1re-129/2016 — art.186 alin.5 CP

Dosarul nr. 1re-129/2016

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

07 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte Ursache Petru

judecători Toma Nadejda

Timofti Vladimir

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de

avocatul Pîslaru Vitalie în numele condamnatului Ungureanu Grigore Vasile, prin

care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

16 martie 2016, în cauza penală în privința lui

Ungureanu Grigore Vasile, născut la

23.11.1961, originar și domiciliat

mun. Chișinău, str. D. Rîșcanu, 37.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T:

2015, pronunțată în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției,

Ungureanu Grigore Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186

alin. (5) Cod penal, cu aplicarea art.79 Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art.90 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei pe

un termen de probă de 5 (cinci) ani.

Acțiunea civilă înaintată de SA „Agat” a fost admisă în principiu, urmând ca

asupra cuantumului prejudiciului să se expună instanța civilă.

Prin aceiași sentință au fost condamnați Ursu Alexandru Tudor și Rotari

Mihail Gheorghii, în privința cărora hotărîrile judecătorești nu se contestă.

Grigore Vasile, în perioada 11.03.2015 – 10.04.2015, împreună cu inculpații Ursu

Alexandru Tudor și Rotari Mihail Gheorghii, având scopul sustragerii bunurilor

altei persoane, aflându-se pe teritoriul întreprinderii SA „Agat”, situat în

mun. Chișinău, str. M. Sadoveanu, 42, pe ascuns au sustras bunuri în sumă totală

de 45 000 lei.

1

Tot el, în perioada 12.01.2015-06.07.2015, împreună cu inculpatul Rotari

Mihail Gheorghii, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aflându-se pe

teritoriul întreprinderii SA „Agat” situat în mun. Chișinău, str. M Sadoveanu, 42,

pe ascuns au sustras 300 plăci din fontă, fiecare cu greutatea de 50 kg, cu prețul

de 250 lei fiecare, în sumă totală de 75 000 lei și 30 plăci din fontă, fiecare cu

greutatea de 60 kg, cu prețul de 300 lei fiecare, în sumă de 9 000 lei.

Astfel, întreprinderii SA „Agat” i-a fost cauzat un prejudiciu material în

proporții deosebit de mari în sumă totală de 129 000 lei.

Acțiunile inculpatului Ungureanu Grigore Vasile au fost încadrate în baza

art. 186 alin. (5) Cod penal, cu indicii calificativi: „Furtul, adică sustragerea pe

ascuns a bunurilor altei persoane, săvîrșită în proporții deosebit de mari.”

a solicitat casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatului Ungureanu Grigore Vasile

să-i fie aplicată o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 5 ani cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

La fel, a solicitat admiterea acțiunii civile și încasarea în mod solidar de la

Ungureanu Grigore Vasile, Rotari Mihail Gheorghii și Ursu Alexandru Tudor și

Agenția de Pază „Arsenal-Grup” SRL în beneficiul SA „Agat” a prejudiciului

material în mărime de 129 000 lei și aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii

pe bunurile inculpaților Ungureanu Grigore Vasile, Rotari Mihail Gheorghii și

Ursu Alexandru Tudor și pe conturile Agenția de Pază „Arsenal-Grup” SRL, în

limita sumei de 129 000 lei.

În argumentarea recursului declarat a invocat ilegalitatea sentinței în ce

privește aplicarea eronată a prevederilor art.79 și 90 Cod penal, considerînd că

prima instanță a ignorat practica judiciară în ce privește individualizarea

pedepsei penale, deoarece în speța dată s-a acordat o dublă valență juridică,

reținînd aceleași circumstanțe pentru aplicarea prevederilor menționate.

Totodată, considerînd că instanța de fond a adoptat o soluție incorectă în ce

privește acțiunea civilă înaintată față de inculpați, eronată și contrară

jurisprudenței CEDO (cauza Tonchev vs Bulgaria).

2016 a fost admisă parțială cererea de recurs declarată de partea vătămată

SA „Agat”, casată sentința Judecătoriei Ciocana. mun.Chișinău din 03.11.2015 în

partea stabilirii pedepsei și pronunțată în această parte o nouă hotărîre, în modul

stabilit, pentru prima instanță, prin care lui Ungureanu Grigore Vasile recunoscut

vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal i s-a

stabilit 8 (opt) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

Termenul executării pedepsei, calculîndu-se din data reținerii, cu includerea

în acest termen perioada aflării în stare de arest din 11.08.2015 pînă la

03.11.2015.

În rest sentința a fost menținută.

instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizînd obiectiv

2

cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect

concluzionînd asupra vinovăției inculpatului Ungureanu Grigore Vasile de

săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal.

Instanța de recurs a menționat că, hotărîrea primei instanțe a fost atacată

doar de partea vătămată și doar sub aspectul individualizării și stabilirii pedepsei

penale în privința inculpatului și în privința acțiunii civile, astfel s-a expus doar cu

referire la aceste circumstanțe.

Astfel, instanța de recurs, verificînd legalitatea pedepsei aplicate

inculpatului Ungureanu Grigore a constatat că, prima instanță nu a acordat

deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, precum și practicii

judiciare cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale,

astfel, aplicînd eronat prevederile art. 79 și 90 Cod penal, fără a stabili

circumstanțe excepționale care micșorează esențial gravitatea faptei și a

consecințelor ei, gradul sau pericolul social al persoanei vinovatului, deși

comportamentul inculpatului a generat consecințe grave prin comiterea

infracțiunii, or aceasta s-a soldat cu provocarea prejudiciilor în proporții mari și

deosebit de mari.

Mai mult ca atît, instanța de recurs a relevat că, instanța de fond nu și-a

motivat în nici un fel concluzia respectivă, invocînd doar că, inculpatul nu are

antecedente penale, se căiește de cele comise, a încheiat acordul de recunoaștere

a vinovăției și a participat activ la descoperirea infracțiunii, context în care,

instanța de recurs a notat că, aceste circumstanțe nu sunt excepționale, or, pentru

încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției, în temeiul art.80 Cod penal,

pedeapsa pentru infracțiunea imputată se reduce cu o treime din pedeapsa

maximă prevăzută pentru această infracțiune, iar faptul că, inculpatul nu are

antecedente penale și se căiește de cele comise, urma a fi apreciate doar ca

circumstanțe atenuante, nu și excepționale.

Totodată, instanța de recurs a considerat că concluzia instanței de fond

privind contribuția activă a inculpatului la descoperirea infracțiunii, este eronată,

or, din materialele dosarului se constată contrariul, inițial inculpatul a negat

comiterea infracțiunilor imputate, iar ulterior a încheiat acordul de recunoaștere

a vinovăției pentru a-i fi redusă pedeapsa.

Astfel, la stabilirea pedepsei, instanța de recurs a ținut cont de prevederile

art. 7, 61, 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvîrșite, care potrivit

art. 16 Cod penal se califică ca infracțiune gravă, de motivul acesteia, de persoana

celui vinovat, care nu a recuperat integral prejudiciul material cauzat și nu a

întreprins suficiente măsuri în acest sens, circumstanțe agravante prevăzute la

art. 77 Cod penal nu au fost reținute, fiind reținute circumstanțele atenuante –

săvîrșirea pentru prima dată a unei infracțiuni, recunoașterea vinovăției și căința

sinceră.

La fel, instanța de recurs a menționat că, nu a stabilit circumstanțe

excepționale potrivit prevederilor art. 79 Cod penal sau de liberare de

răspundere penală în baza art. 55 Cod penal.

3

Reieșind din circumstanțele stabilite, precum și de faptul că, inculpatul a

semnat acordul de recunoașterea a vinovăției, avînd în vedere prevederile art.80

alin. (3) Cod penal, ținînd cont de atitudinea inculpatului față de cele săvîrșite,

instanța de recurs a ajuns la concluzia că, în speța dată scopul legii penale poate fi

atins doar prin executarea unei pedepse privative de libertate, care ar duce la

reeducarea inculpatului, dar și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din

partea acestuia cît și a altor persoane.

Cu referire la acțiunea civilă, instanța de recurs a considerat că, este corectă

concluzia instanței de fond de a admite în principiu acțiunea civilă înaintată de

către SRL „Agat”, urmînd ca instanța civilă să se expună asupra cuantumului

prejudiciului, care a fost generată de faptul că, o parte din bunurile sustrase au

fost restituite părții vătămate, suma prejudiciului indicat în rechizitoriu fiind

diferită de suma indicată în acțiunea civilă. De asemenea, partea vătămată a

prezentat un raport de expertiză, prin care s-a stabilit o valoare concretă a unor

bunuri similare celor sustrase. În afară de aceasta, s-a stabilit necesitatea

determinării dacă în cauză este prezent un „caz asigurat”, precum și existența

relațiilor contractuale de muncă dintre inculpatul Rotari Mihail cu compania de

pază care asigura paza bunurilor sustrase, circumstanțe care urmează a fi

elucidate în cadrul instanței civile, or toate aceste circumstanțe redate nu puteau

fi soluționate în instanța de fond fără tergiversarea procesului penal.

avocatul Pîslaru Vitalie în numele condamnatului Ungureanu Grigore, care solicită

casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să

fie menținută hotărîrea primei instanțe, în ce privește pedeapsa stabilită

condamnatului Ungureanu Grigore Vasile, considerînd că, prima instanță corect

i-a aplicat prevederile art. 79, 80 și 90 Cod penal, conducîndu-se de principiul

umanismului.

anulare declarat de avocatul Pîslaru Vitalie în numele condamnatului, solicitînd

respingerea acestuia, cu menținerea hotărîrii atacate, ca fiind legală și întemeiată.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi

declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art.456 alin.(1) și art.432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală,

Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului în anulare înaintat, în cazul în

care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut.

În textul art. 455 alin.(2) Cod de procedură penală, se specifică căror cerințe

trebuie să corespundă cererea de recurs în anulare, în special conținutul acesteia.

Norma procesuală reglementează obligația recurentului de a aduce în textul

recursului argumentarea ilegalității hotărîrii atacate, cu indicarea temeiurilor

prevăzute în art. 453 Cod de procedură penală.

În speță, din textul recursului declarat, Colegiul constată că recurentul

solicită casarea hotărîrii instanței de apel în latura pedepsei penale stabilite

condamnatului Ungureanu Grigore, considerînd că este prea aspră pentru

4

infracțiunea prevăzută de art. 186 alin.(5) Cod penal, însă nu a invocat nici un

temei din cele prevăzute de art. 453 Cod de procedură penală.

Colegiul penal menționează că dispoziția art. 453 alin.(1) Cod de procedură

penală, stipulează expres care sunt temeiurile de declarare a recursului în

anulare, și anume, că hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare, în

scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un

viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată,

inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul

Republicii Moldova despre depunerea cererii, iar alin.(2) al aceluiași articol

prevede că recursul în anulare este inadmisibil, dacă nu se întemeiază pe

temeiurile prevăzute în prezentul articol sau este declarat repetat.

Potrivit art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente, care a afectat hotărîrea pronunțată, se consideră

încălcarea esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate

internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale.

Colegiul penal reține faptul, că criticile formulate de către recurent în

recursul în anulare declarat, au format obiect de discuție la judecarea cauzei

penale în privința condamnatului Ungureanu Grigore, în instanța de fond, care,

ulterior au fost verificate de către instanța de recurs, asupra cărora aceasta s-a

expus printr-o hotărîre motivată și argumentată, inclusiv asupra tuturor

capetelor de cerere invocate de recurent.

Raportînd normele citate, la textul recursului declarat, Colegiul conchide că,

recurentul nu invocă circumstanțe concrete, considerate a fi relevante pentru

dispunerea rejudecării cauzei și nu motivează în ce constă viciul fundamental

admis de instanțele ierarhic inferioare la judecarea cauzei în privința lor, cu

indicarea normelor legale care prevăd drepturile și libertățile pretinse a fi

esențial încălcate, denumirea acestor drepturi și libertăți, esența încălcărilor

respective raportată la normele procesual penale și la alte legi naționale,

convenții și tratate internaționale, modul și măsura în care încălcările presupuse

ar fi afectat hotărîrea atacată, omițîndu-se cu desăvîrșire argumentarea ilegalității

hotărîrii contestate în acest sens.

Astfel, din considerentele menționate și avînd în vedere că, recursul în

anulare a recurentului nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în alin. (1)

art. 453 Cod de procedură penală, Colegiul penal conchide inadmisibilitatea

acestuia, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut prevăzute

de art. 455 Cod de procedură penală.

456 alin. (1) Cod de procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de avocatul Pîslaru Vitalie în

numele condamnatului Ungureanu Grigore Vasile împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2016, în cauza penală în privința lui

5

Ungureanu Grigore Vasile, din motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și de

conținut.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la data de 06 octombrie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecător Toma Nadejda

Judecător Timofti Vladimir

6