Alexei. Au menționat că, soluționînd acțiunea civilă, instanța de judecată nu a ținut cont de practica CEDO, deoarece însăși Curtea Europeană a statuat ca compensațiile pecuniare pentru prejudiciul moral acordate la nivel național să fie comparabile cu cele acordate de ea. (cauza Burdov nr. 2 c. Rusiei, 15 ianuarie 2009, §99). O compensație justificată ar însemna „una echitabilă", să nu fie vădit disproporționată în raport cu gravitatea violării constatate și să se apropie în cuantum la valoarea pe care ar fi acordat-o CEDO în cazul în care cauza ar fi fost examinată în față Instanței de la Strasburg. 3.2. Avocatul Prodan Lilia în numele inculpatului a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, invocînd următoarele motive: - sentința este una nemotivată și neîntemeiată; - instanța de judecată nu a dat apreciere probelor potrivit prevederilor legale; 3 - a fost încălcat dreptul la un proces echitabil prin faptul, că partea apărării a fost lezată în dreptul de a acumula o anumită probă, care era obligatorie de a fi colectată în vederea examinării cauzei date sub toate aspectele și anume prin încheierea emisă instanța de judecată incorect a refuzat de a numi în privința învinuitului expertiza psihologico-judiciară, chiar dacă există raportul de expertiza psihiatrică, prin care s-a răspuns doar la o singură întrebare și anume, dacă învinuitul Ciorici A. este sau nu responsabil de săvârșirea infracțiunii incriminate, astfel nefiind înlăturate divergențele, deoarece inculpatul beneficiază de prezumția nevinovăției; - învinuirea înaintată este bazată pe declarațiile succesorului părții vătămate Rudenco Alexei, a martorilor, care au relatat în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești anumite circumstanțe, însă aceștia nu sunt martori oculari ai incidentului produs în noaptea de 04.09.2014. În special, martorul Barcari A., care a văzut victima și învinuitul în seara de 03.09.2014 a declarat, că pentru ultima data i-a văzut pe ambii aproximativ la miezul nopții. Victima Rudenco M. și învinuitul Ciorici A., anterior nu se cunoșteau, nu au fost în careva relații între ei, respectiv anterior nu au avut careva conflicte, de unde putem deduce, că în acțiunile învinuitului lipsește motivul pentru a comite infracțiunea incriminată, astfel fiind exclusă intenția. A menționat, că circumstanțele de fapt urmau a fi constatate prin declarațiile bănuitului, învinuitului, inculpatului. Probele acumulate nu demonstrează cu certitudine vinovăția inculpatului, în special intenția acestuia pentru a săvârși infracțiunea incriminată. Unica probă fiind raportul de expertiză medico-legală în privința victimei Rudenco M. prin care este constatat decesul persoanei, însă aceasta este indirectă, mai mult nu indică ora la care a survenit decesul victimei, în astfel de împrejurări nefiind posibil de descris circumstanțele cauzei. Consideră, că inculpatul nu a dispus de timp și nici nu a fost pregătit pentru a săvîrși infracțiunea, deoarece ultimul fiind în stare de ebrietate nici nu se putea controla pe sine însuși fizic. Mai mult, martorii oculari Barcari A., Zaițeva V. și Scripcaru T., care l-au văzut pe învinuitul Ciorici A. nemijlocit aproape de miezul nopții la 03.09-04.09.2014 cu lux de amănunte au relatat starea ultimului. Astfel, în opinia apelantului, în acțiunile inculpatului nefiind dovedit motivul și scopul săvârșirii infracțiuni. Apărarea a menționat, că nu este clar ce demonstrează firul de păr ridicat din curtea sanatoriului "Struguraș" în urma măsurilor de investigații efectuate de organul de urmărire penală, nefiind stabilită nici proveniența acestuia și coroborarea acestui mijloc de probă cu celelalte. 4 La fel avocatul a subliniat că, deși nu a fost stabilită ora survenirii decesului victimei, nu este clar: ce este obiectul străin, descris în raportul de expertiză, care a fost găsit la victimă; care este rolul acelui obiect găsit reieșind din circumstanțele cauzei; cum maioul de culoare albastră, care se presupune că aparține victimei Rudenco M. a ajuns în odaia nr. 316 la inculpatul Ciorici A. pe când toți martorii au declarat, că victima în acea seară de 03.09.2014 era îmbrăcat în cămașă și potrivit procesului-verbal de examinare la fața locului, într-adevăr au fost depistate bucăți din acea cămașă; la fel apărarea a evidențiat că nu este clar cum ochelarii care se pretinde că aparțin victimei, au apărut în odaia nr. 316 la inculpatul Ciorici A., ținînd cont de faptul că în seara de 03.09.2014, victima nu a purtat ochelari de vedere, acest fapt fiind confirmat de către martori; ce rol au pachetele de țigări găsite în odaia nr. 316, în congelator. Acuzarea nu a stabilit cu certitudine, dacă au fost provocate anumite leziuni corporale victimei Rudenco M., anume cu piatra, care a fost depistată și atașată ca corp delict. În urma examinării pietrei, presupusei arme de provocare a leziunilor corporale, este suspectă apartenența acestui obiect la săvârșirea infracțiunii, deoarece dimensiunile și calitatea acestei pietre face imposibilă credibilitatea în ceea ce ține de provocarea leziunilor. 3.3. Inculpatul a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilite pentru prima instanță prin care a dispune achitarea inculpatului, din următoarele motive: - sentința este ilegală și contrară prevederilor legale; - probele administrate în cauza penală nu au fost verificate sub toate aspectele, complet și obiectiv; - declarațiile date în cadrul urmăririi penale au fost depuse sub influența afectului, de abstinență și stres generate de întreruperea administrării substanțelor ce au fost folosite pe timpul internării în staționarul "Codru", fiind afectat negativ în urma evenimentelor din viața sa, fiind ușor influențat de colaboratorii de poliție, fiind presat psihic să depună declarații; - nu s-a ținut cont de conținutul declarațiilor succesorului părții vătămate Rudenco Alexei, care a declarat că tatăl său este fost militar, colaborator al MAI, ceea ce demonstrează pregătirea fizică bună precum și capacitățile de acționare în situații extreme; - declarațiile succesorului părții vătămate Rudenco Alexei nu coroborează cu declarațiile martorilor Barcari Andrei, Zaițeva Valentina, Milinschi Alexandru, Langa Petru, ce confirmă faptul că victima consuma băuturi alcoolice. Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 1746 din 5 16.01.2015, la cercetarea toxico-chimică în sângele cadavrului s-a depistat 2,3% alcool etilic, cantitate ce corespunde stării medii de ebrietate. Astfel, declarațiile martorilor coroborează cu raportul de expertiză medico-legală nr. 1746 din 16.01.2015, descriind preferințele victimei, la fel o descriu ca o persoană agresivă. - instanța de judecată nu s-a expus pe marginea gradului de ebrietate stabilit la inculpat, sursa substanței narcotice depistate, deoarece careva urme de amfetamină în odaia nr. 316 pe mostrele de pe mâinile inculpatului nu au fost depistate; - potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 04.09.2014 a fost depistată o piatră care se presupune a fi servit ca armă a infracțiunii, însă piatra are dimensiuni foarte mici pentru a fi folosită la zdrobire, pe piatră nu s-au găsit careva amprente sau urme ce ar confirma direct vinovăția inculpatului; - potrivit raportului de expertiză medico-legală a corpurilor delicte nr. 768 din 26.09.2014 au fost depistate urme de sânge cu gr. I și III, fără a fi efectuată expertiza ADN; - instanța de fond eronat a apreciat starea fizică a inculpatului ca una superioară victimei, din considerentele că Rudenco Mihail a fost militar, colaborator al MAI, deci cunoștea artele luptei și putea folosi armele; - nu este clar în baza căror probe instanța a dedus ora decesului victimei, pe când însăși medicul legist a dat o apreciere relativă, iar alte probe în acest sens nu au fost prezentate; - nu a fost elucidat motivul infracțiunii și intenția; - la materialele cauzei penale nu este anexat vreun raport de expertiză psihiatrică ce ar demonstra natura și intensitatea suferințelor morale ale succesorului părții vătămate; - succesorul părții vătămate nu a prezentat careva probe referitor la cheltuielile materiale suportate întru susținerea acțiunii civile; - nu este de acord cu plata cheltuielilor judiciare, deoarece conform demersului din 29.09.2014 emis de procurorul Sîrbu Maxim a fost solicitată internarea în instituția psihiatrică din partea acuzatorului de stat, iar conform art. 227 alin. (3) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2016, a fost respins apelul avocatului Prodan Lilia în numele inculpatului și apelul inculpatului Ciorici A. 6 A fost admis apelul declarat de avocatul Moloșag Natalia și succesorul părții vătămate Rudenco Alexei, casată sentința în latura penală și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatului Ciorici Andrei, recunoscut vinovat în baza art. 145 alin.(1) Cod penal, i-a fost aplicată o pedeapsă de 15 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis. Termenul executării pedepsei stabilită inculpatului fiind calculat din data de 19.04.2016 cu includerea în acest termen a duratei deținerii în stare de arest de la 04.09.2014 pînă la 19.04.2016.

În motivarea deciziei adoptate, instanța de apel a indicat că, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt ale infracțiunii comise de inculpatul Ciorici Andrei, apreciind corect probele prezentate, și just din punct de vedere juridic a încadrat acțiunile inculpatului în baza art.145 alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi „omorul unei persoane”, întemeiat ajungînd la concluzia că inculpatul Ciorici Andrei a săvârșit infracțiunea imputată lui și corect a stabilit mărimea despăgubirilor morale încasate de la inculpat, însă incorect a individualizat pedeapsa, aplicîndu-i o pedeapsă prea blîndă. Instanța de apel a apreciat critic declarațiile depuse de inculpat în cadrul urmăririi penale, reținînd ca fiind veridice declarațiile depuse în ședința de judecată (f. d. 122, 167-170 Vol. II). Totodată instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Ciorici Andrei referitor la faptul că nu este vinovat în săvârșirea infracțiunii incriminate, deoarece sunt o metodă de autoapărare și care sunt combătute prin următorul cumul de probe: declarațiile succesorului părții vătămate Rudenco Alexei, depuse în ședința de judecată a instanței de fond și susținute în instanța de apel (f. d. 53-54 Vol. I); declarațiile martorilor Ciorici Vasile, Barcari Andrei, Mițcu Aurica, Milinschi Alexandru, Langa Petru, Scripcaru Tatiana, Cucu Gheorghe, Zaițeva Valentina, depuse în ședința de judecată a instanței de fond și verificate în instanța de apel (f. d. 72-74, 93-96, 99-100, 103-104, 120-121, 137-138, 140, 166, Vol. II); declarațiile expertului medic- legist Hăbășescu Alexandru, depuse în ședința de judecată a instanței de fond și verificate în instanța de apel (f. d. 133-134 Vol. II). De asemenea, instanța de apel a reținut că vinovăția inculpatului se dovedește prin materialele dosarului penal cercetate în prima instanță și verificate în instanța de apel cum ar fi: procesul-verbal de cercetare la fața locului efectuată la data de 04.09.2014, pe malul rîului Nistru în preajma sanatoriului „Struguraș", amplasat în com. Cocieri r-nul Dubăsari, cu imaginile foto anexate, loc unde a fost depistat cadavrul lui Rudenco Mihail (f. d. 13-19 7 Vol. I); procesul-verbal de ridicare la 04.09.2014 a documentelor - fișa de tratament balneo - sanatorial a lui Ciorici Andrei, potrivit căreia ultimul a fost cazat la sanatoriul „Struguraș" în camera 316; procesul-verbal de cercetare la fața locului a odăii nr.316 din sanatoriul „Struguraș", unde se afla cazat Ciorici Andrei efectuată la data de 04.09.2014, cu imaginile foto anexate (f.d.20-24 Vol. I); raportul de expertiză medico-legală nr. 1746 din 16.01.2015, privind examinarea medico-legală a cadavrului cet. Rudenco Mihail (f.d.205-208 Vol. I); procesul-verbal de colectare a probelor biologice din 04.09.2014 de la Ciorici Andrei Vasile (f.d.63-64 Vol. I); raportul de expertiză medico - legală a corpurilor delicte nr.768 din 26.09.2014 (f.d. 147-150 Vol. I); raportul de expertiză medico - legală nr.769 din 26.09.2014 (f.d. 144-146 Vol. I); raportul de expertiză medico-legală nr.190 din 20.01.2015 (f.d.218-221 Vol. I); procesul-verbal nr.8986 din 04.09.2014, al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, conform căruia s-a stabilit, că Ciorici Andrei la momentul examinării se afla în stare de ebrietate provocată de stupefiante (amfetamine, benzodiazepine) (f.d. 116 Vol. I); raportul de expertiză legală psihiatrică staționară nr.3 s - 2015 din 17.01.2015 (f.d.201-204 Vol. I); corpurile delicte ridicate la 04.09.2014 din odaia nr.316 a Sanatoriului „Struguraș", anexate la dosarul penal prin ordonanța din 05.09.2014 (f.d.69, 70 Vol. I). Probele menționate mai sus, instanța de apel le-a apreciat ca fiind veridice și care apreciate potrivit prevederilor art.101 Cod de procedură penală, dovedesc vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate. Cu referire la pedeapsa stabilită inculpatului prin sentință în opinia instanței de apel, prima instanță i-a stabilit inculpatului o pedeapsă prea blîndă neținînd cont de circumstanțele cauzei în acest sens și anume consecințele infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață a familiei acestuia. Astfel, instanța de apel a statuat că infracțiunea comisă de inculpat este una deosebit de gravă, totodată aceasta este intenționată, care se pedepsește cu închisoare de la 10 la 15 ani. Inculpatul nu și-a recunoscut vinovăția, la locul de trai se caracterizează pozitiv (f. d. 181 vol. I), nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru (f. d. 122,123 vol. I), anterior nu a fost condamnat (f.d.40 vol. I). Circumstanțe atenuante nu au fost stabilite, circumstanțe agravante au fost reținute comiterea infracțiunii de către o persoană care se află în stare de ebrietate narcotică. 8 Instanța de apel a conchis, că pedeapsa stabilită inculpatului de către instanța de fond nu-și va atinge scopul de corectare și reeducare a persoanei și nu va fi restabilită echitatea socială, tulburată prin acțiunile inculpatului, mai mult, acesta nu a recuperat prejudiciul cauzat succesorului părții vătămate, fapt ce denotă că nu a conștientizat faptul că, prin acțiunile sale a lipsit un membru al comunității umane de valoarea socială supremă protejată de lege - viața persoanei. Totodată, instanța de apel a reținut, că pedeapsa este echitabilă, când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune. De asemenea, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte persoane. Astfel, ținând cont de circumstanțele elucidate mai sus, instanța de apel a concluzionat rezonabil de numit inculpatului Ciorici Andrei pedeapsa potrivit art. 145 alin. (1) Cod penal 15 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Instanța de apel a apreciat ca fiind nefondate argumentele apelului declarat de succesorul părții vătămate Rudenco Alexei și avocatul acestuia Moloșag Natalia cu privire la faptul că, ordonanța de modificare a învinuirii din 27.02.2015 este ilegală și nefondată, deoarece infracțiunea a fost comisă cu o deosebită cruzime. La acest capitol instanța de apel a menționat că, prima instanță a examinat cauza penală cu respectarea normelor procedural penale, în limita învinuirii aduse inculpatului și careva încălcări sau omisiuni în sensul menționat nu au fost stabilite. Cu referire la argumentele invocate în apel de către avocatul Prodan Lilia în numele inculpatului și cele invocate în apelul inculpatului Ciorici Andrei, instanța de apel le-a apreciat ca fiind neîntemeiate deoarece prima instanță și- a motivat soluția și nu a comis careva erori sau omisiuni în acest sens, nefiind constatate nici careva încălcări care ar atrage nulitatea actelor procedurale. Instanța de fond corect a apreciat circumstanțele pricinii, a analizat și apreciat corect totalitatea de probe prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală. Prima instanță, motivîndu-și soluția, nu a comis careva omisiuni, erori sau viciu fundamental, în cadrul cercetării judecătorești au fost prezentate probe incontestabile întru confirmarea vinovăției inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate. 9 Instanța de apel a apreciat ca fiind justă concluzia instanței de fond privind admiterea parțială a cererii înaintată de succesorul părții vătămate Rudenco Alexei privind repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile inculpatului, încasând de la inculpatul Ciorici Alexei suma de 120000 lei, ținînd cont de jurisprudența CtEDO, durerea, suferința și rănirile fizice și psihice; sentimentul de anxietate, stres și neliniște; sentimentul de neputință; sentimentul de frustrare, nedreptate și umilință; starea de frică și incertitudine de lungă durată; perturbare a vieții; diminuarea reputației; pierderea de oportunitate. Reieșind din cele menționate, instanța de apel a conchis că sunt neîntemeiate argumentele apelului declarat de succesorul părții vătămate Rudenco Alexei și avocatul acestuia Moloșag Natalia cu privire la mărimea prejudiciului moral determinată de instanță la suma de 120000 lei ca fiind una inechitabilă. Cu referire la argumentul invocat în apelul declarat de inculpat ce ține de recuperarea cheltuielilor de judecată și anume pentru efectuarea expertizei medico-legale psihiatrice, instanța de apel a conchis că prima instanță întemeiat a dispus încasarea de la inculpatul Ciorici Alexei cheltuieli judiciare în sumă totală de 15312,30 lei.

Împotriva deciziei instanței de apel, la 13.06.2016, în termen, a declarat recurs ordinar avocatul Tîmbur Sergiu în numele inculpatului Ciorici A., iar la 14.06.2016, la fel în termen, au declarat recurs ordinar în comun, avocatul Moloșag Natalia și succesorul părții vătămate Rudenco A. 6.1. Avocatul Tîmbur Sergiu, invocînd temei de drept pct. 8) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel și a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpatul să fie achitat. În motivarea cerințelor recurentul a invocat: - nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blînde; - deși inculpatul este învinuit pentru faptul comiterii infracțiunii în stare de ebrietate narcotică provocată de stupefiante, însă din declarațiile martorilor Barcari A., Scripcaru T. și Zaițeva V., reiese că inculpatul a consumat o cantitate mare de alcool, însă acest fapt nu a fost stabilit. În legătură cu acest fapt, apărarea a solicitat instanței de apel numirea unei expertize complexe privind stabilirea stării de ebrietate și stabilirea stării 10 psihico-emoțională a inculpatului, însă instanța nemotivat a respins demersul prin ce a încălcat dreptul la un proces echitabil; - din declarațiile martorilor Barcari A., Scripcaru T. și Zaițeva V., reiese că Ciorici A. și victima Rudenco M. în seara incidentului la ora 22.00 au servit băuturi alcoolice în companie cu altă persoană însă care nu a fost identificată; - instanțele de judecată au reținut la baza hotărîrilor de condamnare declarațiile inculpatului depuse în cadrul urmăririi penale însă acestea nu au fost confirmate prin alte probe; - instanțele ierarhic inferioare nu au stabilit de fapt scopul și motivul șăvîrșirii infracțiunii de către inculpat, deoarece în opinia avocatului stabilirea faptului că infracțiunea a fost săvîrșită din relații ostile este una neclară; - instanța de apel nu a stabilit concret ora survenirii decesului victimei; - instanțele ierarhic inferioare au apreciat eronat probele din dosar, neelucidând toate divergențele evidențiate de partea apărării printre care și faptul că martorii Barcari A., Scripcaru T. și Zaițeva V., au declarat că l-au văzut pe inculpat la bar, prin urmare apărarea consideră că inculpatul nu putea în timp scurt și în stare de ebrietate să se deplaseze la o distanță mare și să săvârșească infracțiunea; - instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au stabilit faptul cum a ajuns maioul de culoare albastră presupus că aparținea victimei, în odaia 316 în care locuia inculpatul, deși martorii audiați au declarat că victima în seara incidentului era îmbrăcat într-o cămașă, la fel nu a fost stabilit cum au ajuns ochelarii victimei în odaia inculpatului, deoarece victima nu purta ochelarii; - nu a fost elucidat faptul: de ce pe mâinile inculpatului a fost depistat sînge de proveniență nestabilită pe cînd conform raportului de expertiză medico-legală (f. d. 144-146, vol.I) omorul cet.Rudenco M., a fost săvîrșit prin aplicarea loviturilor cu pumni, picioare și piatră. Apărarea menționează că, toate divergențele menționate și neclarificate de către instanțele ierarhic inferioare urmează a fi tratate în favoarea nevinovăției inculpatului. 6.2. Avocatul Moloșag Natalia și succesorul părții vătămate Rudenco A., invocînd temei de drept pct. 6) și 15) alin. (1) art.427 Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel și a sentinței, în latura civilă și pronunțarea unei noi hotărîri prin care a dispune încasarea din contul inculpatului în beneficiul succesorului părții vătămate prejudiciul moral în sumă de 500000 lei. În motivarea cerințelor recurenții au invocat: 11 - instanțele ierarhic inferioare eronat au concluzionat că recunoașterea vinovăției inculpatului și condamnarea acestuia reprezintă o despăgubire pentru succesorul părții vătămate, neținînd cont de practica CtEDO aplicată în situații similare. Consideră că la stabilirea sumei prejudiciului moral, instanțele ierarhic inferioare nu au ținut cont de toate circumstanțele relevante în acest sens cum sunt: impactul infracțiunii comise de inculpat asupra stării morale al membrilor familiei decedatului Rudenco M., și consecințele decesului acestuia, deși instanța de apel a conchis de a aplica față de inculpat o pedeapsă mai aspră decît cea stabilită prin sentință.

Procurorul, avocatul Moloșag Natalia și succesorul părții vătămate Rudenco A. au depus referințe privind opinia lor asupra recursului declarat de avocatul Tîmbur S. în numele inculpatului pledînd pentru declararea inadmisibilității acestuia, deoarece motivele invocate de recurent nu se încadrează în cele prescrise de art. 427 Cod de procedură penală.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. 8.1. Cu referire la argumentele recursului declarat de avocatul Tîmbur S. în numele inculpatului, privind prezența în speță a erorii de drept prevăzută de pct. 8) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal atestă că astfel de eroare în cauză nu se constată reieșind din următoarele considerente. Instanța de recurs menționează că potrivit art. 113 alin.(1) Cod de procedură penală, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvîrșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. Colegiul constată că, criticile formulate de recurent sub aspectul art. 427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, au format obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța de apel și asupra lor aceasta s-a pronunțat, 12 dîndu-le o motivare corespunzătoare, expusă în pct. 5 al prezentei decizii, concluzii pe care instanța de recurs le însușește și nu consideră necesar repetarea acestora. Colegiul penal de asemenea constată, că pronunțând decizia în cauză, instanța de apel s-a condus de prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a dat apreciere probelor din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar tuturor probelor în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, ajungând la o concluzie corectă, că faptele incriminate inculpatului Ciorici Andrei în baza art.145 alin.(1) Cod penal, întrunesc elementele infracțiunilor menționate. Colegiul penal menționează că potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Reieșind din conținutul recursului declarat de avocatul Tîmbur S., Colegiul constată că recurentul critică modalitatea de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare, însă potrivit prevederilor art. 27 alin.(1) Cod de procedură penală, judecătorul și persoana care efectuează urmărirea penală apreciază probele în conformitate cu propria lor convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Cu referire la argumentele recursului declarat de avocatul Tîmbur S., potrivit căruia instanța de apel nejustificat a respins cererea apărării privind numirea unei expertize complexe pentru stabilirea stării de ebrietate și psiho- emoțională a inculpatului, fapt prin care i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, Colegiul penal constată că, o astfel de eroare în speță nu a fost admisă din considerentul că, instanța de apel prin încheierea din 19.04.2016 (f.d.32-34, vol. III), motivat s-a pronunțat asupra demersului sus indicat, respingându-l ca nefondat, deoarece în cadrul urmăririi penale a fost efectuată expertiza medico – legală psihiatrică nr.3 S-2015 din 17.01.2015, prin care s-a constatat că Ciorici Andrei nu suferă de maladii psihice cronice, tulburări psihice de intensitate psihotică nu a manifestat inclusiv la data comiterii infracțiunii, și se afla în stare de ebrietate mixtă (amfetamină și alcool) voluntară, avea capacitate de prevedere și deliberare a acțiunilor sale păstrată. Reieșind din cele sus menționate, Colegiul penal atestă că la caz nu se constată prezența erorii de drept prevăzută de pct. 8) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală. 13 8.2. Analizînd decizia instanței de apel prin prisma criticilor aduse în recursul declarat de avocatul Moloșag Natalia și succesorul părții vătămate Rudenco Alexei în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) și 15) Cod de procedură penală și anume: hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; instanța de judecată internațională, prin hotărîre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză, Colegiul penal constată că astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Potrivit prevederilor art. 1423 alin.(1) Cod civil coroborat cu art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanță în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al făptuitorului prejudiciului și de măsura în care compensarea poate aduce satisfacerea persoanei vătămate. Din materialele cauzei, rezultă că succesorul părții vătămate solicită încasarea din contul inculpatului suma de 500000 lei, pe care o consideră necesară pentru recuperarea prejudiciului moral condiționat de decesul tatălui. Instanța de fond, pronunțînd sentința, care a fost menținută prin decizia instanței de apel, a apreciat că încasarea sumei de 120000 din contul inculpatului în beneficiul succesorului părții vătămate, este una echitabilă pentru recuperarea prejudiciului moral suferit. 14 Potrivit prevederilor art. 225 alin.(1) Cod de procedură penală, judecarea acțiunii civile în procesul penal, indiferent de valoarea acțiunii, se efectuează de către instanța de competența căreia este cauza penală. Colegiul penal constată că instanțele ierarhic inferioare la adoptarea hotărîrii în latura civilă s-au condus de prevederile art. 387 alin.(1) Cod de procedură penală care prevede că ,,odată cu sentința de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sânt dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori o respinge”, motivându-și soluția în modul expus la pct. 5 al prezentei decizii și n-a comis careva erori de drept în această parte. Conform art. 1423 alin. (1) Cod civil, mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate; alin.(2) Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate. Instanța de recurs reiterează că, în termenii Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, prejudiciul moral, se exprimă prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel încât acesta să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor, și nici venituri nejustificate pentru victimele daunelor. Ținînd cont de natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea suferințelor suportate de succesorul părții vătămate, Colegiul penal consideră că prin sentința pronunțată de instanța de fond și menținută prin decizia instanței de apel, fiind dispusă încasarea din contul inculpatului în beneficiul succesorului părții vătămate o compensație morală în sumă de 120000 lei, aceasta reprezentînd o satisfacție echitabilă cum indică art. 41 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. În opinia Colegiului penal, instanțele ierarhic inferioare nu au comis erori de drept, dispunînd încasarea prejudiciului moral în sumă de 120000 lei, care reprezintă o compensare suficientă, echitabilă și nicidecum diminuată a prejudiciului moral cauzat. 15 Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile invocate de recurenți prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 15) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursurile urmează a fi declarate inadmisibile ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 432 alin.(1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Tîmbur Sergiu în numele inculpatului și de avocatul Moloșag Natalia și succesorului părții vătămate Rudenco Alexei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2016, în cauza penală în privința lui Ciorici Andrei Vasile, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 06 octombrie 2016. Președinte Ursache Petru Judecători Toma Nadejda Timofti Vladimir 16