1ra-140/16 — Art.313 CPP

Prima instanță: 06.03.2015 - 19.05.2015,

Instanța de recurs: 28.09.2015 - 09.02.2016. Asupra recursului în cauză în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție CONSTATĂ : 1. La 04 martie 2015, Simionov Anatolii, condamnat prin sentința Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău din 04 iulie 2012, în baza art.171 alin.(2) lit.b) Cod penal la 5 ani închisoare, a depus plîngere, în corespundere cu prevederile art.313 Cod de procedură penală, la Judecătoria Botanica, mun.Chișinău, prin care a solicitat deschiderea procedurii de revizuire a procesului penal, invocînd că instanța a ignorat faptul că partea vătămată O.Sercel a dat declarații false, care vin în contrazicție cu materialul probator adminstrat de organul de urmărire penală; nu s-a luat în considerație că locul săvîrșirii infracțiuni nu corespunde cu declarațiile părții vătămate, care nu a putut fi deflorată de dînsul la vîrsta de 15 ani, dacă la vîrsta de 16 ani aceasta născuse un copil, iar declarațiile martorilor puse la baza soluției de condamnare urmau a fi apreciate critic, astfel considerînd că de către instanțe la examinarea cauzei au fost încălcate prevederile art.8 alin.(3), 19 alin.(3), 26 alin.(3), 24 alin.(4), 93 alin.(6), 94 alin.(9), 110 alin.(8), 275 alin.(1), 314 alin.(4), 317 alin.(2), 336, 337 alin.(1) Cod de procedură penală. 2. Prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău din 19 mai 2015, cererea lui Simionov Anatolii, depusă în baza art.313 Cod de procedură penală, a fost respinsă. Totodată i s-a explicat că cererea respectivă condamnatul A.Simionov o poate înainta procurorului de nivelul instanței care a judecat cauza în fond. În motivarea soluției instanța a indicat că, cererea condamnatului A.Simionov, prin care a solicitat deschiderea procedurii de revizuire a procesului penal urmează a fi respinsă, din motiv că acesta, contrar prevederilor art.460 Cod de procedură penală, a înaintat direct în instanța de judecată cererea sa, pe cînd aceasta urma să fie adresată procurorului de nivelul instanței care a judecat cauza în fond, pentru ca ultimul să cerceteze circumstanțele noi invocate de către A.Simionov, astfel concluzionînd că 1 instanța nu este competentă de a iniția revizuirea procesului penal în privința condamnatului A.Simionov.

Nefiind de acord cu încheierea dată, A.Simionov a declarat recurs, solicitînd casarea acesteia, deoarece instanța nu a examinat obiectiv cererea depusă de el și a adoptat o hotărîre contrar prevederilor art.12, 77 Cod penal, 94 alin.(1), (6), (8), 100 alin.(4), 114 alin.(8) Cod de procedură penală, în rest invocînd aceleași motive ca și la pct.1 al prezentei decizii.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2016, a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de Simionov Anatolii împotriva încheierii Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău din 19 mai 2015. Instanța de apel a menționat că, condamnatul înaintînd cererea de revizuire în prima instanță, nu a respectat prevederile art.458 – 460 Cod de procedură penală, astfel că nu a respectat procedura de deschidere a revizuirii, și anume că procedura de revizuire se deschide în baza cererii adresate procurorului de nivelul instanței care a judecat cauza în fond, pentru ca ultimul să cerceteze eventualele circumstanțe noi, invocate de către A.Simionov. Astfel, instanța de recurs a conchis că corect prima instanță a menționat faptul că nu este competentă de a iniția revizuirea procesului penal în privința condamnatului A.Simionov.

Hotărîrea menționată, în temeiul art.466 Cod de procedură penală, a devenit irevocabilă la data pronunțării.

În recursul în anulare declarat de condamnatul Simionov Anatolii se solicită casarea hotărîrii judecătorești și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie admisă cererea sa, pe motiv că instanțele nu au ținut cont de faptul că în cauză au apărut circumstanțe noi, care nu au fost cunoscute instanțelor în momentul examinării cauzei penale în fond, invocînd repetat aceleași motive ca și în instanțele de fond, descrise la pct.1, 3 a prezentei decizii.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Potrivit art.452 alin.(1) Cod de procedură penală, persoanele menționate la art.401 alin.(1) pct.2) și 3), precum și, în numele acestor persoane, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac. Însă, art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Prin urmare, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres că, pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărîrile judecătorești, prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărîrile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac. Din materialele cauzei se constată că, chestiunea care a fost examinată de către judecătorul de instrucție, se referă la cele reglementate de art.313 Cod de procedură penală, 2 ce țin de soluționarea plîngerilor împotriva actelor sau acțiunilor ilegale ale organului de urmărire penală sau alte organe care exercită activitatea specială de investigații. După cum s-a menționat mai sus, cu recurs în anulare pot fi atacate acele hotărîri judecătorești irevocabile care au trecut căile ordinare de atac - calea apelului sau/ș i recursului. În cazul în care, potrivit legii, o hotărîre judecătorească nu parcurge aceste căi consecutive de atac, inclusiv cea adoptată în temeiul prevederilor art.313 Cod de procedură penală, adică în legătură cu acțiunile și actele ilegale ale organului de urmărire penală și ale organului care exercită activitate specială de investigații, această hotărîre, deși a devenit irevocabilă, nu mai este pasibilă de drept de a fi contestată prin intermediul recursului în anulare. Rezultă că recursul în anulare de pe rol, în aspectul vizat, adică fiind declarat împotriva unei hotărîri judecătorești irevocabile, dar prin care nu a fost soluționat fondul cauzei penale, nu are suport legal. Totodată, instanța de recurs, ține să enunțe că prima instanță, cît și instanța de apel au explicat condamnatului A.Simionov, care este procedura revizuirii procesului penal, reieșind din prevderile art.460 alin.(1) Cod de procedură penală, explicîndu-i că cererea respectivă condamnatul A.Simionov o poate înainta procurorului de nivelul instanței care a judecat cauza în fond. Conform art.456 alin.(l), 432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Astfel, reieșind din circumstanțele indicate, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității recursului în anulare declarat de condamnatul A.Simionov, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art.432, 452, 456 Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție. DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Simionov Anatolii, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2016, în propria lui cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 20 iulie 2016. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Elena Covalenco Iurie Diaconu 3