1re-166/2016 — art. 287 al. 3 CP

Dosarul nr. 1re-166/2016

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

23 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Gordilă Nicolae,

judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Cupcic Iacob în numele condamnatului Ciorici Ivan, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2016, în cauza

penală privindu-l pe

Ciorici Ivan Alexei, născut la 02 februarie 1985, originar și

domiciliat or. Șoldănești, str. 31 august 1989, 18, ap. 508.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă :

inculpatului Ciorici Ivan Alexei în temeiul art. 287 alin. (3) Cod penal, a fost încetat pe

motiv că există alte circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală.

ședința preliminară a înaintat cerere privind încetarea procesului penal în privința

inculpatului Ciorici Ivan. În motivarea cererii a invocat că, prin ordonanța din 19

noiembrie 2012 organul de urmărire penală a raionului Șoldănești, la cererea cet.

Crîșmaru Ala a fost pornită urmărirea penală în dosarul nr. 2012470335 în privința lui

Ciorici Ivan conform bănuielii că, acesta ar fi săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 151

alin. (1) Cod penal, iar la 22 februarie 2013 a fost emisă ordonanța de recunoaștere al lui

în calitate de bănuit în săvârșirea infracțiunii respective, invocându-se că, Ivan Ciorici i-

a cauzat lui Crîșmaru Ala, leziuni corporale grave. Temeinicia concluziilor expertului,

expuse în raportul de expertiză medico-legală nr. 309/d din 27.11.2012 trezea bănuieli și

la demersul apărătorului, organul de urmărire penală a dispus efectuarea unei

expertize medico-legale în comisie. Conform raportului de expertiză nr. 127 din 30 mai

2013 experții au constatat că, reieșind din concluziile examinării repetate prin CT a

craniului cet. Crîșmaru Ala din 24.05.2013, rezultă că, leziunile traumatice osoase

lipsesc, careva schimbări patologice în substratul cerebral (hematoame epidurale,

subdurale, intracerebrale și altele) la cet. Crămaru Ala la fel lipsesc. Conform

concluziilor tomografiei computerizate din 16 octombrie 2012 date tomografice pentru

colecții patologice, sau sectoare de contuzie cerebrală nu s-au depistat din ce reiese că,

diagnosticul de contuzie cerebrală minoră nu s-a confirmat și leziunile descrise în

1

documentele medicale au fost calificate ca vătămare corporală ușoară.

La 09 august 2013 procurorul în procuratura raionului Șoldănești, Ruslan

Moșneguțu, examinând materiale dosarului penal nr. 2012470335, pornit în privința

bănuitului Ciorici Ivan pe art. 151 alin. (1) Cod penal, a emis ordonanța de încetare a

urmării penale în temeiul art. 275 pct. (3) Cod de procedură penală, în legătură cu lipsa

în acțiunile bănuitului Ciorici Ivan a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 151 alin.

(1) Cod penal și l-a scos integral de sub urmărire penală.

părții vătămate Ala Crîșmaru, prin care a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Rezina

din 11 ianuarie 2016, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanța.

3.1. În motivarea cererii de recurs avocatul Stela Lefter a invocat următoarele:

- însăși instanța făcând mențiunea privitor la încălcările procedurale admise de

către organele de UP Șoldănești, fapt confirmat și din materialele din dosar că,

interesele părții vătămate au fost încălcate, numai ca rezultat al acțiunilor insistente din

partea vătămată: prin plângeri, contestații - fiind readus dosarul la recercetare. În

principiu fapt recunoscut și de către Procuratura Generală, din care motiv dosarul a

fost transmis la cercetare organelor de UP Rezina. Iar aceasta dând dovadă de o eroare

a organelor de UP, fapt pentru care partea vătămată nu poate fi privată de o judecată

echitabilă, în scopul stabilirii și pedepsirii vinovatului în acțiunile ilegale îndreptate

împotriva sa, care iau pus viața în pericol.

- a mai invocat și faptul că, nu este de acord nici cu motivarea sentinței prin faptul

că, deja există o decizie de condamnare pe aceiași faptă, recunoscând acțiunile

inculpatului drept legitimă apărare a sa și a soției sale Vasluian Olesea, care ,,fiind

bătută de către Crîșmaru Valeriu și Catrinici Veaceslav susținuți de către Crîșmaru

Ala”, din cauză că, partea vătămată, Crîșmaru Ala în conflictul avut loc din 05

decembrie 2012 n-a fost implicată, nu există nici o probă în acest sens, mai mult toți

martorii cercetați au declarat că, Crîșmaru Ala nici nu era la locul conflictului, ea se afla

la o anumită distanță. Instanța urma să aprecieze și faptul: în cazul în care aceasta avea

să fie implicată direct în conflict - avea să figureze cu o altă calitate procesuală și nu

martor (pe cauza penală Catrinici V. și Crîșmaru V.) și nu de parte vătămată.

admis recursul declarat, casată sentința primei instanțe, cu remiterea cauzei la

rejudecare în instanța de fond în alt complet de judecători.

4.1. În motivarea soluției sale instanța de recurs a menționat că, instanța de fond,

la judecarea cauzei date, n-a rezolvat fondul cauzei, a dat apreciere superficială unor

probe obiective și subiective, fără a le aprecia în ansamblu, fără să dea apreciere la toate

cele sus indicate, și această situație nu dă posibilitate instanței de recurs de a examina

cauza dată fără a întoarce dosarul penal la rejudecare în aceiași instanță în alt complet

de judecători.

La o nouă examinare instanța de fond v-a trebui să examineze cauza penală în

privința inculpatului Ciorici Ivan minuțios, multilateral, sub toate aspectele, să

2

analizeze și să aprecieze la justa valoare toate versiunile care confirmă sau infirmă

învinuirea inculpatului Ciorici Ivan în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.

(3) Cod penal, și în dependență de probele administrate va pronunța o hotărâre legală,

întemeiată și bine motivată.

Iacob în numele condamnatului Ciorici Ivan, în care se solicită casarea deciziei instanței

de apel, cu menținerea sentinței primei instanțe fără modificări.

În motivarea recursului a invocat următoarele argumente:

- partea întroductivă și dispozitivul deciziei instanței de apel conțin date

contradictorii despre statutul documentului procedural examinat de instanță, acestuia

atribuindu-se concomitent și statut de apel, și statut de recurs. Lipsește în decizie și o

motivare a instanței cu referință la o normă juridică privitor la motivele admiterii spre

examinare a apelului cu titlu de recurs, neîntemeiat îngrădindu-i inculpatului dreptul

de atac a deciziei instanței de apel la instanța judecătorească ierarhic superioară -

Curtea Supremă de Justiție;

- instanța, în loc să examineze cauza în limitele apelului declarat și a probelor

prezente în cauza penală, și-a extins competența stabilită prin lege, s-a abătut le la

principiul contradictorialității statuat în art. 24 CPP și dispunând rejudecarea cauzei de

către instanța de fond din motivul necesității administrării de probe suplimentare, a

alunecat în făgașul acuzării, arbitrar atribuindu-și competențele acesteia;

- în prezenta cauza penală (în cadrul ambelor dosare penale, ulterior conexate într-

o singură procedură) procedura a fost completamente viciată, s-au comis încălcări

grave a normelor procesuale penale care potrivit prevederilor art. 251 CPP nu pot fi

înlăturate decît prin anularea necondiționată a acestora, iar o eventuală examinare a

cauzei în fond, după cum propune Curtea de apel, ar conduce la perpetuarea vicierii

procedurii cu obținerea unor ,,probe noi, suplimentare” deasemenea viciate;

- a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei ”... dacă este

necesară administrarea de probe suplimentare” din lit. c) pct. 2) alin. (1) al art. 449 Cod de

procedură penală, deoarece există incertitudinea privind constituționalitatea acestei

norme procesual-penale, care este aplicată în prezenta cauza penală prin Decizia Curții

de Apel Chișinău din 21 iunie 2016, iar prevederile contestate continuie să producă

efecte juridice, ele urmează a fi aplicate și în continuare la soluționarea prezentei cauze

de către instanțele judecătorești.

În cazul dat sintagma ”... dacă este necesară administrarea de probe suplimentare” din

lit. c) pct. 2) alin. (1) al art. 449 Cod de procedură penală, contravine principiului

legalității, limitează garanțiile procedurale oferite de lege împotriva arbitrarului si

anume:

- restrânge dreptul garantat de art. 20 din Constituție la satisfacție efectivă din

partea instanțelor judecătorești competente și îngrădește accesul la o justiție efectivă;

- nu sunt asigurate toate garanțiile legale necesare într-un proces judiciar (art. 21

din Constituție);

- sintagma precitată ”... dacă este necesară administrarea de probe suplimentare” din lit.

3

c) pct. 2) alin. (1) al art. 449 Cod de procedură penală, contravine art. 114 din

Constituțe, care stipulează că justiția se înfăptuiește în numele legii numai de instanțele

judecătorești.

Potrivit art. 124 din Constituție, conducerea și exercitarea urmăririi penale,

reprezentarea învinuirii în instanțele judecătorești în condițiile legii sunt atribuții

specifice, date în competența procuraturii. Anume procurorului îi este atribuit dreptul

de a acumula/administra probe (probe suplimentare) și de a le prezenta instanței

judecătorești, care activează în limitele competenței date prin lege.

inculpatului Ciorici Ivan, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de

procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a solicitat respingerea

recursului ca inadmisibil.

condamnatului Ciorici Ivan, prin care se contestă decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 24 mai 2016, a fost înregistrată incorect de către Secția documentare

procesuală a cauzelor penale, ca recurs în anulare, atribuindu-i-se indicele 1re-

166/2016, Colegiul penal va examina recursul vizat în procedura recursului ordinar,

deoarece, după cum rezultă și din dispozitivul deciziei atacate, Curtea de Apel a

menționat expres că o asemenea decizie nu este susceptibilă de a fi atacată.

din dosar, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele

considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că temeiurile invocate de recurent nu se încadrează în cele prevăzute la

art. 427.

Din conținutul art. 427 Cod de procedură penală, rezultă că temeiurile pentru

recursul ordinar declarat împotriva deciziei instanței de apel nu pot fi decît de drept,

fiind determinate expres de lege.

După cum rezultă din materialele cauzei, prin decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 24 mai 2016, a fost admis recursul avocatului Lefter stela în

numele părții vătămate Crîșmaru Ala, casată sentința primei instanțe și remisă cauza la

rejudecare în instanța de fond, în alt complet de judecată.

Din conținutul cererii de recurs rezultă că, recurentul critică soluția instanței de

apel privind remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță, solicitând casarea

hotărârii nominalizate și menținerea sentinței.

Colegiul penal relevă că, potrivit practicii unitare a Curții Supreme de Justiție, care

rezultă și din explicațiile date la pct. 36 din Hotărîrea Plenului Curții Supreme de

Justiție nr. 9 din 30 octombrie 2009, „Cu privire la judecarea recursului ordinar în cauza

penală”, -

„Nu sunt supuse căilor de atac următoarele decizii:

4

- prin care s-a dispus rejudecarea cauzei;

- prin care s-a soluționat conflictul de competentă (art.45 CPP);

- prin care s-a soluționat demersul de strămutare a cauzei (art.46, 47 CPP).”

Astfel, instanța de recurs reține că, raportând prevederile art. 420 Cod de

procedură penală, la comentariile și explicațiile practicii unitare a Curții Supreme de

Justiție, potrivit căreia deciziile prin care s-a dispus rejudecarea cauzei nu sunt supuse

căilor de atac, rezultă că temeiul invocat de recurent în recursul ordinar nu poate fi

examinat în fond de către instanța de recurs.

Referitor la solicitarea avocatului inculpatului, I. Cupcic, privind sesizarea Curții

Constituționale cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei

,,…dacă este necesară administrarea de probe suplimentare” întrunită în dispoziția lit. c) pct.

2) alin. (1) art. 449 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează că, părțile

participante la proces sau reprezentanții acestora se pot adresa cu cererea nominalizată

în instanțele ierarhic inferioare, în conformitate cu dispozițiile Hotărârii Curții

Constituționale Nr. 2 din 09.02.2016.

În consecință, raportând situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2)

pct. 3) Cod de procedură penală, Colegiul concluzionează că, recursul ordinar declarat

de avocat în numele inculpatului, este inadmisibil, deoarece temeiurile invocate de

recurent nu se încadrează în cele prevăzute la art. 427 Cod de procedură penală.

al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către avocatul Cupcic Iacob în

numele condamnatului Ciorici Ivan, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 24 mai 2016, în cauza penală privindu-l pe Ciorici Ivan Alexei,

deoarece temeiurile invocate de recurent nu se încadrează în cele prevăzute la art. 427

Cod de procedură penală.

Decizia este irevocabilă.

Publicarea integrală la data de 21 decembrie 2016.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

5