1ra-811/2016 — Art. 287 al. 3, art. 151 al. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Vulcănești din 12 iulie 2013, Petrov Vladimir a fost achitat de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunilor prevăzută de art. 287 alin. (3) și art. 151 alin.(1) Cod penal, din motiv că acțiunile inculpatului au fost săvârșite în stare de legitimă apărare.

Pentru a pronunța sentința prima instanță a reținut că, prin rechizitoriu Petrov Vladimir a fost pus sub învinuire că la 29 octombrie 2011, pe timp de noapte, în încăperea pentru animale a fostei ferme de produse lactate SRL „Ghigant”, din intenții huliganice, în prezența altor persoane, intenționat, încălcând grosolan ordinea publică și liniștea cetățenilor, acționând cu o deosebită obrăznicie, fiind înarmat cu un cuțit, a aplicat în privința lui Curșuba Constantin și Pavlioglo Ruslan, violența fizică, manifestată prin cauzarea diferitor leziuni corporale, de asemenea a încercat să aplice violența fizică cu cuțitul în privința lui Chisacov Maxim. Tot, el, la 29 octombrie 2011, pe timp de noapte, în încăperea pentru animale a fostei ferme de produse lactate SRL „Ghigant”, din intenții huliganice, în prezența 1 altor persoane, intenționat, încălcând grosolan ordinea publică și liniștea cetățenilor, acționând cu o deosebită obrăznicie, fiind înarmat cu un cuțit, a aplicat în privința lui Curșuba Constantin, violența fizică, manifestată prin cauzarea leziunilor corporale sub formă de plagă tăiată a cutiei toracice pe stânga penetrantă în cavitatea pleurei, cu lezarea părții de jos a plămânului, plagă a peretelui cavității abdominale fără penetrare în cavitatea abdominală, care conform raportului de expertiză medico- legală cu nr. 48d din 16.11.2011, au fost produse prin acțiunea traumatică a unui obiect ascuțit-tăietor, posibil cu cuțit, și se califică ca leziuni corporale grave, periculoase pentru viață.

Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul în procuratura raionul Vulcănești, Dandeș V., care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Petrov Vladimir să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3) și art. 151 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea unei pedepse în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, de 3 ani închisoare, în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, de 3 ani închisoare. Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă sub formă de 4 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 90 Cod penal, să-i fie suspendată condiționat executarea pedepsei pe un termen de probațiune de 4 ani, cu stabilirea potrivit art. 90 alin. (6) Cod penal, de obligații inculpatului. Concomitent, în temeiul art. 90 alin. (5) și 67 Cod penal, să-i fie aplicată inculpatului pedeapsa complementară sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, în mărime de 200 ore, invocînd că: - contestă concluzia instanței că în acțiunile inculpatului este prezentă legitima apărare, adică circumstanța care înlătură caracterul penal al faptei; - instanța nu a cercetat și nu a argumentat toate criteriile prevăzute la art. 36 Cod penal, fiind descris doar faptul atacului, și doar criteriul „pericolul grav”, fără o argumentare reală și aprecierea probelor privind criteriile obligatorii a atacului „direct, imediat, material și real”, limitându-se la concluzii formale, din care considerente sentința este neîntemeiată; - criteriile legitimii apărări lipsesc, anume după caracterul său, acțiunile inculpatului nicidecum nu pot fi recunoscute ca respingere a unui atac direct și imediat, deoarece conform declarațiilor părților vătămate, martorilor și însuși inculpatului, între dânsul și Chisacov Maxim în încăperea pentru animale a fostei ferme de produse lactate SRL „Ghigant”, în prezența altor persoane, a avut loc un conflict, cum indică inculpatul, Chisacov Maxim a început să se ia de dânsul și s-au certat, după care au ieșit din această încăpere unde au continuat să se certe, după care 2 au intrat înapoi, însă Chisacov Maxim din nou a ieșit și a sunat pe cineva și i-a spus că acuma se vor clarifica. După o perioadă de timp au venit Curșuba Constantin, Pavlioglo Ruslan, iar Chisacov Maxim din nou i-a spus să iasă și s-a început bătaia; - lipsesc semnele atacului direct și imediat, având în vedere cursul ulterior al circumstanțelor și prezența deja a conflictului dintre Chisacov Maxim și inculpatul Petrov Vladimir, despre care a recunoscut inculpatul că era anume un conflict nefinisat și care a continuat până când inculpatul a ieșit din încăpere pentru clarificarea în continuare, la ce inculpatul a răspuns cu un accept, adică pentru dânsul nu a fost un atac imediat și direct, dar a fost rezultatul acțiunilor sale de a reacționa la provocarea violentă, iar ulterior conflictul a escaladat în bătaie; - din declarațiile părților vătămate, martorilor și însuși a inculpatului rezultă că, inculpatul cunoștea și înțelegea dispoziția negativă a lui Chisacov Maxim, acesta chemând în ajutor pe Curșuba Constantin și Pavlioglo Ruslan, astfel inculpatul înțelegea că Chisacov Maxim în urma conflictului avut, nu se va liniști, fiind dispus să aducă conflictul în favoarea sa prin forță, pentru ce și au fost chemați Curșuba Constantin și Pavlioglo Ruslan; - inculpatul nu a întreprins careva măsuri de a evita conflictul, de exemplu, de a rămâne cu prietenii săi în încăperea unde se odihneau, ceia ce nu doreau Chisacov Maxim, Curșuba Constantin și Pavlioglo Ruslan, însă evident având dorința de a se bate, cu intenție directă, cunoscând cu certitudine despre aceasta, și având întărită situația de fapt, că avea la dânsul un cuțit, care conform declarațiilor inculpatului îi aparținea lui și l-a luat cu dânsul, așa cum în acea zi a lucrat cu acesta, care l-a folosit în timpul bătăii cu părțile vătămate, după care a fugit de la locul faptei; - în situația din speță, lipsește atentatul periculos împotriva lui Petrov Vladimir, așa cum Petrov Vladimir acționa conștient spre realizarea bătăii cu părțile vătămate, pe lângă aceasta, acțiunile lui reies și din declarațiile persoanelor audiate, care pot fi caracterizate ca fiind concrete, îndreptate, fără frică, la un atac agresiv cu aplicarea cuțitului; - urmează a fi apreciate critic declarațiile suplimentare a părții vătămate Curșuba Constantin din 19.04.2013, cum că, Petrov Vladimir spune adevărul, a uitat să vorbească despre cuțit, de aceia acum cu certitudine poate spune că Petrov Vladimir i-a preîntâmpinat despre faptul că are cuțit, erau în stare de ebrietate, de aceia a continuat să-l bată, așa cum fiind audiat la 03 aprilie 2012, pe deplin a confirmat declarațiile depuse la urmărirea penală, de asemenea a confirmat semnătura și corectitudinea declarațiilor reflectate în procesul - verbal de audiere, fără careva alte observații sau completări. Curșuba Constantin, după audierea inculpatului Petrov Vladimir, și auzirea versiunii apărării, la 19 aprilie 2013 depune declarații suplimentare, cu scopul de a atenua sau justifica acțiunile inculpatului Petrov Vladimir, împotriva sa, ceia ce se confirmă prin poziția părții vătămate 3 Curșuba Constantin, că dânsul nu dorește să fie parte vătămată pe acest dosar. Concluzia că declarațiile suplimentare date de partea vătămată Curșuba Constantin sunt neveridice, se confirmă integral prin declarațiile suplimentare depuse de Pavlioglo Ruslan, care fiind audiat la 19 aprilie 2013, a indicat că dânsul nu a auzit ca Petrov Vladimir să preîntâmpine că are cuțit, declarații ce sunt probate și prin declarațiile părții vătămate Chisacov Maxim, depuse în cadrul urmăririi penale și examinate în ședință de judecată; - după caracterul său, acțiunile inculpatului se manifestă prin cauzarea mai multor plăgi părții vătămate Curșuba Constantin (raportul de expertiză cu nr. 48d din 16.11.2011, prin care s-a stabilit prezența leziunilor corporale grave periculoase pentru viață), de asemenea și multiple leziuni părții vătămate Pavlioglo Ruslan, care puteau fi cauzate cu aplicarea cuțitului (raportul de expertiză nr. 47d din 16.11.2011, prin care s-au stabilit leziuni corporale ușoare), aceasta vorbește despre intenția inculpatului de a soluționa conflictul împotriva celor trei, nemijlocit de a aplica cuțitul împotriva lor, din ce rezultă că inculpatul și-a depășit limitele legitimei apărări, acțiuni ce nu cad sub incidența art. 36 Cod penal și nu înlătură caracterul penal al faptei, și după componența sa constituie infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. (1) Cod penal, iar declarațiile inculpatului cum că, părțile vătămate aveau în mână obiecte dure, nu și-au găsit confirmarea în cadrul cercetării judecătorești, și prin urmare poziția părții apărării privitor la justificarea utilizării cuțitului, cu aplicarea unor lovituri părților vătămate, este neveridică, și la caz, cu certitudine este depășirea limitelor legitimei apărări, așa cum în astfel de cazuri este necesar de a cauza prejudicii minime atacatorului, însă conform probelor se demonstrează contrariul; - pe dosarul în cauză lipsesc probe ce ar demonstra „pericolul grav” în privința inculpatului, așa cum a fost anterior menționat, declarațiile despre faptul că părțile vătămate aveau careva obiecte dure, au fost infirmate în cadrul cercetării judecătorești, iar poziția apărării de justificare a utilizării cuțitului ca o reacție a pericolului pentru sănătatea inculpatului, poartă un caracter declarativ; - conform, raportului de expertiză nr. 50d din 16.11.2011, lui Petrov Vladimir i-au fost cauzate plagă contuză a capului și comoție cerebrală și se califică ca leziuni corporale ușoare, alte careva leziuni corporale nu au fost stabilite, ceia ce evident indică că lui Petrov Vladimir, atât până la momentul aplicării cuțitului, cât și după, acestea nu i-au fost cauzate, și împotriva dânsului nu au fost manifestate acțiuni care prin caracterul său să prezinte pericol pentru inculpat. Astfel acțiunile sale în mod evident depășesc limitele legitimei apărări; - inculpatul Petrov Vladimir anterior a fost condamnat de săvârșirea infracțiunilor analogice, anume prin sentința Judecătoriei Vulcănești din 29.02.2008 în baza art. 287 alin.(3) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă, 4 de asemenea a mai fost învinuit pe cauza penală nr. 2011150543, în baza art. 151 alin.(1) Cod penal, pe cauza penală 2012150020, în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, în cauza penală nr. 2013150059, în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, pe marginea cărora au fost emise hotărâri de condamnare, însă care au fost contestate de inculpat.

Prin decizia Colegiul penal al Curții de Apel Cahul din 02 decembrie 2015, a fost admis apelul declarat, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Petrov Vladimir a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3) și art. 151 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa: - în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, de 3 ani închisoare; - în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, de 3 ani închisoare. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate, a fost stabilită pedeapsa definitivă de 4 ani închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că Petrov Vladimir la 29 octombrie 2011, pe timp de noapte, în încăperea pentru animale a fostei ferme de produse lactate al SRL „Ghigant” din or. Vulcănești, din intenții huliganice, în prezența altor persoane, intenționat, încălcând grosolan ordinea publică și liniștea cetățenilor, acționând cu o deosebită obrăznicie, fiind înarmat cu un cuțit, a aplicat lui Curșuba Constantin și Pavlioglo Ruslan, violența fizică, manifestată prin cauzarea diferitor leziuni corporale, de asemenea a încercat să aplice violența fizică cu cuțitul în privința lui Chisacov Maxim. Tot el, la 29 octombrie 2011, pe timp de noapte, în încăperea pentru animale a fostei ferme de produse lactate al SRL „Ghigant” din or. Vulcănești, din intenții huliganice, în prezența altor persoane, intenționat, încălcând grosolan ordinea publică, liniștea cetățenilor, acționând cu o deosebită obrăznicie, fiind înarmat cu un cuțit, a aplicat în privința lui Curșuba Constantin, violența fizică, manifestată prin cauzarea leziunilor corporale sub formă de plagă tăiată a cutiei toracice pe stânga penetrantă în cavitatea pleurei, cu lezarea părții de jos a plămânului, plagă a peretelui cavității abdominale fără penetrare în cavitatea abdominală, care conform raportului de expertiză cu nr. 48d din 16.11.2011, au fost produse prin acțiunea traumatică a unui obiect ascuțit-tăietor, posibil cu cuțit, și se califică ca leziuni corporale grave, periculoase pentru viață. Acțiunile inculpatului Petrov Vladimir au fost calificate de către instanța de apel în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvîrșite cu aplicarea armei pentru vătămarea integrității corporale sau 5 sănătății și în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, ca vătămare intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață. Astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță neîntemeiat a ajuns la concluzia că inculpatul Petrov Vladimir a săvârșit infracțiunile prevăzute de art. 287 alin. (3) și art. 151 alin.(1) Cod penal, în stare de legitimă apărare, ca urmare a aprecierii eronate a probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în cadrul ședinței de judecată, ce confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor imputate, cum ar fi: - declarațiile părții vătămate Curșuba Constantin, care fiind audiat în ședința instanței de apel a declarat că pe inculpatul Petrov Vladimir îl cunoaște, nu sunt în relații de rudenie. Pe celelalte părți vătămate Chisacov Maxim și Pavlioglo Ruslan, tot le cunoaște, nu sunt în relații de rudenie. Până la data de 29 octombrie 2011 nu a avut conflict nici cu inculpatul și nici cu Chisacov Maxim și Pavlioglo Ruslan. Nu cunoaște dacă Chisacov Maxim și Pavlioglo Ruslan îl cunoșteau pe inculpat și în ce relații se aflau. În acea zi, adică pe data de 29 octombrie 2011, de două ori a fost la fosta fermă de produse lactate al SRL „Ghigant”, fiind invitat de Chirciu Anatolii. Prima dată a venit pe la ora 20.00 și s-a aflat acolo aproximativ o oră. Acolo erau mai multe persoane, printre care Pavlioglo Ruslan, Chisacov Maxim, Petrov Vladimir, câteva fete și alte persoane pe care nu le cunoaște. A stat la masă cu aceste persoane, iar careva conflicte între Chisacov Maxim și Petrov Vladimir nu au avut loc în prezența sa. A doua oară a venit târziu, posibil pe la orele 03.00 noaptea, atunci când a fost sunat de Chisacov Maxim. Nu ține minte de ce a fost chemat de Chisacov Maxim, posibil i-a spus că este bătut. Când a ajuns la fermă, Chisacov Maxim se afla în încăpere cu ceilalți și nu era bătut. Petrov Vladimir tot nu era bătut. În acea seară nu a fost bătut de nimeni. Nu avea careva conflict cu inculpatul Petrov Vladimir. Nu cunoaște de ce Chisacov Maxim a fost bătut și de către cine. Dânsul, Pavlioglo Ruslan și Chisacov Maxim l-au luat pe Petrov Vladimir afară pentru a vorbi cu acesta. În încăpere au rămas toți ceilalți, erau peste 10 persoane. În acea seară Petrov nu l-a amenințat cu careva obiecte. Pe Petrov l-a luat afară pentru a-l întreba de ce l-a lovit pe Chisacov, însă nu a reușit să vorbească cu acesta, deoarece Chisacov Maxim cum a ieșit din încăpere l-a lovit pe Petrov Vladimir. În timpul bătăii a găsit jos la fermă un băț cu care l-a lovit pe Petrov Vladimir în regiunea capului. Nu ține minte dacă Petrov Vladimir a căzut jos de la lovitura care i-a aplicat-o cu bățul. Dânsul nu avea nimic în mâini, Chisacov Maxim și Petrov Vladimir, tot nu aveau nimic în mâini. Când s-a început bătaia nu a fost lovit de Petrov Vladimir, doar s-au îmbrâncit, după care inculpatul a fugit. Nu a văzut dacă inculpatul a lovit pe cineva cu bățul. Nu știe cine l-a lovit pe Petrov Vladimir cu bățul. Nu cunoaște de unde are leziuni corporale și cine l-a lovit cu cuțitul. Nu știe dacă Chisacov Maxim avea careva leziuni corporale. A auzit că și Pavlioglo Ruslan 6 și Chisacov Maxim aveau plăgi cauzate de cuțit. După ce s-a finisat bătaia au intrat în încăperea unde se aflau celelalte persoane și cineva dintre părțile vătămate a spus că este rănit, atunci și dînsul a simțit că este rănit. Despre cuțit Petrov Vladimir nu a spus nimic, dânsul a auzit doar după ce Chisacov Maxim și Pavlioglo Ruslan au spus că sunt răniți. Nu poate spune cine se face vinovat de conflictul dat. Careva pretenții față de inculpatul Petrov Vladimir nu are (f.d.121-123, vol. II); Partea vătămată Curșuba Constantin, fiind audiat suplimentar în ședința instanței de apel a declarat că nu ține minte ca inculpatul să fi spus că are cuțit în buzunar, era și în stare de ebrietate. Chisacov Maxim avea o bâtă în mînă, dânsul nu avea nimic în mâini. Dânșii l-au chemat pe Petrov afară, iar Chisacov Maxim l-a lovit pe inculpat imediat cum a ieșit afară. L-au chemat pe inculpat afară pentru că Chisacov Maxim le-a spus că Petrov l-a lovit primul. Nu știe unde l-a lovit Petrov Vladimir pe Chisacov Maxim. Nu știe dacă inculpatul se cunoștea cu Chisacov Maxim. Nu cunoaște cine primul a fost lovit cu cuțitul. Probabil Petrov Vladimir nu era în stare de ebrietate, însă nu cunoaște cu certitudine. Nu cunoaște de unde Chisacov Maxim și Pavlioglo Ruslan aveau leziuni corporale. Probabil bâta a fost luată de la fermă (f.d.61, vol. III). Dat fiind că între declarațiile depuse de partea vătămată Curșuba Constantin în ședința de judecată a instanței de apel și cele depuse în cursul urmăririi penale s- au constatat contradicții esențiale, conform prevederilor art. 371 alin.(1) pct. l) Cod de procedură penală, de către instanța de apel au fost date citirii declarațiilor acestuia depuse în cadrul urmăririi penale. Astfel, Curșuba Constantin, fiind audiat în calitate de parte vătămată în cadrul urmăririi penale, a declarat că, la data de 28.10.2011, aproximativ la orele 20.00, seara, a mers în ospeție la Chirciu Anatolii la fermă. La fermă în cameră se aflau Lena, Cristina, Alina, Chirciu Anatolii, Chisacov Maxim și Pavlioglo Ruslan, care consumau bere. Peste ceva timp au venit 5-6 persoane necunoscute, cum a aflat mai târziu, erau din s. Găvănoasa. Cum au venit aceste persoane, dînsul împreună cu Pavlioglo Ruslan s-au pornit cu Lena și Cristina spre centrul or. Vulcănești, pentru a le găsi transport de ocazie, ca acestea să poată merge acasă. Ajungând lângă magazinul „Tatiana”, a procurat o sticlă de vodcă pe care a consumat-o cu Pavlioglo Ruslan. Cum a ajuns înapoi la fermă nu ține minte, cine i-a cauzat leziunea cu cuțitul nu ține minte, și-a revenit la spital (f.d.61, vol.I). Ulterior, fiind audiat suplimentar de către organul de urmărire penală, în calitate de parte vătămată, Curșuba Constantin a declarat că, aflându-se în centrul or. Vulcănești a fost sunat de către Chisacov Maxim, care l-a rugat să vină repede la fermă pentru că a fost lovit de către Petrov Vladimir. S-au întors la fermă cu Pavlioglo Ruslan și au intrat în cameră, unde pe tonuri ridicate vorbeau Chisacov Maxim și Petrov Vladimir. L-a rugat pe Petrov Vladimir să iasă afară din cameră în 7 hol pentru a vorbi. Petrov Vladimir a ieșit din cameră. În hol se afla dânsul, Chisacov Maxim, Pavlioglo Ruslan și Petrov Vladimir. Nu a reușit să-l întrebe pe Petrov Vladimir care este problema, că Chisacov Maxim i-a aplicat o lovitură cu mâna, unde inculpatul a fost lovit de Chisacov Maxim, însă cu care mână acesta i-a aplicat lovitura inculpatului nu a văzut, deoarece în hol era întuneric. Ca răspuns la lovitura primită, Petrov Vladimir a început să-i îmbrâncească de la dânsul, în legătură cu acest fapt dânsul i-a aplicat inculpatului o lovitură cu pumnul drept în față. În continuare și Pavlioglo Ruslan i-a aplicat câteva lovituri lui Petrov Vladimir cu pumnul. Bătaia a continuat câteva minute. După aceasta Petrov Vladimir a intrat în cameră, iar dânsul a simțit o durere puternică în piept. A ieșit din hol și a plecat la spital. Mai târziu a aflat de la Pavlioglo Ruslan și Chisacov Maxim că în timpul bătăii, leziuni cu cuțitul le-au fost cauzate și lor de către Petrov Vladimir. Cuțitul în mâinile lui Petrov Vladimir nu l-au văzut, deoarece era întuneric. Leziunile corporale i-au fost cauzate, atunci când Petrov Vladimir l-a împins (f.d.61a, vol. I); - declarațiile părții vătămate Pavlioglo Ruslan, care fiind audiat în ședința de judecată a instanței de apel a declarat că până la data de 29 octombrie 2011, pe inculpatul Petrov Vladimir nu l-a cunoscut. Pe Curșuba Constantin și Chisacov Maxim îi cunoaște, sunt prieteni. În acea zi, dânsul, Chirciu Anatolii, Alina, Cristina și Elena, se odihneau la fermă, mai târziu a venit și Curșuba Constantin. După un timp a venit și Petrov Vladimir cu niște persoane pe care nu le cunoaște. Dar dânsul cu Curșuba Constantin au mers să le petreacă acasă pe Lenuța și Cristina, iar ceilalți au rămas la fermă. Când au ajuns pe lângă un magazin din or. Vulcănești, Chisacov Maxim l-a sunat pe Curșuba Constantin. Acesta i-a spus că la fermă s-a întâmplat ceva și toți patru s-au întors la fermă. Când au ajuns, a fost chemat afară Petrov Vladimir. Curșuba Constantin a vrut să-l întrebe ceva, însă în acel moment Chisacov l-a lovit pe Petrov Vladimir. Dat fiind ca a fost îmbrâncit de Petrov Vladimir, dânsul l-a lovit de 2-3 ori cu pumnul, iar din motiv că era întuneric nu a văzut în ce regiune i-a aplicat loviturile. După care a intrat în cameră și acolo era doar Chirciu Anatolii. Mai mult nu ține minte nimic, și-a revenit când a sosit ambulanța. Lovitura cu cuțitul i-a fost aplicată pe la spate. A mai indicat că, în acea seară au consumat băuturi alcoolice. Nu ține minte dacă Chisacov Maxim a spus că Petrov Vladimir l-a lovit. Nu cunoaște de ce Chisacov Maxim l-a lovit pe Petrov Vladimir atunci când a ieșit din încăpere afară. În locul unde a fost conflictul era întuneric și nu se vedea. Petrov Vladimir nu avea nimic în mână când a ieșit din cameră. Conflictul a durat aproximativ 4 minute. Nu ține minte dacă în timpul conflictului Petrov Vladimir a fugit undeva sau a căzut jos la pământ. Nu a văzut ca Curșuba Constantin sau Chisacov Maxim să fi avut la dânșii cuțit, dânsul tot nu avea cuțit. Nu cunoaște de unde în urma conflictului s-a ales cu o tăietură de cuțit în spate. Nu știe cine le-a aplicat lui Curșuba Constantin și 8 Chisacov Maxim lovituri cu cuțitul. Nu poate explica de ce doar persoanele care i- au aplicat lovituri lui Petrov Vladimir au plăgi cauzate de cuțit. Nu cunoaște de unde Petrov Vladimir are leziuni corporale. Nu poate spune dacă Petrov Vladimir și-a dat seama că va avea loc o bătaie, atunci când a fost chemat afară. Comportamentul acestuia era unul normal. Nu poate spune dacă Petrov Vladimir a avut posibilitatea să cheme pe cineva în ajutor. În acel loc era întuneric și crede că Petrov Vladimir a avut posibilitate să fugă. Nu a văzut ca între Chisacov Maxim și Petrov Vladimir să fi avut loc vreun scandal. Nu a văzut ca Curșuba Constantin în timpul conflictului sa-l fi lovit pe Petrov Vladimir cu bățul, deoarece în acel loc era întuneric. La spital a fost întrebat de unde are plaga tăiată, însă dânsul nu a spus nimic. Nu ține minte de ce în fișa medicală a declarat că a fost atacat de cineva cu un cuțit. În timpul conflictului nu a încercat nimeni să-i despartă. La urmărirea penală a participat la confruntarea cu inculpatul, însă nu ține minte ce declarații a depus. Pe procesul-verbal de confruntare este semnătura sa. În legătură cu conflictul dat a fost atras la răspundere penală, nu ține minte în baza cărui articol, însă a fost amendat cu o mie de lei (f.d.124-126, vol.II). Fiind audiat suplimentar, în ședința de judecată a instanței de apel partea vătămată Pavlioglo Ruslan a declarat că, nu a văzut nici o bâtă sau vreun băț. Când Petrov Vladimir a ieșit, Chisacov Maxim l-a lovit pe neașteptate în cap. Petrov a început să-i împingă și s-a început bătaia. Bătaia a avut loc în șopron. Chisacov Maxim nu le-a povestit ce s-a întâmplat până s-au întors la fermă. Nu a auzit pe inculpat să spună că are cuțit în buzunar. Nu a văzut că inculpatul are cuțit. Era întuneric și nu a văzut cu ce a fost lovit inculpatul. Lovitura de cuțit a simțit-o în timpul bătăii. Când a intrat în cameră, Chisacov Maxim deja avea lovituri de cuțit. Nu cunoaște de unde Chisacov Maxim avea lovituri de cuțit. Nu a auzit ca inculpatul să fi chemat pe cineva în ajutor. Limba română nu o cunoaște (f.d.62, vol.III). Din motivul că absența părții vătămate Chisacov Maxim a fost justificată prin imposibilitatea de a se prezenta în instanță de apel și în cadrul urmării penale s-a efectuat confruntare între acesta și inculpatul Petrov Vladimir, în conformitate cu prevederile art. 371 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, de către instanța de apel s-a dat citire declarațiilor părții vătămate Chisacov Maxim, depuse în cursul urmăririi penale, unde acesta a declarat că, la 28.10.2011 a fost telefonat de Chirciu Anatolii și invitat la dânsul în ospeție la fermă. Când a ajuns la fermă, acolo în cameră erau trei fete Alina, Lena și o altă fată pe care nu o cunoștea. De asemenea erau Chirciu Anatolii, Pavlioglo Ruslan și o persoană pe nume Joric, care consumau băuturi alcoolice. S-a așezat lângă dânșii și a început a consuma băuturi alcoolice. Peste ceva timp cu automobilul de model „Nissan” au venit persoane din s. Găvănoasa, care de asemenea s-au așezat la masă. A fost sunat de către Tanasiuc Andrei, care l-a rugat să meargă la barul „Scasca”. În legătură cu acest fapt a rugat- 9 o pe Alina să meargă cu dânsul, care a fost de acord. A stat ceva timp în bar, după care, împreună cu Tanasiuc Andrei s-au întors înapoi la fermă, unde deja era Curșuba Constantin. Când a ajuns la fermă, de dânsul s-a apropiat Petrov Vladimir și a propus să iasă din cameră în hol, unde ultimul a început să-i facă observații referitor la faptul de ce îi atrage atenție lui Alina, la ce dânsul i-a răspuns că mai sunt alte fete în afară de Alina. După care ei s-au întors în cameră, unde se aflau toți, și s-au așezat la masă, Alina fiind lângă dânsul. Văzând aceasta, Petrov Vladimir din nou i-a spus că se va clarifica cu el și, apucându-l, a încercat să-l lovească, însă între ei a venit Alina și Chirciu Anatolii. Dânsul a ieșit în hol și a început să fumeze, după dânsul în hol a ieșit și Petrov Vladimir, care fără nici un motiv i-a aplicat o lovitură cu un băț în cap. Bățul l-a luat de lîngă ușa de la intrare. De la lovitură s-a îndepărtat de Petrov Vladimir, însă ulterior s-a apropiat de acesta pentru a-l lovi, însă Petrov Vladimir i-a aplicat o lovitură cu cuțitul în regiunea dreaptă a coastelor. În acel moment nu a văzut cuțitul. După aceasta a intrat în cameră, l-a sunat pe Curșuba Constantin și l-a rugat să vină, explicându-i ce s-a întîmplat. Acesta împreună cu Pavlioglo Ruslan au venit peste 20-30 min, timp în care a stat afară și i-a așteptat. Curșuba Constantin a mers la Petrov Vladimir pentru a vorbi, însă a început să vorbească urât cu Curșuba Constantin. Atunci ultimul l-a luat pe Petrov Vladimir în hol, unde ei toți trei au început să-i explice că ceia ce face nu este bine. Petrov Vladimir s-a speriat și a fugit în cameră. Ajungând lângă ușă, a simțit o durere foarte mare și că își pierde cunoștința de la leziunile cauzate. După o perioadă de timp, de ei s-au apropiat Curșuba Constantin și Pavlioglo Ruslan, la care le-a spus că Petrov are cuțit în mână, însă și aceștia aveau leziuni cauzate de cuțit. În acel timp și-a pierdut cunoștința, ce s-a întâmplat în continuare nu ține minte. Leziunile corporale i-au fost cauzate de Petrov Vladimir în hol, în timpul bătăii. Câte lovituri i-a aplicat Curșuba Constantin și Pavlioglo Ruslan inculpatului nu ține minte. I-au aplicat lovituri lui Petrov Vladimir pe diferite părți ale corpului doar cu pumnii. Cuțitul din mîna lui Petrov nu l-a văzut, acesta l-a utilizat în timpul bătăii. În timpul bătăii au fost folosite cuvinte necenzurate, în partea lor așa și din partea lui Petrov Vladimir (f.d.83-84, vol.I); - declarațiile martorului Portaru Alina, care fiind audiată în ședința instanței de apel a declarat că, atât pe inculpatul Petrov Vladimir, cât și pe Curșuba Constantin și Pavlioglo Ruslan nu îi cunoaște, nu sunt în relații de rudenie și nu au avut conflicte cu aceștia. La data de 29 octombrie 2011, spre seară, împreună cu sora sa Portaru Elena au mers în vizită la un cunoscut a-l său, Chirciu Anatolii, la o fermă din apropierea or. Vulcănești, unde era Pavlioglo Ruslan. Mai târziu au venit Chisacov Maxim și Curșuba Constantin. După o perioadă de timp au venit și alte persoane, pe care nu le cunoaște. Petrov Vladimir a venit pe la orele 22.00 și nu cunoaște dacă era singur. Aproape nici nu l-a văzut, deoarece s-a iscat o ceartă între Chisacov 10 Maxim și Petrov Vladimir. Motivul cerții nu-l cunoaște, în prezența lor Chisacov Maxim și Petrov Vladimir s-au certat, dar nu s-au bătut. După aceasta de către o persoană necunoscută ei, au fost duse într-o cameră de alături, pentru a nu vedea ce se întâmplă, s-au aflat acolo aproximativ 40 min., și au auzit cearta, dar nu au ieșit. Nu cunoaște între cine era conflictul. După ce s-a finisat conflictul, s-au întors în camera unde au stat la masă. Tot acolo erau Chisacov Maxim, Pavlioglo Ruslan și Chirciu Anatolii. Petrov Vladimir nu era. A observat la Chisacov Maxim tăieturi, iar Pavlioglo Ruslan a spus că și dânsul a fost tăiat, însă nu i-a văzut tăieturile. Ei au spus că au fost tăiați de Petrov Vladimir, însă nu au spus din care motiv au fost tăiați. Nu cunoaște cine a chemat poliția și ambulanța. Când au ieșit din cameră, poliția și ambulanța erau deja. Peste o zi sau două, l-a văzut pe Petrov Vladimir, la cap avea o tăietură, iar ochii îi erau umflați (f.d. 127-128, vol.II); - declarațiile martorului Portaru Elena, care fiind audiată în ședința de judecată a instanței de apel a declarat că, pe inculpatul Petrov Vladimir, pe părțile vătămate Pavlioglo Ruslan, Curșuba Constantin și Chisacov Maxim îi cunoaște, nu sunt în relații de rudenie și nici de conflict. La data de 29 octombrie 2011, împreună cu sora sa Portaru Alina și cu Cristina se aflau la o fermă din apropierea or. Vulcănești cu Curșuba Constantin, Pavlioglo Ruslan și Chirciu Anatolii. La fermă au mai venit două persoane mai în vârstă, pe care nu-i cunoaște. Petrov Vladimir a venit când afară era noapte. Toți au consumat băuturi alcoolice. La un timp, dânsa împreună cu Cristina, Curșuba Constantin și Pavlioglo Ruslan au mers în oraș. Curșuba Constantin și Pavlioglo Ruslan discutau între ei în limba găgăuză, însă dânsa nu-i înțelegea. Nu știe dacă cineva i-a sunat pe Curșuba Constantin și pe Pavlioglo Ruslan să le spună ce se întâmplă la fermă. Când s-au întors la fermă, acolo era ceartă. Dînsa, Alina și Cristina au fost trimise într-o altă cameră de alături, în care s-au aflat aproximat o jumătate de oră. Când au ieșit în cameră, Pavlioglo Ruslan și Chisacov Maxim erau bătuți. Aveau urme de sânge pe cap, pe bluză. Nu a văzut la nimeni tăieturi. Petrov Vladimir nu se mai afla la fermă când au ieșit din cameră. Nu cunoaște cine a chemat poliția. Nu știe de unde Chisacov Maxim a fost luat de ambulanță. A mai indicat că în oraș au plecat patru persoane, iar când s-au întors la fermă erau șase, adică cu dânșii au mai venit încă două persoane. La acele persoane nu a văzut să fi avut ceva în mâini. (f.d. 129-130, vol.II); - declarațiile martorului Cheleș Gheorghi, care fiind audiat în ședința de judecată a instanței de apel a declarat că, pe inculpatul Petrov Vladimir și pe părțile vătămate îi cunoaște, sunt în relații normale. Pe inculpat îl cunoaște aproximativ din anul 2011, data nu o ține minte, l-a recunoscut fiind la ferma din or. Vulcănești la Chirciu Anatolii, unde a fost invitat de ultimul și în seara respectivă a mers singur, aproximativ pe la orele 10.00, având cu dânsul o sticlă cu vin. La fermă, într-o cameră mai erau Petrov Vladimir, Curșuba Constantin, Chisacov Maxim, Pavlioglo 11 Ruslan și încă trei fete. Nu ține minte dacă mai erau și alte persoane. Nu ține minte dacă Tanasiuc Andrei era la fermă. La fermă s-au odihnit vreo 2-3 ore, au consumat băuturi alcoolice, perioadă în care situația era normală. Nu cunoaște dacă inculpatul era prieten cu persoanele care se aflau la fermă. Cearta generată în bătaie dintre Petrov Vladimir și părțile vătămate nu a văzut-o. Când a venit poliția, dânsul nu se afla la fermă. A doua zi a aflat că, Petrov Vladimir i-a tăiat pe Curșuba Constantin, Chisacov Maxim și Pavlioglo Ruslan, însă nu cunoaște motivul. Nu ține minte cine i-a spus că Petrov Vladimir a tăiat pe părțile vătămate. Cât s-a aflat la fermă nu a văzul la inculpat cuțit (f.d. 156, vol.II); - declarațiile martorului Asci Cristina, care fiind audiată în ședința instanței de apel a declarat că, pe inculpatul Petrov Vladimir îl cunoaște, nu sunt în relații de rudenie și nu au avut careva relații de conflict. Pe părțile vătămate Curșuba Constantin, Pavlioglo Ruslan și Chisacov Maxim îi cunoaște de mai mult timp, sunt în relații de prietenie. Portaru Alina îi este prietenă. Data exactă nu o ține minte, când împreună cu ultima și sora acesteia au fost invitați de către Chirciu Anatolii la o fermă din apropierea or. Vulcănești, unde mai erau Curșuba Constantin, Chisacov Maxim și Pavlioglo Ruslan, familiile cărora la acel moment nu le cunoștea. Camera unde se aflau era luminată. Au jucat cărți, alții au consumat vin. Curșuba Constantin, Chisacov Maxim și Pavlioglo Ruslan erau în stare de ebrietate. Când a venit Petrov Vladimir la fermă, dânșii jucau cărți. Cât s-a aflat la fermă nu a văzut careva conflict între inculpat și părțile vătămate, se vedea că se cunosc. Aproximativ la ora 21.00, dânsa cu Curșuba Constantin au plecat de la fermă la oprire, pentru a se duce acasă, însă ultimul a fost sunat de către Pavlioglo Ruslan și i-a spus că trebuie să se întoarcă că se bat. Pe drum înapoi Curșuba Constantin a sunat pe două persoane. La un colț de stradă s-au întâlnit cu două persoane, numele cărora nu le cunoaște, care au mers cu dânșii la fermă. Acele persoane nu aveau nimic în mâini. Alte careva persoane nu au mai mers cu ei la fermă. Pe drum înapoi spre fermă Curșuba Constantin vorbea în găgăuză cu acele persoane. Când au ajuns la fermă, dânsa, Portaru Alina și Elena au fost închise în camera de alături, în care era întuneric, fără a avea posibilitate să vadă cine dintre persoane se aflau în fermă. Au fost închise în acea cameră pentru a fi în siguranță. Din acea cameră se auzeau multe voci, dar nu putea deosebi vocile persoanelor. Gălăgia se auzea din odaia în care au stat toată ziua. Acele două persoane necunoscute care au venit cu Curșuba Constantin la fermă, au intrat în camera unde se aflau toate persoanele. De la strigătele auzite, s-au gândit că se băteau. Cât au stat închise, în camera respectivă au auzit lovituri, dar nu înțelegea ce se întâmplă. Ușa de la camera unde se aflau a fost deschisă de către Pavlioglo Ruslan peste vreo 20 min., și le-a spus că a fost tăiat, după care a leșinat. Chisacov Maxim tot era tăiat la 12 abdomen, dar nu i-a spus cine l-a tăiat. Când au ieșit din cameră, Petrov Vladimir nu se mai afla la fermă. Ambulanța a fost chemată de Curșuba Constantin, care la fel și dânsul era tăiat, iar Chirciu Anatolii a chemat poliția. Când au intrat în camera unde s-au bătut, Chisacov Maxim era întins pe sobă tăiat, iar Portaru Alina încerca să-i oprească sângerarea. Pe pereți era sânge proaspăt, iar toate lucrurile erau dărâmate. După ce a văzut acestea și-a dat seama că s-au bătut. Lângă fermă se afla o mașină, a înțeles că Petrov Vladimir a venit cu automobilul. Când s-au întors la fermă, automobilul se afla acolo, iar când a venit poliția, automobilul nu se mai afla lângă fermă. A mai declarat că, peste două zile la spital de la Curșuba Constantin a aflat că, a fost tăiat de Petrov Vladimir, când se băteau, însă nu i-a spus motivul. Pe ceilalți cine i-a tăiat nu cunoaște. În acea seară au fost audiați de poliție, dânsa, Portaru Alina și Elena, și Chirciu Anatolii. Declarații la poliție le-a depus în limba de stat, însă nu le ține minte. Procesul-verbal de audiere nu a fost scris de dânsa, dar din cuvintele ei. Înainte de a depune declarații la poliție nu au discutat între ei. După ce au depus declarații li s-a permis să meargă acasă (f.d.218-220, vol.II); - declarațiile martorului Chirciu Anatolii, care fiind audiat în ședința instanței de apel, a declarat că, pe inculpat îl cunoaște, sunt în relații normale. Pe Curșuba Constantin și Pavlioglo Ruslan, la fel îi cunoaște, în conflicte cu aceștia nu a fost. Data nu o ține minte, era toamna anului 2011. La ferma a cărui proprietar este tatăl lui, s-a odihnit cu Dima, Jora, Maxim, Andrei și fetele Cristina, Lena și Alina, familiile cărora nu le cunoaște. Inculpatul a venit mai tîrziu, când dânșii se aflau deja acolo. S-a început cearta dintre Chisacov Maxim și Petrov Vladimir, însă nu știe care este motivul acesteia. Când ultimii se certau, nu a văzut careva obiecte la dânșii. Mai departe ce s-a întâmplat nu ține minte, deoarece a ieșit afară, iar când s-a întors la fermă era ambulanța și poliția. I s-a spus că Chisacov Maxim și Pavlioglo Ruslan au fost tăiați, însă nu i-a spus de către cine. Ambulanța l-a luat pe Chisacov Maxim, iar Pavlioglo Ruslan și Curșuba Constantin au rămas la fermă. A mai declarat că, pe teritoriul fermei sunt două camere, una este iluminată, alta nu. Camera în care se aflau era luminată. Unde au dispărut fetele nu știe, le-a văzut după ce a venit poliția. Afară a stat aproximativ o oră, a verificat oile. Din spusele fetelor a înțeles că Petrov Vladimir i-a tăiat pe Curșuba Constantin, Pavlioglo Ruslan și Chisacov Maxim. În seara dată, Pavlioglo Ruslan i-a spus că Petrov Vladimir l-a tăiat. Nu cunoaște din ce motiv fetele Portaru Alina și Elena, Asci Cristina, au declarat că dînsul le-a închis în camera de alături și le-a spus să stea acolo. În acea seară Curșuba Constantin, Pavlioglo Ruslan și Chisacov Maxim erau în stare de ebrietate. Petrov Vladimir era parcă în stare normală, însă nu știe starea lui (f.d.221-222, vol.II); 13 Dat fiind că între declarațiile depuse de martorul Chirciu Anatolii în ședință de judecată a instanței de apel și cele depuse în cursul urmăririi penale s-au constatat contradicții esențiale de către instanța de apel, conform prevederilor art. 371 alin.(l) pct. l) Cod de procedură penală, au fost date citire declarațiilor acestuia depuse în cadrul urmăririi penale, unde acesta a declarat că, pe data de 28 octombrie 2011 a invitat pe cunoscuta sa, Portaru Elena în ospeție la fermă, ce-i aparține tatălui său și e situată în apropierea or. Vulcănești. Totodată i-a propus să vină cu prietenii săi. Aproximativ pe la orele 15.00, Portaru Alina și Elena, Asci Cristina au venit la dînsul. În timp ce se afla cu aceștia la fermă, tot acolo au venit Pavlioglo Ruslan, Curșuba Constantin, Chisacov Maxim. Toți se odihneau, consumau băuturi alcoolice. Aproximativ pe la orele 23.00, la fermă a venit un automobil de model „Nissan” de culoarea gri. S-au coborât 5-6 persoane, dintre care era și cunoscutul său Petrov Vladimir. Dânsul li-a invitat pe aceste persoane în cameră și ei au continuat să se odihnească. Între timp între Petrov Vladimir și Chisacov Maxim s-a iscat o ceartă, dar dânsul împreună cu Portaru Elena au ieșit afară. Însă peste câteva minute a auzit strigăte de ajutor. Intrând în cameră, a văzut pe Chisacov Maxim, care era însângerat, Pavlioglo Ruslan se ținea de spate, hainele căruia tot erau însângerate. Curșuba Constantin a ieșit din cameră. Mai tîrziu a aflat că acesta s-a dus la spital. Din toți prezenți, nu mai era doar Petrov Vladimir. Din cuvintele celor prezenți a aflat că, Petrov Vladimir, fiind în stare de ebrietate, a inițiat o ceartă cu Chisacov Maxim, în timpul căreia inculpatul a scos un cuțit și a aplicat o lovitură ultimului. Curșuba Constantin și Pavlioglo Ruslan au încercat să-i despartă, însă Petrov Vladimir a aplicat lovituri cu cuțitul și ultimilor, după care a fugit. Nimeni nu a putut să explice motivul certei, dat fiind că erau în stare de ebrietate. Peste un timp a venit poliția. Personal dânsul nu a văzut cuțitul la Petrov Vladimir, dar a aflat despre aceasta de la cei prezenți (f.d. 28-29, vol. I); - declarațiile martorului Bulgar Tamara, care fiind audiată în ședința instanței de apel a declarat că pe inculpat și pe părțile vătămate nu le cunoaște. În anul 2011 lucra în calitate de soră medicală, la secția de internare. Nu ține minte astfel de persoane ca Curșuba Constantin, Chisacov Maxim. Fiind la serviciu, la internarea persoanelor, întotdeauna din spusele bolnavilor indică și circumstanțele în care au provocat trauma. Nu ține minte dacă Curșuba Constantin, Pavlioglo Ruslan la internarea lor la spital au declarat circumstanțele care au provocat plăgile. Posibil a avut îndoieli în declarațiile lor, de aceia și a anunțat poliția. Dacă au mai venit și alte persoane cu aceleași leziuni, nu ține minte (f.d.223, vol. II); - declarațiile martorului Tanasiuc Andrei, care fiind audiat în ședința instanței de apel, a declarat că pe inculpat nu-l cunoaște, îl ține minte din seara respectivă. Cu Curșuba Constantin sunt în relații normale. Data concretă a celor întâmplate nu o ține minte. La fermă a fost chemat de Chirciu Anatolii. Când a venit la fermă era 14 noapte, ora nu o ține minte. Când a ajuns la fermă, acolo se aflau aproximativ 10 persoane, între care erau și fete, probabil era și inculpatul Petrov Vladimir. Toate persoanele se aflau în camera unde era lumină. În timp ce s-a aflat la fermă. Chisacov Maxim și Petrov Vladimir s-au certat, motivul nu-l cunoaște. În camera unde se aflau a încercat să-l liniștească pe Chisacov Maxim. În acea seară bătaia nu a văzut-o, deoarece a plecat și nici nu știe dacă aceasta s-a petrecut în prezența fetelor. În timpul certei dintre Chisacov Maxim și Petrov Vladimir, nu știe unde se aflau Curșuba Constantin și Pavliolgo Ruslan. După ce a fost sunat de băieți și când a revenit la fermă, l-a văzut pe Chisacov Maxim în sânge, jos. Era în stare de ebrietate, nu putea să se țină pe picioare. Fetele țipau că l-au ucis. Pe Pavlioglo Ruslan nu a văzut să fie murdar de sânge. Pe Curșuba Constantin nu l-a văzut. Chisacov Maxim i-a spus că leziunile i-au fost cauzate cu un cuțit. Nu știe de ce erau înjunghiați Curșuba Constantin și Pavlioglo Ruslan (f.d.224, vol.II); - declarațiile martorilor Fazlî Ivan, care fiind audiat în ședința instanței de apel a declarat că pe inculpat îl cunoaște de când erau la școală, sunt în relații bune. Pe Pavlioglo Ruslan nu-l cunoaște, pe Curșuba Constantin și Chisacov Maxim nu-i ține minte, i-a văzut în acea seară la fermă. Nu ține minte data, luna și anul și nici nu poate confirma că cele întâmplate s-au petrecut în luna octombrie 2011. La fermă s- au dus la propunerea lui Chirciu Anatolii. Era noapte, au luat de acasă vin și împreună cu Chirciu Anatolii s-au deplasat la fermă cu automobilul său de model „Nissan Almera”. Inculpatul nu a venit cu dînșii. A venit probabil cu o altă mașină. Împreună cu Costanda Grișa, Rudenco Roman, Petrov Vladimir, Chirciu Anatolii, un băiat și o fată, se aflau în camera care era iluminată. Au servit vin. În acea seară Petrov Vladimir a consumat 2-ă pahare de vin. Nu știe de la ce s-a inițiat conflictul. Petrov Vladimir a ieșit afară, iar după ce a intrat înapoi în cameră, au intrat 3 băieți și au început să-l bată pe Petrov Vladimir. Pe acele 3 persoane nu le cunoaște. Nu cunoaște unde se aflau fetele când a început bătaia. Au început să-l bată pe Petrov Vladimir cu bățul. Petrov Vladimir nici nu a reușit să se apere. A încercat să-l apere, însă nu a reușit, pentru că putea să fie și dânsul lovit. Nu poate spune cât a durat bătaia. În timpul bătăii nu a văzut pe nimeni să cadă jos. Cuțit în timpul bătăii nu a văzut la nimeni, numai un băț a văzut la persoanele care îl loveau pe inculpat. Petrov Vladimir în timpul bătăii nu avea nimic în mână. În cameră, în timpul bătăii se aflau dânsul, Petrov Vladimir, Costanda Grișa, Chirciu Anatolii și încă o persoană. După bătaie Petrov Vladimir a ieșit și a fugit. Ulterior a plecat și el. Pe Petrov Vladimir l- a luat de pe drum. Pe drum s-a oprit și Petrov Vladimir s-a spălat de sânge de pe cap, pe față, la ochi. Nu știe dacă avea sânge pe haine. Nu cunoaște dacă Petrov Vladimir avea careva leziuni corporale. Persoanele care l-au atacat pe Petrov Vladimir nu a văzut să fi avut urme de sânge pe dânșii. Petrov Vladimir a mers cu dînsul acasă, 15 însă nu ține minte unde l-a lăsat, lângă casă sau lângă casa de cultură. Cînd a venit poliția și ambulanța nu se mai aflau la fermă. A mai declarat că, nu știe câte persoane mai erau la fermă. Nu cunoaște în ce relații se afla Petrov Vladimir cu celelalte persoane. Nu știe dacă la ferma respectivă a avut loc o altă bătaie decât cea pe care a văzut-o. Petrov Vladimir nu l-a rugat să fie dus la spital în acea seară. Dacă a încercat în acea seară să-i liniștească cineva nu știe. Este sigur că au intrat trei, dar câte persoane îl loveau pe Petrov Vladimir nu cunoaște. Cu cuvinte necenzurate nu se numeau. Indică că, la poliție a fost audiat a doua sau a treia zi. Nu cunoaște pe persoana pe nume Maxim. Nu ține minte ce declarații au fost scrise la poliție. Persoanele din Vulcănești nu-i cunoaște pe nici unul. Nu crede că la poliție a fost întrebat de câte persoane a fost bătut Petrov Vladimir și cum arăta bățul. De asemenea nu a întrebat de unde lui Petrov Vladimir îi curgea sânge. Nu știe că au fost tăiate două persoane, nu a văzut cuțite. (f.d.239- 240, vol.II); - declarațiile martorului Rudenco Roman, care fiind audiat în ședința de judecată a instanței de apel, a declarat că pe inculpat îl cunoaște, sunt săteni, nu sunt în relații de rudenie. Pe Pavlioglo Ruslan, Curșuba Constantin și Chisacov Maxim nu-i cunoaște. Nu ține minte în ce an a avut loc bătaia. În acea seară s-a pornit de acasă cu Fazlî Ivan, cu automobilul acestuia de model „Nissan”. Dânsul, fiind în stare de ebrietate, a adormit pe drum în mașină. Când s-a trezit se deplasau pe drum spre casă. L-a văzut pe Petrov Vladimir în mașină bătut, era de sânge. Careva lucruri în mână la Petrov Vladimir nu a văzut. Pe inculpat l-au lăsat acasă, după care dânșii au plecat acasă. Nu ține minte nici dacă băieții i-au spus unde au fost. A doua zi la Vulcănești a aflat ce s-a întâmplat, că Petrov Vladimir a fost bătut, iar ceilalți au fost înjunghiați. Nu cunoaște cine l-a bătut pe Petrov Vladimir. Nici Fazlî Ivan și nici alte persoane nu i-au spus cine cu cine s-a bătut. A fost audiat de organul de urmărire penală din Vulcănești. Procesul-verbal de audiere la semnat. Limba rusă nu o cunoaște bine. Declarații veridice a depus atunci când a fost audiat. (f.d.241, vol. II); În conformitate cu prevederile art. 371 alin. (1) pct. l) Cod de procedură penală, în ședința instanței de apel au fost date citirii declarațiile martorului Rudenco Roman depuse în cursul urmăririi penale, unde acesta a mai declarat că, aflându-se în automobilul lui Fazlî Ivan, s-a trezit și a observat pe Petrov Vladimir, care era bătut. Ultimul nu i-a lămurit nimic, însă de la prietenii săi, care erau împreună în automobil, a aflat că, fiind la fermă, într-o cameră, Petrov Vladimir s-a certat cu o persoană pe numele Maxim. După care ultimii au ieșit din cameră și au început să se bată între ei. În urma acestora din cameră au ieșit și alte persoane. Dar prietenii săi, văzând ce se petrece, au plecat de la fermă (f.d.24, vol. I); - declarațiile martorului Uzunova Elena, care fiind audiată în ședința instanței de apel a declarat că pe inculpatul Petrov Vladimir nu-l cunoaște. La data de 16 28.10.2011 activa ca medic în ambulanță din or. Vulcănești, unde activează și în prezent. Dacă i s-ar fi prezentat fișa medicală ambulatorie, posibil și-ar fi amintit ceva, dar așa nu ține minte nimic ce s-a întâmplat în anul 2011. Nu poate să își aducă aminte despre cazul când în anul 2011 a acordat asistență medicală la două persoane tinere ce aveau lovituri cu cuțitul. Fișele medicale anexate la materialele dosarului sunt completate de dânsa, le cunoaște după scris. Nu își aduce aminte despre acest caz. Conform fișei medicale la 29.10.2011 a fost acordat ajutor medical, iar din fișele medicale rezultă că persoanele aveau lovituri de cuțit, însă aceasta este preliminar și nu diagnosticul final. Potrivit fișei medicale, persoanele respective nu au putut explica nimic. În fișe se scriu datele ce au avut loc din cuvintele persoanelor. Procesul-verbal de audiere de la organul de urmărire penală fost semnat de dânsa. Deși semnătura de pe procesul-verbal de audiere este a sa, însă cu greu își aduce aminte despre faptul că a fost audiată. Părțile vătămate nu le cunoaște. Își amintește câte ceva dar nu bine. La încăperea respectivă au mai fost chemați, dar nu ține minte dacă erau urme de bătaie. Pe unul la urcat cu ajutorul tărgii, iar celălalt a fost ajutat să urce în ambulanță. Nu poate spune dacă erau sau nu în stare de ebrietate (f.d.253, vol. II); - declarațiile martorului Alexandrov Oxana, care fiind audiată în ședința instanței de apel a declarat că data, luna, anul nu-l ține minte, pentru că a trecut mult timp. Activa ca felcer pe ambulanță din or. Vulcănești. A fost sunată de la dispecerat și s-a anunțat că sunt trei victime cu leziuni corporale. Nu poate spune la ce oră a fost chemată ambulanța. Când a ajuns ambulanța la locul solicitat, la fosta fermă, poliția deja se afla acolo. Au intrat într-o cameră, unul dintre răniți era culcat pe o sobă. Persoanele rănite, în număr de trei, erau în stare de ebrietate și conștiente. Toate trei persoane aveau leziuni corporale cauzate cu arme reci, dar nu cunoștea cu certitudine dacă era cuțit sau altceva. La toate trei persoane le-a fost acordat ajutor medical, persoanele rănite vorbeau rusa și găgăuza. După ce medicul i-a examinat, au fost transportați la spitalul raional Vulcănești, în secția reanimare. A mai declarat că, în cameră urme de bătaie nu a văzut, masa nu era dărămată, pete de sânge nu a văzut. Leziunile corporale nu sunt caracteristice automutilărilor și puteau fi cauzate de altă persoană, deoarece localizarea lor era la spate. În afara camerei unde se aflau persoanele rănite, alte careva persoane nu mai erau. Leziunile corporale a persoanelor rănite au fost examinate la lumina becului din cameră. Una dintre persoane avea plăgi în regiunea rinichiului, la spate avea leziuni cel așezat lângă masă, iar la picior cel care era culcat pe pat (f.d.22-23, vol.III). La fel, instanța de apel a statuat că vina inculpatului Petrov Vladimir în comiterea infracțiunilor incriminate este dovedită și prin ansamblul de probe administrate la materialele dosarului, verificate în ședința instanței de apel, și anume: 17 - procesul - verbal de cercetare la fața locului din 29 octombrie 2011, conform căruia a fost cercetat locul de comitere a infracțiunii, anume ferma SRL „Ghigant” situată în partea de nord a or. Vulcănești, unde au fost depistate urme ale bătăii (f.d. 12 - 16, vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 47d din 16.11.2011, conform căruia la Pavlioglo Ruslan i s-a constatat plagă pe fesa dreaptă produsă la acțiunea traumatică a unui obiect cu suprafața ascuțită-tăioasă, posibil cuțit, și se califică medico-legal ca vătămări corporale ușoare, cu dereglarea sănătății până la 21 zile. Aprecierea pozei vătămatului față de atacant și căderii victimei din poza statică cu lovire de careva obiecte este imposibilă (f.d.49, vol. I); - procesul - verbal de examinare a obiectului din 01 noiembrie 2011, conform căruia a fost examinată scurta ridicată de la Pavlioglo Ruslan, iar în urma cercetării pe partea din spate a scurții au fost depistate tăieturi superficiale de 4 cm, cât și la bată au fost depistate tăieturi, scurta era murdară de pământ (f.d.56-57, vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 48d din 16.11.2011, conform căruia la Curșuba Constantin au fost depistate: plagă tăiată a toracelui de stânga penetrantă în cavitatea pleurală cu lezarea lobului inferior a pulmonului. Plagă peretelui abdomenului nepenetrantă în cavitatea abdominală produsă la acțiunea traumatică cu obiect cu suprafața ascuțit-tăioasă, posibil cuțit, se califică medico-legal ca vătămare corporală gravă, periculoasă pentru viață (f.d.69, vol.l); - procesul - verbal de examinare a obiectului din 02.11.2011, conform căruia au fost examinate haine ridicate de la Curșuba Constantin și pe maioul de culoare neagră, au fost depistate urme de tăieturi și de sânge în regiunea abdomenului; pe scurta sportivă de culoare sură de asemenea au fost depistate urme de tăieturi și de sânge pe partea stângă, pe chipiul de culoare verde au fost depistate urme de culoare roșie (f.d.77-78, vol. I); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 01.11.2011, conform căruia a fost examinat maioul ridicat de la Chisacov Maxim, pe care au fost depistate urme de tăieturi și de sânge (f.d. 100-101, vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 50d din 16.11.2011, conform căruia la Petrov Vladimir s-au constatat vătămări corporale ușoare, cu dereglarea sănătății pînă la 21 de zile (f.d.144, vol.I); - ordonanța procurorului raionului Vulcănești din 18 ianuarie 2012 privind încetarea urmăririi penale, pornită în baza art. 287 alin. (2) Cod penal, pe fapta care a avut loc la 29 octombrie 2011 în clădirea fostei ferme al SRL „Ghigant”, în privința lui Chisacov Maxim și Pavlioglo Ruslan, cu eliberarea acestora de răspunderea penală și tragerea la răspunderea contravențională în baza art. 55 alin. (2) Cod penal, fiindu-le stabilită sancțiunea sub formă de amendă în mărime de 50 unități convenționale fiecăruia (f.d.373-374, vol. I); 18 - decizia Curții de Apel Comrat din 11 octombrie 2012, pronunțată în cauza penală privindu-1 pe Curșuba Constantin de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) Cod penal, conform căreia a fost casată parțial sentința Judecătoriei Vulcănești din 13 iunie 2012, în partea stabilirii pedepsei și pronunțată o nouă hotărâre, prin care Curșuba Constantin a fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit.b) Cod penal, la 3 ani închisoare. Conform art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei, stabilindu-i un termen de probă de 3 ani (f.d.375- 376, vol. I). - declarațiile inculpatului Petrov Vladimir în ședința instanței de apel, care vina în comiterea infracțiunilor incriminate nu a recunoscut-o, și a declarat că, pe data de 29 octombrie 2011 a fost chemat de Chirciu Anatolii la Vulcănești, împreună cu Rudenco Roman, Fazlî Ivan și Costanda Grișa, cu mașina lui Fazlî Ivan au mers la Vulcănești. Ora când s-au pornit spre Vulcănești nu o ține minte, însă afară se întuneca. Când au ajuns la ferma din Vulcănești, acolo se mai aflau niște băieți pe care dînsul nu îi cunoștea, însă pe fete le cunoștea. Au stat de vorbă, după care Chisacov Maxim a început să-l numească cu diferite cuvinte în prezența tuturor și au început să se certe. Apoi Chisacov Maxim a părăsit camera, unde se aflau, și a spus că se întoarce să se clarifice. Dânsul a rămas în cameră. Peste aproximativ 15 min., au venit Curșuba Constantin și Pavlioglo Ruslan, l-au chemat afară, unde au început să-l bată. Dânsul în acea zi a ajutat un vecin să taie niște oi, iar cuțitul i-a rămas în buzunar. I-a preîntâmpinat pe părțile vătămate că are cuțit și că îl va folosi. Nu a văzut cui și câte lovituri a aplicat, deoarece în locul unde se băteau era întuneric. Nu știe pe care dintre părțile vătămate l-a tăiat și a finisat bătaia. Dânsul fiind cu capul spart a ieșit și a fugit. A indicat că părțile vătămate primii i-au aplicat lovituri, însă care anume nu a văzut. A fost lovit cu ceva tare, pentru că i-a fost spart capul. După aceasta a mai primit câteva lovituri și a scos din buzunar cuțitul pentru a se apăra. După primirea loviturii în regiunea capului, nu și-a pierdut cunoștința. Dacă nu se apăra, părțile vătămate continuau să-i aplice lovituri. După bătaie a aflat că a fost lovit cu un băț gros, ca o bâtă, care era în mâna lui Chisacov Maxim. La ferma respectivă se afla pentru prima dată. În acea seară nu era în stare de ebrietate, consuma-se doar un pahar de vin. În limba rusă a preîntâmpinat părțile vătămate că are cuțit în mână. Dânsul a văzut că nimeni nu-i mai aplică lovituri și a fugit. Nu cunoaște unde se aflau părțile vătămate când au fost găsite de medici. A susținut că pe părțile vătămate până în acea seară la fermă nu le cunoștea. Nu știa de ce Pavlioglo Roman și Curșuba Constantin l-au chemat afară. A strigat, dar nimeni nu i-a venit în ajutor. Declarații similare a depus și la urmărirea penală. Deși era întuneric, a simțit că nu a fost lovit în cap cu mâna, dar cu altceva. După aceasta, părțile vătămate i-au spus că l-au lovit cu bâta (f.d.60,vol.3). 19 Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului potrivit cărora infracțiunile incriminate le-a săvîrșit fiind în stare de legitimă apărare, din motiv că aceste declarații vin în contradicție cu ansamblul de probe administrate la cauza penală. Totodată, instanța de apel a conchis că la baza probării vinovăției inculpatului Petrov Vladimir în săvîrșirea infracțiunilor incriminate stau declarațiile părților vătămate depuse în cadrul urmăririi penale, reieșind din faptul că acestea consecutiv și detaliat au descris circumstanțele incriminate inculpatului și care coroborează cu ansamblul de probe administrate la materialele cauzei și astfel au fost recunoscute ca veridice de către instanța de apel. Instanța de apel a menționat că este relevant și faptul că declarațiile părților vătămate Chisacov Maxim, Curșuba Constantin și Pavlioglo Ruslan au fost susținute și în cadrul acțiunii procesuale de confruntare cu inculpatul Petrov Vladimir în cursul urmăririi penale (f.d.42-43, 86-17, vol.I). Mai mult în opinia instanței de apel, declarațiile părților vătămate Chisacov Maxim, Curșuba Constantin și Pavlioglo Ruslan privitor la localizarea și modul de cauzare a leziunilor corporale, sunt confirmate și prin procesul-verbal de examinare a obiectelor din 01.11.2011, 02.11.2011 (f.d.56-57, 77-79, 100-101, vol. I), din care a rezultat că fiind cercetate hainele ridicate de la părțile vătămate Chisacov Maxim, Curșuba Constantin și Pavlioglo Ruslan, purtate de aceștia în timpul bătăii, ce a avut loc în seara de 29.10.2011, pe acestea au fost depistate urme de tăietură, cât și pete roșii asemănătoare cu sângele. Astfel, instanța de apel a considerat că prima instanță eronat a ajuns la concluzia că acțiunile prejudiciabile ale inculpatului Petrov Vladimir împotriva părților vătămate Chisacov Maxim, Curșuba Constantin și Pavlioglo Ruslan au fost săvârșite pentru a respinge un atac direct, imediat, material și real, îndreptat împotriva sa, adică fiind în stare de legitimă apărare. Analizând declarațiile părților vătămate Chisacov Maxim, Curșuba Constantin și Pavlioglo Ruslan, a martorilor Chirciu Anatolii, Portaru Alina, Fazlî Ivan, Tanasiuc Andrei, cât și a inculpatului Petrov Vladimir, instanța de apel a atestat că, între Chisacov Maxim și Petrov Vladimir s-a iscat o ceartă, după care Chisacov Maxim i-a chemat pe Curșuba Constantin și Pavlioglo Ruslan, care erau plecați de la fermă, pentru a se clarifica cu inculpatul Petrov Vladimir. După o anumită perioadă de timp la fermă s-au întors Curșuba Constantin și Pavlioglo Ruslan, 1-au chemat afară pe inculpat din camera unde se afla împreună cu celelalte persoane, și au început să-l întrebe ce s-a întâmplat, însă nu au reușit să vorbească deoarece Chisacov Maxim l-a lovit și s-a început bătaia. În aceste condiții, instanța de apel a statuat că criteriile legitimei apărării ca „atacul direct și imediat” nu și-au găsit confirmarea, deoarece fiind prezent 20 conflictul între Chisacov Maxim și Petrov Vladimir, precum și atenționarea lui Chisacov Maxim către inculpatul Petrov Vladimir, că la venirea lui Curșuba Constantin și Pavlioglo Ruslan, se vor clarifica, indică la faptul că inculpatul Petrov Vladimir admitea că conflictul său cu Chisacov Maxim putea genera în bătaie. Astfel, se exclude ipoteza unui atac direct, imediat a părților vătămate Chisacov Maxim, Curșuba Constantin și Pavlioglo Ruslan împotriva inculpatului Petrov Vladimir, or în momentul in care inculpatul Petrov Vladimir a fost chemat afară de către Curșuba Constantin era conștient de cele ce urmează să se întâmple, însă nu a întreprins careva acțiuni pentru a evita o confruntare violentă cu părțile vătămate, ci din contra a acceptat provocarea acestora, fiind încrezut în faptul că în cazul în care nu va putea opune rezistență părților vătămate, va folosi cuțitul pe care îl avea cu dânsul. Mai mult, cunoștea că locul în care a fost chemat de Curșuba Constantin nu era luminat. În aceste circumstanțe, instanța de apel a constatat că nu își găsește confirmarea nici criteriul legitimei apărări „pericolul grav” al acțiunilor părților vătămate împotriva inculpatului Petrov Vladimir, reieșind din faptul că, deși părțile vătămate, care erau în număr de trei, au aplicat lovituri inculpatului, totuși acțiunile inculpatului, care era înarmat cu un cuțit, împotriva părților vătămate, au fost vădit disproporționale, deoarece din declarațiile părților vătămate rezultă că aceștia nu aveau în mână careva obiecte dure cu ajutorul cărora să-i cauzeze inculpatului leziuni corporale, ci doar au aplicat acestuia lovituri cu pumnii. Aceste fapte sunt confirmate și prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 29.10.2011, conform căruia în cadrul cercetării locului nemijlocit unde s-a produs bătaia dintre părțile vătămate și inculpat, nu au fost depistate careva obiecte ca exemplu bâte, utilizate de una din părțile vătămate în timpul bătăii cu inculpatul (f.d.12-16, vol.l). Din aceste considerente instanța de apel nu a reținut nici argumentele inculpatului Petrov Vladimir că părțile vătămate în timpul bătăii au utilizat împotriva sa o bâtă din lemn pentru a-i cauza leziunile corporale. Mai mult, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 50d din 16.11.2011, la Petrov Vladimir a fost depistată plagă contuză pe cap, comoție cerebrală produse la acțiuni traumatice cu obiecte cotondente dure, și se califică ca vătămări corporale ușoare cu dereglarea sănătății ă la 21 zile (f.d.144,vol.l), respectiv, reieșind din gravitatea leziunilor corporale depistate la inculpatul Petrov Vladimir, nu rezultă că acestuia i-au fost cauzate leziunile corporale cu o bâtă din lemn de către părțile vătămate, or, indicarea în raportul de expertiză medico-legală că leziunile corporale cauzate inculpatului i- au fost produse la acțiuni traumatice cu obiecte contondente dure, nu probează că părțile vătămate, în timpul bătăii, i-au aplicat lovituri, cu alte obiecte, decât cu pumnii. 21 De asemenea, o altă circumstanță care în opinia instanței de apel a indicat la lipsa „pericolului grav” ca criteriu a legitimei apărări, a acțiunilor părților vătămate Chisacov Maxim, Curșuba Constantin și Pavlioglo Ruslan împotriva inculpatului Petrov Vladimir, a fost că, înainte de aplicarea loviturilor cu cuțitul, inculpatul nu a preîntâmpinat părțile vătămate despre aceia că are în mână un cuțit și în cazul în care nu vor înceta aplicarea loviturilor va fi nevoit să-l utilizeze, fapt confirmat de părțile vătămate, astfel reiese că aplicarea loviturilor cu cuțitul prezintă un pericol mai mare comparativ cu aplicarea loviturilor cu pumnii. La fel, instanța de apel a menționat că, inculpatul Petrov Vladimir nu a întreprins măsuri pentru a evita bătaia, prin plecarea sa de la locul acesteia, ci a fugit de la locul bătăii, după ce a aplicat loviturile cu cuțitul părților vătămate. Un singur fapt că părțile vătămate erau în număr de trei, iar inculpatul era de unul singur, nu poate fi interpretat sub aspectul că, exista un pericol real pentru sănătatea inculpatului. În același context, instanța de apel a apreciat critic și declarațiile inculpatului că în timpul bătăii a simțit că a fost lovit în regiunea capului cu alte obiecte, decât cu pumnii, având în vedere faptul că deși inculpatul Petrov Vladimir a indicat că a fost lovit cu un obiect dur, în același timp, a declarat că despre acest fapt a aflat de la părțile vătămate. Totodată, partea vătămată Curșuba Constantin a declarat despre utilizarea în timpul bătăii a unei bâte de lemn, numai după audierea inculpatului Petrov Vladimir în ședința primei instanțe, până atunci a susținut că lovituri inculpatului i-au aplicat doar cu pumnii. În aceiași ordine de idei, instanța de apel a apreciat critic și declarațiile martorilor Chirciu Anatolii și Tanasiuc Andrei date în ședința de judecată a instanței de apel, deoarece acestea vin în contradicție cu declarațiile depuse la urmărirea penală, unde consecutiv au descris circumstanțele petrecute în seara de 29.10.2011, cînd a avut loc bătaia dintre inculpat și părțile vătămate. La stabilirea pedepsei și categoriei pedepsei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 62 alin. (2), 75 Cod penal și a aplicat inculpatului o pedeapsă privativă de libertate sub formă de închisoare. Astfel, instanța de apel a menționat că inculpatul Petrov Vladimir a comis infracțiunile prevăzute de art. 287 alin.(3) și art. 151 alin.(1) Cod penal, care conform art.16 Cod penal, se atribuie la categoria infracțiunilor grave, la locul de trai se caracterizează satisfăcător, anterior a fost judecat, antecedentul penal este stins, nu este angajat în cîmpul muncii, a mai ținut cont de influența pedepsei asupra corectării și reeducării inculpatului. Ca circumstanțe care atenuează răspunderea inculpatului, prevăzute de art. 76 Cod penal, au fost reținute - ilegalitatea acțiunilor victimei, dacă ele au provocat 22 acțiunea și săvârșirea infracțiunii cu depășirea limitelor legale ale apărării. Circumstanțe care agravează răspunderea inculpatului nu au fost reținute. Analizând personalitatea inculpatului Petrov Vladimir, prezența circumstanțelor care atenuează răspunderea acestuia, și lipsa celor care agravează răspunderea, circumstanțele comiterii infracțiunii, instanța de apel a considerat că, corectarea și reeducarea lui Petrov Vladimir este posibilă prin aplicarea în privința acestuia a pedepsei sub formă de închisoare prin aplicarea minimului stabilit în norma de sancționare. În opinia instanței de apel, pedeapsa – închisoare, aplicată inculpatului Petrov Vladimir, este direct proporțională cu fapta prejudiciabilă și urmările acesteia, și va fi în măsură să atingă scopul pedepsei penale, de restabilire a echității sociale, corectarea condamnatului, precum și de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea condamnatului, cât și din partea altor persoane. Totodată, instanța de apel a menționat că ținînd cont de personalitatea inculpatului, acesta nu va putea fi reeducat și corectat cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Dumitran Ignat în numele inculpatului Petrov Vladimir, care indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței primei instanțe fără modificări, invocînd că: - afirmațiile instanței de apel din decizie, unde aceasta indică că inculpatul era conștient de bătaia ce v-a urma, dar nu a întreprins careva măsuri de a evita conflictul, ci din contra a acceptat provocarea părților vătămate, fiind încrezut în faptul că în cazul în care nu va putea opune rezistență părților vătămate, va folosi cuțitul care îl avea la dînsul, nu corespund cu materialele dosarului, și anume că, careva conflict cu aplicarea unor lovituri cu bățul de către Petrov Vladimir lui Chisacov Maxim, nu a avut loc, fapt despre ce a comunicat Chisacov Maxim și alți martori care se aflau acolo. Mai mult ca atît, nici în învinuirea adusă lui Petrov Vladimir nu i se incriminează faptul că a aplicat lovituri lui Chisacov Maxim cu bățul. Petrov Vladimir a recunoscut că a avut loc un schimb de cuvinte și că nu își dădea seama, ce va urma mai departe și de ce au fost chemate alte persoane din oraș; - instanța de apel nu a menționat care sunt acțiunile lui Petrov Vladimir, care se încadrează în prevederile art. 287 alin. (3) Cod penal și cînd s-au finisat aceste acțiuni, pînă la folosirea de către Petrov Vladimir a cuțitului, sau după; - afirmațiile instanței de apel precum că reieșind din gravitatea leziunilor corporale depistate la inculpatul Petrov Vladimir, nu rezultă că acestuia i-au fost cauzate leziuni corporale cu o bâtă de lemn, contravin materialelor dosarului și anume raportului de expertiză nr. 50d din 16.11.2011, conform căruia la Petrov Vladimir s-a constatat: echimoze pe obraz, excoriație pe obraz, plagă la cap, comoție 23 cerebrală produse la acțiuni traumatice cu obiect(e) contodent(e) dur(e), posibil în timpul și circumstanțele relatate; - instanța de apel nu a luat în considerație declarațiile date de Petrov Vladimir, unde el declară că „…la ei în mînă era ceva tare, dar nu a văzut ce. Apoi a început să strige pentru ca ei să se calmeze, deoarece îl loveau în cap și a început să își piardă cunoștința, apoi el a scos cuțitul și a început să îi sperie, că are un cuțit în mînă. Ei însă loveau în continuare și el a început să se apere cu cuțitul…”; - instanța de apel în decizia sa nu s-a conformat prevederilor art. 8 Cod de procedură penală; - acțiunile lui Petrov Vladimir se încadrează în prevederile art. 36 Cod penal, fiind realizate în condițiile legitimei apărări; - în susținerile orale a atras atenția instanței de apel cu privire la unele neclarități din rechizitoriu, în care se indica că „… Astfel, Petrov Vladimir prin acțiunile sale intenționate, a săvîrșit infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal – huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, acțiuni săvîrșite cu aplicarea sau încercarea de aplicare a obiectelor pentru provocarea vătămărilor corporale sau alte prejudicii sănătății…”, dar aceasta nu a comentat aceste neclarități în nici un fel.

La recursul ordinar declarat de avocatul Dumitran Ignat în numele inculpatului Petrov Vladimir, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod de procedură penală, a depus referință procurorul Crijanovschi Serghei, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, din considerentul că recurentul potrivit art. 430 Cod de procedură penală, este obligat să indice temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală și în ce constă problema de drept de importanță generală abordată în cauză, care este eroarea de drept comisă de instanță ce duce la casarea hotărârii. Astfel, recurentul solicită reaprecierea probelor, considerînd că nu au fost respectate prevederile art. 101 Cod de procedură penală. Din materialele cauzei rezultă că la examinarea cauzei în instanța de apel s-a dat eficiență prevederilor art. 93-101, 26-27 Cod de procedură penală și în baza probelor acumulate, just s-a reținut starea de fapt și de drept, fiind încadrate acțiunile inculpatului în baza art. 287 alin. (3), 151 alin. (1) Cod penal.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, ținînd seama de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen. 24 Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz se reține, că potrivit recursului declarat de recurent, acesta invocă temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, și anume că „hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și că nu au fost întrunite elementele infracțiunii”. Totodată, din textul recursului mai rezultă că recurentul critică încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, temei ce cade sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală. Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că aceste temeiuri de recurs nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentînd în acest context următoarele. 8.1. În privința temeiului invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, precum că „hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția”, Colegiul penal constată că acesta nu și-a găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală și prin hotărîrea adoptată a casat corect total sentința primei instanțe și a pronunțat o nouă hotărâre privind condamnarea lui Petrov Vladimir în baza art. 287 alin. (3), 151 alin. (1) Cod penal, totodată pronunțîndu-se asupra tuturor motivelor relevante invocate în apel, bazîndu-și corect soluția pe probele administrate la urmărirea penală, cercetate în prima instanță și verificate în instanța de apel, descrise și în pct. 5 a prezentei decizii, fiecare probă fiind apreciată corect prin prisma art. 100, 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. În aceiași ordine de idei, în privința motivelor indicate de recurent, precum că „afirmațiile instanței de apel din decizie, unde aceasta indică că inculpatul era conștient de bătaia ce v-a urma, dar nu a întreprins careva măsuri de a evita conflictul, ci din contra a acceptat provocarea părților vătămate, fiind încrezut în 25 faptul că în cazul în care nu va putea opune rezistență părților vătămate, va folosi cuțitul care îl avea la dînsul, nu corespund cu materialele dosarului, și anume că, careva conflict cu aplicarea unor lovituri cu bățul de către Petrov Vladimir lui Chisacov Maxim, nu a avut loc, fapt despre ce a comunicat Chisacov Maxim și alți martori care se aflau acolo. Mai mult ca atît, nici în învinuirea adusă lui Petrov Vladimir nu i se incriminează faptul că a aplicat lovituri lui Chisacov Maxim cu bățul. Petrov Vladimir a recunoscut că a avut loc un schimb de cuvinte și că nu își dădea seama, ce va urma mai departe și de ce au fost chemate alte persoane din oraș; acțiunile lui Petrov Vladimir se încadrează în prevederile art. 36 Cod penal, fiind realizate în condițiile legitimei apărări”, Colegiul penal conchide că sunt neîntemeiate și reprezintă opinia subiectivă a recurentului, or această concluzie a instanței de apel este corect întemeiată pe cumulul de probe administrat la cauza penală, care făcînd referire just la declarațiile părților vătămate Chisacov Maxim, Curșuba Constantin, Pavlioglo Ruslan, martorilor Chirciu Anatolii, Portaru Alina, Fazlî Ivan, Tanasiuc Andrei, a constatat veridic că între Chisacov Maxim și Petrov Vladimir s-a iscat o ceartă, în rezultatul căreia Chisacov Maxim i-a chemat pe Curșuba Constantin și Pavlioglo Ruslan, pentru a se clarifica cu inculpatul Petrov Vladimir, (f.d.100, vol. III), fapt ce a fost confirmat și de către inculpatul Petrov Vladimir, care fiind audiat în ședința instanței de apel (f.d. 60, vol. III) a declarat că „Chisacov Maxim a început să mă numească cu cuvinte necenzurate în prezența tuturor și am început a ne certa. Apoi el a părăsit camera, dar a spus că se va întoarce să ne clarficăm”. Astfel, instanța de recurs acceptă și însușește argumentele instanței de apel, deoarece din circumstanțele expuse, rezultă că instanța de apel just a reținut că fiind prezent conflictul anterior între Petrov Vladimir și Chisacov Maxim, primul fiind atenționat de Chisacov Maxim că urmează să se clarifice ulterior, fapt ce indică că inculpatul Petrov Vladimir admitea că conflictul său cu Chisacov Maxim putea genera în bătaie, ce exclude ipoteza unui atac direct și imediat. Totodată, instanța de apel corect a menționat că deși Petrov Vladimir era conștient de cele ce urmează să se întîmple, nu a întreprins careva acțiuni pentru a evita o confruntare violentă, ci din contra a acceptat provocarea acestora, fiind încrezut în faptul că în cazul că nu va putea opune rezistență părților vătămate, va folosi cuțitul pe care îl avea la dînsul, iar veridicitatea acestor argumente nu este pusă la dubiu de instanța de recurs ordinar, or instanța de apel în decizia sa (f.d. 96- 104, vol. III), a analizat minuțios acest aspect și s-a expus detaliat asupra faptului că în acțiunile inculpatului lipsesc condițiile obligatorii și anume prezența unui atac direct și imediat, precum și pericolului grav (inculpatul nefiind atacat cu careva obiecte de către părțile vătămate, a aplicat împotriva acestora lovituri cu cuțitul, astfel acțiunile acestuia fiind vădit disproporționale cu atacul cu pumnii din partea părților vătămate), ce trebuie întrunite ca fapta să fie considerată săvîrșită în limitele 26 legitimei apărări. Mai mult ca atît, instanța de apel la stabilirea pedepsei minime inculpatului a reținut ca circumstanțe atenuante, circumstanțele prevăzute de art. 76 alin. (1) lit. g) Cod penal – ilegalitatea acțiunilor victimei, dacă ele au provocat infracțiunea; lit. j) – săvîrșirea infracțiunii cu depășirea limitelor legale ale apărării (f.d. 104, vol. III). La fel, argumentul recurentului, care precizează că „afirmațiile instanței de apel precum că reieșind din gravitatea leziunilor corporale depistate la inculpatul Petrov Vladimir, nu rezultă că acestuia i-au fost cauzate leziuni corporale cu o bâtă de lemn, contravin materialelor dosarului și anume raportului de expertiză nr. 50d din 16.11.2011, conform căruia la Petrov Vladimir s-a constatat: echimoze pe obraz, excoriație pe obraz, plagă la cap, comoție cerebrală produse la acțiuni traumatice cu obiect(e) contodent(e) dur(e), posibil în timpul și circumstanțele relatate”, Colegiul penal îl respinge, acesta constituind o interpretare incorectă a recurentului, ce vine în contradicție cu raportul de expertiză medico-legală nr. 50d din 16.11.2011 (f.d. 144, verso, vol.I), unde nu a fost indicată aplicarea cărorva lovituri inculpatului Petrov Vladimir, cu o bâtă, iar constatările instanței de apel în acest sens sunt corecte și în corespundere cu materialul probator administrat la prezenta cauză penală. În același context, recurentul mai invocă că „instanța de apel nu a luat în considerație declarațiile date de Petrov Vladimir, unde el declară că „…la ei în mînă era ceva tare, dar nu a văzut ce. Apoi a început să strige pentru ca ei să se calmeze, deoarece îl loveau în cap și a început să își piardă cunoștința, apoi el a scos cuțitul și a început să îi sperie, că are un cuțit în mînă. Ei însă loveau în continuare și el a început să se apere cu cuțitul…”, Colegiul penal atestă că acest argument nu poate fi acceptat, deoarece recurentul critică aprecierea probelor de către instanța de apel, ceia ce nu constituie un temei de recurs, or, conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept esențiale comise de instanțele de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs nu consideră necesar de a da o nouă apreciere probelor administrate la speța dată, ce este de competența exclusivă a primei instanțe și a instanței de apel, iar instanța de recurs ca instanță ierarhic superioară, examinează cauza doar sub aspectul prezenței erorilor de drept comise de prima instanță și cea de apel la judecarea cauzei. Colegiul penal consideră că instanța de apel corect a apreciat probele în speța dată. În privința motivului indicat de recurent, precum că „instanța de apel în decizia sa nu s-a conformat prevederilor art. 8 Cod de procedură penală”, Colegiul penal menționează că este unul declarativ, or din materialelor cauzei și din conținutul decizie instanței de apel (f.d.83-104, vol. III), se deduce că instanța de apel și-a întemeiat soluția de condamnare a inculpatului Petrov Vladimir pe probe 27 incontestabile și suficiente, care fiind apreciate corect conform art. 100, 101 Cod de procedură penală, au dovedit cu certitudine și indubitabil vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3) și 151 alin. (1) Cod penal, iar temeiuri de a pune la dubiu veridicitatea acestor probe nu sunt identificate de către instanța de recurs ordinar. Totodată, recurentul mai aduce drept argument de recurs, că „în susținerile orale a atras atenția instanței de apel cu privire la unele neclarități din rechizitoriu, în care se indica că „.. Astfel, Petrov Vladimir prin acțiunile sale intenționate, a săvîrșit infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal – huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, acțiuni săvîrșite cu aplicarea sau încercarea de aplicare a obiectelor pentru provocarea vătămărilor corporalre sau alte prejudicii sănătății”, dar aceasta nu a comentat aceste neclarități în nici un fel.” Astfel, ce ține de acest motiv, Colegiul penal reține că este unul neîntemeiat și irelevant pentru speța dată, deoarece din materialele cauzei și anume din rechizitoriu (f.d. 183, vol. I), în partea dispozitivă a acestuia se menționează că inculpatul se învinuiește de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3) și 151 alin. (1) Cod penal, fapt în corespundere cu cele indicate în expunere, iar careva neclarități după cum indică recurentul nu se identifică, astfel instanța de apel corect nu s-a referit cu privire la aceste chestiuni neesențiale, or acestea nu afectează soluția corectă a instanței de apel. 8.2. Cu referire la temeiul invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, care prevede că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii”, Colegiul penal statuează că din conținutul recursului declarat de recurent, nu se identifică nici un argument în privința confirmării temeiului invocat, la fel, în urma examinării materialelor cauzei, nu s-au identificat careva circumstanțe care ar cădea sub incidența acestui temei și ar constitui temei de casare, astfel acesta este unul pur declarativ și neîntemeiat, iar instanța de apel corect a constatat că în acțiunile inculpatului Petrov Vladimir se întrunesc elementele infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3) și 151 Cod penal (f.d. 103, vol. III), argumente pe care instanța de recurs ordinar le acceptă și pentru a evita repetări inutile le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunînd un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. 28 8.3. Din textul recursului ordinar declarat, mai rezultă că recurentul critică încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, menționînd că „instanța de apel nu a menționat care sunt acțiunile lui Petrov Vladimir, care se încadrează în prevederile art. 287 alin. (3) Cod penal și cînd s-au finisat aceste acțiuni, pînă la folosirea de către Petrov Vladimir a cuțitului, sau după”, temei ce cade sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală. Astfel, cu privire la aceste alegații, Colegiul penal menționează că acesta contravine materialelor cauzei, deoarece instanța de apel în decizia sa (f.d. 103, vol. III), a indicat concret care sunt acțiunile inculpatului care aceasta li-a delimitat clar în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, specificînd că „… avînd în vedere că inițiatorul conflictului, care ulterior a degenerat în bătaie, a fost anume inculpatul Petrov Vladimir, că acesta în timpul bătăii a utilizat cuțitul cu ajutorul căruia a cauzat părților vătămate leziuni corporale și că bătaia a avut loc într-un loc unde se aflau mai multe persoane și la care aveau acces alte persoane, acțiuni care intenționat au încălcat grosolan ordinea publică, care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită” și în art. 151 alin. (1) Cod penal, „…ținînd cont de faptul că, inculpatul în timpul bătăii pentru a evita primirea loviturilor din partea părților vătămate, a aplicat acestora lovituri cu cuțitul, fără a le avertiza că dispune de o astfel de armă, indică la intenția inculpatului Petrov Vladimir de a cauza părții vătămate Curșuba Constantin leziuni corporale grave”, deci, acțiunile huliganice ale inculpatului Petrov Vladimir au avut loc concomitent cu vătămarea gravă a integrității corporale, fiind un cumul ideal de infracțiuni.

Pe cale de consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor esențiale de drept, invocate de recurent, ce ar fi afectat decizia atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul declarat este inadmisibil fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Dumitran Ignat în numele inculpatului Petrov Vladimir, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 02 decembrie 2015, în cauza penală privindu-l pe Petrov Vladimir Nicolae, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 07 iulie 2016. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Alerguș Constantin 29