4-1re-169/2016 — Art. 287 al. 3, 152 al. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 07 mai 2015, Vozian Ion, a fost achitat de sub învinuirea înaintată în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Prin aceeași sentință, Vozian Ion a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 152 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 230 (două sute treizeci) ore. Acțiunea civilă a fost admisă parțial, cu dispunerea încasării din contul lui Vozian Ion în beneficiul lui Vostricov Denis a sumei de 9 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și 5 000 lei cu titlu de prejudiciu material, în total 14 000 lei.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Vozian Ion, la 18 septembrie 2014, aproximativ ora 19.00, aflîndu-se în mun. Chișinău, com. Tohatin, str. Budești, nr. 15-14, în rezultatul conflictului cu Vostricov Denis, care a avut la bază conflictul din 17.07.2014, între ultimul și părinții inculpatului, Vozian Aliona și Vozian Constantin, intenționat i-a aplicat lui Vostricov Denis lovituri cu mîinile și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzîndu-i traumă cranio-cerebrală închisă, manifestată prin contuzia cerebrală de gradul I, edem, echimoze și excoriații a țesuturilor moi ale capului și a feței, plăgi contuze pe pleoapa superioară și inferioară a ochiului stîng, contuzia nervului infraorbital stîng cu dereglări de sensibilitate în regiunea periorbitală, hemoragii subtotale a ochilor, hematom subcutan pe față, 1 fractura marginală a dintelui 1 pe axila din stînga, 10 excoriații liniare în regiunea membrului superior stîng, excoriație în regiunea infrascapulară pe stînga, care potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 404 din 20 noiembrie 2014, se califică ca vătămări corporale medii, cu dereglarea sănătății de lungă durată. De către organul de urmărire penală lui Vozian Ion i s-a înaintat învinuirea pentru faptul că, la 18 septembrie 2014, aproximativ ora 19.00-20.00, aflîndu-se în mun. Chișinău, com. Tohatin, str. Budești, în drumul public dintre casele nr. 15 și 14, călcînd grosolan ordinea publică și exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, cu o obrăznicie deosebită, exprimată prin săvîrșirea unor acte violente, fără motiv, intenționat, a aplicat violență față de Vostricov Denis, cu mîinile și picioarele, cu utilizarea obiectului special adaptat pentru vătămarea integrității corporale, ca rezultat cauzîndu-i ultimului, vătămări corporale medii. Acțiunile inculpatului Vozian Ion în acest aspect fiind încadrate de procuror în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, cu semnele calificative: huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, însoțite de aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr- o obrăznicie deosebită.

Sentința nominalizată a fost contestată cu apeluri de către: - procuror, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Vozian Ion să fie recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, iar în baza art. 152 alin. (1) Cod penal să i se stabilească o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani. Conform prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor stabilite să-i fie stabilită o pedeapsa definitivă de 6 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În motivarea apelului, procurorul a indicat că, prima instanță la examinarea cauzei nu a cercetat sub toate aspectele probele acuzării în conformitate cu art. 314 alin. (1) Cod de procedură penală, adică nu a efectuat o analiza completă și obiectivă a tuturor probelor pe care s-a bazat acuzarea, acordînd prioritate doar probelor administrate de apărare, indicînd eronat că organul de urmărire penală și acuzatorul de stat au interpretat și au făcut o calificare juridico-penală incorectă încadrînd acțiunile inculpatului doar în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, or la cazul dat sunt prezente și semnele constitutive ale componenței de huliganism, care formează concurs ideal cu componența prevăzută la art. 152 Cod penal. Mai mult, instanța de judecată la pronunțarea sentinței greșit a apreciat probele acuzării, concluzionînd că ele nu combat versiunea de apărare a inculpatului și anume că conflictul din 18 septembrie 2014 aproximativ orele 19.00, în preajma domiciliului său și a părții vătămate, a fost provocat de însuși partea vătămată, și care a rezultat din conflictul inițiat tot de Vostricov D. cu părinții inculpatului Vozian Aliona și Vozian Constantin, despre care el a aflat la 18 septembrie 2014 și văzîndu-1 pe Vostricov D. s-a apropiat de el doar cu scopul a întreba vis a vis de acel conflict. Totodată, a reiterat că, acțiunile lui Vozian Ion din 18 septembrie 2014, erau dreptate întru demonstrarea părții vătămate Vostricov Denis că posedă abilități de aplicare a vătămărilor corporale, și exprimînd o vădită lipsă de respect a săvîrșit acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale și morale de conviețuire, încălcîndu-le într-un mod grosolan și demonstrativ, Vozian Ion a încălcat îndelungat 2 și insistent ordinea publică și a manifestat lipsă de respect față de cei prezenți. Acțiunile acestuia au atras atenția și au atentat la liniștea altor cetățeni (Vostricov Ana, Grițco Igor, Leonti Nicolae ș.a), care observînd acțiunile infracționale întreprinse de către inculpat au intervenit și au curmat aceste acțiuni; - avocatul Viorel Chetrușcă în numele părții vătămate Vostricov Denis, care a solicitat casarea sentinței în partea achitării lui Vozian Ion în baza art. 287 alin. (3) Cod penal și în partea respingerii acțiunii civile, cu pronunțarea unei noi hotărîri de condamnare a inculpatului, potrivit căreia inculpatul să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal cu admiterea integrală a acțiunii civile, în valoare de 120 000 lei. În susținerea apelului declarat avocatul părții vătămate a indicat că din analiza sentinței atacate rezultă, că prima instanță nu a evaluat motivele acuzării și nu le-a dat o apreciere echitabilă pentru a asigura aflarea adevărului în cauză și gradul real de culpabilitate al lui Vozian Ion. Mai mult, a considerat că concluziile primei instanțe referitoare la versiunea potrivit căreia Vostricov Denis a provocat conflictul, iar Vozian Ion doar se apăra, nu au nici o bază probatorie în sensul dat. La fel, a menționat că prima instanță nu a motivat cuantumul prejudiciului moral încasat în mărime de 9 000 lei, pe care îl consideră necorespunzător practicii judiciare relevante, nefiind de acord totodată cu suma încasată pentru serviciile de asistență juridică acordate părții vătămate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 noiembrie 2015, apelurile declarate au fost admise, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Vozian Ion a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani. Lui Vozian Ion, recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 152 alin. (1) Cod penal, i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, i s-a stabilit o pedeapsă definitivă pe un termen de 5 ani închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. Acțiunea civilă a fost admisă parțial, cu încasarea din contul lui Vozian Ion în beneficiul lui Vostricov Denis, a sumei de 20 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și sumei de 5 000 lei cu titlu de prejudiciu material.

Pentru a pronunța decizia adoptată, instanța de apel a constatat că, Vozian Ion, la data de 18 septembrie 2014, aproximativ la ora 19.00-20.00, aflîndu-se în mun. Chișinău, com. Tohatin, str. Budești, în drumul public dintre casele nr. 15 și 14, încălcînd grosolan ordinea publică și exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, prin cinism și cu o obrăznicie deosebită, exprimată prin săvîrșirea unor acte violente, fără motiv, intenționat, a aplicat violență față de Vostricov Denis, cu mîinile și picioarele, cu utilizarea unui pumnal, obiect special adaptat pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății, în rezultatul cărora i-a cauzat ultimului vătămări corporale medii. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal s-a confirmat prin următoarele probe materiale: 3 - ordonanța privind începerea urmăririi penale din 25.11.2014 (f.d. 2, vol. I); - cererea părții vătămate, Vostricov Denis, adresată Procuraturii Ciocana, mun. Chișinău, la 29.09.2014, prin care solicită atragerea la răspundere penală a cet. Vozian Ion, care la data 18.09.2014, aproximativ ora 19.30, i-a aplicat acțiuni violente, soldate cu vătămare corporală (f.d. 9-10 vol. I); - procesul-verbal de confruntare din data de 14.11.2014 între bănuitul Vozian Ion, și partea vătămată Vostricov Denis, prin care se confirmă că inculpatul a recunoscut aplicarea la data de 18.09.2014, a loviturilor cu pumnii în regiunea feții părții vătămate, acestea fiind rezultatul rugăminții inculpatului de la Vostricov Denis de a da explicații despre ofensele aduse mamei sale, ultimul numindu-l cu cuvinte obscene l-a lovit cu pumnul în față (f.d. 61-64 vol. I); - raportul de constatare medico-legal nr. 4807 din 19.09.2014, prin care la Vostricov Denis s-a constatat: edem echimoze și excoriații a țesuturilor moi a capului fi feței, plăgi contuze pe față, hemoragii în sclerele ambilor ochi, hematom subcutan pe față, fractura marginală a dintelui 1 pe maxilă din stînga, excoriații pe spate și membrul superior stîng, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur (f.d. 65 vol. I); - raportul de constatare medico-legal nr. 4819 din 20.09.2014, prin care la Vozian Ion s-a constata: excoriația pe față, echimoză pe mucoasa buzei inferioare, echimoze cu excoriația la nivelul membrelor superioare, excoriații la nivelul membrelor inferioare, care au fost cauzate prin acțiunile traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, și se califică ca vătămare neînsemnată (f.d. 66 vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 2529/D din 10.11.2014, cu fototabelul respectiv, prin care la Vostricov Denis s-a constata: traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin contuzie cerebrală ușoară, edem, echimoze și excoriații a țesuturilor moi a capului și feței, plăgi contuze pe față, hemoragii în sclerele ambilor ochi, hematom subcutan pe față, fractură marginală a dintelui 1 pe maxilă din stînga, excoriații pe spate și membrul superior stîng, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și conform acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară (f.d. 72-79 vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 404 din 20 noiembrie 2014 potrivit căruia lui Vostricov Denis i s-au cauzat: traumă cranio-cerebrală închisă, manifestată prin contuzia cerebrală de gradul I, edem, echimoze și excoriații a țesuturilor moi ale capului și a feței, plăgi contuze pe pleoapa superioară și inferioară a ochiului stîng, contuzia nervului infraorbital stîng cu dereglări de sensibilitate în regiunea periorbitală, hemoragii subtotale a ochilor, hematom subcutan pe față, fractura marginală a dintelui 1 pe axila din stînga, 10 excoriații liniare în regiunea membrului superior stîng, excoriație în regiunea infrascapulară pe stînga (f.d. 86-94, vol. I). Totodată, instanța de apel a subliniat că prin declarațiile martorilor oculari Vostricov Ana și Grițco Igor date la etapa urmăririi penale cît și în ședința de judecată aceștia indică că Vostriucov Denis a fost lovit după cap, din spate cu un obiect metalic de către Vozian Ion și în urma loviturii acesta s-a prăbușit la pămînt, iar Vozian I. continua să-l bată pînă cînd au intervenit doi trecători. La fel, instanța de apel a remarcat că odată cu operarea modificărilor în dispozițiile art. 145, 151 și 152 din Cod penal, explicațiile din pct. 10, pct. 5), 7) al Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție au devenit inaplicabile, astfel, în cazul 4 săvîrșirii actelor de huliganism cu aplicarea violenței, în rezultatul căreia a survenit o vătămare corporală gravă ori medie a integrității corporale, faptele urmează a fi calificate potrivit normelor ce reglementează concursul ideal de infracțiuni conform prevederilor art. 33 alin. (4) Cod penal, adică atunci cînd o persoană săvîrșește o acțiune care întrunește elementele constitutive a mai multor infracțiuni. Referitor la argumentele invocate de avocatul părții vătămate ce vizează latura civilă a cauzei, instanța de apel a notat că suma solicitată de partea vătămată estimată la 120 000 lei o consideră neproporțională prejudiciului moral cauzat acesteia, ținînd cont de poziția socială a părților și de posibilitățile reale de recuperare a unui astfel de prejudiciu, de gradul suferințelor aduse părții vătămate prin infracțiune și avînd în vedere și faptul că pedeapsa penală de asemenea contribuie la recuperarea prejudiciului moral. Concomitent, instanța de apel a subliniat că prima instanță nu s-a pronunțat echitabil asupra laturii civile a cauzei, îndeosebi asupra cuantumului prejudiciului moral încasat.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar avocatul Eugeniu Catana în numele inculpatului, care invocînd temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 15) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, cu menținerea sentinței. În motivarea recursului, a formulat următoarele motive: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor probelor ce au fost puse la baza sentinței de achitare a lui Vozian Ion în temeiul art. 287 alin. (3) Cod penal, dar s-a limitat la transcrierea acestora din sentința primei instanțe și fiecare probă nu a fost apreciată din punct de vedere a cerințelor art. 101 alin. (l) Cod procedură penală; - instanța de apel, statuînd pe rolul pozitiv al instanței s-a manifestat în favoarea acuzării și a acceptat concluziile date de organul de urmărire penală în defavoarea inculpatului fără a verifica toate probele și în deosebi probele apărării, pronunțînd o hotărîre neîntemeiată și ilegală, bazată pe aceleași mijloace de probă; potrivit practicii CtEDO, Curtea notează că după achitarea reclamantului de către prima instanță, după audierea mai multor martori, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărîre de condamnare, avînd în vedere aceleași mijloace de probă, această ultimă instanță neavînd la dispoziție date noi, cu excepția explicațiilor orale ale reclamantului ca ulterior să-și întemeieze hotărîrea de condamnare pe o nouă interpretare a declarațiilor martorilor audiați în prima instanță, fără a-i audia.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 24 februarie 2016, s-a decis inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Eugeniu Catana în numele inculpatului Vozian Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 noiembrie 2015, în cauza penală privindu-l pe Vozian Ion Constantin, ca fiind vădit neîntemeiat.

Pentru a se pronunța, instanța de recurs ordinar a menționat că, recurentul își manifestă dezacordul față de modalitatea de apreciere a probelor efectuată de către instanța de apel, considerînd că aceasta a acordat prioritate probelor administrate de către acuzare, preluînd motivarea primei instanței, fără a acorda eficiență prevederilor art. 101 Cod de procedură penală. La acest capitol, instanța de recurs reamintește că critica privind aprecierea incorectă a probelor administrate pe cauza dată, nu poate fi reținută de instanța de recurs, din motiv că un asemenea temei nu este prevăzut pentru a judeca cauza în 5 ordine de recurs, iar procedura de apreciere a probelor ține de starea de fapt a cauzei, a cărei constatare este de competența instanțelor de fond. Mai mult, aprecierea probelor constituie un atribut exclusiv al instanțelor de fond, deci, instanța de recurs nu a examinat alegațiile referitoare la greșita reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci a verificat, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea încadrării juridice a faptelor săvîrșite de Vozian Ion. Totodată, decizia instanței de apel satisface cerințele prescrise la art. 414-418 Cod de procedură penală, fiind pe deplin motivată sub aspectul soluției adoptate, dar și a motivelor invocate în apelurile declarate. Pe capătul de învinuire înaintat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, pe care recurentul îl consideră că nu și-a găsit confirmare prin prisma probelor administrate pe caz, Colegiul penal a constatat că instanța de apel a reținut un ansamblu pertinent și concludent de probe care dovedesc vinovăția inculpatului, dar și prezența elementelor constitutive ale componenței menționate mai sus. Colegiul penal a menționat că instanța de apel corect a reținut declarațiile martorilor oculari Vostricov Ana și Grițco Igor, care au fost consecvente atît la faza urmăririi penale, cît și în ședințele de judecată ale instanțelor de fond, prin care aceștia au susținut că Vostricov Denis a fost agresat de către Vozian Ion, care avea în mîna dreaptă un obiect metalic și îl lovea cu acest obiect pe primul (f.d. 116-117, vol. II). Aceste declarații, dar și alte probe scrise care au fost cercetate în instanța de apel, coroborate cu situația de fapt constatată de către instanța de apel dovedesc cu certitudine elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal. La fel, instanța de recurs susține mențiunea instanței de apel prin care aceasta concluzionează că, urmarea cauzată – vătămarea medie, depășește latura obiectivă a componenței de huliganism, fiind incidente în acest caz, prevederile art. 33 alin. (4) Cod penal, adică regulile concursului ideal, ceea ce presupune că acțiunea unei persoane întrunește elementele constitutive a mai multor infracțiuni. În acest caz, este vorba de concursul dintre infracțiunea prevăzută la art. 152 și art. 287 alin. (3) Cod penal. Ce ține de critica recurentului prin care susține că după achitarea reclamantului de către prima instanță, după audierea mai multor martori, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărîre de condamnare, avînd în vedere aceleași mijloace de probă, această ultimă instanță neavînd la dispoziție date noi, cu excepția explicațiilor orale ale reclamantului ca ulterior să-și întemeieze hotărîrea de condamnare pe o nouă interpretare a declarațiilor martorilor audiați în prima instanță, fără a-i audia, Colegiul penal a constatat un asemenea argument ca fiind unul declarativ și lipsit de suport juridic, or potrivit materialelor cauzei, prin procesele-verbale ale ședințelor de judecată din 22.10.2015 și 05.11.2015 au fost audiați toți martorii din prezenta cauză penală, precum și inculpatul și partea vătămată (f.d. 87-89, 95-101, vol. II). Prin urmare, rezultă că instanța de apel a acordat depline eficiență prevederilor art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, unde este reglementat că judecînd apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărîre de condamnare fără audierea învinuitului prezent, precum și a martorilor acuzării solicitați de părți. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care 6 declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorială, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului. În acest context, instanța de recurs a notat că reieșind din actele cauzei, martorii oculari Vostricov Ana și Grițco Igor constituie martori-cheie, care la fel au fost audiați în instanța de apel și a căror declarații indică direct asupra faptului că inculpatul a fost acea persoană care, avînd un obiect de metal în mîna îl maltrata pe Vostricov Denis în seara de 18 septembrie 2014 (f.d. 116-117, vol. II). Luînd în considerație concluziile expuse în prezenta decizie, instanța de recurs a conchis că în cauza dedusă judecății există o concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța de apel în privința inculpatului, fără a fi neglijate normele legislației procesual penale ce se referă la examinarea obiectivă, multilaterală și completă a cauzei. Din aceste considerente, instanța de recurs a constatat că erorile de drept invocate în recursul aflat pe rol nu și-au găsit confirmare, ceea ce echivalează cu inadmisibilitatea acestuia.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel și de recurs, avocatul Hriplivaia Valentina în numele inculpatului Vozian Ion, declară recurs în anulare, prin care solicită casarea acestora cu menținerea sentinței. Recurentul invocă: - dezacordul cu aprecierea probelor, motivînd că instanța de apel și de recurs neîntemeiat l-au condamnat pe Vozian Ion, selectînd doar probele acuzării astfel a examinat cauza unilateral; - nu s-a respectat dreptul la un proces echitabil; - decizia instanței de apel este întocmită cu încălcări procedurale, adoptarea deciziei și întocmirea acesteia se efectuează în conformitate prevederilor art. 417, 418 Cod de procedură penală, astfel decizia nu conține descrierea faptei criminale, considerate ca fiind dovedită încălcînd prevederile art. 394 Cod de procedură penală; - concurs de infracțiune al huliganismului și cauzarea de vătămări corporale medii, lipsește; - instanța de apel nu și-a motivat concluzia sa privind întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii de huliganism – nu este demonstrat obiectul infracțiunii, precum că inculpatul deținea ,,pumnalul” și lipsește obiectul special al infracțiunii ,,încălcarea ordinii publice”; - martorii nu au fost audiați din nou în instanța de apel, pentru a verifica declarațiile lor, în urma înaintării apelului în sensul agravării situației condamnatului. 9.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, partea vătămată Vostricov Denis a prezentat referință privind opinia asupra recursului declarat de avocatul Hriplivaia Valentina în numele inculpatului Vozian Ion, prin care menționează că, este de poziția respingerii acestui recurs în anulare, deoarece recurentul invocă dezacordul cu aprecierea probelor și recursul nu se întemeiază în prevederile art. 453 Cod de procedură penală.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, în raport cu materialele cauzei și materialele invocate, Colegiul penal concluzionează că, acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 6 pct. 44) și 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată. Viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărîrea pronunțată, se consideră încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de 7 Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale. Articolul 6 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, stipulează că orice persoană are dreptul ca „cauza sa să fie judecată în mod echitabil”. Această expresie îmbină numeroase aspecte ale unei bune administrări a justiției: dreptul de acces la o instanță judecătorească, audiere în prezența avocatului, dreptul de a nu contribui la propria sa incriminare, egalitatea armelor, dreptul la o procedură contradictorie, la o hotărîre motivată, etc. În acest context, Colegiul reiterează că una din cerințele esențiale la declararea recursului în anulare este motivarea acestuia din punct de vedere al prezenței erorii de drept comise la judecarea cauzei, care cade sub incidența noțiunii de viciu fundamental în cadrul procedurii precedente care a afectat hotărîrea atacată. În speță, potrivit textului recursului declarat, se constată că avocatul solicită casarea deciziilor instanței de apel și recurs ordinar cu menținerea sentinței, invocînd încălcarea drepturilor garantate de art. 6 CEDO. Astfel, referitor la invocarea ilegalității hotărîrilor adoptate în cauză pe motiv că, în opinia recurentului, instanțele ierarhic inferioare nu au apreciat probele cauzei la justa lor valoare, că condamnarea lui Vozian Ion a fost bazată pe probe incorect apreciate, care nu demonstrează vinovăția acestuia în săvîrșirea infracțiunei de huliganism, în legătură cu ce solicită casarea hotărîrilor judecătorești cu menținerea sentinței, Colegiul penal constată că aceste motive țin de posibilitatea unei reaprecieri a stării de fapt, a circumstanțelor și probelor cauzei. Colegiul penal atestă că competența de rejudecare a hotărîrilor judecătorești irevocabile poate fi exercitată pentru a fi corectate erorile de drept, și nu pentru o revizuire a aspectelor de fapt. Punerea la îndoială a modului de administrare a probelor ori reaprecierea acestora la etapa recursului în anulare, după cum solicită recurentul, nu se încadrează în prevederile art. 453 Cod de procedură penală Analizînd legalitatea hotărîrilor atacate pe baza materialelor cauzei, Colegiul penal reține că instanța de recurs corect a stabilit încadrarea juridică a acțiunilor condamnatului Vozian Ion, iar vinovăția acestuia a fost dovedită prin cumulul de probe descrise în decizia instanței de apel din 05 noiembrie 2015, constatîndu-se că au fost verificate și apreciate fiecare probă din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. În ce privesc criticele formulate de avocatul Hriplivaia Valentina în numele inculpatului Vozian Ion, enunțate la pct. 9. al prezentei decizii, în care el își exprimă dezacordul cu pedeapsa aplicată condamnatului, cu modalitatea de apreciere a probelor, precum că decizia instanței de apel este întocmită cu încălcări procedurale acestea, martorii nu au fost audiați din nou în instanța de apel, pentru a verifica declarațiile lor, decizia instanței de apel nu conține descrierea faptei criminale ca fiind dovedită încălcînd prevederile art. 394 Cod de procedură penală,precum că nu sunt elementele infracțiunii de huliganism, au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel și de recurs ordinar (pct. 5, 8 din decizie), cărora instanțele le-au dat motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în hotărîri respective enunțate supra, soluție, pe care instanța de recurs în anulare și-o însușește pe deplin, și a cărei reluare nu se mai impune, or instanța de recurs ordinar just a menținut hotărîrea instanței de apel. 8 Mai mult, Colegiul penal menționează că, conform practicii judiciare, inclusiv și a Curții Europene pentru drepturile Omului, în art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, dreptul la un proces echitabil enunță preeminența principiului supremației dreptului. Unul dintre elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care presupune, printre altele, că o soluție definitivă (irevocabilă) a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Acest principiu insistă asupra faptului că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărîri judecătorești definitive și executorii, chiar și în scopul reluării procesului de judecată și a unei soluționări noi a cauzei, întrucît existența a două păreri asupra aceleiași probleme nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. Din aceste considerente, rezultă că recursul în anulare nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul în anulare al condamnatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica din motiv că conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii. Mai mult, o altă opinie asupra probelor care au fost puse la baza sentinței de condamnare sau achitare, conform jurisprudenței CtEDO (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova), nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. În circumstanțe indicate Colegiul a ajuns la concluzia că în speța examinată se impune ca soluție inadmisibilitatea recursului în anulare declarat, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4), 453, 456 Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare, declarat de avocatul Hriplivaia Valentina în numele inculpatului Vozian Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 24 februarie 2016, în cauza penală, în privința lui Vozian Ion Constantin, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Publicată integral la 06 iulie 2016. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Ion Guzun Elena Covalenco Liliana Catan Iurie Diaconu 9