1ra-1022/2017 — art. 264 alin. 4 CP

1ra-1022/2017 — art. 264 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1022/2017

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

01 august 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Ursache Petru,

Judecători - Timofti Vladimir, Nicolaev Ghenadie, Toma Nadejda, Moraru

Petru

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 martie

2017, în cauza penală privindu-l pe

Musteața Valeriu Xxxxx, născut la xxxx, originar

din r-nul xxxx, s. xxxx, și domiciliat în r-nul xxx

or. xxxx, str. xxxxx

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Valeriu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264

alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea

de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani.

A fost încetat procesul cu privire la acțiunea civilă intentată de Golea

Vasilisa cu privire la încasarea prejudiciului moral.

Valeriu, la 03.11.2012, posedând permis de conducere cu nr. 078300584, eliberat

la 24.04.2007 de către SEET Florești, valabil pentru categoria vehiculului condus,

în jurul orei 18:40 min, conducând în stare de ebrietate alcoolică autoturismul de

modelul „VAZ 2107” cu n/î FR AJ 550, cu o viteză de aproximativ 80-90 km/h, pe

traseul Florești – Izvoare, în apropierea satului Sevirova, r-1 Florești, din

imprudență, neținând cont de starea psihofiziologică ce influențează atenția și

reacția sa, de dexteritatea sa în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile

periculoase și situația rutieră, adică timpul de seară, cu partea din fața dreaptă a

1

automobilului, l-a tamponat pe Golea Vladimir a.n. xxx, care în acel moment

repara căruța, cauzându-i vătămări corporale sub formă de traumatism deschis

toracic, lezarea traumatică a peretelui anterior al cutiei toracice cu ruptură de aortă

și contuzia cordului, fractura sternului și coastelor anterior stânga, fractura

completă a coloanei vertebrale la nivelul ThXII - LI, cu întreruperea măduvei

spinării la acest nivel, fractura deschisă ploieschiloasă ambele oase de la gamba

stângă cu deplasare, care conform raportului de expertiză medico legală nr. 144

„D” din 19 noiembrie 2012, se califică ca grave, după criteriul pericolului pentru

viață, în urma cărora victima a decedat la fața locului.

Astfel, Musteața Valeriu, a încălcat cerințele Regulamentului Circulației

Rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului RM Nr. 357 din 13.05.2009 prevăzute

de pct. 14 „Conducătorului de vehicul îi este interzis: lit. a) „să conducă vehiculul

în stare de ebrietate...”., pct. 45 „Conducătorul trebuie să conducă vehiculul,

ținând permanent seama de următorii factori: lit. a) starea psihofiziologică ce

influențează atenția și reacția, lit. b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să

prevadă situațiile periculoase, lit. d) situația rutieră; alin. 2) în cazul în care în

limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să

reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța

traficului”, încălcări care sunt în legătură directă cu comiterea accidentului rutier

în cauză și consecințele survenite.

Prima instanță a încadrat aceste acțiuni ale inculpatului Musteața Valeriu în

baza prevederilor art. 264 alin. (4) Cod penal - încălcarea regulilor de securitate a

circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care

conduce mijlocul de transport, adică, încălcarea regulilor de securitate a circulației

de către persoana care conduce mijlocul de transport, acțiune care a provocat, din

imprudență, decesul unei persoane, săvârșită în stare de ebrietate.

Sergiu în numele inculpatului Musteața Valeriu, solicitând casarea acesteia,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri noi, prin care Musteața Valeriu să

fie achitat, invocând că:

- prima instanță superficial a examinat declarațiile martorilor acuzării,

raportul de expertiză care sunt cu contradicții;

- prima instanță nu a dat o apreciere justă declarațiilor martorilor apărării ci

le-a apreciat ca critice pe motiv că sunt prieteni a lui Musteața Valeriu;

- a apreciat critic și declarațiile lui Bondarciuc Anatolie care a recunoscut că

el s-a aflat la volanul automobilului pe același motiv că sunt prieteni;

- prima instanță superficial a cercetat circumstanțele cauzei concluzionând

un aspect eronat precum că „Musteața Valeriu … cu o viteză de 80 – 90 km/h … la

tamponat pe Golea Vladimir”, este o concluzie stranie, atât timp cât nu a fost

2

stabilită viteza de deplasare a automobilului de nici un aparat de măsurare a vitezei

și nici de un raport de expertiză;

- procesul verbal de cercetare la fața locului relevă date care infirmă

vinovăția inculpatului.

au fost admise apelurile declarate, casată total sentința cu pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Musteața Valeriu

a fost achitat de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.

(4) Cod penal, în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, din

motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

Corpurile delicte s-a dispus de a fi păstrate în scopul continuării urmăririi

penale.

Acțiunea civilă intentată de Golea Vasilisa a fost respinsă.

respectat normele procesuale, nu a verificat complet, sub toate aspectele și în mod

obiectiv circumstanțele cauzei și nu a dat probelor administrate o apreciere legală

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate

în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, ca urmare nu a judecat fondul

cauzei în condițiile legii, a adoptat o sentință care nu cuprinde motive legale,

faptele incriminate fiind eronate și care nu se bazează pe probele conținute la

materialele cauzei.

La fel, în urma evaluării probelor, instanța de apel a considerat că învinuirea

adusă inculpatului în baza art. 264 alin. (4) Cod penal se bazează pe presupuneri,

deoarece acuzarea a presupus numai că anume Musteața Valeriu a comis încălcarea

regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de

către persoana care conduce mijlocul de transport, acțiune care a provocat, din

imprudență, decesul unei persoane, săvârșită în stare de ebrietate, totodată acuzarea

nu a probat prin probe pertinente, concludente și utile comiterea faptelor

încriminate către Musteața Valeriu.

Totodată, instanța de apel a arătat că totalitatea probelor administrate și

verificate de către instanța de apel la solicitarea procurorului, nicidecum nu

confirmă temeinicia învinuirii aduse inculpatului, nefiind prezente pe cauză

suficiente probe pertinente, concludente și utile, care pot fi puse la baza unei

sentințe de condamnare potrivit acuzării aduse inculpatului, concluzia primei

instanțe privind constatarea vinovăției inculpatului în baza art. 264 alin. (4) Cod

penal, fiind una absolut eronată și contravine probelor administrate atât în ședința

primei instanțe, cât și în ședința instanței de apel.

Mai mult, instanța de apel a reținut, că prin ordonanța procurorului,

Musteața Valeriu a fost pus sub învinuire în faptul că la 03.11.2012, posedând

3

permis de conducere cu nr.078300584, eliberat la 24.04.2007 de către SEET

Florești, în jurul orelor 18.40 min, conducând în stare de ebrietate alcoolică

autoturismul de modelul „VAZ 2107” cu n/î FR AJ 550, cu o viteză de aproximativ

80-90 km/h, pe traseul Florești – Izvoare, în apropierea satului Sevirova, raionul

Florești, din imprudență, neținând cont de starea psihofiziologică ce influențează

atenția și reacția sa, de dexteritatea sa în conducere care i-ar permite să prevadă

situațiile periculoase și situația rutieră, adică timpul de seară, cu partea din față

dreaptă a automobilului condus, 1-a tamponat pe Golea Vladimir, care în acel

moment repara căruța, cauzându-i vătămări corporale sub formă de traumatism

deschis toracic, lezarea traumatică a peretelui anterior al cutiei toracice cu ruptură

de aortă și contuzia cordului, fractura sternului și coastelor anterior stânga, fractura

completă a coloanei vertebrale la nivelul ThXII -LI, cu întreruperea măduvei

spinării la acest nivel, fractura deschisă ploieschiloasă ambele oase la gamba

stângă cu deplasare, care conform raportului de expertiză medico legală nr. 144

„D” din 19 noiembrie 2012, se califică ca grave, după criteriul pericolului pentru

viață, în urma cărora victima a decedat la fața locului.

Musteața Valeriu a încălcat cerințele Regulamentului Circulației Rutiere

aprobat prin Hotărârea Guvernului RM Nr. 357 din 13.05.2009, prevăzute de pct.

14) „Conducătorului de vehicul îi este interzis, lit. a) să conducă vehiculul în stare

de ebrietate....”, pct. 45) „Conducătorul trebuie să conducă vehiculul, ținând

permanent seama de următorii factori: lit. a) starea psihofiziologică ce

influențează atenția și reacția, lit. b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să

prevadă situațiile periculoase, lit. d) situația rutieră, alin. 2) în cazul în care în

limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să

reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța

traficului”, încălcări care sunt în legătură directă cu comiterea accidentului rutier

în cauză și consecințele survenite.

Astfel, instanța de apel a indicat că Musteața Valeriu a fost pus sub învinuire

că prin acțiunile sale a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (4) Cod

penal, după semnele calificative încălcarea regulilor de securitate a circulației sau

de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de

transport, adică, încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana

care conduce mijlocul de transport, acțiune care a provocat, din imprudență,

decesul unei persoane, săvârșită în stare de ebrietate.

Instanța de apel a considerat că invocarea de către procuror a concluziilor

rapoartelor de expertiză privind leziunile corporale depistate la victima Golea

Vladimir, precum și a declarațiilor experților audiați nu pot fi luate în considerare

ca probe în acuzarea inculpatului, din motivele nominalizate mai sus, mai ales că

nu se demonstrează că leziunile au fost cauzate anume de Musteața Valeriu ca

4

conducător al mijlocului de transport care a încălcat regulile circulației rutiere,

după cum a fost pus sub învinuire.

În același context, instanța de apel a relatat că concluzia primei instanțe

privind condamnarea inculpatului în faptele incriminate este una eronată și nu se

racordă la probele administrate atât în ședința primei instanțe, cât și în ședința

instanței de apel, învinuirea fiind bazată pe presupuneri care nu și-au găsit

confirmare, nefiind probat faptul incriminat inculpatului că anume el s-a aflat la

volanul mijlocului de transport de model „VAZ 2107” cu n/î FR AJ 550 și a

încălcat regulile circulației rutiere, care au condus la tamponarea lui Golea

Vladimir, cu cauzarea leziunilor corporale grave victimei, care au dus la decesul

ultimului, comisă în stare de ebrietate, probele acuzării fiind considerate

nerelevante și care nu demonstrează cert că fapta a fost comisă de inculpat.

Instanța de apel a motivat, că deși Musteața Valeriu a fost pus sub învinuire

în comiterea infracțiunii incriminate, totodată o altă persoană, și anume Bondarciuc

Anatolie, fiind audiat sub jurământ în calitate de martor în cadrul ședinței judiciare

în prima instanță și fiind preîntâmpinat pentru răspunderea penală prevăzută de

lege pentru darea de mărturii false, a declarat clar că el personal s-a aflat la volanul

mijlocului de transport implicat în accidentul rutier soldat cu decesul lui Golea

Vladimir.

În același context, instanța de apel a reținut că aceste declarații au fost

susținute de declarațiile martorilor Ixari Nistor, Pleșca Dorian, Lozan Viorel,

Burbulea Zinaida, care au declarat că în seara respectivă la volanul mijlocului de

transport marca „VAZ 2107” s-a aflat Bondarciuc Anatolie, declarații analogice a

dat și inculpatul Musteața Valeriu, care a declarat că la volanul automobilului s-a

aflat anume Bondarciuc Anatolie.

Temeiuri de a pune la îndoială declarațiile respective ale martorilor nu au

fost identificate de instanța de apel, mai ales că martorii au dat declarații sub

jurământ și fiind preîntâmpinați pentru răspunderea penală pentru darea de mărturii

false.

Mai mult, instanța de apel nu a constatat temei de a nu crede declarațiile

martorului Bondarciuc Anatolie, care se auto încriminează în fapta în care a fost

pus sub învinuire Musteața Valeriu.

Faptul că prin ordonanța procurorului Procuraturii Ungheni din 14.12.2012

Bondarciuc Anatolie a fost scos integral de sub urmărire penală în cauza dată,

instanța de apel a conchis că nu poate fi luată în considerare în detrimentul

inculpatului Musteața Valeriu și nici nu confirmă că anume Musteața Valeriu a

comis fapta incriminată.

Instanța de apel a ajuns la concluzia că ceilalți martori audiați din partea

acuzării,au declarat că nu au văzut cine se afla la volanul mijlocului de transport, în

5

sensul invocat de acuzare nefiind demonstrat cu certitudine că anume Musteața

Valeriu a fost la volanul mijlocului de transport care l-a tamponat pe Golea

Vladimir și i-au provocat leziuni corporale care au dus la decesul lui.

La fel, cât privește procesele – verbale ale acțiunilor procesuale de

recunoaștere a persoanei invocate de acuzare, instanța de apel a considerat că

elementele de fapt conținute în aceste mijloace nu servesc incontestabil la

identificarea anume a lui Musteața Valeriu în afara dubiilor, în raport cu

declarațiile martorilor Bondarciuc Anatolie, Ixari Nistor, Pleșca Dorian, Lozan

Viorel și Burbulea Zinaida.

Astfel, instanța de apel a constatat necesitatea achitării inculpatului Musteața

Valeriu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal din

motivul că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

în Procuratura de Circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, indicând temeiurile de

recurs din art.427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, solicită casarea

deciziei cu menținerea sentinței primei instanțe, invocând că:

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- urmărirea penală a fost efectuată cu respectarea normelor procesual - penale,

la finalizarea ei au fost prezente părțile, au luat cunoștință cu materialele cauzei

penale, însă nici în timpul urmăririi penale, nici în timpul luării cunoștinței cu

materialele dosarului și nici în cadrul cercetării judecătorești, nici apărătorul nici

inculpatul, n-au contestat nici un act procesual, astfel probele acumulate legal în

cadrul urmăririi penale și examinate în instanța de judecată dovedesc integral

vinovăția inculpatului Musteața Valeriu în săvârșirea infracțiunii incriminate;

- instanța de apel a indicat că declarațiile lui Bondarciuc A. au fost susținute

prin declarațiile martorilor Ixari Nistor, Pleșca Dorian, Lozan Viorel și Burbulea

Zinaida deoarece instanța n-a specificat care parte din declarații vin să confirme

acest fapt, deoarece nici unul din ei nu au fost martori oculari;

- vinovăția inculpatului se confirmă prin probele prezentate de acuzator,

declarațiile martorilor și probele scrise;

- deși a atras atenția instanței în cadrul examinării cauzei, instanța de apel a

ignorat faptul că după efectuarea acțiunilor de urmărire penală și clasificarea

circumstanțelor cauzei prin ordonanța procurorului din 14.12.2012, Bondarciuc A.

a fost scos de sub urmărirea penală, deoarece s-a stabilit cu certitudine că acesta s-a

aflat în automobil în calitate de pasager motivând că acest lucru nu poate fi luat în

detrimentul inculpatului.

pct. 1¹) Cod de procedură penală, au depus referințe:

6

7.1 Inculpatul Musteața Valeriu care a pledat pentru inadmisibilitatea

recursului ordinar, ca fiind vădit neîntemeiat, motivând prin faptul că instanța de

apel corect a ajuns la concluzia de achitare deoarece în cadrul examinării cauzei

penale în prima instanță cât și în ordine de apel nu au fost aduse dovezi

incontestabile care ar demonstra că Musteața Valeriu a comis prin acțiunile lui

infracțiunea incriminată, existând dubii că acesta a săvârșit infracțiunea.

Mai mult, susține că Bondarciuc Anatolie a declarat că el personal s-a aflat la

volanul mijlocului de transport, fiind sub jurământ, audiat în calitate de martor și

preîntâmpinat pentru răspunderea penală prevăzută de lege pentru darea de

mărturii false.

7.2 Succesorul părții vătămate, Golea Alexandru, prin care a manifestat

dezacordul cu decizia instanței de apel, a solicitat admiterea recursului

procurorului și restituirea prejudiciului material.

constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să

caseze total hotărârea atacată și să mențină hotărârea primei instanțe, cînd apelul a

fost greșit admis.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

În sensul prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de

procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile

pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atît în fapt, cît și

în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Necesită a se avea în

vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea superficială sau

motivarea în termeni vagi-evazivi, reprezintă motiv de casare.

7

Colegiul penal lărgit mai menționează că procurorul în recurs, drept temeiuri

pentru declararea recursului a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod

de procedură penală, și anume cazurile cînd „hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită”.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit reține că temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală și-a găsit confirmarea în cauza dată, în sensul că hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar temeiul prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, nu se confirmă în prezenta speță, fiind

invocat declarativ de către procuror.

Colegiul penal lărgit notează că din analiza materialelor cauzei, rezultă cert

că prima instanță a apreciat obiectiv prin prisma art.101 Cod de procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor,

cumulul de probe administrat la urmărirea penală și examinat în ședința de

judecată a primei instanțe, descrise și în sentință (f.d. 195-205, vol. II), și corect a

adoptat soluția de condamnare a lui Musteața Valeriu, în baza art. 264 alin. (4) Cod

penal, pentru încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a

mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport,

adică, încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce

mijlocul de transport, acțiune care a provocat, din imprudență, decesul unei

persoane, săvârșită în stare de ebrietate.

În acest sens, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel greșit a admis

apelurile declarate de către avocatul Guțu Serghei în numele inculpatului Musteața

Valeriu, a casat sentința și l-a achitat pe Musteața Valeriu de sub învinuirea de

săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal, din motiv că fapta

nu a fost săvârșită de inculpat.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit concluzionează că la argumentarea

soluției, instanța de apel a apreciat unilateral probele administrate la dosar,

acordând o valoare primară declarațiilor inculpatului Musteața Valeriu, martorului

Bondarciuc Anatolie care se afla în mașină cu inculpatul și a martorilor Ixari

Nistor, Pleșca Dorian, Lozan Viorel, Burbulea Zinaida, care nu au fost martori

oculari al accidentului, apreciate corect critic de prima instanță, în detrimentul

probelor administrate de partea acuzării – martorii oculari ai accidentului Coșciug

Andrei și Botnaru Viorel, care fiind audiați în prima instanță sub jurământ (f.d. 29,

40, vol. II), au declarat că după tamponarea bătrânului și căruței, de la volanul

automobilului „VAZ 2107”, a coborât inculpatul Musteața Valeriu, fără a aduce

argumente plauzibile de respingere a valorii probatorii a acestor probe, achitându-l

neîntemeiat pe Musteața Valeriu de comiterea faptei imputate.

8

Subsidiar, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că este neclară poziția

instanței de apel care a specificat în decizia sa că probe concludente și pertinente în

probarea faptei imputate inculpatului de către acuzatorul de stat nu au fost

prezentate și în ședința instanței de apel nu s-a constatat că fapta incriminată a fost

săvârșită de inculpat, care nu au fost înlăturate, motivând în acest aspect că probele

cercetate nu indică cert și direct că Musteața Valeriu a comis infracțiunea

incriminată, mai ales că probele cercetate sunt contradictorii și nu coroborează în

susținerea acuzării, contradicții care nu au fost înlăturate și nu prezintă o stare clară

în dovedirea vinei inculpatului în fapta prevăzută de art. 264 alin. (4) Cod penal,

fără a ține însă cont de faptul că aceste argumente nu pot justifica pronunțarea unei

sentințe de achitare, din moment ce la cauza penală respectivă, prima instanță și-a

întemeiat soluția de condamnare a lui Musteața Valeriu în baza art. 264 alin. (4)

Cod penal, pe un cumul de probe suficient, primordial pe martorii oculari ai

accidentului Coșciug Andrei și Botnaru Viorel, care și în opinia instanței de recurs

ordinar sunt credibili și demonstrează vinovăția inculpatului Musteața Valeriu că

anume el a fost conducătorul autombilului „VAZ 2107” care a tamponat victima

decedată Golea Vladimir și respectiv este vinovat de comiterea infacțiunii

imputate.

Astfel, Colegiul penal lărgit analizând decizia instanței de apel conchide că

instanța de apel a adoptat soluția în cauză, bazându-și concluzia pe aceleași probe

examinate în prima instanță, enumerând aceste probe în decizia sa (f.d. 16-25, vol.

III), însă nejustificat a dat o valoare primordială declarațiilor inculpatului Musteața

Valeriu și martorilor Bondarciuc Anatolie, Ixari Nistor, Pleșca Dorian, Lozan

Viorel, Burbulea Zinaida (care nu sunt martori oculari), reapreciindu-le, fără a le

examina pe viu în instanța de apel, și a omis de a le corobora cu celelalte probe

cercetate de prima instanță conform cerințelor prevăzute de art. 366 – 373 Cod de

procedură penal, apreciate corect de prima instanță prin prisma art. 101 alin. (1)

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității

și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor, din analiza cărora prima instanță just a concluzionat că s-a

confirmat cu certitudine că inculpatul Musteața Valeriu era la volan și a comis

accidentul rutier în urma căruia a decedat victima Golea Vladimir.

Ca probe care confirmă vina inculpatului, Colegiul penal lărgit mai invocă

procesele-verbale de recunoaștere a persoanelor pe viu din 12.11.2012 (f.d. 38-46,

vol. I), prin care martorii oculari Coșciug Andrei și Botnaru Viorel, l-au recunoscut

pe inculpatul Musteața Valeriu ca persoana care era la volanul autombilului „VAZ-

2107” și pe Bondarciuc Anatolie ca persoana care era în calitate de pasager în

autombilului „VAZ-2107”; prin declarațiile inițiale în calitate de bănuit și învinuit

a lui Musteața Valeriu (f.d. 56, 116, vol. I), unde inculpatul Musteața Valeriu s-a

9

refuzat să dea declarații la urmărirea penală, prin ce evident a urmărit scopul de a

se eschiva de la urmărirea penală pentru accidentul comis; prin ordonanța

procurorului Știrbu Ruslan din 14.12.2012 (f.d. 112, vol. I), privind scoaterea lui

Bondarciuc Anatolie XXXX de sub urmărire penală, din motiv că fapta nu a fost

săvârșită de ultimul, care la terminarea urmăririi penale nu a fost contestată de

partea apărării, care a intrat în vigoare și are puterea lucrului judecat. Aceste

mijloace de probă și circumstanțe au fost total ignorate de instanța de apel în speța

dată, ce nu poate fi menținut.

În consecință, Colegiul penal lărgit consideră că recursul declarat de către

procuror urmează a fi admis cu casarea totală a deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 22 martie 2017 ca fiind neîntemeiată și cu menținerea sentinței

Judecătoriei Florești din 04 noiembrie 2016, prin care Musteața Valeriu a fost

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod

penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă echitabilă și în limitele legii penale de 5 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijlocul de transport pe un termen

de 4 ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip deschis, din motiv

că apelurile au fost admise greșit, în speță dată confirmându-se temeiul pentru

recurs, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 22 martie 2017, în cauza penală privindu-l pe inculpatul

Musteața Valeriu Xxxx, cu menținerea sentinței Judecătoriei Florești din 04

noiembrie 2016, în privința aceluiași inculpat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 25 august 2017.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Nicolaev Ghenadie

Toma Nadejda

Moraru Petru

10