1re-129/2016 — art.186 alin.5 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.186 alin.5 CP
- Temei legal
- art.453 CPP
1re-129/2016 — art.186 alin.5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1re-129/2016
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
07 septembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte Ursache Petru
judecători Toma Nadejda
Timofti Vladimir
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de
avocatul Pîslaru Vitalie în numele condamnatului Ungureanu Grigore Vasile, prin
care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
16 martie 2016, în cauza penală în privința lui
Ungureanu Grigore Vasile, născut la
23.11.1961, originar și domiciliat
mun. Chișinău, str. D. Rîșcanu, 37.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 25.09.2015 – 03.11.2015;
Instanța de recurs: 02.12.2015 – 16.03.2016.
A C O N S T A T A T:
Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 03 noiembrie
2015, pronunțată în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției,
Ungureanu Grigore Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186
alin. (5) Cod penal, cu aplicarea art.79 Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
În temeiul art.90 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei pe
un termen de probă de 5 (cinci) ani.
Acțiunea civilă înaintată de SA „Agat” a fost admisă în principiu, urmând ca
asupra cuantumului prejudiciului să se expună instanța civilă.
Prin aceiași sentință au fost condamnați Ursu Alexandru Tudor și Rotari
Mihail Gheorghii, în privința cărora hotărîrile judecătorești nu se contestă.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că, Ungureanu
Grigore Vasile, în perioada 11.03.2015 – 10.04.2015, împreună cu inculpații Ursu
Alexandru Tudor și Rotari Mihail Gheorghii, având scopul sustragerii bunurilor
altei persoane, aflându-se pe teritoriul întreprinderii SA „Agat”, situat în
mun. Chișinău, str. M. Sadoveanu, 42, pe ascuns au sustras bunuri în sumă totală
de 45 000 lei.
1
Tot el, în perioada 12.01.2015-06.07.2015, împreună cu inculpatul Rotari
Mihail Gheorghii, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aflându-se pe
teritoriul întreprinderii SA „Agat” situat în mun. Chișinău, str. M Sadoveanu, 42,
pe ascuns au sustras 300 plăci din fontă, fiecare cu greutatea de 50 kg, cu prețul
de 250 lei fiecare, în sumă totală de 75 000 lei și 30 plăci din fontă, fiecare cu
greutatea de 60 kg, cu prețul de 300 lei fiecare, în sumă de 9 000 lei.
Astfel, întreprinderii SA „Agat” i-a fost cauzat un prejudiciu material în
proporții deosebit de mari în sumă totală de 129 000 lei.
Acțiunile inculpatului Ungureanu Grigore Vasile au fost încadrate în baza
art. 186 alin. (5) Cod penal, cu indicii calificativi: „Furtul, adică sustragerea pe
ascuns a bunurilor altei persoane, săvîrșită în proporții deosebit de mari.”
Sentința a fost atacată cu recurs de către partea vătămată SA „Agat”, care
a solicitat casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și
pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatului Ungureanu Grigore Vasile
să-i fie aplicată o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 5 ani cu executarea
pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
La fel, a solicitat admiterea acțiunii civile și încasarea în mod solidar de la
Ungureanu Grigore Vasile, Rotari Mihail Gheorghii și Ursu Alexandru Tudor și
Agenția de Pază „Arsenal-Grup” SRL în beneficiul SA „Agat” a prejudiciului
material în mărime de 129 000 lei și aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii
pe bunurile inculpaților Ungureanu Grigore Vasile, Rotari Mihail Gheorghii și
Ursu Alexandru Tudor și pe conturile Agenția de Pază „Arsenal-Grup” SRL, în
limita sumei de 129 000 lei.
În argumentarea recursului declarat a invocat ilegalitatea sentinței în ce
privește aplicarea eronată a prevederilor art.79 și 90 Cod penal, considerînd că
prima instanță a ignorat practica judiciară în ce privește individualizarea
pedepsei penale, deoarece în speța dată s-a acordat o dublă valență juridică,
reținînd aceleași circumstanțe pentru aplicarea prevederilor menționate.
Totodată, considerînd că instanța de fond a adoptat o soluție incorectă în ce
privește acțiunea civilă înaintată față de inculpați, eronată și contrară
jurisprudenței CEDO (cauza Tonchev vs Bulgaria).
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 martie
2016 a fost admisă parțială cererea de recurs declarată de partea vătămată
SA „Agat”, casată sentința Judecătoriei Ciocana. mun.Chișinău din 03.11.2015 în
partea stabilirii pedepsei și pronunțată în această parte o nouă hotărîre, în modul
stabilit, pentru prima instanță, prin care lui Ungureanu Grigore Vasile recunoscut
vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal i s-a
stabilit 8 (opt) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
semiînchis.
Termenul executării pedepsei, calculîndu-se din data reținerii, cu includerea
în acest termen perioada aflării în stare de arest din 11.08.2015 pînă la
03.11.2015.
În rest sentința a fost menținută.
În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a constatat că, prima
instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizînd obiectiv
2
cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de
vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect
concluzionînd asupra vinovăției inculpatului Ungureanu Grigore Vasile de
săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal.
Instanța de recurs a menționat că, hotărîrea primei instanțe a fost atacată
doar de partea vătămată și doar sub aspectul individualizării și stabilirii pedepsei
penale în privința inculpatului și în privința acțiunii civile, astfel s-a expus doar cu
referire la aceste circumstanțe.
Astfel, instanța de recurs, verificînd legalitatea pedepsei aplicate
inculpatului Ungureanu Grigore a constatat că, prima instanță nu a acordat
deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, precum și practicii
judiciare cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale,
astfel, aplicînd eronat prevederile art. 79 și 90 Cod penal, fără a stabili
circumstanțe excepționale care micșorează esențial gravitatea faptei și a
consecințelor ei, gradul sau pericolul social al persoanei vinovatului, deși
comportamentul inculpatului a generat consecințe grave prin comiterea
infracțiunii, or aceasta s-a soldat cu provocarea prejudiciilor în proporții mari și
deosebit de mari.
Mai mult ca atît, instanța de recurs a relevat că, instanța de fond nu și-a
motivat în nici un fel concluzia respectivă, invocînd doar că, inculpatul nu are
antecedente penale, se căiește de cele comise, a încheiat acordul de recunoaștere
a vinovăției și a participat activ la descoperirea infracțiunii, context în care,
instanța de recurs a notat că, aceste circumstanțe nu sunt excepționale, or, pentru
încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției, în temeiul art.80 Cod penal,
pedeapsa pentru infracțiunea imputată se reduce cu o treime din pedeapsa
maximă prevăzută pentru această infracțiune, iar faptul că, inculpatul nu are
antecedente penale și se căiește de cele comise, urma a fi apreciate doar ca
circumstanțe atenuante, nu și excepționale.
Totodată, instanța de recurs a considerat că concluzia instanței de fond
privind contribuția activă a inculpatului la descoperirea infracțiunii, este eronată,
or, din materialele dosarului se constată contrariul, inițial inculpatul a negat
comiterea infracțiunilor imputate, iar ulterior a încheiat acordul de recunoaștere
a vinovăției pentru a-i fi redusă pedeapsa.
Astfel, la stabilirea pedepsei, instanța de recurs a ținut cont de prevederile
art. 7, 61, 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvîrșite, care potrivit
art. 16 Cod penal se califică ca infracțiune gravă, de motivul acesteia, de persoana
celui vinovat, care nu a recuperat integral prejudiciul material cauzat și nu a
întreprins suficiente măsuri în acest sens, circumstanțe agravante prevăzute la
art. 77 Cod penal nu au fost reținute, fiind reținute circumstanțele atenuante –
săvîrșirea pentru prima dată a unei infracțiuni, recunoașterea vinovăției și căința
sinceră.
La fel, instanța de recurs a menționat că, nu a stabilit circumstanțe
excepționale potrivit prevederilor art. 79 Cod penal sau de liberare de
răspundere penală în baza art. 55 Cod penal.
3
Reieșind din circumstanțele stabilite, precum și de faptul că, inculpatul a
semnat acordul de recunoașterea a vinovăției, avînd în vedere prevederile art.80
alin. (3) Cod penal, ținînd cont de atitudinea inculpatului față de cele săvîrșite,
instanța de recurs a ajuns la concluzia că, în speța dată scopul legii penale poate fi
atins doar prin executarea unei pedepse privative de libertate, care ar duce la
reeducarea inculpatului, dar și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din
partea acestuia cît și a altor persoane.
Cu referire la acțiunea civilă, instanța de recurs a considerat că, este corectă
concluzia instanței de fond de a admite în principiu acțiunea civilă înaintată de
către SRL „Agat”, urmînd ca instanța civilă să se expună asupra cuantumului
prejudiciului, care a fost generată de faptul că, o parte din bunurile sustrase au
fost restituite părții vătămate, suma prejudiciului indicat în rechizitoriu fiind
diferită de suma indicată în acțiunea civilă. De asemenea, partea vătămată a
prezentat un raport de expertiză, prin care s-a stabilit o valoare concretă a unor
bunuri similare celor sustrase. În afară de aceasta, s-a stabilit necesitatea
determinării dacă în cauză este prezent un „caz asigurat”, precum și existența
relațiilor contractuale de muncă dintre inculpatul Rotari Mihail cu compania de
pază care asigura paza bunurilor sustrase, circumstanțe care urmează a fi
elucidate în cadrul instanței civile, or toate aceste circumstanțe redate nu puteau
fi soluționate în instanța de fond fără tergiversarea procesului penal.
Decizia instanței de recurs este atacată cu recurs în anulare de către
avocatul Pîslaru Vitalie în numele condamnatului Ungureanu Grigore, care solicită
casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să
fie menținută hotărîrea primei instanțe, în ce privește pedeapsa stabilită
condamnatului Ungureanu Grigore Vasile, considerînd că, prima instanță corect
i-a aplicat prevederile art. 79, 80 și 90 Cod penal, conducîndu-se de principiul
umanismului.
Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului în
anulare declarat de avocatul Pîslaru Vitalie în numele condamnatului, solicitînd
respingerea acestuia, cu menținerea hotărîrii atacate, ca fiind legală și întemeiată.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi
declarat inadmisibil din următoarele considerente.
Potrivit art.456 alin.(1) și art.432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală,
Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului în anulare înaintat, în cazul în
care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut.
În textul art. 455 alin.(2) Cod de procedură penală, se specifică căror cerințe
trebuie să corespundă cererea de recurs în anulare, în special conținutul acesteia.
Norma procesuală reglementează obligația recurentului de a aduce în textul
recursului argumentarea ilegalității hotărîrii atacate, cu indicarea temeiurilor
prevăzute în art. 453 Cod de procedură penală.
În speță, din textul recursului declarat, Colegiul constată că recurentul
solicită casarea hotărîrii instanței de apel în latura pedepsei penale stabilite
condamnatului Ungureanu Grigore, considerînd că este prea aspră pentru
4
infracțiunea prevăzută de art. 186 alin.(5) Cod penal, însă nu a invocat nici un
temei din cele prevăzute de art. 453 Cod de procedură penală.
Colegiul penal menționează că dispoziția art. 453 alin.(1) Cod de procedură
penală, stipulează expres care sunt temeiurile de declarare a recursului în
anulare, și anume, că hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare, în
scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un
viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată,
inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul
Republicii Moldova despre depunerea cererii, iar alin.(2) al aceluiași articol
prevede că recursul în anulare este inadmisibil, dacă nu se întemeiază pe
temeiurile prevăzute în prezentul articol sau este declarat repetat.
Potrivit art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu fundamental în cadrul
procedurii precedente, care a afectat hotărîrea pronunțată, se consideră
încălcarea esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate
internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale.
Colegiul penal reține faptul, că criticile formulate de către recurent în
recursul în anulare declarat, au format obiect de discuție la judecarea cauzei
penale în privința condamnatului Ungureanu Grigore, în instanța de fond, care,
ulterior au fost verificate de către instanța de recurs, asupra cărora aceasta s-a
expus printr-o hotărîre motivată și argumentată, inclusiv asupra tuturor
capetelor de cerere invocate de recurent.
Raportînd normele citate, la textul recursului declarat, Colegiul conchide că,
recurentul nu invocă circumstanțe concrete, considerate a fi relevante pentru
dispunerea rejudecării cauzei și nu motivează în ce constă viciul fundamental
admis de instanțele ierarhic inferioare la judecarea cauzei în privința lor, cu
indicarea normelor legale care prevăd drepturile și libertățile pretinse a fi
esențial încălcate, denumirea acestor drepturi și libertăți, esența încălcărilor
respective raportată la normele procesual penale și la alte legi naționale,
convenții și tratate internaționale, modul și măsura în care încălcările presupuse
ar fi afectat hotărîrea atacată, omițîndu-se cu desăvîrșire argumentarea ilegalității
hotărîrii contestate în acest sens.
Astfel, din considerentele menționate și avînd în vedere că, recursul în
anulare a recurentului nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în alin. (1)
art. 453 Cod de procedură penală, Colegiul penal conchide inadmisibilitatea
acestuia, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut prevăzute
de art. 455 Cod de procedură penală.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1), 453 alin. (2),
456 alin. (1) Cod de procedură penală, Colegiul penal
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de avocatul Pîslaru Vitalie în
numele condamnatului Ungureanu Grigore Vasile împotriva deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2016, în cauza penală în privința lui
5
Ungureanu Grigore Vasile, din motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și de
conținut.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la data de 06 octombrie 2016.
Președinte Ursache Petru
Judecător Toma Nadejda
Judecător Timofti Vladimir
6