1ra-635/2016 — art. 191 alin.5, art. 332 alin. 1 CP

1ra-635/2016 — art. 191 alin.5, art. 332 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul 1ra-635/2016

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

05 iulie 2016 mun.Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecătorii – Constantin Alerguș, Ion Guzun, Elena Covalenco, Iurie Diaconu,

a judecat, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de avocatul

Staruș Denis în numele inculpatului Gheorghiu Serghei, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 10 decembrie 2014 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 octombrie 2015, în

cauza penală în privința lui

Gheorghiu Serghei Vladimir,

născut la 21 decembrie 1972, originar și domiciliat pînă la reținere în

mun. Chișinău, str.L. Deleanu, nr. 1, ap. 208.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

ordinar).

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură penală

legal executată.

C O N S T A T Ă:

Gheorghiu Serghei a fost condamnat în baza art.191 alin. (5) Cod penal, la 8 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Procesul penal în privința lui Gheorghiu Serghei în baza art. 361 alin. (1)

Cod penal, a fost încetat din motivul intervenirii termenului prescripției tragerii

la răspundere penală prevăzut la art. 60 Cod penal.

S-a dispus încasarea din contul inculpatului în beneficiul SRL „Arboris-

Com” prejudiciul material în sumă de 143 913,87 lei.

Serghei fiind angajat în calitate de manager la SRL „Arboris-Com” în perioada

2006-2010 urmărind scopul falsificării, deținerii și folosirii documentelor oficiale

false, precum și a ștampilei false a întreprinderii date, a folosit o ștampilă cu

1

carcasă metalică, pe care a utilizat-o într-o cerere cu antetul vechi al

întreprinderii, semnînd din numele directorului - Felix Grincu și în luna

octombrie 2010 a prezentat-o la SA ”Orange” trecînd astfel nr. de telefon SIM

069195937 din proprietatea întreprinderii SRL „Arboris-Com” în proprietatea sa,

cauzînd prin acțiunile sale daune de imagine al întreprinderii nominalizate.

Tot Gherciu Serghei, activînd în funcția de manager la SRL „Arboris Com”,

în atribuțiile căruia conform contractului individual de muncă nr. 4 din

02.02.2007 era de a primi comenzile, încasarea banilor, inclusiv a avansului

pentru comenzi, avînd scopul însușirii ilicite a bunurilor altei persoane

încredințate în administrarea sa, folosind intenționat situația de serviciu, pe

parcursul anului 2010 a încheiat contracte de prestare a serviciilor nr. 1, 18, 75,

87, 116, 119, 121, 123, în baza cărora a încasat sume de bani (avans) și a eliberat

facturi fiscale, ulterior a doua parte a banilor transmiși de clienți i-a însușit,

cauzînd întreprinderii nominalizate conform raportului de expertiză financiar-

contabilă nr. 287 din 15.11.2012, o daună materială în proporții deosebit de mari,

în sumă de 143 913, 87 lei.

inculpatul și avocatul acestuia Constantinov V., care au solicitat:

- acuzatorul de stat, casarea parțială a sentinței cu pronunțarea unei noi

hotărîri potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță și condamnarea lui

Gheorghiu Serghei în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, la 13 ani închisoare.

În argumentarea soluției solicitate acuzatorul de stat a invocat că instanța

de fond greșit a ajuns la concluzia că corectarea inculpatului poate fi atinsă prin

stabilirea pedepsei minime prevăzută de sancțiunea normei penale în baza căreia

acesta a fost condamnat, fără a ține cont de faptul că inculpatul anterior de mai

multe ori a fost atras la răspundere penală, precum și nu s-a luat în considerație

gravitatea infracțiunii săvîrșite, în speță nefiind stabilită nici o circumstanță

atenuantă, astfel că sancțiunea stabilită nu va contribui la realizarea scopului

pedepsei penale.

- inculpatul și avocatul acesteia Constantinov V., casarea sentinței cu

pronunțarea unei hotărîri de achitare, pe motiv că la materialele cauzei nu au

fost administrate probe, care ar demonstra comiterea de către Gheorghiu S. a

infracțiunii de delapidare.

2

În motivarea apelului declarat apelanții au invocat următoarele:

- argumentarea sentinței este contrară materialelor cauzei, or instanța a

constatat că inculpatul a însușit banii transmiși de clienți cu titlu de ”avans”, însă

prin rechizitoriu lui Gheorghiu S. i-a fost incriminat însușirea sumelor primite la

finisarea executării comenzilor, concluzie care rezultă și din raportul de

expertiză nr. 287 din 15.11.2012, or sumele încasate în calitate de avans și cele

achitate la finisarea comenzilor sunt absolut diferite;

- instanța nu a dat nici o apreciere faptului că comenzile au fost executate în

primăvara anului 2011 și clienții au achitat a doua parte a sumei pentru lucrul

efectuat după executarea integrală a comenzilor, astfel că inculpatul nici nu a fost

în stare să însușească banii primiți or acesta a fost concediat în decembrie 2010,

fapt care rezultă din declarațiile martorilor Ceațchi V., Goleahovschi T. și

Poparcea V.;

- conform evidenței contabile sumele încasate de la Preida S. și Poparcea V.

în baza contractelor nr. 87, 119 și 121 au fost înregistrate ca datorii, pe cînd

martorii cercetați au declarat că banii pentru comenzi au fost achitați în

contabilitate;

- declarațiile martorului Chiosa E. - care era unica persoană responsabilă

pentru evidența contabilă, urmează a fi apreciate critic, deoarece acestea sunt

orientate spre ascunderea adevărului de primire a banilor în contabilitate, care

prin falsificarea documentelor contabile au fost înregistrate ca datorii;

- instanța a lăsat fără careva apreciere declarațiile martorilor apărării care

au declarat că în realitate comenzile au fost executate în anul 2011, iar banii i-au

achitat în contabilitate, fapt ce se confirmă prin dispozițiile de plată nr. 21,29 și

nr. 106.

02 octombrie 2015, apelurile declarate au fost respinse ca nefondate și menținută

fără modificări sentința contestată.

Curtea de Apel a constatat că probele cercetate confirmă vinovăția

inculpatului în săvîrșirea infracțiunii incriminate, iar suma de 143 914 lei

formează datoria lui Gheorghiu S. față de SRL ”Arboris Com”, aceasta fiind

confirmată prin actele contabile ale întreprinderii, care au fost reflectate și în

actul privind rezultatele reviziei tematice a activității economico - financiare din

3

29.12.2011 și în raportul de expertiză nr. 287 din 15.11.2011.

În continuare, instanța de apel a relevat că din actele cauzei și declarațiile

martorilor rezultă că contractele nr. 118, 116, 123, 121, 119, 87, 75 au fost semnate

de către inculpat și dînsul era responsabil pentru toate achitările care urmau a fi

efectuate.

Totodată, Colegiul penal a menționat că în speță nu a fost stabilit careva

temei pentru înăsprirea pedepsei numite prin sentința instanței de fond, aceasta

fiind echitabilă în raport cu fapta comisă și suficientă pentru atingerea scopului

pedepsei penale și reeducarea inculpatului.

Staruș Denis în numele inculpatului, care invocînd prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6), 8) Cod de procedură penală, solicită, casarea acestora cu pronunțarea

unei hotărîri de achitare pe epizodul privind delapidarea averii străine, pe

motiv că faptele incriminate nu au fost comise de inculpat, și încetarea

procesului penal pe capătul de învinuire în baza art. 361 alin. (1) Cod penal.

În argumentarea soluției solicitate recurentul a invocat că instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra argumentelor invocate în apel de apărare și anume:

- inculpatul fiind concediat de la SRL „Arboris Com” la 24.12.2010, nu a

putut primi a doua parte de bani de la clienți în sumă de 143913,87 lei, deoarece

comenzile conform contractelor încheiate au fost executate cu întîrziere abia în

anul 2011, astfel că clienții au achitat a doua parte din sumă la primirea comenzii

în contabilitate;

- în speță cu certitudine s-a stabilit că suma de 65865 lei încasată de la

Preida S. în baza contractului nr. 87, incriminată ca fiind sustrasă de către

inculpat, a fost achitată de client integral în contabilitatea SRL „Arboris-Com”

fapt confirmat prin chitanțele din 12 și 20 aprilie 2011 (f.d.166-167, vol. II);

- din materialele cauzei s-a constatat, că suma de 1572,59 Euro, incriminată

ca fiind sustrasă de inculpat în baza contractelor nr. 119 și 121 din 14 și respectiv

19 octombrie 2010, la fel a fost achitată de beneficiarul Poparcea V. în

contabilitate, fapt confirmat prin ordinul de încasare nr. 181 și chitanța nr. 106

din 08.08.2011 (f.d.46, vol. IV);

- raportul de expertiză nr. 287 din 15.11.2012 care a fost pus la baza

hotărîrilor de condamnare nu conține date concrete și anume: cînd au fost

4

calculate neajunsurile și la ce curs, la cel din 2010 sau la cel din 2011, or cursul

valutar pentru luna decembrie 2010 cînd inculpatul activa la SRL „Arboris

Com” era de 15,83 lei pentru 1 Euro, iar la 31.07.2011 cursul deja constituia 16,30

lei pentru 1 Euro. Astfel, expertul nu a indicat în raportul de expertiză la ce curs

de referință a calculat prejudiciul material adus întreprinderii;

- inculpatul a fost eliberat din funcție la 24.12.2010, iar în raportul de

expertiză nr. 287 din 15.11.2012 se indică ”conform datelor de evidență contabilă

la 31.07.2011 datoria celor 6 clienți pe toate cele 7 contracte constituie 143 913,87

lei”, astfel nefiind estimat presupusul prejudiciu adus întreprinderii de către

inculpat conform cursului valutar oficial la data de 24.12.2010 - data cînd acesta

a fost concediat;

Învinuirea înaintată prin rechizitoriu este vagă, neclară și imprecisă, astfel

că prin judecarea unei cauze pregătite incomplet de partea acuzării lui Gheorgiu

S. i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil garantat atît de legislația

națională cît și de Convenția Europeană pentru Apărarea drepturilor Omului;

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor

ordinare declarate de avocatul Staruș D. în numele inculpatului, indicînd că

recurentul contrar prevederilor art. 430 Cod de procedură penală, nu a indicat în

recursul declarat temeiurile de drept prevăzute la art. 427 Cod de procedură

penală, și nu a specificat care este problema de drept comisă de instanță, care ar

duce la casarea hotărîrii. Astfel, recurentul solicită reaprecierea probelor

considerînd că acestea nu au fost administrate în raport cu prevederile art. 101

Cod de procedură penală.

7.1. Referință asupra recursurilor declarate a depus și avocatul Burlacu S.

în numele SRL „Arboris-Com”, care a solicitat respingerea recursurilor ca fiind

inadmisibile, argumentînd că motivele invocate sunt neîntemeiate și declarative,

iar decizia contestată este legală și întemeiată.

motivele invocate, Colegiul penal consideră că acestea urmează a fi admise din

următoarele considerente.

Conform prevederilor art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor

5

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi

prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de

instanța de fond prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul

verbal. Verificarea probelor constă în analiza probelor administrate, coroborarea

lor cu alte probe, administrarea de noi probe și verificarea sursei din care provin.

Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

în apel, iar nepronunțarea instanței asupra tuturor motivelor invocate echivalează

cu nerezolvarea fondului apelului.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărîrile

pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atît în fapt, cît

și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite

instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărîrii pronunțate cu

legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărîrii, dar și

motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv

de casare.

Verificînd legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit reține că temeirile prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6 Cod de procedură

penală - instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărîrea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, invocate de recurent și-au

găsit confirmarea în cauza dată.

Astfel, avocatul Constantinov V. în apelul declarat, invocînd nevinovăția

inculpatului în cele incriminate, s-a referit la un șir de argumente, prin care și-a

motivat dezacordul cu sentința pronunțată de prima instanță. Instanța de apel, în

decizia adoptată a indicat că, în baza probelor examinate de prima instanță ajunge

la concluzia că apelul este nefondat și urmează a fi respins, cu menținerea sentinței

ca fiind legală și întemeiată, fiind bazată pe probe concludente și pertinente, just

analizate prin prisma art.101 Cod de procedură penală.

Analizînd decizia instanței de apel în raport cu motivele invocate de apărare

în textul apelului, Colegiul lărgit constată, că deși instanța de apel a menționat în

textul deciziei argumentele invocate de apărare, însă în partea motivată contrar

prevederilor art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală, nu s-a pronunțat asupra

acestora.

Astfel, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra următoarelor argumente:

6

”- comenzile au fost executate în primăvara anului 2011 și clienții au achitat a doua

parte a sumei pentru lucrul efectuat după executarea acestora, astfel că inculpatul nici

nu a fost în stare să însușească banii primiți, or acesta a fost concediat în decembrie 2010,

- martorii Poparcea, Ciaițchi și Goleahovschi au declarat că banii pentru comenzi au

fost achitați în contabilitate, însă aceste plăți nu au fost reflectate în actele contabile fiind

înregistrate ca datorii de la clienți;

-instanța a lăsat fără careva apreciere declarațiile martorilor apărării și contrar

actului de învinuire a conchis că inculpatul a însușit banii care au fost transmiși cu titlu

de avans de către clienți SRL „Arboris-Com” pentru comenzile efectuate;

-prin dispozițiile de plată nr. 21, 29, 106 eliberate de către contabilitatea „Arboris

Com” se confirmă că circa 100 000 lei care figurează în raportul de expertiză ca

prejudiciu cauzat SRL „Arboris-Com”, au fost achitați de beneficiari direct în

contabilitatea întreprinderii”

Tot aici, Colegiul mai menționează că, instanța de apel urma să cerceteze

amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze conform

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală fiecare probă din punct de vedere

al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze

admiterea sau respingerea probelor respective (art. 394 alin. (1) pct. 2 Cod de

procedură penală). Contrar acestor stricte prevederi legale, instanța de apel

superficial a cercetat probele, redînd conținutul declarațiilor martorilor și a

probelor scrise, însă nu a menționat care fapte concrete confirmă acestea, nefiind

apreciate, admise sau respinse, cu argumentarea concluziei sale.

La fel, instanța de recurs reține că Curtea de apel a omis să se pronunțe în

decizia adoptată asupra dispozițiilor de plată nr. 21 și 29 eliberate pe numele

lui Preida S. și nr. 106 eliberată pe numele martorului Poparcea V. (f.d.166-167,

192, vol. 2), acestea nu numai că nu au fost analizate în coroborare cu alte probe,

dar în general au fost ignorate, nefiind reflectate (indicate) în textul deciziei, pe

cînd apărarea în apelul declarat a invocat, că prin aceste dispoziții se confirmă,

că circa 100 000 lei, din suma ce figurează în raportul de expertiză ca fiind

prejudiciu, au fost încasate și trebuiau să fie reflectate în actele contabile.

Deci, Colegiul lărgit concluzionează, că instanța de apel selectiv a grupat

probele pe caz, unele fiind doar redate în decizie (declarațiile părții vătămate,

7

martorilor Chiosea E., Grincu O., Chiriac S., Ceban A., Ceaețchi M., Carauș Z.,

Goleahovschi T., Poparcea V., Boșcaneanu A., Vladicescu V., raportul de constatere

tehnico-științific nr. 53 din 26.01.2014; raportul de expertiză tehnică a actelor nr. 411

din 17.08.2012; actul privind rezultatele expertizei tematice de a activității economice ;

raportul de expertiză financiar – contabilă nr. 287 din 15.11.2012), fără a menționa

care fapte concrete confirmă acestea, nefiind apreciate, admise sau respinse, cu

argumentarea concluziei sale, iar celelalte fiind integral ignorate, neanalizate și

neapreciate (dispozițiile de plată nr. 21, 29, 106).

În astfel de circumstanțe, instanța de recurs constată că, instanța de apel,

necercetînd și neverificînd toate probele din dosar, nu s-a pronunțat asupra

acestora, și nu le-a apreciat în ansamblu prin prisma coroborării lor.

Prin urmare, Colegiul conchide că, prin nepronunțarea asupra tuturor

motivelor invocate în apel de către avocatul Constantinov V.,și prin adoptarea

unei decizii nemotivate, care nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

instanța de apel a încălcat dreptul inculpatului la apărare și dreptul la judecare în

mod echitabil.

Erorile menționate sînt erori de drept procedural și se încadrează în art.427

alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, deoarece se referă la procedura de

motivare a soluției instanței de apel și se consideră temei de recurs.

Potrivit art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, în cazul în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs, ea casează

hotărîrea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel.

Circumstanțele expuse atestă că, instanța de apel a comis erori de drept care

nu pot fi corectate de instanța de recurs, recursul fiind întemeiat, impunîndu-se

casarea deciziei atacate și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

În procesul judecării cauzei instanța de apel urmează să înlăture erorile

menționate, să țină cont de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a

soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală,

să verifice legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor adunate pe

parcursul urmăririi penale și administrate în instanța de judecată, inclusiv să se

expună asupra tuturor motivelor invocate în apel, să aprecieze toate probele în

ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor și în dependență de situația

constatată să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, care să corespundă și

8

prevederilor art.417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

Admite recursurile ordinare declarate de avocatul Staruș Denis în numele

inculpatului Gheorghiu Serghei, casează total decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 02 octombrie 2015, în cauza penală în privința lui

Gheorghiu Serghei Vladimir și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași

instanță, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac, pronunțată integral la 02 august

2016.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecătorii Constantin Alerguș

Ion Guzun

Elena Covalenco

Iurie Diaconu

9