1ra-1088/2017 — art. 264 alin. 5 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 alin. 5 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
1ra-1088/2017 — art. 264 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 1ra-1088/2017
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
08 august 2017 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Ursache Petru,
Judecători - Timofti Vladimir, Alerguș Constantin, Toma Nadejda, Moraru Petru
a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de
către avocații Conoval Nicanor și Luchian Ion în numele inculpatului Mitreanu
Mihai și de către succesorul părților vătămate Rusu Corneliu, prin care solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2017,
în cauza penală privindu-l pe
Mitreanu Mihai XXXX, născut la XXXX în XXXXX
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
12.03.2016 – 20.10.2016 (prima instanță);
05.12.2016 – 26.01.2017 (instanța de apel);
06.06.2017 – 08.08.2017 (instanța de recurs ordinar).
Asupra admisibilității în principiu a recursurilor ordinare în cauză, în baza
actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 20 octombrie 2016,
cauza fiind examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în
procedura prevăzută de art. 364¹ Cod de procedură penală, Mitreanu Mihai a fost
recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (5) Cod
penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de 6 ani închisoare, cu ispășirea
pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace
de transport pe un termen de 5 ani.
În conformitate cu art. 90 Cod penal, pedeapsa inculpatului a fost suspendată
condiționat pe o perioadă de probațiune de 5 ani.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, inculpatul
Mitreanu Mihai la data de 16 iulie 2015, ora 15:32, fiind la volanul autoturismului
de model ”VAZ 21063”, n/î IL AM 440 și deplasându-se pe bd. Dacia, mun.
Chișinău din direcția aeroportului, ajungând la intersecția cu str. Băcioii Noi, nu a
manifestat prudență la trafic, ignorând cerințele pct. 40.1 lit. b) al Regulamentului
1
Circulației Rutiere, care stipulează că, înaintea virării la stânga sau întoarcerii,
conducătorul de vehicul trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care vin din sens
opus și urmează să se deplaseze înainte sau la dreapta, precum și pietonilor și pct.
45 alin. (1) și (2) care prevăd că, conducătorul trebuie să conducă vehiculul în
conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii
factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, b) dexteritatea
în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, c) starea tehnică a
vehiculului și particularitățile încărcăturii, d) situația rutieră. În cazul în care în
limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să
reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța
traficului”, intenționând efectuarea manevrei de virare la stânga în direcția
comunei Băcioi, fără a ceda trecerea transportului care se deplasa din sens opus și
avea prioritate, a intrat în coliziune cu automobilul de model ”Mercedes 200”, n/î
K AH 688, condus regulamentar de Carapostol Alexandru, care se deplasa spre
aeroport.
În urma impactului ambele unități de transport au fost tehnic deteriorate, lui
Carapostol Alexandru, conform raportului de expertiză medico-legală nr.2230/D
din 12.11.2015 i-a fost cauzată vătămare ușoară, manifestată prin comoție
cerebrală, plăgi superficiale ale mâinii stângi, pasagerul automobilului de model
”VAZ 21063”, n/î IL AM 440, Armeanu Elena, conform raportului de expertiză
medico-legală nr. 2234/D din 08.10.2015 s-a ales cu vătămare gravă, exprimată
prin traumă toracică închisă, manifestată prin fractura coastelor II-IV pe linia
scapulară pe dreapta cu deplasare, hemotorace pe dreapta, hidrotorace pe stânga,
leziunea S3 a ficatului, traumă craniocerebrală închisă manifestată prin comoție
cerebrală, plagă contuză regiunea occipitală, plagă contuză lacerată a pavilionului
urechii stângi, excoriații regiunea lombară, fractura ramurii descedente os pubic pe
stânga, iar pasagerii automobilului de model ”VAZ 21063”, n/î IL AM 440,
Mitreanu Rodica și Rusu Vladimir au decedat la fața locului.
Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Mitreanu Mihai în baza
prevederilor art. 264 alin. (5) Cod penal - încălcarea regulilor de securitate a
circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care
conduce mijlocul de transport care a cauzat decesul a două persoane.
Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către:
3.1 Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Verdeș Liliana, prin care a
solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului
să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, cu
ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis și cu privarea dreptului de a
conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani, argumentând prin faptul că
pedeapsa stabilită inculpatului este una prea blândă, menționând în sensul dat că,
2
infracțiunea de încălcare a regulilor de securitate a circulației rutiere de către
persoana care conduce mijlocul de transport, ce s-a soldat cu decesul a 2 persoane,
săvârșită de către inculpat atentează la relațiile sociale ce vizează respectarea de
către conducătorii mijloacelor de transport a regulilor circulației rutiere, obligație
impusă fiecărui conducător de transport, care este mijloc de pericol social sporit
pentru viața și sănătatea nu numai a însuși șoferului, dar și a altor participanți la
trafic.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie
2017, apelul declarat de către procuror a fost admis, s-a casat sentința în latura
pedepsei cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, prin care inculpatul
Mitreanu Mihai a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art. 264 alin. (5) Cod penal, și i s-a stabilit pedeapsa cu închisoare pe un termen de
6 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de
a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani.
În rest, dispozițiile sentinței s-au menținut.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță a
stabilit corect că starea de fapt și acțiunile inculpatului se încadrează corect în
dispoziția art. 264 alin. (5) Cod penal – încălcarea regulilor de securitate a
circulației și de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care
conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență vătămarea
gravă a integrității corporale și a sănătății, precum și a cauzat decesul a două
persoane.
Mai mult, instanța de apel a considerat că, soluția primei instanțe în latura
stabilirii modului de executare a pedepsei este neîntemeiată, la adoptarea căreia nu
s-a ținut cont în deplină măsură de norma art. 75 Cod penal, ce prevede că
persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă
echitabilă în limitele fixate în Partea Specială a prezentului Cod și în strictă
conformitate cu dispozițiile Părții Generale a Codului penal.
La fel, instanța de apel la aplicarea pedepsei inculpatului a reținut că,
inculpatul la locul de trai se caracterizează pozitiv, la evidența medicului narcolog
și psihiatru nu se află, duce un mod de viață organizat, este antrenat în viața social-
utilă, are loc permanent de trai, este la o vârstă tânără, recent și-a întemeiat o
familie, oficial neangajat în câmpul muncii, a comis infracțiune pentru prima dată,
recunoașterea vinei și căința sinceră, însă, în opinia Colegiului penal
circumstanțele stabilite nu sunt suficiente pentru a justifica concluzia instanței de
fond că nu este rațional ca inculpatul să execute real pedeapsa stabilită.
De asemenea, instanța de apel a reținut că, datorită semnificației deosebite a
impactului social pe care îl are săvârșirea în societate a infracțiunilor în domeniul
transporturilor, circumstanțele personale ale acestuia, nu pot fi valorificate în
3
favoarea inculpatului ca și circumstanțe atenuante, deoarece au lezat profund niște
valori sociale concrete ocrotite de lege prin comiterea lor.
Mai mult, instanța de apel a menționat că în dispozitivul sentinței, prima
instanță nu a invocat condiția obligatorie, prevăzută la art. 90 alin. (1) Cod penal:
,,dacă, în termenul de probă pe care l-a fixat, condamnatul nu va săvârși o nouă
infracțiune și, prin comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți
încrederea ce i s-a acordat”, adică a suspendat necondiționat, deci și neîntemeiat
executarea pedepsei închisorii aplicate inculpatului.
La fel, în consecutivitatea enunțată, instanța de apel a reținut că prima
instanță nu a ținut cont că în cazul în care inculpatul a comis o infracțiune gravă, cu
consecințe ireparabile – decesul a două persoane, suspendarea condiționată a
executării pedepsei închisorii aplicate inculpatului, reprezintă o soluție de pedeapsă
penală prea blândă, inechitabilă, inadecvată și disproporțională în raport cu gradul
prejudiciabil al infracțiunii săvârșite și a scopului pedepsei penale sub aspectul
restabilirii echității sociale, corectării inculpatului, prevenirii săvârșirii de noi
infracțiuni, atât din partea lui, cât și a altor persoane.
Astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță nu a judecat fondul
cauzei în latura pedepsei penale în conformitate cu rigorile legale și i-a aplicat
inculpatului o pedeapsă individualizată contrar prevederilor legale.
Așa deci, instanța de apel a reținut că împrejurările enunțate au relevat că
instanța de fond i-a aplicat inculpatului o pedeapsă individualizată contrar
prevederilor legale enunțate, suspendându-i necondiționat, nemotivat și inechitabil
pedeapsa închisorii.
Concomitent, instanța de apel a reiterat că, reieșind din prevederile art. 72
alin. (2) Cod penal, în penitenciare de tip deschis execută pedeapsa persoanele
condamnate la închisoare pentru infracțiuni săvârșite din imprudență, astfel,
inculpatul urmează a executa pedeapsa cu închisoarea în penitenciar de tip deschis,
or, ultimul a comis infracțiunea din imprudență.
Decizia este atacată cu recurs ordinar de către:
6.1 Avocații Conoval Nicanor și Luchian Ion în numele inculpatului
Mitreanu Mihai indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1)
pct. 6), 10) Cod de procedură penală, prin care a solicitat casarea deciziei cu
menținerea sentinței, invocând următoarele motive:
- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;
- s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;
- instanța de apel nu a luat în considerație, că inculpatul a comis pentru
prima dată o infracțiune, nu are antecedente penale, la locul de trai se
caracterizează pozitiv, succesorii legali ai pătimiților decedați au pledat atât la
etapa urmăririi penale cât și în instanța de fond pentru stabilirea unei pedepse non-
4
privative de libertate, motivând că inculpatul a comis o infracțiune din imprudență,
el însuși fiind afectat de consecințele infracțiunii, exprimate prin decesul mamei
sale, Mitreanu Rodica și a bunelului său Rusu Vladimir, traumă psihică care nu are
termen de prescripție;
- instanța de apel a motivat că datorită impactului social pe care îl are
săvârșirea în societate a infracțiunilor în domeniul transportului, circumstanțele
personale ale acestuia nu pot fi glorificate în favoarea inculpatului ca circumstanțe
atenuate, deoarece, au lezat profund niște valori sociale concrete ocrotite de lege
prin comiterea lor, prin concluzia sa instanța de apel nu era în drept să excludă
circumstanțele atenuante prevăzute de art.76 Cod penal și constatate de instanța de
fond, agravându-i inculpatului pedeapsa;
- ca subiect al infracțiunii de transport în cazul privării inculpatului de a
conduce mijloace de transport, deja nu mai prezintă acel grad de pericol pentru
societate;
- instanța de apel nu a ținut cont de Hotărârea Plenului Curții Supreme de
Justiție nr.6 din 14.11.2008 cu privire la practica aplicării unor prevederi ce
reglementează punerea în executarea a hotărârilor Judecătorești cu caracter penal
unde expres este prevăzut faptul că, instanța de judecată poate pronunța o încheiere
cu privire la anularea condamnării cu suspendarea condiționată a executării
pedepsei și trimiterea condamnatului întru a executa pedeapsa stabilită prin
sentință în cazul în care cel condamnat cu suspendarea condiționată a executării
pedepsei, în decursul termenului de probă, încalcă în mod sistematic obligațiunile
stabilite sau ordinea publică, fiind supuse răspunderii contravenționale sau, până la
expirarea termenului de probă, nu a executat cu rea voință obligația de a repara
dauna cauzată;
- instanța de apel și-a motivat pedeapsa aplicată inculpatului prin impactul
social pe care 1-a produs infracțiunea comisă, neluând în considerație faptul că în
urma infracțiunii au avut de suferit mai mult persoane concrete decât relațiile
sociale, succesorii cărora la examinarea cauzei în instanța de apel nici nu au
participat, iar concluzia instanței de apel la acest capitol nefiind motivată și
contravine normelor legale;
- instanța de apel nu și-a motivat decizia sa vizând corectarea condamnatului
prin necesitatea izolării lui Mitreanu Mihai de societate în condiții de privare de
libertate, când conform art.90 Cod penal autoritățile statului în caz de încălcare a
restricțiilor stabilite sunt în drept de a-i modifica pedeapsa.
6.2 Rusu Corneliu, succesorul părților vătămate, indicând temeiurile pentru
recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală și
invocând argumente similare cu acelea descrise în recursul declarat de avocații
inculpatului, prin care a solicitat casarea deciziei cu menținerea sentinței.
5
7 La recursul ordinar declarat de succesorul părților vătămate, Rusu Corneliu
în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a
depus referință avocatul Conoval Nicanor în numele inculpatului, prin care a
manifestat dezacordul cu decizia instanței de apel, a solicitat admiterea recursului
inculpatului și a lui Rusu Corneliu cu menținerea sentinței primei instanțe
motivând prin faptul că:
- inculpatul a comis pentru prima dată o infracțiune din imprudență, nu are
antecedente penale;
- la etapa urmăririi penale cât și în instanța de fond, succesorii legali ai
victimelor au solicitat o pedeapsă non privativă de libertate pe motiv că inculpatul
însuși este afectat de consecințele infracțiunii, exprimate prin decesul mamei sale,
Mitreanu Rodica și a bunelului său, Rusu Vladimir;
- instanța de apel nu era în drept să excludă circumstanțele atenuante
prevăzute de art.76 Cod penal și constatate de instanța de fond;
- instanța de apel nu a ținut cont de faptul că în cazul privării inculpatului de
a conduce mijloace de transport, deja el nu mai prezintă pericol social;
- instanța de apel nu și-a motivat decizia sa vizând corectarea condamnatului
prin necesitatea izolării lui Mitreanu Mihai de societate în condiții de privare de
libertate, când conform art.90 Cod penal autoritățile statului în caz de încălcare a
restricțiilor stabilite sunt în drept de a-i modifica pedeapsa;
7.1. La recursurile ordinare declarate de succesorul părților vătămate, Rusu
Corneliu și de către avocații Conoval Nicanor și Luchian Ion în numele
inculpatului Mitreanu Mihai, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct.
1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul , prin care a manifestat
dezacordul cu recursul declarat, a solicitat declararea recursurilor ca inadmisibile
cu menținerea deciziei instanței de apel motivând prin faptul că instanța de apel și-
a argumentat suficient soluția în sensul pedepsei stabilite, a ținut cont de principiile
generale de aplicare a pedepsei precum și de criteriile de individualizare a
pedepsei.
Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, Colegiul penal
lărgit constată că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente.
În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de
procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen.
Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură
penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să
caseze total hotărârea atacată și să mențină hotărârea primei instanțe, când apelul a
fost greșit admis.
Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427
6
Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de
recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile
instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.
În sensul prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de
procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul,
verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de
prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi
prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor
invocate în apel.
În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile
pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și
în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Necesită a se avea în
vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea superficială sau
motivarea în termeni vagi – evazivi, reprezintă motiv de casare.
Colegiul penal lărgit mai menționează că recurenții avocații Conoval
Nicanor și Luchian Ion atât și succesorul părților vătămate Rusu Corneliu în
recursuri, drept temeiuri pentru declararea recursurilor au indicat prevederile art.
427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, și anume cazurile când
„hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, s-au
aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale”.
Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal
lărgit reține că temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod
de procedură penală și-au găsit confirmarea în cauza dată, în sensul că hotărârea
atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse
individualizate contrar prevederilor legale.
Colegiul penal lărgit notează că din analiza materialelor cauzei, rezultă cert
că prima instanță a apreciat obiectiv prin prisma art.101 Cod de procedură penală,
din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor,
cumulul de probe administrat la urmărirea penală și examinate în ședința de
judecată a primei instanțe, descrise în sentință (f.d. 222-223, vol. I), corect a
adoptat soluția de condamnare a lui Mitreanu Mihai, în baza art. 264 alin. (5) Cod
penal, „încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a
mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport care
a cauzat decesul a două persoane”, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.
În acest sens, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel greșit a admis
apelul declarat de procuror, a casat sentința în latura pedepsei cu pronunțarea în
această parte a unei noi hotărâri, prin care inculpatului Mitreanu Mihai recunoscut
vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (5) Cod penal, i s-a
7
stabilit o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 6 ani, cu ispășirea pedepsei în
penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de
transport pe un termen de 5 ani.
Prin urmare, Colegiul penal lărgit concluzionează că, la argumentarea
soluției, instanța de apel a motivat prin faptul că „inculpatul a săvârșit o
infracțiune gravă și datorită semnificației deosebite a impactului social pe care îl
are săvârșirea în societate a infracțiunilor în domeniul transporturilor,
circumstanțele personale ale inculpatului, nu pot fi valorificate în favoarea
inculpatului deoarece au lezat profund niște valori sociale ocrotite de lege prin
comiterea lor”.
Subsidiar, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că este incorectă poziția
instanței de apel care a specificat în decizia sa că „prima instanță nu a ținut cont în
deplină măsură de norma art. 75 Cod penal și că nu a judecat fondul cauzei în
latura pedepsei penale în conformitate cu rigorile legale, suspendându-i
necondiționat, nemotivat și inechitabil pedeapsa închisorii”, prin urmare, Colegiul
penal lărgit constată că prima instanță în sentința adoptată a ținut cont de
prevederile art. 75 (f.d. 224 vol. I) și a motivat soluția de suspendare condiționată a
executării pedepsei cu închisoarea, conform art. 90 Cod penal (f.d. 225 vol. I) care
în opinia Colegiului penal lărgit sa efectuat corect și echitabil în speța dată, astfel
pedeapsa închisorii urmează a fi suspendată condiționat pentru corectarea și
reeducarea inculpatului, și obținerea scopului pedepsei nefiind necesară executarea
reală a pedepsei cu închisoarea.
Mai mult, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel nu si-a motivat
decizia sa vizând corectarea condamnatului prin necesitatea izolării lui Mitreanu
Mihai de societate în condiții de privare de libertate.
Astfel, Colegiul penal lărgit indică că există temei legal pentru casarea
deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței, deoarece la individualizarea
pedepsei, instanța de apel nu a acordat deplină eficiență dispozițiilor art. 61, 75
Cod penal, precum și faptului că închisoarea este una dintre cele mai grave
pedepse și se aplică doar în cazurile când corectarea și reeducarea condamnatului
nu este posibilă fără izolarea lui de societate.
Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că instanța de fond la numirea
pedepsei inculpatului Mitreanu Mihai a ținut cont de gravitatea faptelor comise, de
circumstanțele cauzei, de influența pedepsei asupra corectării și reeducării
inculpatului. Referitor la faptul că instanța de apel a menționat că prima instanță nu
a invocat condiția obligatorie prevăzută de art. 90 alin. (1) și a suspendat
necondiționat executarea pedepsei, Colegiul penal lărgit apreciază aceasta ca o
eroare materială neesențială, fiind indicat în sentință (v. I f.d. 225) „conform
8
prevederilor art. 90 Cod penal” ceia ce include evident această condiție, în speța
dată.
În concluzie, luând în considerație persoana inculpatului Mitreanu Mihai, care
a recunoscut săvârșirea faptei indicate în rechizitoriu și a solicitat ca cauza să fie
judecată în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, ținând cont de
lipsa circumstanțelor agravante pe cauză, de opinia succesorului părților vătămate
care pe tot parcursul procesului cât și în recurs a susținut că nu are pretenții față de
inculpat și a solicitat o pedeapsă non privativă de libertate, de faptul că inculpatul
are o familie nou creată, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, a
comis pentru prima dată o infracțiune care a fost comisă din imprudență, sa căit
sincer, a recunoscut vina, a contribuit la descoperirea infracțiunii, mai mult ținând
cont de faptul că în urma accidentului rutier au decedat mama și bunelul
inculpatului, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că scopul corectării și
reeducării inculpatului se va atinge și fără izolarea lui de societate, prin stabilirea
inculpatului a unei pedepsei cu închisoare, cu suspendarea condiționată a executării
pedepsei și stabilirea perioadei de probațiune în mărime maximă de 5 ani, dându-i
posibilitate reală inculpatului să-și dovedească corectarea prin comportament
exemplar și muncă cinstită, așa cum a dispus corect prima instanță.
Totodată, Colegiul penal lărgit mai menționează că Curtea Europeană în
jurisprudența sa, s-a pronunțat în favoarea folosirii măsurilor neprivative de
libertate (cauza Varga și alții v. Ungaria, hotărârea din 10 martie 2015, § 104;
cauza Norbert Sikorski v. Polonia, hotărârea din 22 octombrie 2009, §158),
statuând că trebuie să se ia în considerare alternativele disponibile detenției, și nu
aplicarea automată a pedepsei închisorii (cauza Kyprianou v. Cipru, hotărârea din
15 decembrie 2005, §108). Or, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative
prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o
pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea
scopului pedepsei.
În consecință, Colegiul penal lărgit consideră că recursurile declarate
urmează a fi admise cu casarea totală a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 26 ianuarie 2017 și cu menținerea sentinței Judecătoriei Botanica,
mun. Chișinău din 20 octombrie 2016, prin care Mitreanu Mihai a fost recunoscut
vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (5) Cod penal cu
aplicarea art. 90 Cod penal, din motiv că apelul a fost greșit admis în speță
confirmându-se temeiurile pentru recurs, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și
10) Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele
pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse individualizate contrar
prevederilor legale, sub aspect că este prea aspru și neechitabil ca inculpatul să
execute real pedeapsa – închisoarea, având în vedere că în rezultatul accidentului
9
rutier au decedat mama și bunelul inculpatului și succesorul părților vătămate
solicită menținerea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal în speța dată.
Conducându-se de prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
Admite recursurile ordinare declarate de către avocații Conoval Nicanor și
Luchian Ion în numele inculpatului Mitreanu Mihai și de către succesorul părților
vătămate Rusu Corneliu, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 26 ianuarie 2017, în cauza penală privindu-l pe inculpatul Mitreanu
Mihai xxxx, cu menținerea sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 20
octombrie 2016 în privința aceluiași inculpat, prin care Mitreanu Mihai xxxx a
fost condamnat în baza art. 264 alin. (5) Cod penal, la 6 (șase) ani închisoare, cu
privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 (cinci)
ani, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, stabilindu-i termen de probațiune
de 5 (cinci) ani.
Mitreanu Mihai xxxx urmează a fi eliberat imediat din penitenciar dacă nu
are de executat măsura preventivă – arestul sau pedeapsa închisorii în baza altor
hotărâri judecătorești.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 25 august 2017.
Președinte Ursache Petru
Judecători Timofti Vladimir
Alerguș Constantin
Toma Nadejda
Moraru Petru
10