1ra-1432/16 — art.155, art.361 alin.2, lit.b, c CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.155, art.361 alin.2, lit.b, c CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6, 10 CPP
1ra-1432/16 — art.155, art.361 alin.2, lit.b, c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr.1ra-1432/16
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
09 august 2016 mun.Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte Nicolae Gordilă,
Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun,
judecînd, fără citarea părților, recursul ordinar, prin care se solicită casarea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 aprilie 2016, declarat de avocatul
Darii Vladimir în numele inculpatului și inculpatul
Bocșa Anatolii Vasilii, născut la 07 august
1965 în regiunea Lvov, or.Strîi, str.Korceka
18, ap.6, R.Ucraina, cetățean al R.Ucraina,
domiciliat în mun.Bălți, str.Alexandru cel Bun
6, ap.34
Termenul examinării cauzei:
Prima instanță: 29.10.2014 - 04.12.2015;
Instanța de apel: 12.02.2016 - 13.04.2016;
Instanța de recurs: 24.06.2016 - 09.08.2016.
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Bălți din 04 decembrie 2015, Bocșa Anatolii a fost
recunoscut vinovat și condamnat în baza art.155 Cod penal la amendă în mărime de 500
unități convenționale și în baza art.361 alin.(2) lit.b), c) Cod penal la 500 unități
convenționale, iar în temeiul art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin
cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de
amendă în mărime de 600 unități convenționale.
Acțiunea civilă a fost admisă parțial, dispunîndu-se încasarea de la Bocșa Anatolii
în beneficiul părții vătămate Crijevițchi Oxana a prejudiciului material în sumă de 2800
lei, a cheltuielilor de judecată în sumă de 5000 lei și a prejudiciului moral în sumă de
5000 lei.
Prima instanță a constatat că Bocșa Anatolii, la 29 iulie 2014, aproximativ la ora
17.30, aflîndu-se la intersecția străzilor M.Sadoveanu și Hotinului din mun.Bălți, în urma
unui conflict apărut între el și Crijevițchi Oxana, apropiindu-se de automobilul său de
model „Volkswagen Sharan”, cu n/î BL DF, din care a scos un obiect asemănător cu un
pistol, pe care la orientat în direcția ultimei și a copiilor minori Crijevițchi Ana și
Crijevițchi Ivan, precum și un obiect asemănător cu o grenadă, pe care îl ținea în mînă,
amenințîndu-i cu omor, vătămarea integrității corporale, amenințări pe care partea vătămată
Crijevițchi Oxana le-a perceput ca reale, existînd pericolul realizării acestor amenințări.
Tot el, la 14 septembrie 2000, 21 ianuarie 2003 și 03 aprilie 2006, fiind originar și
cetățean al R.Ucraina, cu domiciliul în reg.Lvov, or.Strîi, str.Zelionaia 18, ap.6, fiindu-i
cunoscut faptul că se află în căutare de către organele de drept ale R.Ucraina, pentru
săvîrșirea infracțiunilor deosebit de grave și că nu deține cetățenia R.Moldova, cu scopul
eschivării de la răspundere penală, urmărind scopul falsificării unor documente oficiale,
1
împreună cu persoane nestabilite de organul de urmărire penală, a confecționat, deținut și
folosit documente oficiale false de importanță deosebită de tip URSS, prezentîndu-le la
Secția de Evidență și Documentare a Populației din r-nul Glodeni, cu ajutorul cărora a
primit, deținut și folosit pînă la data de 23.09.2014 documente oficiale false de importanță
deosebită, care reprezintă certificatele de naștere seria „NA-V” nr.0344304 din 09.10.2002
și seria „NA-V” nr.104891/duplicat din 28.03.2006, buletin de identitate al cetățeanului
R.Moldova seria A nr.09028688 din 23.01.2003 cu fișa de însoțire seria RAAC nr.0653852
din 23.01.2003 și două pașapoarte ale cetățeanului R.Moldova seria A nr.1186623 din
25.10.2002 și seria A nr.2344635 din 03.04.2006, eliberate pe numele lui Martiniuc Ivan,
a.n.17.02.1958, originar și locuitor al s.Iabloana, r-nul Glodeni, documente care îi acordau
dreptul de a se afla legal și de a circula pe teritoriul R.Moldova, precum și de a traversa
hotarele țării.
Sentința a fost atacată cu apel de către procuror, care a solicitat casarea acesteia,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit ordinii stabilite pentru prima
instanță, prin care lui A.Bocșa în baza art.361 alin.(2) lit.b), c) și art.155 Cod penal, să-i
fie stabilită o pedeapsă definitivă sub formă de amendă în mărime de 600 unități
convenționale, cu aplicarea prevederilor art.105 Cod penal - expulzarea inculpatului de pe
teritoriul R.Moldova, considerînd că prima instanță incorect nu a dispus aplicarea acestor
dispoziții, de rînd ce acesta a comis infracțiuni pe teritoriul țării, iar în cadrul urmăririi
penale, cît și la etapa examinării cauzei penale s-a constatat cu certitudine că A.Bocșa s-a
aflat pe teritoriul R.Moldova ilegal, fiind cetățean străin și nedeținînd permisul de ședere
temporară pe teritoriul țării, iar conform legislației în vigoare, aceste persoane urmează fi
expulzate.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 aprilie 2016, a fost
admis apelul declarat de procuror, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă
hotărîre, prin care A.Bocșa a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.155 Cod
penal, la amendă în mărime de 400 unități convenționale și în baza art.361 alin.(2) lit.b),
c) Cod penal la 500 unități convenționale, iar în temeiul art.84 Cod penal, pentru concurs
de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa
definitivă sub formă de amendă în mărime de 600 unități convenționale.
În temeiul art.105 Cod penal, s-a dispus expulzarea lui A.Bocșa de pe teritoriul
R.Moldova. În rest, sentința a fost menținută.
Instanța de apel a reținut că prima instanță, în conformitate cu prevederile art.101
Cod de procedură penală, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv
circumstanțele cauzei, dînd probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere
al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, corect ajungînd la concluzia
privind vinovăția inculpatului A.Bocșa în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art.155 și
361 alin.(2) lit.b), c) Cod penal - amenințarea cu omor ori cu vătămarea gravă a
integrității corporale, dacă a existat pericolul realizării acestei amenințări și
confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false, acțiuni săvîrșite de
două sau mai multe persoane, referitor la un document de importanță deosebită, care
acordă drepturi.
Totodată, instanța de apel, reieșind din circumstanțele cauzei a constatat că în
partea ce tine de măsura de siguranță - expulzarea inculpatului (art.105 Cod penal),
aplicarea căreia a fost solicitată de partea acuzării, prima instanță eronat a concluzionat
că aceasta este preamatură, întemeindu-și concluziile pe declarațiile doar a inculpatului,
care a indicat că are la întreținere doi copii, aflîndu-se în relație de concubinaj.
2
Astfel, instanța de apel, reținînd dispozițiile prescrise la art.105 alin.(1) Cod penal,
precum și faptul că prin expulzare se înțelege obligarea cetățenilor străini sau a apatrizilor,
care au fost condamnați pentru săvîrșirea unor infracțiuni, să părăsească imediat țara în
cazul aplicării pedepsei neprivative de libertate sau după executarea pedepsei cu
închisoarea sau cu arestul dacă în urma săvîrșirii infracțiunii prezența lui în țară constituie
un pericol, a conchis că motivele invocate în apelul procurorului sînt întemeiate și urmează
a fi admise.
În acest sens instanța de apel a menționat că, măsura de siguranță este sancțiunea de
drept penal, care constă în măsura de constrîngere cu caracter preventiv, care are drept scop
înlăturarea unor stări de pericol generatoare de fapte prevăzute de legea penală. Expulzarea
este o măsură de siguranță de drept penal, a cărei esență constă în obligarea cetățenilor
străini sau a apatrizilor, care nu au domiciliu în țară și care au fost condamnați pentru
săvîrșirea unor infracțiuni, să părăsească țara.
Deci, pentru a decide expulzarea, se cere să fie întrunite următoarele condiții: -
făptuitorul să fi săvîrșit o infracțiune prevăzută de legea penală națională sau a altui stat; -să
nu existe motive serioase de a crede că prin expulzare persoana va fi supusă la tortură,
tratament inuman sau la pedeapsa cu moartea în statul în care urmează să fie expulzat; -
rămînerea pe teritoriul R.Moldova a făptuitorului constituie un pericol social care impune
aplicarea expulzării ca măsură de siguranță; - făptuitorul să fie cetățean străin sau apatrid,
iar acesta din urmă să nu aibă domiciliu în R.Moldova.
Reieșind din circumstanțele și probele administrate în cauză, instanța de apel a
conchis că, la caz, sînt întrunite toate condițiile pentru a fi aplicate prevederile art.105 Cod
penal în privința inculpatului.
În sensul celor reținute, instanța de apel a stabilit că inculpatul A.Bocșa a comis pe
teritoriul R.Moldova infracțiunile prevăzute de art.155 și art.361 alin.(2) lit.b), c) Cod
penal, prin ce a lezat valorile sociale ocrotite de legea penală, și anume a adus atingere
relațiilor sociale cu privire la dreptul persoanei la viață, integritate corporală sau sănătate,
precum și relațiilor sociale, care țin de activitatea normală a organelor de stat cu privire la
asigurarea ordinii stabilite de operare cu documentele oficiale de importanță deosebită. Iar
rămînerea inculpatului A.Bocșa pe teritoriul R.Moldova constituie un pericol social,
deoarece acțiunile acestuia au fost îndreptate contra vieții și sănătății persoanei, care și pînă
la moment percepe acest pericol ca unul real pentru sine și pentru familia sa, contra
autorităților publice și securității de stat, fiind necesară aplicarea expulzării lui ca măsură
de siguranță. Totodată, instanța a conchis că, la caz, nu sînt prezente temeiuri de a crede că
prin expulzare A.Bocșa va fi supus la tortură sau la tratament inuman sau la pedeapsa cu
moartea.
La fel, instanța de apel a constatat că A.Bocșa deține cetățenia Ucrainei, nefiind
înregistrat pe teritoriul R.Moldova, neavînd permis de ședere și un domiciliu oficial, că
începînd cu anul 1997 s-a aflat pe teritoriul R.Moldova, fără a întreprinde măsuri legale de
a-și oficializa aflarea pe tritoriul țării, săvîrșind infracțiuni împotriva cetățenilor țării,
considerînd ca fiind întrunite toate condițiile pentru a fi aplicate prevederile art.105 Cod
penal.
Instanța, analizînd agumentele invocate de inculpat, precum că dînsul deține cu
drept de proprietate o parte din locuința din str.Păcii 23, ap.3, mun.Bălți, că are la
întreținere trei copii și se află în relații de concubinaj, că este fondatorul și
adminsitratorul SRL „Boclavean” și o eventuală expulzare ar constitui o ingerință
inadmisibilă în viața lui privată, a conchis că aceste argumente nu pot fi reținute, pe
3
motiv că la materialele cauzei inculpatul nu a prezentat careva acte, care ar confirma că
ar deține careva proprietate, că are la întreținere trei copii minori, iar copia actului că
dînsul este fondatororul și administratorul SRL „Boclavean”, certifică faptul că această
societate a fost fondată la 12.04.2016, cu un capital social de 100 lei, cu o zi înainte de
ședința de judecată, urmărind scopul de a evita expulzarea din țară.
Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar avocatul V.Darii în
numele inculpatului A.Bocșa și inculpatul care, invocînd temeiul prevăzut de art.427
alin.(1) pct.6) și 10) Cod de procedură penală, casarea acesteia, cu menținerea sentinței,
pe motiv că instanța de apel nu a apreciat obiectiv și sub toate aspectele probele
cercetate, din care motiv a admis o gravă eroare de fapt privind circumstanțele care ar
asigura egalitatea și temeinicia aplicării prevederilor art.105 Cod penal, de unde rezultă
că instanța a individualizat greșit necesitatea aplicării față de A.Bocșa a pedepsei
complementare expulzarea acestuia de pe teritoriul R.Moldova; - în cauză nu s-a
constatat că inculpatul ar prezenta pericol social pentru R.Moldova și cetățeni, iar pentru
faptele expuse în învinuire a fost supus pedepsei penale; - constatările instanței că
A.Bocșa o amenință pe O.Crijevițchi și după pornirea cercetărilor nu au fost probate; - în
materialele cauzei într-adevăr nu sînt prezentate documente de paternitate, însă dînsul
este tată a trei copii, cărora acordă sprijinul său, fapt dedus din declarațiile martorului
R.Tulumari; - instanța aplicînd expulzarea în privința lui A.Bocșa, nu a dat apreciere
faptului că ultimul s-a atașat de R.Moldova, se consideră membru al acestei societăți, pe
toată perioada aflării sale în țară nu a comis alte fapte infracționale, și-a format o familie,
are copii neoficializați după el, în R.Ucraina nu are probele cu organele de drept, a
fondat o întrepindere cu scopul de a-și asigura existența sa și a copiilor săi, iar la
03.05.2016 a depus cerere și actele necesare pentru legalizarea șederii sale în
R.Moldova.
Judecînd recursul ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele
invocate, Colegiul penal consideră că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, cu
menținerea hotărîrii atacate.
Potrivit textului recursului, avocatul și inculpatul au invocat ca temeiuri de casare
a hotărîrii judecătorești art.427 alin.(l) pct.6) și 10) Cod de procedură penală, care
stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile
de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd instanța nu s-a pronunțat
asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau hotărîrea nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția, ori s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
Analizînd aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recurs, Colegiul
penal constată că nici unul din ele nu și-au găsit confirmarea la examinarea
recursului declarat.
După cum rezultă din textul recursului, autorii acestuia sînt de acord cu starea
de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a
acțiunilor lui A.Bocșa în baza art.155 și 361 alin.(2) lit.b), c) Cod penal, și, critică
hotărîrea instanței de apel, precum că aceasta fără a-și motiva soluția, neîntemeiat a
casat hotărîrea primei instanțe și a aplicat față de inculpat măsura de siguranță -
expulzarea, prin ce s-a încălcat dreptul inculpatului la viața privată, inclusiv la
alegerea locului de ședere, de trai și muncă, la dreptul de a oficializa sau nu relațiile
de familie, de a se afla în preajma propriilor copii, la libera circulație.
La acest capitol Colegiul remarcă că, măsurile de siguranță sînt niște măsuri de
constrîngere cu caracter preventiv, care au drept scop înlăturarea unui pericol și
4
preîntîmpinarea săvîrșirii faptelor prevăzute de legea penală, cuprinse în dispoziția art.98
alin.(2) Cod penal, dintre care face parte și expulzarea. Aplicarea măsurilor de siguranță
se efectuează numai de instanța de judecată și este condiționată de fapta săvîrșită, de
natura și gravitatea stării de pericol și de posibilitățile înlăturării acestora.
Măsura de siguranță a expulzării este reglementată de art.105 Cod penal, potrivit
careia cetățeanului străin sau apatridului care a fost condamnat pentru săvîrșirea unor
infracțiuni li se poate interzice rămînerea pe teritoriul țării, iar la luarea deciziei privind
expulzarea persoanelor se va ține cont de dreptul la respectare a vieții private a acestora.
Totodată, în momentul aplicării sancțiunii expulzării, este necesară îndeplinirea
următoarelor condiții: a) fapta săvîrșită (în țară sau străinătate) și dedusă în fața
instanțelor judecătorești din țară să constituie infracțiune; b) infractorul să aibă calitatea
de cetățean străin sau să fie o persoană fără cetățenie cu domiciliul în străinătate, în
momentul pronunțării hotărîrii; c) să rezulte din datele cauzei că rămînerea pe teritoriul
țării a infractorului cetățean străin sau apatrid fără domiciliul în țară constituie o stare de
pericol, care nu poate fi înlăturată decît prin luarea măsurii îndepărtării de pe teritoriul
țării; d) să nu existe motive serioase a se crede că infractorul străin riscă să fie supus la
tortură în statul în care urmează să fie expulzat.
Astfel, pentru a se hotărî expulzarea, cele patru condiții menționate mai sus
trebuie îndeplinite cumulativ și, respectiv, expulzarea are ca destinație statul al cărui
cetațean este infractorul sau pe al carui teritoriu își are domiciliul.
Colegiul penal, analizînd motivele indicate de instanța de apel în decizia recurată,
care au servit temei de aplicare față de inculpatul A.Bocșa a măsurii de siguranță -
expulzarea, ajunge la concluzia că soluția luată este una justă, deoarece sînt întrunite
toate condițiile menționate supra, ce au oferit instanței dreptul de a aplica această
măsură de singuranță, și anume:
- faptele săvîrșite de inculpat constituie infracțiune, pentru care dînsul a fost
recunoscut vinovat și condamnat, fapte ce și-au păstrat caracterul penal;
- inculpatul este un cetățean străin și a locuit pe teritoriul R.Moldova în baza unor
documente false de o importanță deosebită, pe care împreună cu alte persoane le-a
confecționat, deținut și folosit ilegal, nu a fost înregistrat, nu a avut un permis de ședere
și un domiciliu oficial pe teritoriul R.Moldova, nu a fost încadrat în cîmpul muncii, nu a
contribuit, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice, nu este căsătorit, dar a trăit
în concubinaj, fără a crea o familie statornică pe perioada anilor locuiți ilegal pe
teritoriului R.Moldova;
- inculpatul A.Bocșa nu a fost expulzat într-un stat în care să fie persecutat din
motive de apartenență rasială, națională, religioasă, din cauza convingerilor politice sau
să fie supus unui tratament inuman și degradant, torturii ori pedepsei capitale, dar a fost
dispusă expulzarea în statul al cărui cetățean este, pe al cărui teritoriu își are domiciliul;
- aflarea în continuare a inculpatului pe teritoriul țării prezintă un anumit pericol
interesului și siguranței ordinii publice, care nu poate fi înlăturată decît prin luarea
măsurii îndepărtării lui de pe teritoriul țării, aceasta fiind corect dedusă de instanță,
reieșind din complexul datelor ce privește infracțiunea săvîrșită în baza art.155 Cod
penal, care face parte din capitolul infracțiunilor contra vieții și sănătății persoanei,
comise în privința părții vătămate O.Crijevițchi și familiei acesteia, care și la moment
percepe acest pericol ca unul real pentru sine și familia sa, adică în scopul înlăturării
unei stări de pericol ce decurge din rămînerea inculpatului pe teritoriul țării, de rînd ce
5
statul garantează fiecărui om dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, ocrotind
viața familială și privată.
La acest capitol, Colegiul penal reține că, potrivit dispoziției art.98 alin.(1) Cod
penal, măsurile de siguranță au ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntîmpinare
a săvîrșirii faptelor prevăzute de legea penală, avîndu-se în vedere natura infracțiunii
comise de cetățeanul străin pe teritoriul țării, respectiv a repetării acelei infracțiuni,
ocupația făptuitorului și atitudinea adoptată de acesta în cursul procesului penal. Măsură
dată este necesară în interesul ordinii publice sau se întemeiază pe motive de securitate
națională.
Instanța de recurs menționează că, aplicarea măsurii de siguranță trebuie să
realizeze un echilibru între mijlocul folosit de autoritate (expulzarea) și scopul legitim
urmărit (apărarea ordinii, prevenirea faptelor penale), care, în opinia Colegiului, a fost
realizat, reținînd circumstanțele cauzei supuse judecării, din care motiv se vor respinge
argumentele recurenților că acestă măsură de siguranță a fost aplicată nemotivat de
instanța de apel.
De asemenea, Colegiul penal nu va reținere argumentele recurenților, precum că
inculpatului prin aplicarea măsurii de siguranță i s-a încălcat dreptul la viața privată,
inclusiv la alegerea locului de ședere, de trai și muncă, la dreptul de a oficializa sau
nu relațiile de familie, de a se afla în preajma propriilor copii, la libera circulație,
deoarece după cum s-a menționat mai sus, inculpatul s-a aflat pe teritoriul
R.Moldova ilegal, în baza documentelor oficiale de o importanță deosebită false, sub
un alt nume, nu are domiciliul pe teritoriul țării, nu a fost încadrat în cîmpul muncii,
nu are careva proprietate, nu și-a întemeiat familie, nu a prezentat probe ce ar
confirma că are copii și că aceștia se află la întreținerea, îngrijirea, educația și
instruirea sa, dar a întreținut doar relații de concubinaj, iar în cererea sa inițială a
recunoscut faptul că are copil doar pe teritoriul R.Ucraina, indicînd că pe teritoriul
R.Moldova copii nu are (136 v.1).
Deși s-a constatat că din relația cu R.Tulumari, inculpatul are un copil, acesta nu
este înregistrat ca tată și nu locuiește împreună cu el, și, de facto, copilul se află la
întreținerea mamei sale, care a confirmat că A.Bocșa doar uneori duce copilul la școală,
însă această circumstanță nu servește temei de a considera că inculpatul participă la
creșterea, educația și instruirea copilului, precum și la întreținerea lui materială. Mai
mult, inculpatul în perioada aflării ilegale pe teritoriul R.Moldova nu a fost încadrat în
cîmpul muncii, și doar la 12.04.2016, cu o zi înainte de emiterea deciziei instanței de
apel, a înregistrat ca fondator o societate cu răspundere limitată cu un capital statutar
de 100 lei, iar după ce a fost condamnat, fiindu-i aplicată măsura de siguranță -
expulzarea, s-a adresat pentru eliberarea permisului de ședere provizoriu pentru
cetățenie, acțiuni ce demonstrează scopul acestuia - de a evita expulzarea din țară.
Astfel, în speță, nu se constată încălcarea art.8 din Convenția pentru apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale - a drepturilor lui A.Bocșa la
respectarea vieții private și de familie, la domiciluil său, la muncă, la ședere pe teritoriul
țării și libera circulație, de rînd ce inculpatul, locuind în R.Moldova nu a dobîndit dreptul
de ședere pe teritoriul dat, domiciliind temporar în mun.Bălți, acestuia nu i-a fost
îngrădit dreptul de a se angaja la un loc de muncă și de a se deplasa liber pe teritoriul
țării. Prin urmare, în cauză fiind respectate și garanțiile procedurale în caz de expulzare,
reglementate de art.1 din Protocolul nr.7 din Convenție.
6
Reținînd cele menționate, Colegiul conchide că concluzia instanței de apel
corespunde circumstanțelor cauzei și criteriilor de stabilire a pedepsei, aceasta fiind
individualizată conform prevederilor legale, nefiind constatată vreo eroare de drept gravă
ce ar afecta legalitatea hotărîrii judecătorești contestate, iar măsura de siguranță aplicată
inculpatului - expulzarea, este necesară pentru siguranța publică, apărarea ordinii publice
și prevenirea faptelor penale, protejarea sănătății, moralei, a drepturilor și libertăților
altor cetățeni a R.Moldova.
Potrivit art.435 alin.(1) Cod de procedură penală, judecînd recursul declarat
împotriva hotărîrii instanței de apel, instanța de recurs respinge recursul ca inadmisibil,
cu menținerea hotărîrii atacate.
În acest context, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru
admiterea recursului ordinar și, potrivit legii, se dispune respingerea recursului ca
inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate.
În conformitate cu prevederile art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală,
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
D E C I D E :
Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de avocatul Darii Vladimir în
numele inculpatului Bocșa Anatolii și de inculpat, împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Bălți din 13 aprilie 2016, în cauza penală în privința lui Bocșa Anatolii,
cu menținerea hotărîrii atacate.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 26 august 2016.
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Elena Covalenco
Iurie Diaconu
Liliana Catan
Ion Guzun
7