1ra-1536/2017 — Art. 171 alin. 2 lit. c CP

1ra-1536/2017 — Art. 171 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1536/2017

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

22 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

președinte: Ursache Petru

judecători: Toma Nadejda, Alerguș Constantin, Timofti Vladimir și Țurcan

Anatolie,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de

procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Lisnic Elena, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 14 iunie 2017,

în cauza penală privindu-i pe

Mihăilă Ghenadie XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în mun.

XXXXX;

Ceban Oleg XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în mun. XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 02.06.2015 – 28.02.2017;

Instanța de apel: 05.04.2017 – 14.06.2017;

Instanța de recurs: 29.08.2017 – 22.12.2017;

A C O N S T A T AT :

Ghenadie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 171 alin. (2) lit. c) Cod penal, și în baza acestei legi i-a fost stabilită pedeapsa

de 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată

condiționat pe un termen de probă de 5 ani.

Ceban Oleg a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 171 alin. (2) lit. c) Cod penal, și în baza acestei legi i-a fost stabilită pedeapsa

de 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată

condiționat pe un termen de probă de 5 ani.

1

Prin aceiași sentință au fost condamnați Bucil (Avramenco) Ghenadie,

Mihăilă Nicolae, iar în privința lui Tambur Vitalii procesul penal a fost încetat în

legătură cu împăcarea părților, însă în privința acestora hotărârile nu se

contestă.

Ghenadie la 14 octombrie 2014, aproximativ la ora 00.05, împreună cu minorul

XXXXX a.n. XXXXX, cu prietenii săi Bucil (Avramenco) Ghenadie, Mihailă Nicolae

și Ceban Oleg, prin înțelegere prealabilă, urmărind scopul satisfacerii poftei

sexuale, au mers în fâșia forestieră din apropierea casei nr. 120/2 din str.

Bulgară, mun. Bălți în căutarea cunoscutei lor XXXXX.

Ulterior, găsind-o pe ultima acolo, continuându-și acțiunile criminale, în

scopul atingerii intenției de a-și satisface pofta sexuală, au luat-o și au condus-o

într-o colibă amplasată pe malul râului „Răut” în apropierea str. Dovator,

mun. Bălți, unde aplicând forța fizică și psihică, au impus-o pe cet.

XXXXX să se dezbrace de haine, după care au întreținut pe rând câte un raport

sexual în formă normală, contrar voinței acesteia.

Inculpatul Ceban Oleg la 14 octombrie 2014, aproximativ la ora 00.05,

împreună cu minorul Tambur Vitalii a. n. 03 mai 1997, cu prietenii săi Mihailă

Ghenadie, Mihailă Nicolae și Bucil (Avramenco) Ghenadie, prin înțelegere

prealabilă, urmărind scopul satisfacerii poftei sexuale, au mers în fâșia forestieră

din apropierea casei nr. 120/2 din str. Bulgară, mun. Bălți în căutarea cunoscutei

lor XXXXX.

Ulterior, găsind-o pe ultima acolo, continuându-și acțiunile criminale, în

scopul atingerii intenției de a-și satisface pofta sexuală, au luat-o și au condus-o

într-o colibă amplasată pe malul râului „Răut” în apropierea str. Dovator,

mun. Bălți, unde aplicând forța fizică și psihică, au impus-o pe

cet. XXXXX să se dezbrace de haine, după care au întreținut pe rând câte un

raport sexual în formă normală, contrar voinței acesteia.

acestei, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care lui Mihăilă Ghenadie și

Ceban Oleg să le fie stabilită pedeapsa de 5 ani închisoare pentru fiecare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, invocând următoarele

argumente:

- sentința adoptată este prea blândă, în latura aplicării față de inculpați a

prevederilor art. 90 Cod penal, reieșind din personalitatea acestora, faptei

ilegale și rezonanța crimei comise, precum și faptul că aceștia au comis o

infracțiune gravă, fapt care face imposibilitatea corijării lor pe o altă cale decât

fiindu-i aplicată o pedeapsa privativă de liberate. Mai mult ca atât, inculpatul

Mihailă Ghenadie anterior nu o singură dată a fost atras la răspundere penală,

fapt care urma să fie luat în considerație de instanța de judecată;

- instanța de fond la stabilirea pedepsei condiționate nu a argumentat

motivele aplicării față de inculpați a prevederilor art. 90 Cod penal, soluție care

este greșită și nu corespunde scopului pedepsei penale de corectare și

reeducare a inculpaților;

2

- inculpații au recunoscut vina în comiterea infracțiunii separat și nu prin

înțelegere prealabilă, pe când din probele cercetate în cadrul ședințelor de

judecată s-a adeverit intenția unică a tuturor inculpaților la comiterea crimei în

participație simplă, fapt confirmat și de partea vătămată. E de remarcat faptul,

că recunoscând vina în comiterea crimei, inculpații totuși nu au conștientizat

până la capăt urmările prejudiciabile ale faptei comise în coparticipație și în

continuare declarau că fiecare din ei aveau o intenție separată la comiterea

crimei. Astfel, pedeapsa aplicată față de inculpații Mihăilă Ghenadie și Ceban

Oleg este vădit neproporțională celor comise de către aceștia și urmările

produse, cu abatere de la criteriile generale de individualizare a pedepsei,

prevăzute de art. 75 Cod penal.

fost respins ca nefondat apelul declarat de procuror, cu menținerea sentinței

fără modificări.

examinarea cauzei respective s-a dat eficiență prevederilor art. 93-101, 26-27

Cod de procedură penală, instanța a cercetat cauza sub toate aspectele, a dat

apreciere probelor prezentate prin prisma pertinenței, concludenții, coroborării

lor, și în baza probelor acumulate corect a reținut starea de fapt și de drept în

cauză, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpaților Mihăilă

Ghenadie și Ceban Oleg pe art. 171 alin. (2) lit. c) Cod penal, fapt ce nu se

contestă de părți, apelul fiind declarat în privința pedepsei aplicate inculpaților

nominalizați.

Totodată, instanța de apel a reținut că instanța de fond la stabilirea

pedepsei inculpaților Mihăilă Ghenadie și Ceban Oleg s-a condus de prevederile

art. 61 Cod penal, la fel și de criteriile generale de individualizare a pedepsei

prevăzute de art. art. 7 și 75 Cod penal, de circumstanțele cauzei. Pedeapsa a

fost numită în limitele sancțiunii art. 171 alin. (2) lit. c) Cod penal și care este

adecvată celor comise, care se racorda la toate circumstanțele stabilite, și își va

atinge scopurile puse de pedeapsa penală.

A mai specificat instanța de apel că instanța de fond legal și întemeiat a

statuat, că nu este rațional ca inculpații Mihăilă Ghenadie și Ceban Oleg să

execute pedeapsa cu închisoare stabilită, dispunând în baza art. 90 Cod penal,

suspendarea condiționată a executării pedepsei. Impedimente legale pentru

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal nu sunt. Pedeapsa întru totul

corespunde rigorilor legale și temei pentru aplicarea unei pedepse mai grave nu

sunt.

Instanța de apel a concluzionat că în speța dedusă judecății sunt prezente

suficiente temeiuri, pentru ca în conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal

de a suspenda condiționat executarea pedepsei cu închisoare în privința lui

Mihăilă Ghenadie și Ceban Oleg. Instanța de fond le-a stabilit ultimilor un

termen suficient, în limitele legii, pentru aflare sub supravegherea organelor ce

pun sentința în executare. O asemenea pedeapsă va contribui la corectarea

condamnaților, precum și la prevenirea săvârșirii de către ei a altor acțiuni

3

infracționale sau de alt ordin, dânșii fiind sub supravegherea organelor care pun

în executare sentința și sub pericolul de a executa pedeapsa cu închisoare

stabilită în caz dacă vor mai admite acțiuni ce sunt incompatibile cu ordinea

stabilită de lege.

Instanța de apel a indicat, că în calitate de temei pentru suspendarea

condițională a executării pedepsei cu închisoarea este și personalitatea

inculpaților, Ceban Oleg anterior nu a fost condamnat, iar Mihăilă Ghenadie

anterior a fost condamnat, dar antecedentul penal este stins. Astfel, este

neîntemeiate argumentele apelului, precum că Mihăilă Ghenadie nu o singură

dată a fost condamnat, or, în ședința instanței de apel ultimul a confirmat, că a

fost condamnat o singură dată pentru furt și antecedentul penal este stins.

Instanța de apel a considerat, că prima instanță a ținut cont și de atitudinea

părții vătămate, care a solicitat încetarea procesului penal din motiv că s-a

împăcat cu inculpații și nu are pretenții față de ei, totodată partea vătămată nu a

contestat sentința.

De asemenea instanța de apel a respins argumentele apelantului de

agravare a pedepsei inculpaților Mihăilă Ghenadie și Ceban Oleg și a considerat

că prima instanță corect a ajuns la concluzia, că reeducarea și corectarea

inculpaților poate avea loc fără izolarea lor de societate, argumentele expuse în

apel fiind nejustificate, iar careva temeiuri care ar pune la îndoială faptul, că

inculpații Mihăilă Ghenadie și Ceban Oleg nu pot fi corectați în ordinea

prevăzută de art. 90 Cod penal, nu s-au stabilit, ținându-se cont în special și de

opinia părții vătămate.

Astfel, reieșind din circumstanțele indicate mai sus, instanța de apel a

considerat, că pedeapsa stabilită lui Mihăilă Ghenadie și Ceban Oleg de prima

instanță corespunde prevederilor art. 7, 61, 75 și 90 Cod penal, fiind motivată,

individualizată și aplicată în limitele prevăzute de lege, hotărârea primei

instanțe și în această parte fiind legală și întemeiată.

declară recurs ordinar procurorul.

În motivarea recursului, invocând temeiul de drept prevăzut la pct. 6) și

10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, procurorul a indicat următoarele

argumente:

- pedeapsa stabilită inculpaților este prea blândă în coraport cu

personalitatea acestora, gravitatea faptei comise și rezonanța acesteia în

societate;

- inculpatul Mihăilă Ghenadie, nefiind la prima abatere de la lege, nu și-a

făcut concluziile de rigoare și din nou a comis o infracțiune.

motivele invocate, Colegiul lărgit consideră că recursul urmează a fi respins, din

următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul

4

normei vizate.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate.

Potrivit conținutului recursului, recurentul invocă temei de drept pct. 6) și

10), alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede, că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel atunci când: hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale.

Analizând motivele invocate în recursul ordinar, în raport cu soluția

adoptată de către instanța de apel, precum și din analiza materialelor cauzei,

instanța de recurs conchide că în speță, nu se constată erori de drept, ce se

încadrează în cele prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură

penală.

Colegiul lărgit menționează că potrivit practicii judiciare constante, erorile

de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau

substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Analizând decizia instanței de apel, în raport cu argumentele recursului

declarat de procuror, privind aplicarea inculpaților a unei pedepse prea blânde,

instanța de recurs subliniază că potrivit art. 7 Cod penal, la aplicarea legii penale

se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de

persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea penală.

Reieșind din prevederile art. 61, 75 alin. (1) Cod penal, instanța de recurs

atestă că pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de

corectare și reeducare a condamnatului și se aplică persoanelor care au săvârșit

infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, având drept scop

restabilirea echității sociale și corectarea acestuia. Persoanei recunoscute

vinovată de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în

limitele fixate în Partea Specială și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

Generale a Codului penal.

Astfel, instanța de recurs reține că persoanei declarate vinovate trebuie să i

se aplice o pedeapsă, echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată. În același rând, după caz, instanța este în drept să

aplice și prevederile Părții generale a Codului penal. În cazul săvârșirii unei

infracțiuni, instanța de judecată este singură în măsură să individualizeze

pedeapsa inculpatului care a comis infracțiunea, având deplina libertate în acest

sens.

Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de judecată,

într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu

periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: -

5

împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; -

starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; - natura și gravitatea

rezultatului produs or a altor consecințe ale infracțiunii; - motivul săvârșirii

infracțiunii și scopul urmărit; - natura și frecvența infracțiunilor care constituie

antecedentele penale ale infractorului; - conduita după săvârșirea faptei și în

cursul procesului penal; - nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația

familială și socială etc.

Criteriile generale de individualizare a pedepsei pot fi definite ca fiind acele

reguli, principii, prevăzute în Codul penal, de care instanța de judecată trebuie să

țină cont la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei în cadrul

individualizării acesteia.

Reieșind din prevederile legale menționate supra, instanța de recurs

conchide că inculpaților Mihailă Ghenadie și Ceban Oleg le-a fost stabilită

pedeapsa în limita prevăzută de sancțiunile art. 171 alin. (2) lit. c) Cod penal,

fiindu-le aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, iar

în baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate inculpaților a fost

suspendată condiționat pentru o perioadă de probațiune de 5 ani.

Or, instanțele ierarhic inferioare au stabilit că, Mihailă Ghenadie anterior a

fost în conflict cu legea penală, însă nu a fost judecat, deoarece procesul în

privința sa a fost încetat la faza de urmărire penală din motivul retragerii

plângerii de către partea vătămată, nu este angajat în câmpul muncii, iar Ceban

Oleg anterior nu a fost judecat și la fel, nu este angajat în câmpul muncii.

Astfel, instanțele ierarhic inferioare corect au stabilit că, având în vedere

atitudinea inculpaților în cursul procesului penal, ținând cont de circumstanțele

pricinii și personalitatea celor vinovați, luând în considerație că anterior nu au

fost judecați, întemeiat au ajuns la concluzia că scopul pedepsei poate fi atins

fără executarea reală a pedepsei închisorii stabilite prin sentință, constatând că

sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 90 Cod penal.

Așadar, instanța de recurs constată că, pedeapsa individualizată de către

prima instanță și menținută de către instanța de apel, corespunde principiului

proporționalității și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, și va duce la

restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor

persoane.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul lărgit a ajuns la concluzia că,

temeiurile invocate de recurent, nu și-au găsit confirmare la examinarea

recursului. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin

urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, deoarece la judecarea cauzei

în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de

art. 414-419 Cod de procedură penală, considerente din care Colegiul lărgit

conchide că, recursul ordinar declarat de procuror, urmează a fi respins ca

inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

procedură penală, Colegiul lărgit,

6

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar, declarat de către procurorul în

Procuratura de Circumscripție Bălți, Lisnic Elena, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 14 iunie 2017, în cauza penală privindu-i pe

Mihăilă Ghenadie XXXXX și Ceban Oleg XXXXX, cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 ianuarie 2018.

Președinte Ursache Petru

Judecători Toma Nadejda

Alerguș Constantin

Timofti Vladimir

Țurcan Anatolie

7