1ra-1088/2017 — art. 264 alin. 5 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 alin. 5 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
1ra-1088/2017 — art. 264 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 1ra-1088/2017 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 08 august 2017 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte – Ursache Petru, Judecători - Timofti Vladimir, Alerguș Constantin, Toma Nadejda, Moraru Petru a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către avocații Conoval Nicanor și Luchian Ion în numele inculpatului Mitreanu Mihai și de către succesorul părților vătămate Rusu Corneliu, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2017, în cauza penală privindu-l pe Mitreanu Mihai XXXX, născut la XXXX în XXXXX Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei: 1. 12.03.2016 – 20.10.2016 (prima instanță); 2. 05.12.2016 – 26.01.2017 (instanța de apel); 3. 06.06.2017 – 08.08.2017 (instanța de recurs ordinar).
Asupra admisibilității în principiu a recursurilor ordinare în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 20 octombrie 2016, cauza fiind examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 364¹ Cod de procedură penală, Mitreanu Mihai a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (5) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de 6 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani. În conformitate cu art. 90 Cod penal, pedeapsa inculpatului a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 5 ani.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, inculpatul Mitreanu Mihai la data de 16 iulie 2015, ora 15:32, fiind la volanul autoturismului de model ”VAZ 21063”, n/î IL AM 440 și deplasându-se pe bd. Dacia, mun. Chișinău din direcția aeroportului, ajungând la intersecția cu str. Băcioii Noi, nu a manifestat prudență la trafic, ignorând cerințele pct. 40.1 lit. b) al Regulamentului 1 Circulației Rutiere, care stipulează că, înaintea virării la stânga sau întoarcerii, conducătorul de vehicul trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care vin din sens opus și urmează să se deplaseze înainte sau la dreapta, precum și pietonilor și pct. 45 alin. (1) și (2) care prevăd că, conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii, d) situația rutieră. În cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”, intenționând efectuarea manevrei de virare la stânga în direcția comunei Băcioi, fără a ceda trecerea transportului care se deplasa din sens opus și avea prioritate, a intrat în coliziune cu automobilul de model ”Mercedes 200”, n/î K AH 688, condus regulamentar de Carapostol Alexandru, care se deplasa spre aeroport. În urma impactului ambele unități de transport au fost tehnic deteriorate, lui Carapostol Alexandru, conform raportului de expertiză medico-legală nr.2230/D din 12.11.2015 i-a fost cauzată vătămare ușoară, manifestată prin comoție cerebrală, plăgi superficiale ale mâinii stângi, pasagerul automobilului de model ”VAZ 21063”, n/î IL AM 440, Armeanu Elena, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2234/D din 08.10.2015 s-a ales cu vătămare gravă, exprimată prin traumă toracică închisă, manifestată prin fractura coastelor II-IV pe linia scapulară pe dreapta cu deplasare, hemotorace pe dreapta, hidrotorace pe stânga, leziunea S3 a ficatului, traumă craniocerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, plagă contuză regiunea occipitală, plagă contuză lacerată a pavilionului urechii stângi, excoriații regiunea lombară, fractura ramurii descedente os pubic pe stânga, iar pasagerii automobilului de model ”VAZ 21063”, n/î IL AM 440, Mitreanu Rodica și Rusu Vladimir au decedat la fața locului. Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Mitreanu Mihai în baza prevederilor art. 264 alin. (5) Cod penal - încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport care a cauzat decesul a două persoane.
Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către: 3.1 Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Verdeș Liliana, prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis și cu privarea dreptului de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani, argumentând prin faptul că pedeapsa stabilită inculpatului este una prea blândă, menționând în sensul dat că, 2 infracțiunea de încălcare a regulilor de securitate a circulației rutiere de către persoana care conduce mijlocul de transport, ce s-a soldat cu decesul a 2 persoane, săvârșită de către inculpat atentează la relațiile sociale ce vizează respectarea de către conducătorii mijloacelor de transport a regulilor circulației rutiere, obligație impusă fiecărui conducător de transport, care este mijloc de pericol social sporit pentru viața și sănătatea nu numai a însuși șoferului, dar și a altor participanți la trafic.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2017, apelul declarat de către procuror a fost admis, s-a casat sentința în latura pedepsei cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, prin care inculpatul Mitreanu Mihai a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (5) Cod penal, și i s-a stabilit pedeapsa cu închisoare pe un termen de 6 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani. În rest, dispozițiile sentinței s-au menținut.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță a stabilit corect că starea de fapt și acțiunile inculpatului se încadrează corect în dispoziția art. 264 alin. (5) Cod penal – încălcarea regulilor de securitate a circulației și de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență vătămarea gravă a integrității corporale și a sănătății, precum și a cauzat decesul a două persoane. Mai mult, instanța de apel a considerat că, soluția primei instanțe în latura stabilirii modului de executare a pedepsei este neîntemeiată, la adoptarea căreia nu s-a ținut cont în deplină măsură de norma art. 75 Cod penal, ce prevede că persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea Specială a prezentului Cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții Generale a Codului penal. La fel, instanța de apel la aplicarea pedepsei inculpatului a reținut că, inculpatul la locul de trai se caracterizează pozitiv, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, duce un mod de viață organizat, este antrenat în viața social- utilă, are loc permanent de trai, este la o vârstă tânără, recent și-a întemeiat o familie, oficial neangajat în câmpul muncii, a comis infracțiune pentru prima dată, recunoașterea vinei și căința sinceră, însă, în opinia Colegiului penal circumstanțele stabilite nu sunt suficiente pentru a justifica concluzia instanței de fond că nu este rațional ca inculpatul să execute real pedeapsa stabilită. De asemenea, instanța de apel a reținut că, datorită semnificației deosebite a impactului social pe care îl are săvârșirea în societate a infracțiunilor în domeniul transporturilor, circumstanțele personale ale acestuia, nu pot fi valorificate în 3 favoarea inculpatului ca și circumstanțe atenuante, deoarece au lezat profund niște valori sociale concrete ocrotite de lege prin comiterea lor. Mai mult, instanța de apel a menționat că în dispozitivul sentinței, prima instanță nu a invocat condiția obligatorie, prevăzută la art. 90 alin. (1) Cod penal: ,,dacă, în termenul de probă pe care l-a fixat, condamnatul nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat”, adică a suspendat necondiționat, deci și neîntemeiat executarea pedepsei închisorii aplicate inculpatului. La fel, în consecutivitatea enunțată, instanța de apel a reținut că prima instanță nu a ținut cont că în cazul în care inculpatul a comis o infracțiune gravă, cu consecințe ireparabile – decesul a două persoane, suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii aplicate inculpatului, reprezintă o soluție de pedeapsă penală prea blândă, inechitabilă, inadecvată și disproporțională în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite și a scopului pedepsei penale sub aspectul restabilirii echității sociale, corectării inculpatului, prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea lui, cât și a altor persoane. Astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță nu a judecat fondul cauzei în latura pedepsei penale în conformitate cu rigorile legale și i-a aplicat inculpatului o pedeapsă individualizată contrar prevederilor legale. Așa deci, instanța de apel a reținut că împrejurările enunțate au relevat că instanța de fond i-a aplicat inculpatului o pedeapsă individualizată contrar prevederilor legale enunțate, suspendându-i necondiționat, nemotivat și inechitabil pedeapsa închisorii. Concomitent, instanța de apel a reiterat că, reieșind din prevederile art. 72 alin. (2) Cod penal, în penitenciare de tip deschis execută pedeapsa persoanele condamnate la închisoare pentru infracțiuni săvârșite din imprudență, astfel, inculpatul urmează a executa pedeapsa cu închisoarea în penitenciar de tip deschis, or, ultimul a comis infracțiunea din imprudență.
Decizia este atacată cu recurs ordinar de către: 6.1 Avocații Conoval Nicanor și Luchian Ion în numele inculpatului Mitreanu Mihai indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, prin care a solicitat casarea deciziei cu menținerea sentinței, invocând următoarele motive: - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; - instanța de apel nu a luat în considerație, că inculpatul a comis pentru prima dată o infracțiune, nu are antecedente penale, la locul de trai se caracterizează pozitiv, succesorii legali ai pătimiților decedați au pledat atât la etapa urmăririi penale cât și în instanța de fond pentru stabilirea unei pedepse non- 4 privative de libertate, motivând că inculpatul a comis o infracțiune din imprudență, el însuși fiind afectat de consecințele infracțiunii, exprimate prin decesul mamei sale, Mitreanu Rodica și a bunelului său Rusu Vladimir, traumă psihică care nu are termen de prescripție; - instanța de apel a motivat că datorită impactului social pe care îl are săvârșirea în societate a infracțiunilor în domeniul transportului, circumstanțele personale ale acestuia nu pot fi glorificate în favoarea inculpatului ca circumstanțe atenuate, deoarece, au lezat profund niște valori sociale concrete ocrotite de lege prin comiterea lor, prin concluzia sa instanța de apel nu era în drept să excludă circumstanțele atenuante prevăzute de art.76 Cod penal și constatate de instanța de fond, agravându-i inculpatului pedeapsa; - ca subiect al infracțiunii de transport în cazul privării inculpatului de a conduce mijloace de transport, deja nu mai prezintă acel grad de pericol pentru societate; - instanța de apel nu a ținut cont de Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr.6 din 14.11.2008 cu privire la practica aplicării unor prevederi ce reglementează punerea în executarea a hotărârilor Judecătorești cu caracter penal unde expres este prevăzut faptul că, instanța de judecată poate pronunța o încheiere cu privire la anularea condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei și trimiterea condamnatului întru a executa pedeapsa stabilită prin sentință în cazul în care cel condamnat cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, în decursul termenului de probă, încalcă în mod sistematic obligațiunile stabilite sau ordinea publică, fiind supuse răspunderii contravenționale sau, până la expirarea termenului de probă, nu a executat cu rea voință obligația de a repara dauna cauzată; - instanța de apel și-a motivat pedeapsa aplicată inculpatului prin impactul social pe care 1-a produs infracțiunea comisă, neluând în considerație faptul că în urma infracțiunii au avut de suferit mai mult persoane concrete decât relațiile sociale, succesorii cărora la examinarea cauzei în instanța de apel nici nu au participat, iar concluzia instanței de apel la acest capitol nefiind motivată și contravine normelor legale; - instanța de apel nu și-a motivat decizia sa vizând corectarea condamnatului prin necesitatea izolării lui Mitreanu Mihai de societate în condiții de privare de libertate, când conform art.90 Cod penal autoritățile statului în caz de încălcare a restricțiilor stabilite sunt în drept de a-i modifica pedeapsa. 6.2 Rusu Corneliu, succesorul părților vătămate, indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală și invocând argumente similare cu acelea descrise în recursul declarat de avocații inculpatului, prin care a solicitat casarea deciziei cu menținerea sentinței. 5 7 La recursul ordinar declarat de succesorul părților vătămate, Rusu Corneliu în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință avocatul Conoval Nicanor în numele inculpatului, prin care a manifestat dezacordul cu decizia instanței de apel, a solicitat admiterea recursului inculpatului și a lui Rusu Corneliu cu menținerea sentinței primei instanțe motivând prin faptul că: - inculpatul a comis pentru prima dată o infracțiune din imprudență, nu are antecedente penale; - la etapa urmăririi penale cât și în instanța de fond, succesorii legali ai victimelor au solicitat o pedeapsă non privativă de libertate pe motiv că inculpatul însuși este afectat de consecințele infracțiunii, exprimate prin decesul mamei sale, Mitreanu Rodica și a bunelului său, Rusu Vladimir; - instanța de apel nu era în drept să excludă circumstanțele atenuante prevăzute de art.76 Cod penal și constatate de instanța de fond; - instanța de apel nu a ținut cont de faptul că în cazul privării inculpatului de a conduce mijloace de transport, deja el nu mai prezintă pericol social; - instanța de apel nu și-a motivat decizia sa vizând corectarea condamnatului prin necesitatea izolării lui Mitreanu Mihai de societate în condiții de privare de libertate, când conform art.90 Cod penal autoritățile statului în caz de încălcare a restricțiilor stabilite sunt în drept de a-i modifica pedeapsa; 7.1. La recursurile ordinare declarate de succesorul părților vătămate, Rusu Corneliu și de către avocații Conoval Nicanor și Luchian Ion în numele inculpatului Mitreanu Mihai, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul , prin care a manifestat dezacordul cu recursul declarat, a solicitat declararea recursurilor ca inadmisibile cu menținerea deciziei instanței de apel motivând prin faptul că instanța de apel și- a argumentat suficient soluția în sensul pedepsei stabilite, a ținut cont de principiile generale de aplicare a pedepsei precum și de criteriile de individualizare a pedepsei.
Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze total hotărârea atacată și să mențină hotărârea primei instanțe, când apelul a fost greșit admis. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 6 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. În sensul prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea superficială sau motivarea în termeni vagi – evazivi, reprezintă motiv de casare. Colegiul penal lărgit mai menționează că recurenții avocații Conoval Nicanor și Luchian Ion atât și succesorul părților vătămate Rusu Corneliu în recursuri, drept temeiuri pentru declararea recursurilor au indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, și anume cazurile când „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale”. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală și-au găsit confirmarea în cauza dată, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Colegiul penal lărgit notează că din analiza materialelor cauzei, rezultă cert că prima instanță a apreciat obiectiv prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor, cumulul de probe administrat la urmărirea penală și examinate în ședința de judecată a primei instanțe, descrise în sentință (f.d. 222-223, vol. I), corect a adoptat soluția de condamnare a lui Mitreanu Mihai, în baza art. 264 alin. (5) Cod penal, „încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport care a cauzat decesul a două persoane”, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. În acest sens, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel greșit a admis apelul declarat de procuror, a casat sentința în latura pedepsei cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, prin care inculpatului Mitreanu Mihai recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (5) Cod penal, i s-a 7 stabilit o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 6 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani. Prin urmare, Colegiul penal lărgit concluzionează că, la argumentarea soluției, instanța de apel a motivat prin faptul că „inculpatul a săvârșit o infracțiune gravă și datorită semnificației deosebite a impactului social pe care îl are săvârșirea în societate a infracțiunilor în domeniul transporturilor, circumstanțele personale ale inculpatului, nu pot fi valorificate în favoarea inculpatului deoarece au lezat profund niște valori sociale ocrotite de lege prin comiterea lor”. Subsidiar, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că este incorectă poziția instanței de apel care a specificat în decizia sa că „prima instanță nu a ținut cont în deplină măsură de norma art. 75 Cod penal și că nu a judecat fondul cauzei în latura pedepsei penale în conformitate cu rigorile legale, suspendându-i necondiționat, nemotivat și inechitabil pedeapsa închisorii”, prin urmare, Colegiul penal lărgit constată că prima instanță în sentința adoptată a ținut cont de prevederile art. 75 (f.d. 224 vol. I) și a motivat soluția de suspendare condiționată a executării pedepsei cu închisoarea, conform art. 90 Cod penal (f.d. 225 vol. I) care în opinia Colegiului penal lărgit sa efectuat corect și echitabil în speța dată, astfel pedeapsa închisorii urmează a fi suspendată condiționat pentru corectarea și reeducarea inculpatului, și obținerea scopului pedepsei nefiind necesară executarea reală a pedepsei cu închisoarea. Mai mult, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel nu si-a motivat decizia sa vizând corectarea condamnatului prin necesitatea izolării lui Mitreanu Mihai de societate în condiții de privare de libertate. Astfel, Colegiul penal lărgit indică că există temei legal pentru casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței, deoarece la individualizarea pedepsei, instanța de apel nu a acordat deplină eficiență dispozițiilor art. 61, 75 Cod penal, precum și faptului că închisoarea este una dintre cele mai grave pedepse și se aplică doar în cazurile când corectarea și reeducarea condamnatului nu este posibilă fără izolarea lui de societate. Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că instanța de fond la numirea pedepsei inculpatului Mitreanu Mihai a ținut cont de gravitatea faptelor comise, de circumstanțele cauzei, de influența pedepsei asupra corectării și reeducării inculpatului. Referitor la faptul că instanța de apel a menționat că prima instanță nu a invocat condiția obligatorie prevăzută de art. 90 alin. (1) și a suspendat necondiționat executarea pedepsei, Colegiul penal lărgit apreciază aceasta ca o eroare materială neesențială, fiind indicat în sentință (v. I f.d. 225) „conform 8 prevederilor art. 90 Cod penal” ceia ce include evident această condiție, în speța dată. În concluzie, luând în considerație persoana inculpatului Mitreanu Mihai, care a recunoscut săvârșirea faptei indicate în rechizitoriu și a solicitat ca cauza să fie judecată în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, ținând cont de lipsa circumstanțelor agravante pe cauză, de opinia succesorului părților vătămate care pe tot parcursul procesului cât și în recurs a susținut că nu are pretenții față de inculpat și a solicitat o pedeapsă non privativă de libertate, de faptul că inculpatul are o familie nou creată, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, a comis pentru prima dată o infracțiune care a fost comisă din imprudență, sa căit sincer, a recunoscut vina, a contribuit la descoperirea infracțiunii, mai mult ținând cont de faptul că în urma accidentului rutier au decedat mama și bunelul inculpatului, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că scopul corectării și reeducării inculpatului se va atinge și fără izolarea lui de societate, prin stabilirea inculpatului a unei pedepsei cu închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei și stabilirea perioadei de probațiune în mărime maximă de 5 ani, dându-i posibilitate reală inculpatului să-și dovedească corectarea prin comportament exemplar și muncă cinstită, așa cum a dispus corect prima instanță. Totodată, Colegiul penal lărgit mai menționează că Curtea Europeană în jurisprudența sa, s-a pronunțat în favoarea folosirii măsurilor neprivative de libertate (cauza Varga și alții v. Ungaria, hotărârea din 10 martie 2015, § 104; cauza Norbert Sikorski v. Polonia, hotărârea din 22 octombrie 2009, §158), statuând că trebuie să se ia în considerare alternativele disponibile detenției, și nu aplicarea automată a pedepsei închisorii (cauza Kyprianou v. Cipru, hotărârea din 15 decembrie 2005, §108). Or, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. În consecință, Colegiul penal lărgit consideră că recursurile declarate urmează a fi admise cu casarea totală a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2017 și cu menținerea sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 20 octombrie 2016, prin care Mitreanu Mihai a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (5) Cod penal cu aplicarea art. 90 Cod penal, din motiv că apelul a fost greșit admis în speță confirmându-se temeiurile pentru recurs, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, sub aspect că este prea aspru și neechitabil ca inculpatul să execute real pedeapsa – închisoarea, având în vedere că în rezultatul accidentului 9 rutier au decedat mama și bunelul inculpatului și succesorul părților vătămate solicită menținerea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal în speța dată.
Conducându-se de prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Admite recursurile ordinare declarate de către avocații Conoval Nicanor și Luchian Ion în numele inculpatului Mitreanu Mihai și de către succesorul părților vătămate Rusu Corneliu, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2017, în cauza penală privindu-l pe inculpatul Mitreanu Mihai xxxx, cu menținerea sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 20 octombrie 2016 în privința aceluiași inculpat, prin care Mitreanu Mihai xxxx a fost condamnat în baza art. 264 alin. (5) Cod penal, la 6 (șase) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 (cinci) ani, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, stabilindu-i termen de probațiune de 5 (cinci) ani. Mitreanu Mihai xxxx urmează a fi eliberat imediat din penitenciar dacă nu are de executat măsura preventivă – arestul sau pedeapsa închisorii în baza altor hotărâri judecătorești. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 25 august 2017. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Alerguș Constantin Toma Nadejda Moraru Petru 10
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.