1ra-1275/2016 — art. 188 al. 2, lit. b, d, f, CP

1ra-1275/2016 — art. 188 al. 2, lit. b, d, f, CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1275/2016

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

26 iulie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun, Constantin Alerguș, Liliana Catan, Iurie Diaconu,

judecând în ședință, fără participarea părților, recursurile ordinare, declarate de

către avocatul Frecauțan Marina în numele inculpatului Bobu Adrian și avocatul

Cazacu Dumitru în numele inculpatului Gurian Oleg, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2016, în cauza penală

privindu-i pe

Bobu Adrian Ion, născut la 25 ianuarie 1983, originar și

domiciliat în mun. Chișinău, șos. Hîncești 60/1, ap. 14,

Gurian Oleg Vasile, născut la 12 iunie 1979, originar și

domiciliat în mun. Chișinău, str. N. Costin 59, ap. 209, cu

reședința în mun. Chișinău, str. Lech Kaczynski 6/2, ap. 60.

Termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă :

Gurian Oleg și Bobu Adrian au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. d) Cod penal și în baza acestor norme legale, li s-a

aplicat pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani fiecăruia, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Gurian Oleg și Bobu Adrian au fost recunoscuți vinovați de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.187 alin. (2) lit. b) Cod penal și în baza acestor norme

legale, li s-a aplicat pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani fiecăruia,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Conform dispozițiilor art. 84 Cod penal, prin cumul al pedepselor, s-a stabilit lui

Gurian Oleg și Bobu Adrian pedepse definitive sub formă de închisoare pe un termen

de 5 ani fiecăruia, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Conform prevederilor art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a

pedepsei aplicate pe un termen de probațiune de un an.

Acțiunea civilă înaintată de Capațînă Cristin a fost admisă în principiu.

Bobu Adrian și Gurian Oleg, împreună și prin înțelegere prealabilă, sub pretextul unui

motiv nejustificat că Bobu Adrian în curtea unei case din preajmă ar fi fost agresat de

1

către partea vătămată Capațînă Cristin, la 21.04.2013, în intervalul de timp cuprins

între orele 18:00-20:00, au pătruns forțat în ap. 76 din str. Lech Kaczynski 2/2 din mun.

Chișinău, unde l-au atacat pe Capațînă Cristin, aplicându-i multiple lovituri în

regiunea capului cu mâinile și picioarele, după care, în timp ce ultimul a părăsit

apartamentul, l-au ajuns în curtea casei, unde doborându-l la sol, au continuat

aplicarea loviturilor, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr.

1166/D din 03.06.2013, vătămări corporale medii.

Tot inculpații Bobu Adrian și Gurian Oleg, împreună și prin înțelegere prealabilă,

sub pretextul răzbunării pentru că Bobu Adrian ar fi fost agresat de către Capațînă

Cristin, aflându-se pe str. Lech Kaczynski 2/2 din mun. Chișinău, în mod deschis, i-au

sustras ultimului un inel din aur în valoare de 4 000 lei, după care au părăsit locul

comiterii infracțiunii, cauzându-i astfel părții vătămate o daună în proporții

considerabile.

casarea sentinței instanței de fond cu pronunțarea unei hotărâri, prin care Bobu Adrian

și Gurian Oleg să fie recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

188 alin. (2) lit. b), d) și f) Cod penal, cu stabilirea în privința lui Bobu Adrian a unei

pedepse cu închisoare pentru un termen de 7 ani și 6 luni, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, iar în lui Gurian Oleg să-i fie stabilită o pedeapsă sub

formă de închisoare pe un termen de 6 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis.

Totodată, a solicitat admiterea acțiunii civile înaintate de către partea vătămată,

cu încasarea de la Bobu Adrian și Gurian Oleg a prejudiciului cauzat prin infracțiune,

a cheltuielilor suportate pentru asistență medicală și juridică și a prejudiciului moral,

stabilirea mărimii căruia o lasă la discreția instanței.

În motivarea apelului procurorul a invocat că, nu este de acord cu recalificarea

faptei inculpaților și cu excluderea sumei de 300 de lei din învinuire.

De asemenea, apelantul a invocat că la încadrarea juridică a faptei prejudiciabile,

instanța de fond a considerat costul inelului de 4 000 lei ca fiind unul neconsiderabil

pentru partea vătămată.

3.1. Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Cazacu Dumitru în numele

inculpatului Gurian Oleg, prin care a solicitat casarea sentinței instanței de fond și

hotărâri unei noi hotărâri, prin care inculpatul Gurian Oleg să fie achitat de învinuirea

de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. d) și art.187 alin. (2) lit. b)

Cod penal.

În susținerea apelului declarat a invocat că, sentința instanței de fond este ilegală,

deoarece instanța nu a apreciat corect probele, iar învinuirea este bazată pe declarațiile

părții vătămate și a martorilor acuzării, iar declarațiile inculpaților au fost apreciate

eronat de către instanța de fond.

3.2. De asemenea, împotriva sentinței a declarat apel avocatul Dlujanschi Elic în

numele părții vătămate Capațînă Cristin, prin care a solicitat casarea sentinței instanței

de fond și pronunțarea unei hotărâri, prin care Bobu Adrian și Gurian Oleg să fie

2

recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), d)

și f) Cod penal, cu stabilirea în privința acestora a unei pedepse cu închisoare. La fel,

apelantul a solicitat admiterea integrală a acțiunii civile înaintate de către partea

vătămată, cu încasarea de la Bobu Adrian și Gurian Oleg a prejudiciului material

cauzat prin infracțiune în mărime de 13 823 lei și a prejudiciului moral în mărime de

300 000 lei.

În susținerea cererii de apel, apelantul a invocat că, sentința contestată este ilegală,

deoarece instanța de fond eronat a recalificat faptele prejudiciabile ale inculpaților.

Apelantul consideră că, vina inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188

alin. (2) lit. b), d) și f) Cod penal, este dovedită pe deplin prin probele anexate la dosar.

Totodată, a indicat că, instanța a aplicat neîntemeiat prevederile art. 90 Cod penal,

în lipsa unor temeiuri în acest sens și eronat a respins acțiunea civilă înaintată de către

partea vătămată cu privire la încasarea de la Bobu Adrian și Gurian Oleg a

prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune.

instanța de apel, a respins ca fiind nefondată cererea de apel declarată de către avocatul

Cazacu Dumitru în numele inculpatului Gurian Oleg împotriva sentinței, a admis

cererile de apel declarate de către procuror și avocatul Dlujanschi Elic în numele părții

vătămate Capațînă Cristin, casată sentința inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2)

Cod de procedură penală și a pronunțat o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, după cum urmează:

Bobu Adrian Ion, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 188 alin. (2) lit. b), d) și f) Cod penal și în baza acestei norme legale, i s-a stabilit o

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

Gurian Oleg Vasile, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 188 alin. (2) lit. b), d) și f) Cod penal și în baza acestei norme legale, i s-a stabilit

o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

Acțiunea civilă înaintată de Capațînă Cristin împotriva lui Bobu Adrian și Gurian

Oleg, a fost admisă, urmând ca asupra cuantumului despăgubirii să se expună instanța

de judecată, în ordine civilă.

Se încasează de la Bobu Adrian și Gurian Oleg în beneficiul lui Capațînă Cristin,

prejudiciul moral în mărime de câte 10 000 lei de la fiecare.

4.1. În argumentarea deciziei adoptate, instanța de apel a considerat că, din

probele administrate la materialele dosarului rezultă vinovăția lui Bobu Adrian și

Gurian Oleg în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), d) și f) Cod

penal și anume tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii

bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, săvârșit

de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

Prin justificarea probelor cercetate, instanța de apel a considerat dovedită cu

3

certitudine vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.

(2) lit. b), d) și f) Cod penal.

Deși inculpații Bobu Adrian și Gurian Oleg, și-au recunoscut parțial vina în

comiterea infracțiunii imputate, instanța de apel a constatat că, vinovăția acestora în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), d) și f) Cod penal, este

dovedită pe deplin prin următoarele probe cercetate în prima instanță și verificate în

instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală:

- declarațiile părții vătămate Capațîna Cristin (f.d.15, Vol.I; f.d.13-14, Vol.II);

- declarațiile martorilor Suhov Vadim (f.d.17-18, Vol.I; f.d.15, Vol.II), Voleanschi Mihail

(f.d.19-20, Vol.I; f.d.10-12, Vol.II), Zdeara Mihail (f.d.21, Vol.I; f.d.6-7, Vol.II), Stavenschi

Adrian (f.d.22, Vol.I; f.d.16, Vol.II), Marchevici Nicolae(f.d.23, Vol.I; f.d.8-9, Vol.II);

- procesul-verbal de ridicare de la Gurian Oleg a unui inel bărbătesc, confecționat dintr-

un metal de culoare galbenă (f.d. 29, Vol.I);

- procesul-verbal de examinare a inelului (f.d.30, Vol.I);

- raportul de expertiză medico-legală nr.1166/D din 03.06.2013, prin care s-a constat că

în urma examinării datelor documentelor medicale prezentate pe numele cet. Capațîna Cristin

Dorin, s-a constatat traumatism cranio-cerebral manifestat prin contuzie cerebrală minoră,

fractura înfundată de sinus frontal pe dreapta, fractura liniară sinus maxilar pe stângă cu

tranziție perete inferolateralorbită, edem și echimoze palpebrale, hemoragii subconjuctivale,

care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent, dur, posibil în timpul

și în circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza

acestui criteriu, în comun se califică ca vătămare medie (f.d.59-60, Vol.I).

Astfel, instanța de apel a conchis că, prima instanță nu a dat o apreciere cuvenită

normelor procesual penale, din materialele cauzei penale respective nu a fost stabilit

un ansamblu de probe directe, concludente și pertinente care ar dovedi vinovăția

inculpaților Bobu Adrian și Gurian Oleg în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.

152 alin. (2) lit. d) și art.187 alin. (2) lit. b) Cod penal, adică vătămarea intenționată

medie a integrității corporale sau a sănătății și jaful.

În context, instanța de fond nu a dat apreciere corectă declarațiilor martorilor

Zdeara Mihail și Stavinschi Adiran, care atât la etapa urmăririi penale, cât și în instanța

de judecată au declarat că, după finalizarea conflictului inițial, inculpații îl căutau doar

pe băiatul cu inel. Reieșind din declarațiile inculpatului Bobu Adrian, acesta a fost

maltratat de mai multe persoane necunoscute, dar acesta nu a întreprins măsuri de a

căuta persoanele respective. La fel, nici când l-a găsit pe Capațîna Cristin, inculpatul

Bobu Adrian nu a încercat să afle care sunt celelalte persoane care l-au agresat.

De asemenea, instanța de fond a conchis eronat că, momentul apariției intenției

de sustragere a inelului părții vătămate a apărut după provocarea leziunilor corporale,

or reieșind din probele examinate rezultă că, inelul a fost scos de pe degetul părții

vătămate în timpul când acesta era maltratat. De aici rezultă că, maltratarea părții

vătămate a avut loc cu scopul de a-i sustrage acestuia inelul. După cum s-a stabilit

supra, anume din acest motiv inculpații au căutat-o pe partea vătămată, întrebând

unde este băiatul cu inel.

4

La acest capitol, instanța de apel a reținut faptul că, deși aspectul existenței la

inculpați a intenției de sustragere a fost invocat și în cadrul ședințelor de judecată ale

instanței de fond, prima instanță a omis să se expună asupra acestor elemente. Mai

mult, instanța a indicat în conținutul sentinței contestate că vina inculpaților în

comiterea infracțiunii imputate și-a găsit confirmare parțială în cadrul cercetării

judecătorești (f.d.138, pct.13 din sentință).

Astfel, instanța de apel a indicat că, în acțiunile săvârșite de către inculpați

întrunesc elementele infracțiunii imputate.

Latura subiectivă a infracțiunii de tâlhărie se exprimă prin intenție directă față de

sustragere, iar realizarea acestui scop nu poate avea loc decât prin luarea ilegală și

gratuită a bunurilor mobile din posesia altuia. Trecând la particular, este de remarcat,

că prima instanță a reținut în speță latura subiectivă care s-a manifestat prin intenție

directă, însă în susținerea acestor constatări a invocat intenția față de producerea

vătămărilor integrității corporale a părții vătămate, separat de scopul de sustragere a

bunurilor altei persoane.

Or, din materialele cauzei penale cercetate în instanța de apel reiese că, inculpații

îl căutau anume pe băiatul cu inel, fapt care dovedește că aceștia își dădeau seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor lor, au prevăzut urmările lor prejudiciabile și au

dorit în mod conștient, survenirea acestora și anume sustragerea inelului de la partea

vătămată.

Cu referire la latura obiectivă a infracțiunii de tâlhărie, instanța de apel a indicat

că, aceasta se manifestă prin acțiunea principală care se exprimă în sustragere, acțiunea

adiacentă care constă în atacul săvârșit asupra unei persoane, care este însoțit în mod

alternativ de violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate.

Astfel, în speță este dovedită acțiunea de sustragere a bunurilor altei persoane, or

inculpatul Bobu Adrian i-a cos părții vătămate inelul de pe deget și a plecat cu inelul

asupra sa. Sustragerea s-a consumat, deoarece partea vătămată, fiindu-i înfrântă

rezistența prin cauzarea multiplelor vătămări corporale, nu-i putea cauza inculpatului

impedimente în a dispune după propria sa dorință de inelul respectiv.

Ulterior, inculpatul Bobu Adrian i-a transmis inculpatului Gurian Oleg inelul,

intrând și acesta în posesia bunului sustras care știa cu certitudine că nu-i aparține.

Contrar argumentelor inculpaților precum că, au dorit să-i restituie părții vătămate

inelul sustras, probe veridice în acest sens instanței nu i-au fost prezentate.

De asemenea, contrar argumentelor inculpaților că nu au avut scopul sustragerii,

inelul a fost ridicat de la inculpați de către poliție, dar nu a fost restituit părții vătămate

benevol.

Referitor la atacul săvârșit asupra unei persoane, care este însoțit în mod

alternativ de violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate,

instanța de apel a indicat că, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.1166/D

din 03.06.2013, lui Capațîna Cristin i-au fost cauzate vătămări care cauzează dereglarea

sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, în comun se califică ca vătămare

medie. În speță, prin violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei

5

agresate, se înțelege acea violență prin care s-au provocat vătămări corporale de grad

mediu și la momentul aplicării ei, datorită metodei de operare, constituiau un pericol

real pentru sănătatea părții vătămate, reieșind din rezultatul aplicării violenței

respective - dereglarea sănătății de lungă durată.

Mai mult, în speță, existența laturii obiective a infracțiunii de tâlhărie este

demonstrată de faptul că, violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei

agresate este legată de atacul asupra părții vătămate cu scopul de a-i sustrage bunurile.

Infracțiunea de tâlhărie este o infracțiune formală. Ea se consideră consumată din

momentul săvârșirii atacului asupra unei persoane, care este însoțit de aplicarea

violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate.

În speță, survenirea prejudiciului patrimonial efectiv contează la calificarea

tâlhăriei, deoarece prin tâlhărie, părții vătămate i-au fost cauzate daune în proporții

considerabile, iar instanța de fond, contrar obligației sale legale de motivare a

concluziilor sale, nu a indicat în sentința contestată de ce a considerat că, valoare de 4

000 lei a inelului sustras de la partea vătămată nu ar constitui pentru aceasta un

prejudiciu considerabil, deși partea vătămată în plângerea adresată organului de

poliție la 23.04.2013, a invocat că, sustragerea inelului în valoare de 4 000 lei și a sumei

de 300 lei constituie pentru sine un prejudiciu material considerabil (f.d.10, Vol.I).

Cu referire la suma de 300 lei sustrasă de către inculpați de la partea vătămată,

instanța de fond s-a rezumat doar la concluzia că, suma respectivă nu a fost sustrasă,

fără a-și motiva concluzia, deși partea vătămată, atât la etapa urmăririi penale, cât și

în ședința de judecată a instanței de fond a fost prevenit despre consecințele efectuării

declarațiilor mincinoase și nu avea nici un motiv de a declara fals sustragerea unei

sume de 300 lei, în numerar pe care o avea asupra sa, or în ipoteza scopului acestuia

de îmbogățire fără justă cauză pe seama inculpaților, partea vătămată ar fi putut

declara sustragerea unei sume mult mai mari de 300 lei.

Subsidiar la cele invocate, instanța de apel a indicat că, organul de urmărire

penală suportă sarcina de a dovedi acuzațiile, sarcină menționată explicit în articolul

6§2 CEDO și ține de noțiunea generală de proces echitabil în sensul articolului 6§1

(cauza Saunders contra Marea Britanie din 17 decembrie 1996, §68).

În consecință, instanța de apel a conchis că, această sarcină a fost îndeplinită de

către organul de urmărire penală or, în cazul dedus judecății, contrar concluziilor

instanței de fond, s-a dovedit că lipsesc elementele și semnele componenței

infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. d) și art. 187 alin. (2) lit. b) Cod penal,

dar sunt prezente elementele și semnele componenței infracțiunii prevăzute de art. 188

alin. (2) lit. b), d) și f) Cod penal, considerente pentru care acțiunile inculpaților Bobu

Adrian și Gurian Oleg urmează a fi încadrate în baza art. 188 alin. (2) lit. b), d) și f) Cod

penal și anume tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul

sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea

persoanei agresate, săvârșit de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în

locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Astfel, instanța de apel a menționat că, prima instanță a aplicat eronat pedeapsa

6

pentru concurs de infracțiuni.

Mai mult, instanța de fond a aplicat eronat prevederile art. 90 Cod penal, atunci

când a dispus suspendarea condiționată a pedepselor cu închisoarea stabilite în

privința inculpaților Bobu Adrian și Gurian Oleg.

În speță, instanța de fond nu a stabilit prezența circumstanțelor atenuante în

privința inculpaților Bobu Adrian și Gurian Oleg, iar alte motive pentru aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal, de asemenea nu au fost constatate. În plus, instanța de

fond nu a motivat care circumstanțe au stat la baza aplicări art. 90 Cod penal, în

condițiile în care pe parcursul urmăririi penale și în perioada examinării cauzei, aceștia

nu și-au cerut scuze de la partea vătămată și nu au reparat prejudiciul material cauzat

prin infracțiune.

Astfel, instanța de fond a încălcat prevederile art. 394 alin. (2) pct. 3) Cod de

procedură penală, conform căruia, instanța de judecată este obligată să motiveze aplicarea

unei condamnări cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

De asemenea, instanța de apel a constatat că, instanța de fond, condamnând

inculpații Bobu Adrian și Gurian Oleg pentru infracțiunea prevăzută de art. 152 alin.

(2) lit. d) Cod penal, deși a indicat calificativul „de două sau mai multe persoane”, care

este prevăzut de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, a indicat greșit în sentință lit. d) a

articolului respectiv, care de fapt reprezintă calificativul „asupra unei persoane în

legătură cu îndeplinirea de către ea a obligațiilor de serviciu sau obștești”.

Așadar, instanța de fond a încălcat prevederile art. 394 alin. (1) pct. 5) Cod de

procedură penală, conform căruia partea descriptivă a sentinței de condamnare

trebuie să cuprindă încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului. Această normă legală

prezumă inclusiv indicarea corectă a articolului în care s-a făcut încadrarea juridică a

acțiunilor inculpatului, fapt care în speță a fost efectuat greșit.

Cât privește pedeapsa, instanța de apel a concluzionat că, în privința inculpaților

Bobu Adrian și Gurian Oleg, nu au fost reținute circumstanțe atenuante prevăzute de

art. 76 Cod penal. Temeiuri de liberare de răspundere penală prevăzute de art. 53 de

asemenea nu au fost stabilite. Totodată, se reține circumstanța agravantă prevăzută la

art. 77 alin. (1) lit. c) Cod penal - comiterea infracțiunii prin participație.

Prin urmare, având în vedere circumstanțele cauzei elucidate supra, ținând cont

de principiile generale de aplicare a pedepsei consfințite în prevederile art. 61 alin. (2)

din Codul penal, reieșind din caracterul infracțiunii, care potrivit prevederilor art. 16

alin. (4) Cod penal, este una gravă, de limitele pedepsei prevăzute de art. 188 alin. (2)

lit. b), d) și f) Cod penal, de faptul că, inculpații nu și-au recunoscut integral vina, de

atitudinea lor față de cele săvârșite și anume că nu au reparat prejudiciul material

cauzat părții vătămate, instanța de apel a conchis că, Colegiul penal conchide de a

aplica în privința inculpatului Bobu Adrian Ion o pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 8 ani, iar în privința inculpatului Gurian Oleg Vasile, de asemenea o

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, considerând că izolarea

acestora de societate va duce la corectarea și reeducarea inculpaților, pedeapsa fiind

justificată, echitabilă și rațională și în măsură să atingă scopul legii penale de restabilire

7

a echității sociale și prevenirea săvârșirii de alte infracțiuni, atât din partea

condamnatului, cât și din partea altor persoane.

Cu referire la acțiunea civilă, reieșind din circumstanțele cauzei, instanța de apel

a conchis că, este necesară administrarea unor probe suplimentare, întrucât nu este

clară întinderea prejudiciului material pentru a decide asupra acțiunii civile, iar pentru

evitarea tergiversării examinării cauzei, instanța de apel conchide de a admite în

principiu acțiunea civilă înaintată de către Capațîna Cristin împotriva inculpaților

Bobu Adrian și Gurian Oleg, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se

pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

În ceea ce privește prejudiciul moral, instanța de apel a indicat că, în conformitate

cu prevederile art. 1422 alin. (1) Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un

prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale

nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul

să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

Astfel, reieșind din materialele dosarului s-a constatat cu certitudine că inculpații

i-au provocat părții vătămate diferite leziuni care se califică a fi vătămări medii și dat

fiind că aceste vătămări cu siguranță i-au cauzat părții vătămate situații de disconfort

psihic și stres emoțional, Colegiul dispune încasarea de la Bobu Adrian și Gurian Oleg

în beneficiul lui Capațînă Cristin, prejudiciul moral în mărime de câte 10 000 lei de la

fiecare.

Frecauțan Marina în numele inculpatului Bobu Adrian și avocatul Cazacu Dumitru în

numele inculpatului Gurian Oleg, prin care solicită casarea integrală a deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2015, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel într-un alt complet de judecată.

5.1. În drept recursurile declarate de către avocatul Frecauțan Marina în numele

inculpatului Bobu Adrian și avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului Gurian

Oleg se invocă pe aceleași temeiuri stipulate de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de

procedură penală, invocând că, instanța de apel nu s-a expus asupra motivelor

invocate în apel și faptele încriminate inculpaților nu întrunesc elementele constitutive

ale infracțiunii imputate (obiectul, latura obiectivă, latura subiectivă), instanța de apel nu

a luat în considerare că, procurorul nu a adus dovezi în privința deposedării de inel și

a sumei de 300 de lei care aparțineau părții vătămate.

Mai mult, recurenții indică că, instanța de apel a încălcat prevederile art. 414 Cod

de procedură penală, încălcând totodată dreptul la un proces echitabil.

Totodată, recurențiimenționează că, instanța de apel nu a dat citirii declarațiilor

martorilor în ședința de judecată precum este indicat în procesul-verbal al ședinței de

judecată din 23 martie 2016.

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor declarate de

avocatul Frecauțan Marina în numele inculpatului Bobu Adrian și avocatul Cazacu

Dumitru în numele inculpatului Gurian Oleg, solicitând respingerea acestora, cu

8

menținerea hotărârii contestate, menționând netemeinicia cerințelor solicitate de către

recurenți, deoarece motivele invocate nu sunt aplicabile din punct de vedere al

prezenței unei erori de drept, prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală.

lărgit concluzionează asupra admiterii acestora din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează

suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial.

Colegiul penal constată că, aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost

întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel și anume:

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală nu au fost respectate de

instanța de apel la examinarea apelului declarat de procuror, avocatul Cazacu

Dumitru în numele inculpatului Gurian Oleg și avocatul Dlujanschi Elic în numele

părții vătămate Capațîna Cristian, pentru care motiv, în baza temeiului invocat,

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, urmează a fi casată

decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt

complet de judecată, deoarece această eroare judiciară nu poate fi corectată de instanța

de recurs.

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că, decizia instanței de apel, conform art.

417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă fapta constatată de prima instanță

și conținutul dispozitivului sentinței, fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept

care au dus după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele

adoptării soluției date.

În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului decizie (pct. 4.1. din

prezenta decizie), instanța de apel specificând că inculpații ,,au fost recunoscuți vinovați

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), d) și f) Cod penal”, nu a

constatat și descris fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul,

9

timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele

infracțiunii.

Deși, prin sentința instanței de fond inculpații Bobu Oleg și Gurian Adrian, au

fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (2) lit.

d) și 187 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar prin rechizitoriu aceștia au fost învinuiți de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), d) și f) Cod penal, instanța

de apel a conchis că, prima instanță incorect a stabilit situația de fapt și a recalificat

acțiunile acestora conform rechizitoriului în baza art. 188 alin. (2) lit. b), d) și f) Cod

penal, fără însă să descrie și să constate fapta în baza recalificării acțiunilor imputate

inculpaților.

Astfel, instanța de apel, a pronunțat o decizie prin care inculpații Bobu Oleg și

Gurian Adrian, au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

188 alin. (2) lit. b), d) și f) Cod penal, însă care nu cuprinde fapta incriminată acestora.

Așadar, conform art. 385 alin. (1) pct. 1) – 4) Cod de procedură penală, la

adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta

de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de

inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală

este prevăzută ea, dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni.

Potrivit art. 394 alin. (1) pct. 1) și 2) Cod de procedură penală, partea descriptivă a

sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată

ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de

vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii, probele pe care se întemeiază

concluziile instanței de judecată și motivele pentru care instanța a respins alte probe.

În aceeași ordine de idei decizia atacată prezintă și deficiențe sub aspectul

motivării, deoarece instanța nepronunțându-se sau pronunțându-se superficial asupra

motivelor invocate în apeluri, a făcut o motivare haotică, bazându-se în mod repetat

pe declarațiile părților vătămate, fără o argumentare concretă.

Este de menționat faptul că, hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare

trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile

legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea

hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea

hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi,

reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un

viciu de procedură.

În acest aspect, Colegiul penal lărgit evidențiază pct. 21 al Hotărârii Plenului

Curții Supreme de Justiție, din 12.12.2005, nr. 22, Cu privire la practica judecării

cauzelor penale în ordine de apel, care prevede expres că „În cazul când prima

instanță nu a respectat prevederile art. 394 Cod de procedură penală privind întocmirea

sentinței, însă în fapt probele au fost cercetate, instanța de apel, casând sentința din acest

motiv, va continua prin rejudecarea cauzei aprecierea tuturor împrejurărilor și,

respectând normele procedurale (art. 393-397 Cod de procedură penală), va pronunța o

nouă hotărâre conform ordinii stabilite pentru prima instanță”.

10

Situația descrisă mai sus, nu poate fi corectată în instanța de recurs, deoarece

instanța de apel nu a soluționat fondul cauzei. Eroarea comisă nu oferă

posibilitatea instanței de recurs de a concluziona asupra corectitudinii aprecierii

probelor și încadrării juridice a acțiunilor inculpaților de către instanța de apel,

or, conform art. 419 Cod de procedură penală - rejudecarea cauzei de către

instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător.

În atare circumstanțe se consideră, că instanța de apel a comis erori de drept

prin încălcarea prevederilor art. 100, 101, 394, 414-419 Cod de procedură penală,

iar aceste abateri se cuprind în prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția.

În aceste împrejurări, Colegiul penal lărgit consideră că, erorile comise de

către instanța de apel, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta

procedură, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca

cauza pe fond, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea

prevederilor procesual penale.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

414 al. (5) și 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și

limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, să

verifice și să aprecieze profund probele administrate în instanța de fond și cea de apel

în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea

admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele

importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei, să cerceteze amănunțit

aspectele învinuirii înaintate, să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa

vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), d)

și f) Cod penal sau 152 alin. (2) lit. d) și 187 alin. (2) lit. b) Cod penal, ținând cont de

motivele expuse în pct. 7 al prezentei decizii, și ca urmare să pronunțe o hotărâre legală

și întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

Rezumând cele menționate, încălcările enunțate determină incontestabil Colegiul

penal lărgit să concluzioneze asupra necesității de a casa decizia instanței de apel cu

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Frecauțan Marina în

numele inculpatului Bobu Adrian și avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului

Gurian Oleg, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 martie

2016, în cauza penală în privința inculpaților Bobu Adrian Ion, Gurian Oleg Vasile, și

dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

11

Se dispune eliberarea lui Bobu Adrian Ion și Gurian Oleg Vasile, din penitenciar în

caz dacă nu se deține în baza unei alte hotărâri de condamnare sau măsuri de

reprimare.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac.

Publicarea integrală la 23 august 2016.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Ion Guzun

Constantin Alerguș

Liliana Catan

Iurie Diaconu

12