1ra-1035/17 — Art.188 alin.2 CP

Prima instanță: 31.10.2013 - 30.12.2015;

Instanța de apel: 01.02.2016 - 23.03.2016; 25.08.2016 - 14.03.2017;

Instanța de recurs: 26.05.2016 - 26.07.2016; 26.05.2017 - 07.11.2017. CONSTATĂ: 1. Prin sentința Judecătoriei Centru, mun.Chișinău din 30 decembrie 2015, Gurian Oleg a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.152 alin.(2) lit.d) Cod penal, la 5 ani închisoare și în baza art.187 alin.(2) lit.b) Cod penal, la 5 ani închisoare. În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 5 ani închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art.90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pe un termen de probă de 1 an. Acțiunea civilă înaintată de către Capațînă Cristin a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile. Prin aceeași sentință a fost condamnat și Bobu Adrian, în privința căruia hotărârea judecătorească nu se contestă. 2. Potrivit sentinței s-a constatat că Gurian Oleg și Bobu Adrian, împreună și prin înțelegere prealabilă, sub pretextul unui motiv nejustificat, precum că Bobu Adrian în curtea unei case din preajmă ar fi fost agresat de către partea vătămată Capațînă Cristin, la 21 aprilie 2013, între ora 18.00-20.00, au pătruns forțat în xxxxxxxxxx din mun.Chișinău, unde l-au atacat pe Capațînă Cristin, aplicându-i multiple lovituri în regiunea capului cu mâinile și picioarele, după care, în timp ce ultimul a părăsit apartamentul, l-au ajuns în curtea casei și doborându-l la sol, au continuat aplicarea loviturilor cauzându-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr.1166/D din 03.06.2013, vătămări corporale medii. Tot ei, împreună și prin înțelegere prealabilă, sub pretextul răzbunării pentru că Bobu Adrian ar fi fost agresat de către Capațînă Cristin, aflându-se pe xxxxxxxxxx mun.Chișinău, în mod deschis, i-au sustras ultimului un inel din aur în valoare de xxxxxxxxxx lei, după care au părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzându-i părții vătămate un prejudiciu material în proporții considerabile. 3. Împotriva sentinței au declarat apeluri: 1 - procurorul, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații să fie recunoscuți vinovați și condamnați în baza art.188 alin.(2) lit.b), d) și f) Cod penal, A.Bobu - la 7 ani și 6 luni închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, iar O.Gurian - la 6 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis; admiterea acțiunii civile a părții vătămate, invocând că instanța neîntemeiat a recalificat fapta, eronat a exclus suma de 300 de lei din învinuire, precum și eronat nu a considerat costul inelului, de xxxxxxx lei, ca fiind unul considerabil pentru partea vătămată; - avocatul D.Cazacu în numele inculpatului O.Gurian, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat invocând că instanța a apreciat eronat probele cauzei; - învinuirea se bazează pe declarațiile părții vătămate și a martorilor acuzării; - instanța neîntemeiat a apreciat drept declarative declarațiile inculpaților; - avocatul E.Dlujanschi în numele părții vătămate C.Capațînă și partea vătămată, care au solicitat casarea acesteia, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care A.Bobu și O.Gurian să fie recunoscuți vinovați și condamnați în baza art.188 alin.(2) lit.b), d) și f) Cod penal și admiterea integrală a acțiunii civile, cu încasarea de la aceștia a prejudiciului material cauzat prin infracțiune în mărime de 13 823 lei și a prejudiciului moral în mărime de 300 000 lei, invocând că instanța eronat a recalificat faptele prejudiciabile ale inculpaților; - vinovăția acestora în comiterea infracțiunii imputate fiind pe deplin dovedită; - instanța neîntemeiat a aplicat prevederile art.90 Cod penal și eronat a respins acțiunea civilă.

Prin decizia Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2016, apelul declarat de către avocatul D.Cazacu în numele inculpatului O.Gurian a fost respins ca nefondat, iar apelurile declarate de către procuror și avocatul E.Dlujanschi în numele părții vătămate C.Capațînă au fost admise, casată sentința, inclusiv din oficiu, în baza art.409 alin.(2) Cod de procedură penală și pronunțată o nouă hotărâre, prin care O.Gurian a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.188 alin.(2) lit.b), d) și f) Cod penal la 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Acțiunea civilă înaintată de către C.Capațînă a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile. S-a dispus încasarea de la O.Gurian în beneficiul lui C.Capațînă a prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei. Instanța de apel a indicat că, reieșind din materialul probator administrat la respectiva cauză penală, și anume declarațiile părții vătămate C.Capațîna, ale martorilor V.Suhov, M.Voleanschi, M.Zdeara, A.Stavenschi, N.Marchevici și materiale cauzei - procesele-verbale de ridicare și de examinare a inelului bărbătesc din 25.04.2013; raportul de expertiză medico-legală nr.1166/D din 03.06.2013, efectuată în privința lui C.Capațîna, apreciate și examinate conform art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, vinovăția lui O.Gurian în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit.b), d) și f) Cod penal - tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, săvârșit de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, este cert dovedită, fiind întrunite atât latura subiectivă, cât și cea obiectivă. Respectiv, instanța de apel a constat că, în speță, este dovedită acțiunea de sustragere a bunurilor altei persoane, or, inculpații l-au atacat pe partea vătămată, aplicându-i lovituri cu pumnii și picioarele, cauzându-i vătămări corporale medii, după care A.Bobu i-a sustras inelul. Complementar, instanța de apel a indicat că acțiunea de sustragere s-a consumat având în vedere că părții vătămate i-a fost înfrântă rezistența prin 2 cauzarea multiplelor vătămări corporale. Ulterior, inculpatul A.Bobu i-a transmis inculpatului O.Gurian inelul, ultimul intrând în posesia bunului sustras, deși știa cu certitudine că nu-i aparține. Astfel, instanța de apel a conchis că, prima instanță a apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei, și eronat a conchis că O.Gurian a comis infracțiunile prevăzute de art.152 alin.(2) lit.d) - vătămarea intenționată medie a integrității corporale și art.187 alin.(2) lit.b) Cod penal - jaful, deoarece, reieșind din probele examinate rezultă că inelul a fost scos de pe degetul lui C.Capațîna în timpul când acesta era maltratat, circumstanțe ce denotă că maltratarea părții vătămate a avut loc anume cu scopul de a-i sustrage inelul. Totodată, instanța de apel a menționat că prima instanță a aplicat eronat pedeapsa pentru concurs de infracțiuni și prevederile art.90 Cod penal, nefiind stabilite circumstanțe atenuante ori altele care ar putea face aplicabilă norma, încălcând prevederile art.394 alin.(2) pct.3) Cod de procedură penală. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de apel a conchis că prima instanță nu a dat deplină eficiență prevederilor art.7, 61, 75-77 Cod penal, nu a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, care face parte din categoria celor grave, de persoana inculpaților, de comportamentul acestora după săvârșirea infracțiunii, că nu și-au recunoscut integral vina și nu au reparat prejudiciul cauzat, considerând că corectarea și reeducarea inculpaților poate acea loc doar cu izolarea lor de societate, cu aplicarea unei pedepse de 8 ani închisoare. Cu referire la acțiunea civilă, instanța de apel a menționat că pentru stabilirea exactă a mărimii prejudiciului material este necesară administrarea unor probe suplimentare și respectiv, întru evitarea tergiversării examinării cauzei a decis admiterea acțiunii civile în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile. Cât privește prejudiciul moral, instanța de apel a conchis că acesta urmează a fi admis și încasate de la inculpați în beneficiul părții vătămate a câte 10000 lei, fiecare, or, s- a constatat cu certitudine că ultimului, fiindu-i provocate diferite leziuni corporale, acestea au dus la disconfort psihic și stres emoțional.

Împotriva deciziei a declarat recurs ordinar avocatul D.Cazacu în numele inculpatului O.Gurian care, indicând temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casare acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, pe motiv că instanța nu s-a expus asupra motivelor invocate în apel; - nu sunt întrunite elementele infracțiunii; - instanța a apreciat eronat probele și circumstanțele cauzei; - a încălcat prevederile art.414 Cod de procedură penală și dreptul la un proces echitabil; - nu a dat citire declarațiilor martorilor în ședința de judecată, precum este indicat în procesul-verbal al ședinței din 23.03.2016.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 26 iulie 2016, recursul ordinar declarat de către avocatul D.Cazacu în numele inculpatului O.Gurian a fost admis, casată decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată. Colegiul penal a conchis că instanța de apel a încălcat prevederile art.100, 101, 394, 414-419 Cod de procedură penală. Astfel, instanța de recurs a menționat că, instanța de apel, specificând că inculpații au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit.b), d) și f) Cod penal, nu a constatat și descris fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii. La fel, instanței de apel nu a motivat corespunzător decizia, or, aceasta nu s-a 3 pronunțat sau s-a pronunțat superficial asupra motivelor invocate în apel, a făcut o motivare haotică, bazându-se în mod repetat pe declarațiile părții vătămate, fără a-i da o argumentare în condițiile normei de procedură penală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2017, apelurile declarate de către procuror, avocatul E.Dlujanschi în numele părții vătămate C.Capațînă și partea vătămată au fost admise, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre, prin care O.Gurian a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.188 alin.(2) lit.b), d) și f) Cod penal la 8 ani și 6 luni închisoare, în penitenciar de tip semiînchis. Acțiunea civilă a fost admisă, încasându-se de la O.Gurian în beneficiul lui C.Capațînă prejudiciul moral în mărime de 100000 lei, cheltuielile pentru tratament în mărime de 3755 lei și cheltuielile judiciare pentru asistență juridică în mărime de 5000 lei. A fost admisă cererea inculpatului O.Gurian privind retragerea apelului declarat de către avocatul D.Cazacu în numele inculpatului și încetată procedura privind judecarea apelului respectiv. Instanța de apel a indicat că, până la începerea cercetării judecătorești în instanța de apel, inculpatul O.Gurian a formulat o cerere, prin care a solicitat retragerea apelului declarat de către avocatul D.Cazacu în numele său, pe motiv că nu a fost coordonat cu el. Cererea respectivă a fost confirmată de avocatul M.Bordei. Astfel, în temeiul prevederilor art.407 Cod de procedură penală, instanța de apel a încetat procedura de judecare a apelului declarat de către avocatul D.Cazacu în numele inculpatului O.Gurian. Cu referire la apelurile declarate de către procuror, avocatul E.Dlujanschi în numele părții vătămate C.Capațînă și partea vătămată, instanța de apel a constatat că prima instanță, contrar prevederilor art.100 alin.(4) și art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, nu a efectuat o analiză și evaluare completă, obiectivă și sub toate aspectele a probelor administrate și circumstanțelor cauzei, și respectiv, eronat a calificat acțiunile inculpatului în baza art.152 alin.(2) lit.d) și 187 alin.(2) lit.b) Cod penal. În context, instanța de apel a precizat că alegațiile primei instanțe, precum că inculpatul O.Gurian, în prealabil, nu a avut intenția de a sustrage de la partea vătămată bunuri, astfel lipsind latura subiectivă a infracțiunii de tâlhărie sunt neîntemeiate și contrare probelor cauzei. Prin urmare, instanța de apel a constatat că Gurian Oleg, la 21 aprilie 2013, între ora 18.30-20.00, în urma înțelegerii prealabile și a unui plan criminal comun cu o persoană în privința căreia procesul penal a fost încetat pe motiv că a intervenit decesul ei, distribuind din timp rolul fiecăruia, conștientizând ilegalitatea acțiunilor sale și urmărind survenirea consecințelor infracționale, sub pretextul unui motiv nejustificat, forțat au pătruns în apartamentul xxxxxxxxxx mun.Chișinău, unde l-au atacat pe Capațînă Cristin, aplicându-i multiple lovituri cu mâinile și picioarele în regiunea capului, după ce, timp în care ultimul a părăsit apartamentul, l-au ajuns în curtea casei, unde, doborându-l la sol, au continuat aplicarea loviturilor, astfel cauzându-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr.1166/D din 03.06.2013, traumatism cranio-cerebral manifestat prin contuzie cerebrală minoră, fractura înfundată de sinus frontal pe dreapta, fractura liniară sinus maxilar pe stângă cu tranziție perete infero-lateral orbită, edem și echimoze palpebrale, hemoragii subconjuctivale, care condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, în comun se califică ca vătămare medie și, în rezultat, în mod deschis, i-au sustras un inel din aur la prețul de xxxxxx lei și bani în sumă de xxxx lei, cauzându-i părții vătămate un prejudiciu material în proporții considerabile, în sumă totală de xxxxxxxxxlei. Pentru cele constatate supra, instanța de apel a pus la bază declarațiile inculpatului O.Gurian, care și-a recunoscut parțial vina și ale inculpatului A.Bobu, ale părții vătămate 4 C.Capațînă, ale martorilor M.Zderea, N.Marchevici, M.Voleanschi, V.Suhov, A.Stavenschi și actele cauzei - plângerea părții vătămate prin care a fost sesizat organul de urmărire penală despre crima comisă, procesele-verbale de ridicare de la O.Gurian a inelului sustras și de examinare a acestuia din 25.04.2013, raportul de expertiză medico- legală nr.1166/D din 03.06.2013 în privința părții vătămate C.Capațînă. Astfel, dând o nouă apreciere probelor administrate, examinându-le conform art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a ajuns la concluzia privind vinovăția lui O.Gurian în comiterea faptei criminale prevăzute de art.188 alin.(2) lit.b), d) și f) Cod penal, care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, acțiunile inculpatului întrunind atât latura obiectivă, cât și cea subiectivă a acestei infracțiuni, care se manifestă prin vinovăție sub formă de intenție directă, adică inculpatul își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor lui, a prevăzut urmările lor prejudiciabile și a dorit în mod conștient survenirea acestora, astfel fiind stabilit scopul de cupiditate. În context, a indicat instanța de apel că nerecunoașterea vinovăției nu echivalează cu achitarea inculpatului, vinovăția acestuia fiind cert dovedită prin probele prezentate în sprijinul învinuirii, iar versiunea acestuia reprezintă doar o poziție de apărare, ce urmărește scopul de a evita răspunderea penală. Prin urmare, la aprecierea categoriei și măsurii de pedeapsă, în conformitate cu prevederile art.7, 61, 75 Cod penal, ținând cont de gradul de pericol social al infracțiunii comise de către inculpat, care face parte din categoria celor grave, de circumstanțele cauzei, de persoana inculpatului, care este caracterizat pozitiv, nu are antecedente penale, de scopul pedepsei penale, de lipsa circumstanțelor atenuante și agravante, instanța de apel a conchis că corijarea și reeducarea inculpatului poate avea loc doar prin izolarea lui de societate, cu aplicarea pedepsei închisorii în limitele fixate de art.188 alin.(2) Cod penal. Cu referire la acțiunea civilă, instanța de apel a considerat că mărimea prejudiciului material cauzat prin infracțiune este dovedit prin probele materiale prezentate de către partea vătămată și respectiv, urmează a fi admisă în sumă de 3755 lei, cu titlu de cheltuieli pentru tratament și în sumă de 5000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate pentru asistența juridică. La fel, instanța de apel, reținând prevederile art.219 alin.(4), 220 și 387 alin.(2) Cod de procedură penală, a indicat că, reieșind din probatoriul cauzei penale, părții vătămate i- au fost cauzate suferințe psihice și fizice, astfel acțiunea civilă urmează a fi admisă încasându-se le la inculpat în beneficiul părții vătămate prejudiciul moral în mărime de 100000 lei.

Împotriva deciziei a declarat recurs ordinar avocatul V.Crăciun în numele inculpatului O.Gurian care, indicând temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, pe motiv că instanța nu a luat în considerare că inculpatul a fost indus în eroare de către avocatul M.Bordei, care nu i-a explicat ce înseamnă retragerea apelului declarat de către avocatul D.Cazacu în numele lui; - instanța de apel și-a întemeiat concluziile doar pe declarațiile presupusei părți vătămate și nu a ținut cont de cele ale inculpatului A.Bobu, care a declarat că O.Gurian i-a aplicat lui C.Capațînă o singură lovitură cu palma; - faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Judecând recursul ordinar în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, prin care se solicită declararea inadmisibilității recursului, Colegiul penal concluzionează că recursul urmează a fi admis din următoarele considerente. 5 Conform art.424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limitele temeiurilor prevăzute în art.427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără însă a i se agrava situația inculpatului. În conformitate cu prevederile art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Reieșind din textul recursului, recurentul invocă că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, temeiuri ce se regăsesc în pct.6) și 12) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală. Examinând recursul prin prisma materialelor cauzei, Colegiul penal constată că acesta urmează a fi admis în partea stabilirii pedepsei și acțiunii civile privind încasarea prejudiciului moral, în rest, dispozițiile deciziei recurate fiind legale și întemeiate, reieșind din următoarele. Recurentul în recurs a indicat că, instanța de apel eronat a considerat că semnele faptei prejudiciabile săvârșită de către el corespund semnelor componenței infracțiunii prevăzute la art.188 alin.(2) lit.b), d) și f) Cod penal. La acest capitol Colegiul penal reține că, instanța de apel, ținând cont de prevederile art.414 alin.(1), (2), (6) Cod de procedură penală, a audiat suplimentar inculpatul O.Gurian și partea vătămată C.Capațînă, a cercetat și verificat declarațiile martorilor M.Zderea, N.Marchevici, M.Voleanschi, V.Suhov, A.Stavenschi, cît și probele administrate în cauză, pe care le-a apreciat conform art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și corect a ajuns la concluzia privind vinovăția lui O.Gurian în comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit.b), d) și f) Cod penal, încadrarea juridică a acțiunilor acestuia fiind justă. Argumentele recurentului, precum că instanța de apel a apreciat arbitrar și eronat probele și circumstanțele cauzei, și incorect l-a condamnat în baza art.188 alin.(2) Cod penal, pe motiv că în acțiunile lui lipsesc elementele constitutive ale acestei infracțiuni - latura subiectivă și obiectivă, or, nu a fost probată intenția lui de a ataca partea vătămată cu scopul sustragerii bunului ce-i aparține, nu pot fi reținute. La acest capitol Colegiul menționează că, sub aspectul situației de ,,neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). Colegiul reiterează că, instanța de apel examinând complet și obiectiv probele administrate la dosar, corect și în deplină măsură a dat apreciere probelor și circumstanțelor cauzei, constatând dovedită fără echivoc vina inculpatului O.Gurian în săvârșirea infracțiunii incriminate, încadrarea juridică a acțiunilor acestuia fiind corectă. Conform textului deciziei, instanța de apel a conchis că vinovăția lui O.Gurian se dovedește prin cumulul de probe acumulate legal în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanțele de judecată sub aspectul pertinenței și concludenței, și anume, prin declarațiile inculpatului O.Gurian, care a declarat că la 20.04.2013 a fost telefonat de către A.Bobu, care i-a comunicat că este agresat de către 7-8 persoane, însă când a ajuns la locul de destinație, era doar o persoană care, fiind întrebat unde este cel ce l-a agresat pe A.Bobu, i- a condus până la apartamentul unde se afla C.Capațînă și, intrând împreună cu A.Bobu i-au aplicat acestuia mai multe lovituri, ultimul solicitând de la partea vătămată inelul; ale părții 6 vătămate C.Capațână, care a declarat că venind în ospeție la prietenul său, a auzit în apropiere strigăte și mergând într-acolo, l-a văzut pe un prieten de-al său care era aresat de către A.Bobu. Intervenind în conflict, a fost lovit în față cu un par de lemn, după care a mers în curtea blocului de unde a fost luat de către prietenul său și dus în apartamentul lui pentru a se spăla de sânge, iar în scurt timp au apărut O.Gurian și A.Bobu, care au intrat în apartament și i-au aplicat multiple lovituri, după care l-au scos în curtea casei, unde, din nou, i-au aplicat mai multe lovituri și i-a fost sustras de către A.Bobu inelul și banii; ale martorilor M.Voleanschi, care a declarat că l-a văzut pe A.Bobu cu o bucată de lemn în mână, iar partea vătămată era însângerat; V.Suhov, care a declarat că l-a văzut pe C.Capațînă cu urme de lovituri pe față, spunând că a fost bătut, l-a luat la el în apartament, unde în scurt timp au venit O.Gurian și A.Bobu și bruscându-l pe el au intrat în locuință, unde i-au aplicat mai multe lovituri lui C.Capațînă și declarațiile analogice ale martorilor M.Zdeara, A.Stavenschi; N.Marchevici care a declarat că a văzut cum A.Bobu l-a lovit pe C.Capațînă, dar nu a văzut ca cineva din ei să fie murdar de sânge, precum și nu a văzut ca cineva să se bată în fața blocului și să fie sustrase de la cineva bani și bunuri, și materiale cauzei - procesele-verbale de ridicare de la O.Gurian a inelului bărbătesc și de examinare a acestuia din 25.04.2013, rapoartele de expertiză medico-legală nr.1759 din 23.04.2013, nr.1166/D din 03.06.2013, efectuate în privința lui C.Capațînă, potrivit cărora acestuia i-au fost cauzate vătămare corporale medii. Probele nominalizate sunt indicate în decizia instanței de apel, fiind pertinente și concludente, coroborează între ele și nu prezintă temei de îndoială. Astfel, Colegiul penal constată că, în prezenta speță, au fost stabilite toate elementele componente ale infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit.b), d) și f) Cod penal, inclusiv vinovăția lui O.Gurian, după cum rezultă din decizia instanței de apel, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și și-a motivat concluziile prin cumulul de probe administrate în cauză, apreciate în mod obiectiv. Respectiv, contrar celor afirmate de recurent, fapta lui întrunește atât latura obiectivă, cât și cea subiectivă a infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) Cod penal, acest fapt fiind probat incontestabil prin probele enumerate și descrise supra, or, inculpatul împreună cu persoana în privința căruia procesul penal a fost încetat, au sustras deschis bunurile părții vătămate C.Capațînă, aplicându-i multiple lovituri periculoase pentru viața și sănătatea acestuia, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și prevăzând urmările lor prejudiciabile, însă dorindu-și în mod conștient survenirea acestora. Astfel, argumentele recurentului referitor la aprecierea probelor și circumstanțelor cauzei, nu pot fi reținute, deoarece aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de fond și nu pot constitui temei pentru recurs. Motivele invocate de recurent, precum că la judecarea apelului instanța de apel nu a ținut cont de faptul că inculpatul a fost indus în eroare de către avocatul M.Bordei care nu i-a explicat consecințele retragerii apelului nu este plauzibil, or cererea a fost formulată și înaintată în condițiile art.407 alin.(1) Cod de procedură penală și încetată procedura de apel în condițiile alin.(2) al aceluiași articol. Mai mult, instanța de recurs constată că în cadrul ședinței de judecată din 14.03.2017, a participat atât avocatul M.Bordei, cât și inculpatul O.Gurian, ultimul susținându-și poziția privind retragerea apelului, precizând totodată, că este de acord cu sentința (f.d.21, 22 v.3). Totodată, Colegiul penal constată că, deși instanța de apel corect a stabilit fapta inculpatului și just a încadrat-o în prevederile art.188 alin.(2) lit.b), d) și f) Cod penal, aceasta i-a aplicat pedeapsa de 8 ani și 6 luni închisoare și a admis acțiunea civilă încasând 7 de la inculpat în beneficiul părții vătămate prejudiciul moral în mărime de 100000 lei contrar normelor legale, creându-i o situație mai gravă. Astfel, potrivit sentinței primei instanțe O.Gurian a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.152 alin.(2) lit.d), art.187 alin.(2) lit.b), art.84 alin.(1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă definitivă de 5 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării ei pe un termen de probă de 1 an. Prin decizia instanței de apel din 23 martie 2016, O.Gurian a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.188 alin.(2) lit.b), d) și f) Cod penal la 8 ani închisoare, concomitent încasându-se de la O.Gurian în beneficiul părții vătămate C.Capațînă prejudiciul moral în mărime de 10000 lei. Hotărârea dată a fost contestată cu recurs ordinar doar de către avocatul D.Cazacu în numele inculpatului O.Gurian, care prin decizia instanței de recurs din 26 iulie 2016 a fost admis, casată decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, pe motiv că partea descriptivă nu cuprinde descrierea faptei de care inculpatul a fost recunoscut vinovat, fiind încălcate prevederile art.394 Cod de procedură penală. Instanța de apel rejudecând cauza, îndeplinind indicațiile instanței de recurs, a constatat fapta săvârșită de inculpat în baza art.188 alin.(2) lit.b), d), f) Cod penal, însă a individualizat pedeapsa contrar prevederilor art.436 Cod de procedură penală, care stipulează că la rejudecarea cauzei este interzisă aplicarea unei pedepse mai aspre sau aplicarea legii privind o infracțiune mai gravă decât numai dacă hotărârea inițială a fost casată în baza recursului declarat de procuror sau în interesul părții vătămate din motivul că pedeapsa fixată este prea blândă. Deci, după cum s-a menționat mai sus, decizia instanței de apel a fost casată la recursul ordinar declarat de partea apărării în numele inculpatului O.Gurian, astfel că la rejudecare, instanța de apel nu urma a-i aplica inculpatului o pedeapsă mai aspră decât cea anterioară. Tot din acest motiv, instanța de apel nu urma să intervină nici în partea prejudiciului moral încasat în beneficiul părții vătămate prin majorarea cuantumului acestuia, reieșind din faptul că decizia anterioară a instanței de apel nu a fost contestată nici de procuror și nici de partea vătămată, astfel prezumându-se că aceștia au fost de acord cu soluția adoptată anterior pe caz. Reținând circumstanțele expuse supra, Colegiul penal, la stabilirea măsurii de pedeapsă inculpatului O.Gurian, în conformitate cu prevederile art.61 și 75 Cod penal, ține seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, care face parte din categoria celor grave, de persoana inculpatului, care nu are antecedente penale și se caracterizează pozitiv, că circumstanțe atenuante și agravante nu au fost stabilite, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării acestuia și consideră că scopul pedepsei penale de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului, precum și de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor persoane, va putea fi atins doar prin izolarea lui de societate. Cu referire la încasarea prejudiciului moral în mărime de 100000 de lei, Colegiul penal consideră că instanța de apel, eronat a apreciat că suferințele fizice și psihice provocate lui C.Capațînă prin infracțiune justifică încasarea acestei sume. Potrivit art.219 alin.(1) și (4) Cod de procedură penală, acțiunea civilă în procesul penal se intentează prin depunerea unei cereri, adresate procurorului sau instanței de judecată, de către persoanele fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale sau morale nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu săvîrșirea acesteia. Conform art.1423 Cod civil, mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor 8 psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate. Instanța de recurs ține să enunțe că, unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă că îndemnizația trebuie să prezinte o justă despăgubire, iar cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel încât acesta să aibă efect compensatoriu, și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor, și nici venituri nejustificate pentru victimele daunelor Respectiv, ținând cont de suferințele fizice și psihice raportate la consecințele infracțiunii săvârșite de către O.Gurian față de partea vătămată C.Capațînă, Colegiul penal consideră că prejudiciul moral în mărime de 100000 lei, dispus spre încasare de către instanța de apel, este excesiv de mare, concluzie ce rezultă din practica judiciară privind aplicarea legislației referitor la încasarea despăgubirilor morale, cât și din faptul că prejudiciul moral parțial a fost recuperat prin însăși sentința de condamnare a inculpatului, acesta urmând a fi diminuat la 10000 lei. Potrivit art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs admite recursul, casează parțial sau total hotărârea atacată, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația inculpatului. În acest context, recursul ordinar declarat de către avocatul V.Crăciun în numele inculpatului se va admite, cu casarea parțială a deciziei instanței de apel în latura stabilirii pedepsei și în latura civilă privind încasarea prejudiciului moral, rejudecarea cauzei în această parte și pronunțarea unei noi hotărâri, iar în rest, dispozițiile hotărârii contestate se vor menține.

În conformitate cu prevederile art.434 și art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție DECIDE: Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Crăciun Veaceslav în numele inculpatului Gurian Oleg, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2017, în latura stabilirii pedepsei și în latura civilă privind încasarea prejudiciului moral, rejudecă cauza și pronunță în această parte o nouă hotărâre după cum urmează: Lui Gurian Oleg, recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit.b), d) și f) Cod penal i se stabilește pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip semiînchis. Termenul executării pedepsei inculpatului se calculează din 07 noiembrie 2017, cu deducerea din termenul pedepsei stabilite a duratei pedepsei executate de el de la 14 martie 2017 până la 06 noiembrie 2017, inclusiv. Acțiunea civilă în partea încasării prejudiciului moral se admite parțial și se încasează de la Gurian Oleg în beneficiul lui Capațînă Cristin cu titlu de prejudiciu moral 10000 (zece mii) lei, în rest se respinge. Celelalte dispoziții ale hotărârii contestate se mențin. Decizia este irevocabilă, pronunțarea integrală la 05 decembrie 2017. 9 Președinte Elena Covalenco Judecători Nadejda Toma Vladimir Timofti Svetlana Filincova Dumitru Mardari 10