1re-129/2016 — Art.186 alin.5 CP

Prima instanță: 25.09.2015 – 03.11.2015;

Instanța de recurs: 02.12.2015 – 16.03.2016. ACONSTATAT: 1. Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 03 noiembrie 2015, pronunțată în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției, Ungureanu Grigore Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, cu aplicarea art.79 Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art.90 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei pe un termen de probă de 5 (cinci) ani. Acțiunea civilă înaintată de SA „Agat” a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului prejudiciului să se expună instanța civilă. Prin aceiași sentință au fost condamnați Ursu Alexandru Tudor și Rotari Mihail Gheorghii, în privința cărora hotărîrile judecătorești nu se contestă. 2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că, Ungureanu Grigore Vasile, în perioada 11.03.2015 – 10.04.2015, împreună cu inculpații Ursu Alexandru Tudor și Rotari Mihail Gheorghii, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aflându-se pe teritoriul întreprinderii SA „Agat”, situat în mun. Chișinău, str. M. Sadoveanu, 42, pe ascuns au sustras bunuri în sumă totală de 45 000 lei. 1 Tot el, în perioada 12.01.2015-06.07.2015, împreună cu inculpatul Rotari Mihail Gheorghii, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aflându-se pe teritoriul întreprinderii SA „Agat” situat în mun. Chișinău, str. M Sadoveanu, 42, pe ascuns au sustras 300 plăci din fontă, fiecare cu greutatea de 50 kg, cu prețul de 250 lei fiecare, în sumă totală de 75 000 lei și 30 plăci din fontă, fiecare cu greutatea de 60 kg, cu prețul de 300 lei fiecare, în sumă de 9 000 lei. Astfel, întreprinderii SA „Agat” i-a fost cauzat un prejudiciu material în proporții deosebit de mari în sumă totală de 129 000 lei. Acțiunile inculpatului Ungureanu Grigore Vasile au fost încadrate în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, cu indicii calificativi: „Furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvîrșită în proporții deosebit de mari.”

Sentința a fost atacată cu recurs de către partea vătămată SA „Agat”, care a solicitat casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatului Ungureanu Grigore Vasile să-i fie aplicată o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 5 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. La fel, a solicitat admiterea acțiunii civile și încasarea în mod solidar de la Ungureanu Grigore Vasile, Rotari Mihail Gheorghii și Ursu Alexandru Tudor și Agenția de Pază „Arsenal-Grup” SRL în beneficiul SA „Agat” a prejudiciului material în mărime de 129 000 lei și aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii pe bunurile inculpaților Ungureanu Grigore Vasile, Rotari Mihail Gheorghii și Ursu Alexandru Tudor și pe conturile Agenția de Pază „Arsenal-Grup” SRL, în limita sumei de 129 000 lei. În argumentarea recursului declarat a invocat ilegalitatea sentinței în ce privește aplicarea eronată a prevederilor art.79 și 90 Cod penal, considerînd că prima instanță a ignorat practica judiciară în ce privește individualizarea pedepsei penale, deoarece în speța dată s-a acordat o dublă valență juridică, reținînd aceleași circumstanțe pentru aplicarea prevederilor menționate. Totodată, considerînd că instanța de fond a adoptat o soluție incorectă în ce privește acțiunea civilă înaintată față de inculpați, eronată și contrară jurisprudenței CEDO (cauza Tonchev vs Bulgaria).

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2016 a fost admisă parțială cererea de recurs declarată de partea vătămată SA „Agat”, casată sentința Judecătoriei Ciocana. mun.Chișinău din 03.11.2015 în partea stabilirii pedepsei și pronunțată în această parte o nouă hotărîre, în modul stabilit, pentru prima instanță, prin care lui Ungureanu Grigore Vasile recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal i s-a stabilit 8 (opt) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Termenul executării pedepsei, calculîndu-se din data reținerii, cu includerea în acest termen perioada aflării în stare de arest din 11.08.2015 pînă la 03.11.2015. În rest sentința a fost menținută.

În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a constatat că, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizînd obiectiv 2 cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionînd asupra vinovăției inculpatului Ungureanu Grigore Vasile de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal. Instanța de recurs a menționat că, hotărîrea primei instanțe a fost atacată doar de partea vătămată și doar sub aspectul individualizării și stabilirii pedepsei penale în privința inculpatului și în privința acțiunii civile, astfel s-a expus doar cu referire la aceste circumstanțe. Astfel, instanța de recurs, verificînd legalitatea pedepsei aplicate inculpatului Ungureanu Grigore a constatat că, prima instanță nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, precum și practicii judiciare cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale, astfel, aplicînd eronat prevederile art. 79 și 90 Cod penal, fără a stabili circumstanțe excepționale care micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei, gradul sau pericolul social al persoanei vinovatului, deși comportamentul inculpatului a generat consecințe grave prin comiterea infracțiunii, or aceasta s-a soldat cu provocarea prejudiciilor în proporții mari și deosebit de mari. Mai mult ca atît, instanța de recurs a relevat că, instanța de fond nu și-a motivat în nici un fel concluzia respectivă, invocînd doar că, inculpatul nu are antecedente penale, se căiește de cele comise, a încheiat acordul de recunoaștere a vinovăției și a participat activ la descoperirea infracțiunii, context în care, instanța de recurs a notat că, aceste circumstanțe nu sunt excepționale, or, pentru încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției, în temeiul art.80 Cod penal, pedeapsa pentru infracțiunea imputată se reduce cu o treime din pedeapsa maximă prevăzută pentru această infracțiune, iar faptul că, inculpatul nu are antecedente penale și se căiește de cele comise, urma a fi apreciate doar ca circumstanțe atenuante, nu și excepționale. Totodată, instanța de recurs a considerat că concluzia instanței de fond privind contribuția activă a inculpatului la descoperirea infracțiunii, este eronată, or, din materialele dosarului se constată contrariul, inițial inculpatul a negat comiterea infracțiunilor imputate, iar ulterior a încheiat acordul de recunoaștere a vinovăției pentru a-i fi redusă pedeapsa. Astfel, la stabilirea pedepsei, instanța de recurs a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvîrșite, care potrivit art. 16 Cod penal se califică ca infracțiune gravă, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, care nu a recuperat integral prejudiciul material cauzat și nu a întreprins suficiente măsuri în acest sens, circumstanțe agravante prevăzute la art. 77 Cod penal nu au fost reținute, fiind reținute circumstanțele atenuante – săvîrșirea pentru prima dată a unei infracțiuni, recunoașterea vinovăției și căința sinceră. La fel, instanța de recurs a menționat că, nu a stabilit circumstanțe excepționale potrivit prevederilor art. 79 Cod penal sau de liberare de răspundere penală în baza art. 55 Cod penal. 3 Reieșind din circumstanțele stabilite, precum și de faptul că, inculpatul a semnat acordul de recunoașterea a vinovăției, avînd în vedere prevederile art.80 alin. (3) Cod penal, ținînd cont de atitudinea inculpatului față de cele săvîrșite, instanța de recurs a ajuns la concluzia că, în speța dată scopul legii penale poate fi atins doar prin executarea unei pedepse privative de libertate, care ar duce la reeducarea inculpatului, dar și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea acestuia cît și a altor persoane. Cu referire la acțiunea civilă, instanța de recurs a considerat că, este corectă concluzia instanței de fond de a admite în principiu acțiunea civilă înaintată de către SRL „Agat”, urmînd ca instanța civilă să se expună asupra cuantumului prejudiciului, care a fost generată de faptul că, o parte din bunurile sustrase au fost restituite părții vătămate, suma prejudiciului indicat în rechizitoriu fiind diferită de suma indicată în acțiunea civilă. De asemenea, partea vătămată a prezentat un raport de expertiză, prin care s-a stabilit o valoare concretă a unor bunuri similare celor sustrase. În afară de aceasta, s-a stabilit necesitatea determinării dacă în cauză este prezent un „caz asigurat”, precum și existența relațiilor contractuale de muncă dintre inculpatul Rotari Mihail cu compania de pază care asigura paza bunurilor sustrase, circumstanțe care urmează a fi elucidate în cadrul instanței civile, or toate aceste circumstanțe redate nu puteau fi soluționate în instanța de fond fără tergiversarea procesului penal.

Decizia instanței de recurs este atacată cu recurs în anulare de către avocatul Pîslaru Vitalie în numele condamnatului Ungureanu Grigore, care solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie menținută hotărîrea primei instanțe, în ce privește pedeapsa stabilită condamnatului Ungureanu Grigore Vasile, considerînd că, prima instanță corect i-a aplicat prevederile art. 79, 80 și 90 Cod penal, conducîndu-se de principiul umanismului.

Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului în anulare declarat de avocatul Pîslaru Vitalie în numele condamnatului, solicitînd respingerea acestuia, cu menținerea hotărîrii atacate, ca fiind legală și întemeiată.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art.456 alin.(1) și art.432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului în anulare înaintat, în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut. În textul art. 455 alin.(2) Cod de procedură penală, se specifică căror cerințe trebuie să corespundă cererea de recurs în anulare, în special conținutul acesteia. Norma procesuală reglementează obligația recurentului de a aduce în textul recursului argumentarea ilegalității hotărîrii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute în art. 453 Cod de procedură penală. În speță, din textul recursului declarat, Colegiul constată că recurentul solicită casarea hotărîrii instanței de apel în latura pedepsei penale stabilite condamnatului Ungureanu Grigore, considerînd că este prea aspră pentru 4 infracțiunea prevăzută de art. 186 alin.(5) Cod penal, însă nu a invocat nici un temei din cele prevăzute de art. 453 Cod de procedură penală. Colegiul penal menționează că dispoziția art. 453 alin.(1) Cod de procedură penală, stipulează expres care sunt temeiurile de declarare a recursului în anulare, și anume, că hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare, în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii, iar alin.(2) al aceluiași articol prevede că recursul în anulare este inadmisibil, dacă nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în prezentul articol sau este declarat repetat. Potrivit art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărîrea pronunțată, se consideră încălcarea esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale. Colegiul penal reține faptul, că criticile formulate de către recurent în recursul în anulare declarat, au format obiect de discuție la judecarea cauzei penale în privința condamnatului Ungureanu Grigore, în instanța de fond, care, ulterior au fost verificate de către instanța de recurs, asupra cărora aceasta s-a expus printr-o hotărîre motivată și argumentată, inclusiv asupra tuturor capetelor de cerere invocate de recurent. Raportînd normele citate, la textul recursului declarat, Colegiul conchide că, recurentul nu invocă circumstanțe concrete, considerate a fi relevante pentru dispunerea rejudecării cauzei și nu motivează în ce constă viciul fundamental admis de instanțele ierarhic inferioare la judecarea cauzei în privința lor, cu indicarea normelor legale care prevăd drepturile și libertățile pretinse a fi esențial încălcate, denumirea acestor drepturi și libertăți, esența încălcărilor respective raportată la normele procesual penale și la alte legi naționale, convenții și tratate internaționale, modul și măsura în care încălcările presupuse ar fi afectat hotărîrea atacată, omițîndu-se cu desăvîrșire argumentarea ilegalității hotărîrii contestate în acest sens. Astfel, din considerentele menționate și avînd în vedere că, recursul în anulare a recurentului nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în alin. (1) art. 453 Cod de procedură penală, Colegiul penal conchide inadmisibilitatea acestuia, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut prevăzute de art. 455 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1), 453 alin. (2), 456 alin. (1) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE: Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de avocatul Pîslaru Vitalie în numele condamnatului Ungureanu Grigore Vasile împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2016, în cauza penală în privința lui 5 Ungureanu Grigore Vasile, din motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la data de 06 octombrie 2016. Președinte Ursache Petru Judecător Toma Nadejda Judecător Timofti Vladimir 6