1ra-1518/2016 — Art. 151 alin. 1 CP

1ra-1518/2016 — Art. 151 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1518/2016

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

13 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

judecători - Timofti Vladimir, Nicolaev Ghenadie, Toma Nadejda și Moraru Petru,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul-adjunct a procurorului Procuraturii de nivelul Curții de Apel Bălți, Dubăsari

Valeriu și de către partea vătămată Medvedev Andrei, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 martie 2016, în cauza penală

privindu-l pe

Dușceac Nicolai Dmitri, născut la 05.09.1960, originar

și domiciliat în s. Nihoreni, str. Luțenco, nr. 71, r-nul

Rîșcani.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Nicolai a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1)

Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani.

În conformitate cu art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea

pedepsei cu închisoarea stabilită lui Dușceac Nicolai, fiindu-i numit termen de probă de 2

ani.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată a fost admisă parțial.

1

A fost încasat de la Dușceac Nicolai, în beneficiul lui Medvedev Andrei, prejudiciul

material în sumă de 3391, 25 lei, prejudiciul moral în sumă de 25000 lei și cheltuielile de

asistență juridică în sumă de 4000 lei.

22 mai 2010, aproximativ la orele 21:00, aflându-se în fața magazinului-bar

SRL „DND Servicii Grup”, ce-i aparține, amplasat în curtea gospodăriei sale din

s. Nihoreni, r-nul Rîșcani, în timpul unui conflict între el și Medvedev Andrei, apărut

spontan, acționând în scopul cauzării vătămării integrității corporale, i-a aplicat lui

Medvedev Andrei o lovitură cu un ciob de sticlă, în regiunea ochiului drept, cauzându-i o

traumă cranio-cerebrală închisă manifestată cu comoție cerebrală, trei plăgi suturale în

regiunea ochiului drept și o plagă corneosclerală penetrantă a globului ocular drept cu

pierderea vederii (zero) a ochiului respectiv și după caracterul lor se califică ca vătămare

corporală gravă.

Aceste acțiuni ale inculpatului Dușceac Nicolai au fost încadrate în baza art. 151

alin. (1) Cod penal, după semnele calificative - vătămarea intenționată gravă a integrității

corporale sau a sănătății, adică vătămarea intenționată gravă a integrității corporale

care a provocat pierderea vederii.

- avocatul Eduard Ceornea în comun cu inculpatul Dușceac Nicolai, prin care au

solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri prin care Dușceac Nicolai să fie achitat.

În motivarea cererii de apel au invocat:

- instanța de fond neîntemeiat a ajuns la concluzia privind existența vinovăției

inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, instanța a

adoptat sentința de condamnare bazându-se pe presupuneri și în lipsa unor probe

concludente și pertinente care ar demonstra vinovăția inculpatului, apreciind probele în

mod selectiv și în favoarea învinuirii și nu în ansamblul de probe, astfel sentința fiind

adoptată contrar dispozițiilor art. 389 Cod de procedă penală;

- instanța de fond la baza concluziilor sale de condamnare a pus doar declarațiile

martorilor Reaboi Nicolai și Chitic Iurie. Declarațiile celorlalți martori deși sunt descrise

în sentința instanței, au rămas fără apreciere, instanța nu s-a expus asupra acestora sau

asupra ponderii acestora în suportul învinuirii aduse sau în suportul apărării;

- instanța de fond neîntemeiat a apreciat critic declarațiile inculpatului Dușceac

Nicolai și a martorului Reaboi Nicolai, apreciindu-le drept o încercare de a evita

răspunderea inculpatului pentru acțiunile sale, astfel instanța manifestă o lipsă de

imparțialitate și încalcă principiul egalității în arme a părților în procesul penal;

- unica persoană care nemijlocit a văzut momentul în care părții vătămate i-au fost

cauzate leziunile corporale stabilite de expertiză, este martorul Dușceac Nicolai Nicolai,

care confirmă declarația inculpatului privind cauzarea leziunilor corporale părții vătămate

în urma căderii acestuia împreună cu martorul Bucatca Valeriu, peste cioburile de sticlă

2

împrăștiate pe jos în locul incidentului, fapt confirmat și de concluziile raportului de

expertiză medico-legală nr. 185, din 12 octombrie 2015, prin care comisia de experți au

conchis, că luând în considerație, că plăgile depistate la Medvedev Andrei în regiunea

ochiului drept, după localizarea sa anatomică se află pe părțile proeminente a capului din

față (regiunea sprinceanei, osului zigomatic), nu exclude posibilitatea producerii acestora

în urma căderii ultimului peste cioburi de sticlă, care se aflau pe pământ;

- prezența cioburilor de sticlă la locul incidentului este confirmată prin declarațiile

martorilor Dușceac Nicolai Nicolai, Reaboi Nicolai, Chitic Iurie, părții vătămate

Medvedev Andrei, și alții, faptul că sticla spartă a fost precum că pusă de către Bucatca

Valeriu în coșul de gunoi, nu demonstrează faptul că au fost strânse toate cioburile și pe

pământ nu au rămas cioburi. Mai mult, reieșind din declarațiile martorilor, la locul

incidentului au fost sparte sticle în repetate rânduri;

- consideră că declarațiile martorului Bucatca Valeriu, reținute de instanță drept

veridice, și apreciate ca o probă ce demonstrează vinovăția inculpatului, sunt infirmate

prin declarațiile martorului Gorbunova (Grîu) Elena, or, ultima nu a văzut personal

momentul cauzării leziunilor corporale;

- susține că Dușceac Nicolai a fost recunoscut bănuit în baza ordonanței de

recunoaștere în calitate de bănuit din 04 mai 2011; prin ordonanța de scoatere de sub

urmărire penală adoptată de procurorul în Procuratura raionului Rîșcani, Tomac Marin

din 05 august 2011, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Dușceac Nicolai în

cadrul cauzei penale nr. 2010300418 pe motiv că la 04 august 2011 calitatea procesuală

de bănuit a acestuia a încetat de drept; la fel, prin ordonanța procurorului raionului

Rîșcani, Blîndu Valentin din 04 aprilie 2012, s-a dispus reluarea urmăririi penale după

scoaterea de sub urmărire penală a lui Dușceac Nicolai în cadrul cauzei penale

nr. 2010300418, pe motivul apariției faptelor noi în cadrul urmăririi penale, ordonanța

fiind bazată pe prevederile art. 287 Cod de procedură penală și întemeiată prin faptul că

în cadrul urmăririi penale, după încetarea de drept a calității procesuale de bănuit a

acestuia, au apărut fapte noi și anume audierea martorilor Ursu Valerii, Sevciuc Nadejda,

Derliuc Natalia, Derliuc Valentin, Zaporojan Ludmila, Zaporojan Igor, ce impune

necesitatea reluării urmăririi penale după scoaterea lui Dușceac Nicolai de sub urmărire

penală, iar prin ordonanța din 09 aprilie 2012, a procurorului în Procuratura raionului

Rîșcani, Tomac Marin, Dușceac Nicolai a fost pus sub învinuire în baza art. 151 alin. (1)

Cod penal;

- reieșind din prevederile hotărârii Curții Constituționale nr. 12 din 14 mai 2015,

privind excepția de neconstituționalitate a art. 287 alin. (l) din Codul de procedură

penală, se declară neconstituțional alineatul (1) al articolului 287 din Codul de procedură

penal al Republicii Moldova nr. 122-XV din 14 martie 2003, în temeiul căruia a fost

adoptată ordonanța procurorului raionului Rîșcani, Blîndu Valentin din 04 aprilie 2012,

privind reluarea urmăririi penale în privința lui Dușceac Nicolai;

- consideră că reluarea urmăririi penale în privința lui Dușceac Nicolai, după

scoaterea acestuia de sub urmărire penală în baza prevederilor art. 63 alin. (2) pct. 3) Cod

3

de procedură penală, este ilegală, motiv din care inculpatului i-a fost în mod abuziv și

ilegal înaintată învinuirea;

- scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului la 05 august 2011, a fost bazată pe

faptul depășirii termenului de trei luni de aflare a acestuia în calitate de bănuit (este o

omisiune a organului de urmărire penală), respectiv la momentul reluării urmăririi penale

la 04 aprilie 2012, temeiurile scoaterii de sub urmărire penală nu au dispărut, iar audierea

noilor martori constituie stabilirea faptelor noi, care ar afecta soluția încetării urmăririi

penale;

- reieșind din faptul că Dușceac Nicolai, a fost scos la 05 august 2011 de sub

urmărire penală, ordonanța respectivă nefiind anulată până la momentul actual și

respectiv fiind în vigoare, instanța de fond urma să soluționeze cauza adoptând o sentință

de încetare a procesului în temeiul prevederilor art. 332 alin. (l) Cod de procedură penală.

comun al avocatului Ceornea Eduard și a inculpatului Dușceac Nicolai, a fost admis.

A fost casată integral sentința Judecătoriei Rîșcani din 02 octombrie 2015 și

pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum

urmează:

A fost încetat procesul penal în privința lui Dușceac Nicolai Dmitri învinuit de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal în legătură cu faptul că în

privința acestuia există o hotărâre a organului de urmărire penală privind scoaterea de sub

urmărire penală.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că ordonanța din

04 aprilie 2012, a procurorului raionului Rîșcani consilier juridic de rangul II, Blîndu

Valentin, prin care s-a dispus reluarea urmăririi penale după scoaterea de sub urmărire

penală a lui Dușceac Nicolai, este ilegală, deoarece după cum reiese din materialele

cauzei, prin ordonanța din 05 august 2011, Dușceac Nicolai a fost scos de sub urmărire

penală.

Menționează că procurorul în cazul reluării urmăririi penale, urma să anuleze

ordonanța privind scoaterea de sub urmărire penală emisă în privința lui Dușceac Nicolai,

după care să înainteze învinuirea inculpatului.

A reținut că la caz, deoarece ordonanța din 05 august 2011, privind scoaterea de sub

urmărire penală a lui Dușceac Nicolai, nu a fost anulată, urmează că este în vigoare.

La acest capitol, instanța de apel a statuat că scoaterea persoanei bănuite sau învinuite

de sub urmărire penală constituie o hotărâre prin care reabilitează această persoană, dacă

soluția se referă la toate capetele de acuzare. Soluția dată se aplică numai în faza de

urmărire penală, în faza judecării cauzei pentru asemenea temeiuri se dispune achitarea

persoanei.

S-a mai invocat că în cauza dată s-a încălcat art. 4 din Protocolul 7 CEDO, art. 22

alin. (1) Cod de procedură penală, care interzic urmărirea penală repetată pentru aceiași

faptă.

4

5.1. procurorul-adjunct a procurorului Procuraturii de nivelul Curții de Apel Bălți,

Dubăsari Valeriu, prin care indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, a solicitat casarea deciziei atacate, cu menținerea în vigoare a

sentinței instanței de fond.

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat următoarele:

- după adoptarea ordonanței de scoatere de sub urmărire penală din 05 august 2011 a

lui Dușceac Nicolai, urmărirea penală a continuat, organul de urmărire penală efectuând

acțiuni de urmărire penală pentru stabilirea tuturor circumstanțelor cazului;

- ulterior, prin ordonanța procurorului r-nului Rîșcani, Blîndu Valentin din 04 aprilie

2012 s-a dispus redeschiderea urmării penale după scoaterea de sub urmărire penală a lui

Dușceac Nicolai, pe motivul că au apărut fapte noi (f. d. 213, vol. I), ce este conform

art. 287 alin. (4) Cod de procedură penală și întemeiat prin faptul că în cadrul urmării

penale, după încetarea de drept a calității de bănuit a acestuia, au apărut fapte noi și

anume audierea martorilor – șase persoane, ce impune necesitatea reluării urmării penale

după scoaterea lui Dușceac Nicolai de sub urmărire penală;

- instanța de apel nu s-a expus asupra cerințelor apelanților de achitare a inculpatului

Dușceac Nicolai, deși a admis apelul comun;

- nu s-a expus nici asupra acțiunii civile admise inițial, încălcând astfel dreptul părții

civile de acces liber la justiție și la un proces echitabil;

- un alt motiv al emiterii ordonanței de reluare a urmării penale din 04 aprilie 2012

este că organul de urmărire penală nu a asigurat scopul urmării penale, accesul liber la

justiție a părții vătămate, astfel acesta rămânând neprotejat, nefiind asigurată o cercetare

sub toate aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor cauzei, fără a evidenția

circumstanțele care dovedesc vinovăția făptuitorilor, cât și cele care dezvinovățesc;

- la fel, instanța de apel nu s-a expus referitor la faptul dacă au fost sau nu încălcate

prevederile art. 7 alin. (2) și art. 22 alin. (3) Cod de procedură penală, indicându-se că

nimeni nu poate fi tras la răspundere de două sau mai multe ori pentru una și aceiași

faptă;

- la finalizarea urmăririi penale și prezentarea materialelor cauzei penale lui Dușceac

Nicolai și apărătorului său, n-au fost înaintate demersuri de încetare a urmării penale;

- în prima instanță nu a fost ridicată această chestiune;

- nu s-a expus instanța de apel nici asupra faptului dacă fapta reținută, ori numai

imputată s-a săvârșit sau nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a

comis și dacă probele corect au fost apreciate;

- decizia instanței de apel prezintă deficiențe sub aspectul motivării, nefiind

respectate cerințele stricte stipulate de prevederile art. 414, 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală.

5

5.2. partea vătămată Medvedev Andrei, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea în vigoare a sentinței primei instanțe.

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat următoarele:

- după scoaterea de sub urmărire penală, Dușceac Nicolai nu a contestat conform

prevederilor legii ordonanța de reluare a urmării penale din 04 aprilie 2012 emisă pe

această cauză de către procurorul Blîndu Valentin și ordonanța de punere sub învinuire în

baza art. 151 alin. (1) Cod penal din 09 aprilie 2012.

ajunge la concluzia că acestea urmează a fi admise, din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul,

instanța este în drept să admită recursul, cu casarea totală a hotărârii atacate și să dispună

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată, dacă constată că

eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs.

Totodată, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv

să o caseze total, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la

adoptarea unei hotărâri ilegale.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate

instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă

apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de

prima instanță, dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și

nu au fost consemnate în procesul-verbal.

Conform art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă urmează a fi apreciată

din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele

în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să

motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai

imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a

comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la

dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau administrativ

au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.

6

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de

instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic

superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în

vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în

termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare.

Verificând legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit

reține că temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, cazul

când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, invocat de

recurenți, și-a găsit confirmarea în cauza dată, invocând în acest context următoarele.

În acest sens, Colegiul penal lărgit conchide, că instanța de apel greșit și pripit și-a

motivat soluția, bazându-se doar pe invocarea ilegalității ordonanței de reluare a urmăririi

penale emisă de procurorul raionului Rîșcani, consilier juridic de rangul II, Blîndu

Valentin la 04 aprilie 2012, lăsând fără aprecierea cuvenită celelalte argumente și probe

aduse de către părți, fără a se expune asupra învinuirii înaintate inculpatului Barbîroș

Nicolai Dmitri.

Colegiul penal lărgit reține că în speță la 23 noiembrie 2010, de către colaboratorii

de poliție a CPR Rîșcani, a fost pornită urmărirea penală în baza art. 151 alin. (1) Cod

penal, pe faptul cauzării vătămării intenționate grave lui Medvedev Andrei.

Prin ordonanța de scoatere de sub urmărire penală adoptată de procurorul în

Procuratura r-nului Rîșcani, Tomac Marin din 05 august 2011, s-a dispus scoaterea de

sub urmărire penală a lui Dușceac Nicolai în cadrul cauzei penale nr. 2010300418 pe

motiv că la 04 august 2011 calitatea procesuală de bănuit a acestuia a încetat de drept.

Trebuie de menționat că urmărirea penală pe cauza penală nr. 2010300418 a

continuat, organul de urmărire penală efectuând acțiuni de urmărire penală pentru

stabilirea tuturor circumstanțelor cazului.

Ulterior, prin ordonanța procurorului r-nul Rîșcani, Blîndu Valentin din 04 aprilie

2012, s-a dispus reluarea urmării penale după scoaterea de sub urmărire penală a lui

Dușceac Nicolai în cadrul cauzei penale nr. 2010300418, pe motivul apariției faptelor noi

în cadrul urmării penale (f. d. 213, vol. I), ordonanța fiind bazată pe prevederile art. 287

alin. (4) Cod de procedură penală și întemeiată prin faptul că în cadrul urmării penale,

după încetarea de drept a calității procesuale de bănuit a acestuia, au apărut fapte noi și

anume, audierea martorilor Ursu Valerii, Șevciuc Nadejda, Derliuc Natalia, Derliuc

Valentin, Zaporojan Ludmila, Zaporojan Igor, ce impune necesitatea reluării urmării

penale după scoaterea lui Dușceac Nicolai de sub urmărire penală.

Alt motiv al emiterii ordonanței din 04 aprilie 2012 a procurorului r-nului Rîșcani,

Blîndu Valentin este că organul de urmărire penală efectuând urmărirea penală nu a

asigurat scopul urmării penale, accesul liber la justiție a părții vătămate, astfel acesta

rămânând neprotejat, nefiind asigurată o cercetare sub toate aspectele, completă și

7

obiectivă, a circumstanțelor cauzei, fără a evidenția atât circumstanțele care dovedesc

vinovăția făptuitorilor, cât și cele care dezvinovățesc, precum și circumstanțele care le

atenuează și agravează răspunderea.

După aceasta, prin ordonanța din 09 aprilie 2012, Dușceac Nicolai a fost pus sub

învinuire în baza art. 151 alin. (1) Cod penal.

La finalizarea urmării penale și prezentarea materialelor cauzei penale învinuitul

Dușceac Nicolai și apărătorului său, n-au fost înaintate careva demersuri de încetare a

urmării penale, pe motiv că ultimul a fost scos la 05 august 2011 de sub urmărirea penală

în legătură cu faptul că calitatea procesuală de bănuit a acestuia a încetat de drept.

Această chestiune nu a fost ridicată nici în cadrul examinării cauzei penale în

privința lui Dușceac Nicolai în prima instanță, de inculpat și apărătorul acestuia.

Colegiul penal lărgit, mai invocă că, potrivit Dicționarului explicativ (DEX)

cuvântul „reluare” are sens și de „continuare” a urmării penale, iar în textul ordonanței

procurorului Blîndu Valentin din 04 aprilie 2012 (f. d. 213, vol. I) se invocă că se

„impune necesitatea reluării urmării penale după scoaterea lui Dușceac Nicolai de sub

urmărire penală, din motiv că au apărut fapte noi și anume audierea martorilor Ursu

Valerii, Șevciuc Nadejda, Derliuc Natalia, Derliuc Valentin, Zaporojan Ludmila,

Zaporojan Igor, ce nu este în contradicție cu prevederile art. 22 alin. (3) Cod de

procedură penală, art. 4 pct. 2 al Protocolului nr. 7 adițional la CEDO. Astfel, motivarea

superficială a soluției instanței de apel în speța dată nu poate fi menținută de către

instanța de recurs ordinar, fiindcă evident s-a reluat (continuat) urmărirea penală în

privința lui Dușceac Nicolai după scoaterea lui de sub urmărire penală.

Mai mult ca atât, instanța de apel a lăsat fără nicio mențiune chestiunea privind

acțiunea civilă (f. d. 15 – 25, vol. II) admisă inițial de către prima instanță, or, instanța de

apel urma să-și expună poziția și referitor la această chestiune conform regulilor primei

instanțe, astfel, decizia supusă recursului reprezintă deficiențe esențiale sub aspectul

soluționării cauzei, nefiind respectate cerințele stipulate de prevederile art. 414, 415 Cod

de procedură penală. Soluția adoptată nu este în concordanță nici cu Hotărârea Curții

Constituționale nr. 12 din 14 mai 2015, prin care s-a declarat neconstituțional art. 287

alin. (1) Cod de procedură penală și nu alin. (4) al acestui articol.

În consecință se constată că instanța de apel a adoptat o decizie de încetare a

procesului penal în privința lui Dușceac Nicolai învinuit de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, printr-o motivare superficială, fără a indica

motive pe care se întemeiază soluția și astfel decizia instanței de apel urmează a fi casată

total, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii

8

procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apeluri și ținând cont de motivele

casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul-adjunct a procurorului

Procuraturii de nivelul Curții de Apel Bălți, Dubăsari Valeriu și de către partea vătămată

Medvedev Andrei, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

02 martie 2016 în privința lui Dușceac Nicolai Dmitri, cu dispunerea rejudecării cauzei

de către Curtea de Apel Bălți în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 12 ianuarie 2017.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Nicolaev Ghenadie

Toma Nadejda

Moraru Petru

9