1ra-782/2016 — Art.179 alin.1, 186 alin.2 lit. c, d CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul din 29 iunie 2015, Lemnaru Gheorghe Ion a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal și art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, și i-au fost stabilite pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și respectiv 2 ani. În conformitate cu art. 84 alin. (l) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Lemnaru Gheorghe Ion i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 2 ani și 6 luni închisoare. În conformitate cu art.90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei cu închisoarea de către inculpatul Lemnaru Gheorghe Ion, stabilindu-i-se un termen de probă de 3 ani. Acțiunea civilă înaintată de Vulpe Vasile și Șeremet Vica a fost admisă partial. A fost încasat de la Lemnaru Gheorghe Ion în beneficiul lui Vulpe Vasile 4748 lei cu titlu de prejudiciu material. A fost încasat de la Lemnaru Gheorghe Ion în beneficiul cet. Șeremet Vica 22154 lei cu titlu de prejudiciul material. 1 În rest acțiunea civilă a fost respinsă.

Potrivit sentinței, instanța de fond a constatat că, Lemnaru Gheorghe în luna octombrie 2014, la o dată neidentificată avînd scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, a pătruns în domiciliul lui Vulpe Vasile, situat în s. Manta, r-1 Cahul, de unde tainic a sustras bunuri în sumă de 2.500 lei și 400 hrivne ucrainene, ce constituie conform cursului valutar oficial 448 lei, un telefon mobil de model „Nokia” la prețul de 200 lei, un telefon mobil de model „Nokia” la prețul 200 lei, un telefon mobil de model „Unite U1280” la prețul de 1.200 lei, o lanternă cu patru acumulatoare la prețul de 200 lei, pricinuindu-i astfel părții vătămate Vulpe Vasile o pagubă considerabilă în sumă totală de 4.748 lei. Aceste acțiuni ale inculpatului Lemnaru Gheorghe Ion au fost încadrate în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, conform indiciilor : furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Tot el, Lemnaru Gheorghe, în luna octombrie 2014, la o dată neidentificată, avînd scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, a pătruns în domiciliul lui Șeremet Vica, situat în s. Manta, r-1 Cahul, de unde tainic a sustras: un telefon mobil de model „Nokia 2700” la prețul de 500 lei, un telefon mobil de model „Nokia 100” la prețul de 300 lei, un telefon mobil de model „LG” la prețul 500 lei, o pereche de cercei din aur la prețul 1500 lei, un cercel din aur la prețul de 800 lei, un lanț din aur la prețul 1300 lei, un pandativ din aur în formă de cruce la prețul 700 lei, un DVD player de model „Toshiba” la prețul 1500 lei, un ceas pentru bărbați la prețul 500 lei, o pereche de role la prețul 500 lei, un costum sportiv pentru adolescenți la prețul 700 lei, 4 pulovere pentru adolescenți la suma de 1000 lei, prețul unui pulover fiind 250 lei, un uscător de păr la prețul 400 lei, un fierbător electric de model „Tefal” la prețul 700 lei, un sfredel de model „Black&Decker” la prețul 1000 lei, bani în sumă de 1500 lei, 600 dolari SUA ce constituie conform cursului valutar oficial 8754 lei, pricinuindu-i astfel părții vătămate Șeremet Vica o pagubă materială considerabilă în sumă totală de 22.154 lei. Aceste acțiuni ale inculpatului Lemnaru Gheorghe Ion au fost încadrate în baza art.186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, conform indiciilor: furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Donea Svetlana în numele inculpatului Lemnaru Gheorghe, prin care a solicitat casarea totală a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care minorul Lemnaru Gheorghe să fie eliberat de răspundere penală în limitele art.54 Cod penal, luînd în considerație personalitatea minorului, caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite. În cazul în care instanța nu va considera posibilă eliberarea minorului de la răspundere penală, să-i fie stabilită pedeapsa cu amendă minimă, conform prevederilor art. 186 alin.(2), art. 79 alin. (l), art. 64 Cod penal. Acțiunea civilă 2 ca volum al pagubei cauzate înaintată de Vulpe Vasile și Șeremet Vica apelantul a solicitat să fie respinsă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 12 noiembrie 2015, apelul declarat de avocatul Donea Svetlana în numele inculpatului Lemnaru Gheorghe Ion a fost admis. A fost casată total sentința, și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează. Lemnaru Gheorghe Ion a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art.179 alin. (l) Cod penal și art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, pentru care i s-a stabilit următoarele pedepse: - pe art.179 alin. (l) Cod penal - 3 luni închisoare, - pe art.186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal - 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Pentru concurs de infracțiuni, conform art.84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor, i s-a stabilit lui Lemnaru Gheorghe pedeapsa definitivă 8 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei cu închisoarea de către inculpatul Lemnaru Gheorghe, stabilindu-i-se termenul de probă cu durata de 1 an. Au fost respinse acțiunile civile ale părților vătămate Vulpe Vasile și Șeremet Vica către inculpatul Lemnaru Gheorghe, ca fiind neîntemeiate. Au fost admise acțiunile civile ale părților vătămate Vulpe Vasile și Șeremet Vica în partea reparării prejudiciului moral și s-a încasat de la Lemnaru Gheorghe în beneficiul lui Vulpe Vasile 300 lei și în beneficiul lui Șeremet Vica 800 lei, în contul reparării prejudiciului moral. Din totalitatea de probe administrate de instanța de fond și verificate de instanța de apel, apreciate prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, respectîndu-se prevederile art.101 Cod de procedură penală, instanța de apel a constatat, că inculpatul Lemnaru Gheorghe a săvîrșit cu intenție următoarele fapte penale: În luna octombrie 2014, la o dată nestabilită, Lemnaru Gheorghe, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, a pătruns în domiciliul (casa) lui Vulpe Vasile, situat în s. Manta, r-1 Cahul, de unde tainic a sustras : un telefon mobil de model „Nokia” cu valoarea 200 lei și o lanternă cu patru acumulatoare cu valoarea 200 lei, pricinuindu-i astfel părții vătămate Vulpe Vasile o pagubă în valoare totală de 400 lei. Tot el, Lemnaru Gheorghe, în luna octombrie 2014, la o dată nestabilită, avînd scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, a pătruns în domiciliul (casa) lui Șeremet Vica, situată în s. Manta, r-1 Cahul, de unde tainic a sustras : un telefon mobil de model „Nokia 2700” cu valoarea 500 lei, un DVD player de model „Toshiba” - 1.500 lei, un costum sportiv pentru adolescenți - 700 lei, și un burghiu electric de model „Black&Decker” - 1.000 lei, pricinuindu-i astfel părții vătămate Șeremet Vica 3 prejudiciu material considerabil în valoare totală de 3.700 lei. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, la pronunțarea sentinței prima instanță nu a stabilit în deplină măsură circumstanțele de fapt și de drept, care au dus la pronunțarea unei sentințe distorsionate de la cerințele de conținut ale respectivului act, cît și la stabilirea eronată a culpei inculpatului minor Lemnaru Gheorghe în partea sustragerii unei părți de bunuri și valori bănești de la părțile vătămate Vulpe Vasile și Șeremet Vica. Instanța de apel a constatat că prima instanță nu a identificat elementele concrete ale componenței de infracțiune pentru care 1-a găsit culpabil pe inculpatul minor Vulpe Vasile, or în cursul cercetării judecătorești s-a constatat cert că Lemnaru Gheorghe a pătruns în locuințele părților vătămate Vulpe Vasile și Șeremet Vica, iar inculpatul Lemnaru Gheorghe a fost găsit culpabil și condamnat pentru furt „prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuință” - constatare contrară circumstanțelor de fapt ale cauzei. Instanța de apel a reținut că la soluționarea acțiunii civile prima instanță în mod eronat a dispus încasarea de la inculpatul Lemnaru Gheorghe a despăgubirilor prejudiciului material, fără a ține cont de acel fapt că o parte din valorile încasate au fost recuperate prin ridicarea bunurilor de către organul de urmărire penală și dispunerea restituirii lor părților vătămate însăși prin sentința contestată. Mai mult, partea descriptivă a sentinței contravine dispozitivului, or în partea descriptivă prima instanță a indicat că „în baza celor expuse, părțile vătămate nu au prezentat suficiente probe întru dovedirea pretențiilor înaintate și avînd în vedere că inculpatul nu a recunoscut cuantumul acțiunii civile, instanța de apel a ajuns la concluzia să admită în principiu acțiunea civilă, urmînd ca cuantumul despăgubirilor cuvenite să le expună în ordinea pricinii civile”, iar în dispozitiv a hotărît încasarea de la inculpatul Lemnaru Gheorghe în beneficiul părților vătămate a sumelor concrete. În instanța de apel, la solicitarea procurorului, au fost examinate materialele din dosar, verificate probele administrate în ședința instanței de fond, inclusiv declarațiile necontestate ale părților vătămate Vulpe Vasile și Șeremet Vica, martorilor Cherlan Viorel, Poștaru Constantin, și inculpatului Lemnaru Gheorghe, audiați în prima instanță, puse la baza sentinței de condamnare, și probele materiale examinate de prima instanță, cum sunt : - procesul-verbal de consemnare a plîngerii lui Vulpe Vasile din 16.10.2014, prin care solicită luarea de măsuri cu persoanele necunoscute care i-au sustras bunuri din domiciliul situat în s. Manta, r-1 Cahul (f.d.3); - procesul-verbal de consemnare a plîngerii cet. Șeremet Vica din 05.11.2014, prin care solicită luarea de măsuri cu minorul Lemnaru Gheorghe, care i-a sustras bunuri din domiciliul situat în s. Manta, r-1 Cahul (f.d.7); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 16.10.2014, prin care s-a cercetat locul săvîrșirii infracțiunii la domiciliul părții vătămate Vulpe Vasile, situat în s. Manta, r-1 Cahul (f.d.8-9); 4 - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 06.11.2014, prin care s-a cercetat locul săvîrșirii infracțiunii la domiciliul părții vătămate Șeremet Vica, situat în s. Manta, r-1 Cahul (f.d.10-12); - procesul-verbal de ridicare din 17.10.2014, prin care de la inculpatul Lemnaru Gheorghe s-au ridicat o lanternă de culoare galbenă și două telefoane mobile de model „Nokia” (f.d.33); - procesul-verbal de ridicare din 06.11.2014, prin care de la inculpatul Lemnaru Gheorghe s-a ridicat un costum sportiv pentru adolescenți și un burghiu electric (f.d.35); - procesul-verbal de ridicare din 08.11.2014, prin care de la Cherlan Viorel s-au ridicat un DVD player de model „Toshiba” și o radiocomandă (f.d.37); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 08.11.2014 cu tabel fotografic, prin care au fost examinate bunurile ridicate prin procesele-verbale din 17.11.2014, 06.11.2014 și 08.11.2014 (f.d.38-42). Instanța de apel a reținut, că sub aspectul vinovăției de faptele imputate, apelantul Lemnaru Gheorghe nu a contestat acele circumstanțe de fapt, că a pătruns ilegal în casele de locuit ale părților vătămate Vulpe Vasile și Șeremet Vica, de unde a sustras pe ascuns bunuri. Apelantul Lemnaru Gheorghe a contestat doar cantitatea patrimoniului sustras. În acest sens, instanța de apel a atestat, că inculpatul minor Lemnaru Gheorghe pe parcursul întregului proces penal a recunoscut că a sustras de la Vulpe Vasile lanterna și telefonul mobil, iar de la Șeremet Vica a sustras un DVD recorder, costumul sportiv, burghiul electric și un telefon, și a negat orice implicație a sa la sustragerea altor bunuri indicate în rechizitoriu. Astfel, valoarea bunurilor constatate cu certitudine și în afara oricărui dubiu rezonabil, dovedește faptul că au fost sustrase de la partea vătămată Vulpe Vasile bunuri, care constituie 400 lei și nu depășesc 25 unități convenționale (echivalent bănesc 500 lei), nu plasează acest furt sub incidența art.186 Cod penal, or potrivit prevederilor art.18, 105 Cod contravențional constituie un furt în proporții mici. Totodată, instanța de apel constatînd că inculpatul Lemnaru Gheorghe a fost acuzat de săvîrșirea furtului cu indicele calificativ agravant „prin pătrundere în locuință” de la art.186 alin. (2) lit. c) Cod penal, a considerat că acțiunile inculpatului Lemnaru Gheorghe pe acest capăt de acuzare includ elementele componenței infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (l) Cod penal, dat fiind că în cadrul furtului în proporții mici de la Vulpe Vasile, a violat domiciliul acestuia din urmă, și în acest sens partea vătămată a depus plîngere la 16.10.2014, inclusiv și prin prisma pătrunderii ilegale în domiciliul său. Prin acțiunile sale inculpatul Lemnaru Gheorghe a fost găsit vinovat de săvîrșirea cu intenție a faptelor penale prevăzute de: - art.179 alin.(l) Cod penal, conform indiciilor calificativi: pătrunderea în domiciliul unei persoane fără consimțămîntul acesteia; 5 - art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, conform indiciilor calificativi: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvîrșit prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. În partea stabilirii pedepsei, instanța de apel a fost solidară cu prima instanță, precum că inculpatul Lemnaru Gheorghe, deși a săvîrșit infracțiunile în minorat, nu poate fi liberat de răspundere penală, or anterior în privința lui Lemnaru Gheorghe pentru fapte de furt similare, au fost încetate urmăriri penale prin ordonanțele procurorilor din 17.05.2014 și 20.11.2014, în legătură cu împăcarea părților. Inculpatul nu a însușit lecția, nu a tras concluziile necesare, iar măsurile cu caracter educativ se prezintă a fi ineficiente pentru el. Din aceste considerente instanța de apel a considerat că pedeapsa echitabilă pentru inculpatul Lemnaru Gheorghe este cea cu închisoarea. La stabilirea categoriei si termenului pedepsei inculpatului Lemnaru Gheorghe, instanța de apel a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvîrșite, de motivul acestora, inclusiv de comportamentul nu atît victimologic, cît ilicit al părții vătămate Vulpe Vasile, care nu i-a plătit inculpatului remunerația pentru munca prestată în anul 2013, de persoana inculpatului, de lipsa circumstanțelor atenuante ale răspunderii și prezența circumstanțelor care atenuează răspunderea (săvîrșirea infracțiunii de către un minor; ilegalitatea acțiunilor victimei, dacă ele au provocat infracțiunea), de influența pedepsei aplicate asupra corectării si reeducării vinovatului. S-a reținut și reducerea pentru minori a plafonului maxim al închisorii, conform art.70 alin. (3) Cod penal. Apreciind influența pedepsei aplicate asupra corectării si reeducării vinovatului Lemnaru Gheorghe, instanța de apel a conchis, că corectarea și reeducarea inculpatului Lemnaru Gheorghe este posibilă fără executarea reală a acestei pedepse, găsind de cuviință suspendarea executării acestei pedepse în condițiile art.90 Cod penal, și stabilirea unui termen de probă de un an. Părțile vătămate Șeremet Vica și Vulpe Vasile au înaintat față de inculpatul Lemnaru Gheorghe acțiuni civile, prin care Șeremet Vica a pretins încasarea sumelor 22154 lei în contul reparării prejudiciului material, și 5000 lei în contul reparării prejudiciului moral (f.d.143-144), iar Vulpe Vasile a pretins încasarea sumelor 4748 lei în contul reparării prejudiciului material, și 3000 lei în contul reparării prejudiciului moral (f.d.154-155). Referitor la pretențiile privind repararea prejudiciului material, instanța de apel a constatat, că bunurile pentru sustragerea cărora a fost găsit culpabil Lemnaru Gheorghe prin prezenta decizie, au fost ridicate și asupra lor a decis instanța de apel în conformitate cu art.162 alin. (3) pct. 4) Cod de procedură penală, restituirea lor proprietarilor Șeremet Vica și Vulpe Vasile. Acțiunile civile ale acestora au fost înaintate în cursul judecării cauzei în prima instanță, adică la etapa la care părțile civile aveau dreptul de a lua cunoștință cu materialele dosarului și se prezumă că cunoșteau despre ridicarea bunurilor de către organul de urmărire penală. 6 Părțile civile nu au invocat vre-un motiv pentru care nu ar fi fost posibilă utilizarea la destinație a bunurilor ridicate. În ce privește restul bunurilor, care nu au fost găsite și ridicate, pentru sustragerea lor nu a fost constatată vinovăția inculpatului Lemnaru Gheorghe, și respectiv, fiind lipsă temeiul de drept al despăgubirii, acțiunile civile fiind respinse ca neîntemeiate. Cu privire la pretențiile referitor la repararea prejudiciului moral, instanța de apel a considerat că acțiunile civile sunt întemeiate și au fost admise, or însăși faptele ilicite săvîrșite de Lemnaru Gheorghe cu atentarea la patrimoniul părților vătămate le-a cauzat ultimilor suferințe psihice, însă la stabilirea cuantumului despăgubirilor morale, instanța de apel a considerat că cuantumurile pretinse sunt exagerate și a găsit echitabil de a încasa de la Lemnaru Gheorghe în beneficiul lui Vulpe Vasile 300 lei și în beneficiul lui Șeremet Vica 800 lei, în contul reparării prejudiciului moral.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare în termen, de către : 5.1. - procurorul în cadrul Procuraturii de nivelul Curții de Apel Cahul, Cebotari Vitali, prin care a indicat temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 12), 16) Cod de procedură penală, solicitînd casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei penale în privința lui Lemnaru Gheorghe Ion de către instanța de apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Procurorul în cererea sa de recurs invocă următoarele motive : - decizia instanței de apel o consideră neîntemeiată, controversată, ilegală și pasibilă casării, deoarece hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii și acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; norma de drept aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție, temeiuri pentru recurs prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 12), 16) Cod de procedură penală; - potrivit descriptivului decizie atacate, instanța de apel descriind fapta considerată a fi săvîrșită de inculpat, nu a constatat concret și expres în fapta constatată ca fiind dovedit scopul pătrunderii lui în locuința părții vătămate: sustragerea bunurilor sau violarea de domiciliul, și sustragerea bunurilor a fost „în proporții mici” sau furtul, sancționat penal; precum și nu a apreciat fiecare probă administrată pe caz separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, și cu circumstanțele invocate în actul de învinuire, nu a determinat și constatat juridic corect corespunderea exactă între semnele faptei prejudiciabile incriminate inculpatului și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală; - instanța de apel nu a luat în considerație că sub aspectul vinovăției de faptele imputate, probele cercetate, apelantul Lemnaru Gheorghe nu contestă acele circumstanțe de fapt, că a pătruns în casele de locuit ale părților vătămate Vulpe Vasile 7 și Șeremet Vica, de unde a sustras pe ascuns bunurile menționate în rechizitoriu. Apelantul Lemnaru Gheorghe contestă doar mărimea acțiunii civile admise în privința lui și care trebuie să restituie părților vătămate; - în apelul său partea apărării a solicitat liberarea de răspundere penală a minorului în temeiul art.54 Cod penal sau stabilirii pedepsei sub formă de amendă cu aplicarea art.79 Cod penal; - inculpatul Lemnaru Gheorghe nu este învinuit pe art.286 Cod penal; - reieșind din decizia instanței de apel nu există o descriere concretă a faptelor comise de către inculpat, nici conform învinuirii pe art.179 Cod penal, deoarece în așa zisă fabula/fapta constatată nu se specifică că inculpatul a pătruns în domiciliul părții vătămate Vulpe Vasile fără consimțămîntul acestuia. Mai mult ca atît, Lemnaru G. a avut scop de a sustrage bunurile lui Vulpe Vasile, dar nu doar pătrunderea în domiciliul acestuia, scop unic pentru existența infracțiunii prevăzute de art.179 Cod penal, precum și includ obiectul juridic al infracțiunilor diferit; - deasemenea, nu se descrie fapta comiterii unei contravenției prevăzute de art.105 Cod contravențional, conform indicilor : sustragerea în proporții mici din avutul proprietarului prin furt, și în această parte în general nu se menționează tragerea la răspundere contravențională sau liberarea de răspundere în temeiul art.10, 16 alin. (l) și (2) Cod contravențional; - este lipsită de temei și argumente decizia instanței de apel cu privire la recalificarea acțiunilor inculpatului pe epizodul de furt de la Vulpe Vasile, de la art.186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal la prevederile art.179 alin. (l) Cod penal; - în această parte decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii și acesta este expus neclar, instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; - deasemenea, faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, precum și norma de drept aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție în deciziile nr. 1ra-702/2015 din 30.06.2015 și nr. 1ra-605/2015 din 09.06.2015 cu privire la descrierea faptei criminale constatată ca fiind dovedite și aprecierea probelor; - instanța de apel a aplicat pedeapsă individualizată contrar prevederilor legale; - este o argumentare contradictorie, că comportamentul ilicit al părții vătămate Vulpe Vasile și ilegalitatea acțiunilor victimei, au provocat infracțiunea. În primul rînd, a infracțiunilor de furt, și în al doilea rînd, furt doar de la Vulpe Vasile, și nu de la Șeremet Vica. Iar pedeapsa penală instanța de apel a redus-o și pe episodul furtului de la Șeremet Vica; - instanța de apel nu a specificat nimic despre circumstanțele agravante; - argumentarea aplicării pedepsei în temeiul art.79 alin. (l) Cod penal, pentru minorul Lemnaru Gheorghe, în decizia atacată în genere nu există. Iar acesta a fost un argument al apelului, la care instanța de apel nu s-a expus; - nu s-au specificat obligațiile în termenul de probă, stipulate în art.90 alin.(6) Cod 8 penal; - pedeapsa penală a fost individualizată contrar prevederilor art.75-79 Cod penal atît pe episodul violării de domiciliul lui Vulpe V., cît și pe episodul furtului de la Șeremet V.; - în conformitate cu art.416 Cod de procedură penală, care prevede că : „instanța de apel, deliberînd asupra apelului, dacă este necesar, poate hotărî aplicarea dispozițiilor privitoare la repararea pagubei, la cheltuielile judiciare și la orice alte chestiuni de care depinde soluționarea completă a apelului. Astfel, la soluționarea acțiunii civile prima instanță a comis erorile menționate în decizia Curții de Apel Cahul în pct.10; - totodată, instanța de apel a pronunțat o soluție contradictorie și neclară cu privire la acțiunea civilă; - lipsește soluția cu privire la cheltuieli judiciare suportate de Vulpe Vasile. 5.2. - avocatul Turculeț Mariana în numele părții vătămate Șeremet Vica, prin care a indicat temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței Juidecătoriei Cahul din 29 iunie 2015, deoarece apelul a fost greșit admis. Recurentul în cererea sa de recurs invocă următoarele motive : - consideră decizia instanței de apel neîntemeiată și pasibilă anulării și în calitate de motive de drept invocă prevederile art. 427 alin. (l) pct.6) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; - în cadrul ședinței de judecată a fost stabilit că inculpatul a sustras întreg volumul de bunuri indicate în actul de învinuire. Lemnaru G. a recunoscut că a sustras doar bunuriie ce au fost depistate, însă a fost neglijată poziția aeestuia referitor la ordonanța de punere sub învinuire, acesta neavînd obiecții față de actul procesual dat, totodată nu a depus vreo referință la rechizitoriu pentru a demonstra că nu este de acord cu volumul incriminat al bunurilor sustrase; - instanța de apel a neglijat declarațiile martorului Poștaru C. care a relatat că 1-a văzut pe inculpat purtînd bunuri ale victimei și aceste bunuri nu au fost ridicate de la acesta. Martorul respectiv a văzut la inculpat un telefon mobil de un alt model decît cele sustrase de la Șeremet V., însă instanța de apel s-a limitat la faptul de a aprecia că acest telefon nu a fost sustras, deoarece nu este indicat în actul de învinuire. La fel, instanța de apel nu a apreciat corespunzător faptul că inculpatul nu dispunea de surse bănești și că el cel mai probabil a cumpărat acest telefon din banii sustrași de la Șeremet V.; - instanța de apel denotă că a trecut un anumit timp de la comiterea furtului, care conform actului de învinuire și constatărilor instanței de apel a avut loc în luna octombrie 2014, fără a lua în considerație însă declarațiiie lui Vulpe V. care a relatat că avea grijă de casa ei - Șeremet V. și alte pătrunderi cît și sustrageri din acest imobil nu au mai avut loc, astfel devine evidentă intenția lui Lemnaru G, de a sustrage toate 9 bunurile indicate în rechizitoriu, cu atît mai mult că acesta nu dispunea de alte surse de venit; - instanța de apel a ales practic cea mai ușoară soluție - să condamne inculaptul doar pentru ceea ce recunoaște, însă a privat partea vătămată de posibilitatea de a-și proteja drepturile sale, cu atît mai mult că nu s-a stabilit că ultima să fi exagerat volumul bunurilor sustrase, iar declarațiile sale în sensul respectiv au fost consecutive pe parcursul procesului penal.

Judecînd recursurile ordinare în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s- a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărîrile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atît în fapt, cît și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărîrii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărîrii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare. Verificînd legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocat de recurenți, și-a găsit confirmarea în cauza dată, sub aspectul că „hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice 10 dispozitivul hotărîrii și instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței”, invocînd în acest context următoarele. Lecturînd decizia instanței de apel, Colegiul penal lărgit constată că nu există o descriere concretă a faptei comise de către inculpatul Lemnaru Gheorghe, nici conform art.179 Cod penal, deoarece, în fapta constatată nu se specifică că inculpatul a pătruns în domiciliul părții vătămate Vulpe Vasile fără consimțămîntul acestuia. Mai mult ca atît, Lemnaru Gheorghe a avut scop de a sustrage bunurile lui Vulpe Vasile, dar nu doar pătrunderea în domiciliul acestuia, scop unic pentru existența infracțiunii prevăzute de art.179 Cod penal. Prin urmare, nu este acceptată de către instanța de recurs concluzia instanței de apel, care a considerat că „acțiunile inculpatului Lemnaru Gheorghe pe acest capăt de acuzare includ elementele componenței infractiunii prevăzute de art.179 alin. (l) Cod penal, dat fiind faptul că în cadrul furtului în proporții mici de la Vulpe Vasile, a violat domiciliul acestuia din urmă, și în acest sens partea vătămată a depus plîngere la 16.10.2014, inclusiv și prin prisma pătrunderii ilegale în domiciliul său”, deoarece partea vătămată nu a depus o plîngere în temeiul art.276 alin. (l) Cod de procedură penală în privința minorului Lemnaru Gheorghe pentru atragerea la răspundere penală numai pentru violarea de domiciliul. Astfel, este lipsită de temei legal decizia instanței de apel și cu privire la recalificarea acțiunilor inculpatului pe episodul de furt de la Vulpe Vasile, de pe art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal la prevederile art. 179 alin. (1) Cod penal. Despre motivarea defectuoasă a deciziei mai rezultă și din descriptivul deciziei atacate, unde instanța de apel descriind fapta considerată a fi săvîrșită de inculpat, nu a constatat concret și expres în fapta constatată ca fiind dovedit scopul pătrunderii inculpatului în locuința părții vătămate: sustragerea bunurilor sau violarea de domiciliul, și sustragerea bunurilor a fost „în proporții mici” sau furtul, sancționat penal; precum și nu a apreciat fiecare probă administrată pe caz separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, nu a determinat și constatat juridic corect corespunderea exactă între semnele faptei prejudiciabile incriminate inculpatului și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. Astfel, instanța de recurs constată că din dispozitivul instanței de apel rezultă că nu este menționat despre o soluție finală referitor la furtul bunurilor de către inculpatul Lemnaru Gheorghe de la partea vătămată Vulpe Vasile în mărime de 400 de lei, deși în partea descriptivă a deciziei sale, instanța de apel face referire la faptul dat, ceia ce duce la concluzia că motivarea soluției instanței de apel este contrară dispozitivului și că instanța de apel a examinat superficial apelul, adoptînd o decizie care urmează a fi casată total. Un alt motiv care a rămas fără o motivare clară în decizie, sunt declarațiile martorului Poștaru Constantin, care sunt descrise în sentință (f. d. 183-184, vol. I) și care confirmă vina inculpatului de cele incriminate lui. 11 În apelul său partea apărării a solicitat liberarea de răspundere penală în temeiul art. 54 Cod penal sau stabilirii pedepsei sub formă de amendă cu aplicarea art. 79 Cod penal. În acest sens, se menționează că deși avocatul Donea Svetlana menționează în apel despre faptul că „a solicitat liberarea de răspundere penală în temeiul art. 54 Cod penal sau stabilirii pedepsei sub formă de amendă cu aplicarea art. 79 Cod penal”, instanța de apel nu s-a expus asupra acestui motiv, lăsînd fără o motivare acest motiv. La fel, Colegiul penal lărgit mai constată că din materialele cauzei penale rezultă că prin sentința primei instanțe acțiunea civilă înaintată de către Vulpe Vasile și de către Șeremet Vica a fost admisă parțial. A fost încasat de la Lemnaru Gheorghe Ion în beneficiul lui Vulpe Vasile 4748 lei cu titlu de prejudiciu material. La fel, a fost încasat de la Lemnaru Gheorghe Ion în beneficiul cet. Șeremet Vica 22154 lei cu titlu de prejudiciul material. În rest, adică în partea daunei morale, acțiunea civilă a fost respinsă. Sentința a fost atacată doar de partea apărării, prin care a solicitat respingerea acțiunii civile, însă deși sentința nu a fost atacată de către partea acuzării, instanța de apel ilegal a admis acțiunea civilă în partea prejudiciului moral, agravînd astfel situația apelantului în propria cale de atac, contrar prevederilor art. 410 Cod de procedură penală. Potrivit art. 435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, în cazul în care instanța de recurs constată erori de drept ce sînt temei de recurs și acestea nu pot fi corectate de instanța de recurs, aceasta dispune casarea hotărîrii atacate și rejudecarea cauzei de către instanța a cărei hotărîre se casează. În speța examinată Colegiul penal lărgit consideră, că decizia instanței de apel urmează a fi total casată și dispusă rejudecarea cauzei în alt complet de judecată, în aceiași instanță. La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel și în măsura competenței sale, asupra motivelor din recursul declarat și ținînd cont de motivele casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în cadrul Procuraturii de nivelul Curții de Apel Cahul, Cebotari Vitali și de către avocatul Turculeț Mariana în numele părții vătămate Șeremet Vica, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 12 noiembrie 2015, în cauza penală privindu-l pe Lemnaru 12 Gheorghe Ion, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Cahul, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată la 07 iulie 2016. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Nicolaev Ghenadie Toma Nadejda Alerguș Constantin 13