1ra-708/2016 — art.264/1 alin.4 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.264/1 alin.4 CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.10 CPP
1ra-708/2016 — art.264/1 alin.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra-708/2016
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
14 iunie 2016 mun. Chișinău
Colegiul lărgit în următoarea componență:
președinte Ursache Petru
judecători Toma Nadejda
Nicolaev Ghenadie
Timofti Vladimir
Moraru Petru
judecînd, fără citarea părților la proces, recursul ordinar declarat de
procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Scutelnic Cătălin,
prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
20 noiembrie 2015, în cauza penală în privința lui
Rotari Tudor Pantelimon, născut la
24.11.1972, originar din s. Ohrincea,
r-nul Criuleni, domiciliat în s. Cruglic,
r-nul Criuleni.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 21.08.2015 – 30.09.2015;
Instanța de apel: 27.10.2015 – 20.11.2015;
Instanța de recurs: 15.02.2016 – 14.06.2016.
A C O N S T A T AT:
Prin sentința Judecătoriei Criuleni din 30 septembrie 2015, pronunțată pe
baza probelor administrate în faza de urmărire penală, prevăzută de art. 364/1
Cod de procedură penală, inculpatul Rotari Tudor Pantelimon a fost recunoscut
vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (4) Cod penal la 2 (doi) ani și 8 (opt)
luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea
de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 (patru) ani.
Termenul executării pedepsei, calculîndu-se din 30 septembrie 2015, cu
includerea în acest termen perioada aflării în stare de arest preventiv din
08 iulie 2015 pînă la 30 septembrie 2015.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut, că Rotari Tudor
Pantelimon la 08 iulie 2015, aproximativ la ora 17:15, fiind în stare de ebrietate
cu grad avansat, conducând automobilul de model „Opel Astra” cu numărul de
1
înmatriculare CR AQ 752, pe drumul central din satul Cruglic, raionul Criuleni,
intenționat încălcând cerințele pct. 3 al Regulamentului circulației rutiere aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, care prevede că participanții
la trafic care circulă pe drumurile publice sunt obligați să se conformeze
Regulamentului vizat, mijloacelor de semnalizare rutieră și semnalelor folosite în
circulație și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudiciu altor participanți la trafic,
să nu-i expună pericolului, pct. 14 lit. a) al Regulamentului nominalizat, care
prevede că conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare
de ebrietate și pct. 45 lit. a), b), c), d), e), pct. 2, fără a ține permanent seama de
starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, de dexteritatea în
conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, de starea tehnică a
vehiculului și particularitățile încărcăturii, de condițiile și situația rutieră, precum
și de faptul că în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi
observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru
a nu pune în pericol siguranța traficului, neisprăvindu-se cu conducerea
automobilului din cauza vitezei excesive, a derapat pe partea opusă direcției de
deplasare pe banda de deplasare în sens opus, unde a tamponat pietonul
Andronic Parascovia Petru, după care ieșind pe trotuar a tamponat pietonii
Chiperi Galina Pavel și Mîrca Zinaida Anton.
În urma impactului Zinaidei Mîrca i-au fost provocate vătămări corporale
grave periculoase pentru viață sub formă de fractură deschisă bimaliolară a
gleznei drepte cu luxație laterală, plagă contuză în regiunea gambei și gleznei
drepte, Galinei Chiperi i-au fost provocate vătămări corporale grave periculoase
pentru viață sub formă de fractură deschisă a ambelor oase ale gambei drepte,
plăgi contuze ale genunchiului și plantei stângi, excoriații pe gamba stângă, iar
Parascoviei Andronic i-au fost provocate vătămări corporale grave, periculoase
pentru viață sub formă de traumă vertebrală-medulară închisă, hemoragia din
țesuturile moi ale gâtului, ruptura ligamentelor intervertebrale cervicale C2-C3,
hemoragia din măduva spinării, plaga de pe cap, față, hemoragia din țesuturile
moi ale capului, hemoragia subarahnoidiană, fractura humerusului drept,
excoriațiile de pe corp, membre, în urma cărora a survenit decesul acesteia,
vătămările corporale având legătură directă cu cauza decesului.
Acțiunile inculpatului Rotari Tudor Pantelimon au fost încadrate în baza
art. 264 alin. (4) Cod penal cu indicii calificativi: încălcarea regulilor de securitate
a circulației a mijloacelor de transport de către o persoana care conduce mijlocul
de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane, săvîrșită
în stare de ebrietate.
Sentința a fost atacată cu apeluri de către procuror, partea vătămată Mîrca
Zinaida și avocatul Brînză Alexei în numele inculpatului Rotari Tudor Pantelimon.
3.1. Procurorul a solicitat casarea parțială a sentinței, în partea stabilirii
pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Rotari
Tudor Pantelimon să fie recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de
art. 264 alin. (4) Cod penal și de a-i stabili o pedeapsă sub formă de 5 (cinci) ani
2
închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de
dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 (patru) ani.
În argumentarea apelului declarat acuzatorul de stat a invocat blîndețea
pedepsei stabilite inculpatului, considerînd că instanța de fond nu a ținut cont de
criteriile generale de individualizare a pedepsei, de faptul că infracțiunea de care
este învinuit Rotari Tudor prezintă o rezonanță sporită, dat fiind faptul că
inculpatul intenționat s-a urcat la volan în stare de ebrietate și, în rezultat, a
cauzat din imprudență decesul unei persoane, iar alte două persoane fiind
traumate, și respectiv, starea sănătății acestora este gravă pînă în momentul de
față.
În opinia procurorului pedeapsa aplicată inculpatului nu este echitabilă
pentru infracțiunea săvîrșită și nu va putea asigura realizarea scopului penal.
3.2. Avocatul Brînză Alexei în numele inculpatului Rotari Tudor Pantelimon
a solicitat casarea parțială a sentinței, în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea și
pronunțarea unei noi hotărîri, prin care lui Rotari Tudor Pantelimon să i se
stabilească o pedeapsă sub formă de închisoare în limita minimă prevăzută de
sancțiunea art. 264 alin. (4) Cod penal, adică 4 ani închisoare, cu reducerea ei cu
1/3 în temeiul art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, adică 2 ani și 8 luni, iar
în temeiul art. 90 alin. (1) Cod penal să se dispună suspendarea condiționată a
executării pedepsei pe un termen de probă.
În argumentarea apelului declarat, avocatul Brînză Alexei a invocat, că
pedeapsa stabilită de prima instanță este prea aspră, deoarece instanța nu a luat
în considerație toate circumstanțele atenuante, și anume: contribuirea activă la
descoperirea infracțiunii, recunoașterea vinovăției, repararea benevolă a pagubei
pricinuite, inculpatul îngrijea permanent de soacra sa, Iacub Irina, a.n. 1938, care
este o persoană cu vârstă înaintată și din cauza sănătății sale precare stă
permanent culcată în pat, la locul de trai se caracterizează satisfăcător și participă
după posibilitate la viața obștească a satului, pentru societate este o persoană de
folos.
Apelantul a considerat că circumstanțele atenuate constituie pe deplin temei
pentru aplicarea prevederilor de art. 90 Cod penal, și anume de a suspenda
condiționat executarea pedepsei pe un termen de probă, însă instanța de fond
neîntemeiat nu a aplicat prevederile acestei norme în privința inculpatului.
3.3. Partea vătămată Mîrca Zinaida, a solicitat casarea parțială sentinței, în
partea stabilirii pedepsei și pronunțarea în această parte a unei noi hotărîri, prin
care inculpatului Rotari Tudor Pantelimon să-i fie stabilită o pedeapsă cu
închisoare egală cu 1/3 din limita maximă a pedepsei stabilită de sancțiunea
normei penale.
În argumentarea apelului partea vătămată a invocat următoarele:
- pedeapsa penală stabilită de instanța de fond este prea blîndă în raport cu
consecințele faptei prejudiciabile săvîrșite, de conduita inculpatului imediat după
comiterea infracțiunii, care nu a întreprins nici o acțiune pentru acordarea
primului ajutor părților vătămate Mîrca Zinaida și Chiperi Galina;
3
- instanța de fond neîntemeiat a micșorat cu 1/3 limita minimă a pedepsei
cu închisoarea, stabilită de sancțiunea normei din art. 264 alin. (4) din Codul
penal, considerînd că circumstanțele atenuante, precum recunoașterea vinovăției
și căința sinceră nu justifică aplicarea minimului pedepsei, redus cu 1/3, pentru
că procedura prevăzută de art. 364/1 din Codul de procedură penală deja implică
recunoașterea faptei și a vinovăției de către inculpat;
- instanța de fond urma să țină cont de faptul că prin acțiunile inculpatului
părților vătămate le-au fost cauzate vătămări corporale grave periculoase pentru
viață, fapt confirmat prin raporturile de expertiză medico-legală, iar Parascovia
Andronic în urma acestor vătămări corporale a decedat (raportul de expertiză
medico-legală nr. 100 din 24 iulie 2015);
- a menționat, că acțiunile iresponsabile ale inculpatului au dus la decesul
unei persoane și la transformarea a altor două în invalizi, ambele părți vătămate,
care au rămas în viață sunt femei în etate, iar caracterul vătămărilor provocate
vor avea efecte de durată și extrem de grave asupra sănătății lor, astfel, partea
vătămată, la moment nu poate merge și nu este clar dacă va putea să meargă
normal pînă la finele vieții, deoarece vindecarea și recuperarea totală, practic,
este imposibilă;
- a considerat, că pedeapsa stabilită nu va influența asupra corectării și
reeducării vinovatului, deoarece, în aparență, este simplu pentru o persoană ca
cea a inculpatului: a ucis o persoană, a traumat pentru restul vieții alte două, faptă
pentru care va sta o perioadă scurtă de timp în penitenciar de tip deschis, cu
posibilitatea eliberării condiționate înainte de termen, după care ușor poate uita
cele întâmplate fără a conștientiza consecințele adevărate și reale pentru el, și nu
este exclus că iarăși va conduce un mijloc de transport fără permis de conducere
și în stare de ebrietate.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 noiembrie
2015 au fost respinse apelurile declarate de procuror, partea vătămată Mîrca
Zinaida și avocatul Brînză Alexei în numele inculpatului Rotari Tudor Pantelimon
și menținută hotărîrea atacată.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut, că judecarea
cauzei în instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de
urmărire penală, în corespundere cu prevederile art. 364/1 Cod de procedură
penală, probele fiind apreciate corect prin prisma art. 101 Cod de procedură
penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării
lor, corect concluzionînd asupra vinovăției inculpatului Rotari Tudor Pantelimon
de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal.
Verificînd legalitatea pedepsei stabilite, instanța de apel a constatat, că
prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, și
respectînd prevederile art. 364/1 alin. (8) Cod de procedură penală, i-a stabilit o
pedeapsă echitabilă pentru infracțiunea săvîrșită, ținînd cont de gravitatea
infracțiunii săvîrșite, care potrivit art. 16 Cod penal se atribuie la categoria
infracțiunilor grave, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, la locul de trai
4
se caracterizează satisfăcător, nu se află la evidența medicului narcolog și
medicului psihiatru, nu are antecedente penale, s-a căit sincer de cele săvîrșite,
conștientizând astfel graviditatea faptelor comise, lipsa circumstanțelor
agravante, ajungînd la concluzia corectă că, corectarea și reeducarea inculpatului
Rotari Tudor Pantelimon este posibilă numai prin stabilirea unei pedepse sub
formă de închisoare, cu privarea de dreptul special, dreptul de a conduce mijloace
de transport.
Însă, instanța de apel a apreciat ca incorectă stabilirea de către instanța de
fond a circumstanței atenuante recunoașterea vinovăției de către inculpat, or,
recunoașterea vinovăției care atrage incidența procedurii simplificate în temeiul
art. 364/1 Cod de procedură penală, nu poate valorifica ca o circumstanță
atenuantă judiciară prevăzută de art. 76 alin. (1) lit. f) Cod penal, deoarece ar
însemna că, aceleași situații de drept să i se acorde o dublă valență juridică.
Totodată, instanța de apel a luat în considerare gradul de pericol al
infracțiunii, o infracțiune gravă soldată cu decesul unei persoane și vătămarea
gravă a altor două persoane, aflându-se în stare de ebrietate alcoolică, de faptul
că, inculpatul Rotari Tudor a restituit parțial prejudiciul cauzat, părțile vătămate
nu au careva pretenții morale sau materiale față de inculpat.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror,
care solicită casarea parțială a acesteia, în partea stabilirii pedepsei cu dispunerea
rejudecării cauzei în instanța de apel, invocînd temeiul prevăzut în art.427
alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală.
În susținerea solicitării sale recurentul invocă blîndețea pedepsei stabilite de
prima instanță și menținută de instanța de apel, considerînd că nu s-a ținut cont
de toate circumstanțele cauzei.
Judecînd recursul ordinar în raport cu materialele cauzei, Colegiul lărgit
concluzionează că, acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele
considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele
de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
Potrivit art. 435 alin. (1) pct.1) Cod de procedură penală, judecînd recursul
instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii
atacate.
Recurentul invocă temeiul prescris în art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de
procedură penală – „s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor
legale”, considerînd că instanța de apel neîntemeiat a menținut hotărîrea primei
instanțe în partea stabilirii pedepsei, deoarece este prea blîndă în raport cu
consecințele survenite în urma acțiunilor ilegale a inculpatului Rotari Tudor
Pantelimon.
În acest sens, Colegiul lărgit menționează că, potrivit prevederilor art. 75
Cod penal, prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele
(regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de
5
judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte.
Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în
practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale,
ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de
persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează
răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării
vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
Pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă, legală și
individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile
legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate
cu dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele
fixate în partea specială.
Reieșind din materialele cauzei, instanța de recurs constată că inculpatul a
fost pus sub învinuire, recunoscut vinovat și condamnat de prima instanță în baza
art. 264 alin. (4) Cod penal la privațiune de libertate, cu executarea reală a
pedepsei, ținînd cont de faptul că judecarea cauzei penale a avut loc pe baza
probelor administrate în faza de urmărire penală cu respectarea prevederilor
art. 364/1 Cod de procedură penală, soluție menținută de instanța de apel, care a
considerat că hotărîrea adoptată de prima instanță este legală și întemeiată.
În acest sens, Colegiul penal menționează faptul că, potrivit prevederilor
art. 364/1 alin.(8) Cod de procedură penală, inculpatul, care a recunoscut
săvîrșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să fie înfăptuită
pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, beneficiază de
reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei
cu închisoare, cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducerea cu o
pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă.
Analizînd decizia atacată, Colegiul lărgit consideră că, instanța de apel la
judecarea apelurilor declarate de procuror, partea vătămată Mîrca Zinaida și
avocatul Brînză Alexei în numele inculpatului Rotari Tudor Pantelimon, a verificat
legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima
instanță, conform materialelor din cauza penală, respectînd prevederile art. 414
alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărîrea adoptată s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta
cuprinzînd motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este
indicat în pct. 5 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o
însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară.
Astfel, Colegiul consideră că instanțele ierarhic inferioare, luînd în
considerație stipulările legale expuse, i-a stabilit inculpatului Rotari Tudor
Pantelimon pedeapsa închisorii în conformitate cu prevederile art. 364/1 alin.(8)
Cod de procedură penală, reieșind din limitele minimă și maximă ale sancțiunii
art. 264 alin.(4) Cod penal.
Mai mult ca atît, instanța de recurs menționează că, argumentele
recurentului au constituit obiect de examinare în instanța de apel, care le-a
6
respins ca nefondate, deoarece din circumstanțele cauzei se constată că este
corectă concluzia primei instanțe, care a ținut cont de criteriile generale de
individualizare a pedepsei.
În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată
prezența în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de
implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.
Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în
ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.
414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursul ordinar declarat de procuror
urmează a fi respins ca inadmisibil.
În temeiul art. 434, art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,
Colegiul lărgit,
D E C I D E :
Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de procurorul în
Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Scutelnic Cătălin, cu menținerea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 noiembrie 2015, în
cauza penală în privința lui Rotari Tudor Pantelimon.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la data de 08 iulie 2016.
Președinte Ursache Petru
Judecător Toma Nadejda
Judecător Nicolaev Ghenadie
Judecător Timofti Vladimir
Judecător Moraru Petru
7