1ra-390/2016 — art. 287 alin.3, 152 alin. 1 CP

1ra-390/2016 — art. 287 alin.3, 152 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul 1ra-390/2016

CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE

D E C I Z I E

24 februarie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte URSACHE Petru

judecători NICOLAEV Ghenadie

MORARU Petru

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Eugeniu Catana în numele inculpatului Vozian Ion, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 noiembrie 2015, în cauza penală în

privința lui

VOZIAN Ion Constantin, născut la 24

noiembrie 1987, originar și domiciliat în mun.

Chișinău, com. Tohatin, str. Budești, nr. 15.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 19.12.2014 – 07.05.2015;

Instanța de apel: 15.06.2015 – 05.11.2015;

Instanța de recurs: 11.01.2016 –24.02.2016.

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție

C O N S T A T Ă:

Ion Constantin a fost achitat de sub învinuirea înaintată în baza art. 287 alin. (3) Cod

penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Prin aceeași sentință, Vozian Ion Constantin a fost recunoscut vinovat în

comiterea infracțiunii prevăzute la art. 152 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită o

pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 230

(două sute treizeci) ore.

Acțiunea civilă a fost admisă parțial, cu dispunerea încasării din contul lui Vozian

Ion în beneficiul lui Vostricov Denis a sumei de 9 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și

5 000 lei cu titlu de prejudiciu material, în total 14 000 lei.

1

În rest, acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată.

septembrie 2014, aproximativ ora 19.00, aflîndu-se în mun. Chișinău, com. Tohatin, str.

Budești, nr. 15-14, în rezultatul conflictului cu Vostricov Denis, dar care a avut la bază

conflictul din 17.07.2014 între ultimul și părinții inculpatului, Vozian Aliona și Vozian

Constantin, intenționat i-a aplicat lui Vostricov Denis lovituri cu mîinile și picioarele

peste diferite părți ale corpului, cauzîndu-i traumă cranio-cerebrală închisă, manifestată

prin contuzia cerebrală de gradul I, edem, echimoze și excoriații a țesuturilor moi ale

capului și a feței, plăgi contuze pe pleoapa superioară și inferioară a ochiului stîng,

contuzia nervului infraorbital stîng cu dereglări de sensibilitate în regiunea periorbitală,

hemoragii subtotale a ochilor, hematom subcutan pe față, fractura marginală a dintelui 1

pe axila din stînga, 10 excoriații liniare în regiunea membrului superior stîng, excoriație

în regiunea infrascapulară pe stînga, care potrivit raportului de expertiză medico-legală

nr. 404 din 20 noiembrie 2014, se califică ca vătămări corporale medii, cu dereglarea

sănătății de lungă durată.

De către organul de urmărire penală lui Vozian Ion i s-a înaintat învinuirea pentru

faptul că, la data de 18 septembrie 2014, aproximativ ora 19.00-20.00, aflîndu-se în

mun. Chișinău, com. Tohatin, str. Budești, în drumul public dintre casele nr. 15 și 14,

călcînd grosolan ordinea publică și exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate,

cu o obrăznicie deosebită, exprimată prin săvîrșirea unor acte violente, fără motiv,

intenționat, a aplicat violență față de Vostricov Denis, cu mîinile și picioarele, cu

utilizarea obiectului special adaptat pentru vătămarea integrității corporale, ca rezultat

cauzîndu-i ultimului, vătămări corporale medii.

Acțiunile inculpatului Vozian Ion în acest aspect fiind încadrate de procuror în

baza art. 287 alin. (3) Cod penal, cu semnele calificative: huliganismul agravat, adică

acțiunile intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă

de respect față de societate, însoțite de aplicarea altor obiecte pentru vătămarea

integrității corporale, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie

deosebită.

- procuror, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Vozian Ion

Constantin să fie recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin.

(3) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5

ani. În baza art. 152 alin. (1) Cod penal să i se stabilească o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 3 ani. În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod

penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor stabilite să-i fie

stabilită o pedeapsa definitivă de 6 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip semiînchis.

În motivarea apelului, procurorul a indicat că prima instanță la examinarea cauzei

nu a cercetat sub toate aspectele probele acuzării în conformitate cu art. 314 alin. (1)

2

Cod de procedură penală, adică nu a efectuat o analiza completă și obiectivă a tuturor

probelor pe care s-a bazat acuzarea.

Din conținutul sentinței rezultă că instanța de judecată, în cauza dată nu a

respectat aceste prevederi legale, nu a făcut o analiză obiectivă a tuturor probelor

anexate la dosar, cît și a celor examinate în cadrul cercetării judecătorești, acordînd

prioritate doar probelor administrate de apărare, indicînd eronat că organul de urmărire

penală și acuzatorul de stat au interpretat și au făcut o calificare juridico-penală

incorectă încadrînd acțiunile inculpatului doar în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, or la

cazul dat sunt prezente și semnele constitutive ale componenței de huliganism, care

formează un concurs ideal cu componența prevăzută la art. 152 Cod penal.

Mai mult, instanța de judecată la pronunțarea sentinței greșit a apreciat probele

acuzării, concluzionînd că ele nu combat versiunea de apărare a inculpatului și anume

că conflictul din 18 septembrie 2014 aproximativ orele 19 în preajma domiciliului său și

a părții vătămate, a fost provocat de însuși partea vătămată, și care a rezultat din

conflictul inițiat tot de Vostricov D. cu părinții inculpatului Vozian Aliona și Vozian

Constantin, despre care el a aflat la 18 septembrie 2014 și văzându-1 pe Vostricov D. s-

a apropiat de el doar cu scopul a întreba vis a vis de acel conflict din 17 iulie 2014.

Tot aici se reiterează, că acțiunile lui Vozian Ion din 18 septembrie 2014 erau

dreptate întru demonstrarea părții vătămate Vostricov Denis că posedă abilități de

aplicare a vătămărilor corporale, și exprimînd o vădită lipsă de respect a săvîrșit acțiuni

intenționate ce atentează la regulile sociale și morale de conviețuire, încălcîndu-le într-

un mod grosolan și demonstrativ. Ion Vozian a încălcat îndelungat și insistent ordinea

publică și a manifestat lipsă de respect față de cei prezenți. Acțiunile acestuia au atras

atenția și au atentat la liniștea altor cetățeni (Vostricov Ana, Grițco Igor, Leonti Nicolae

ș.a), care observînd acțiunile infracționale întreprinse de către inculpat au intervenit și

au curmat aceste acțiuni;

- avocatul Viorel Chetrușcă în interesul părții vătămate și Vostricov Denis, care a

solicitat casarea sentinței în partea achitării lui Vozian Ion în baza art. 287 alin. (3) Cod

penal și în partea respingerii acțiunii civile, cu pronunțarea unei noi hotărîri de

condamnare a inculpatului, potrivit căreia inculpatul să fie recunoscut vinovat în

comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal cu admiterea integrală a

acțiunii civile, în valoare de 120 000 lei.

În susținerea apelului declarat avocatul părții vătămate a indicat că din analiza

sentinței atacate rezultă, că prima instanță nu a evaluat motivele acuzării și nu le-a dat o

apreciere echitabilă pentru a asigura aflarea adevărului în cauză și gradul real de

culpabilitate al lui Vozian Ion.

Consideră că concluziile primei instanțe referitoare la versiunea potrivit căreia

Vostricov Denis a provocat conflictul, iar Vozian Ion doar se apăra, nu au nicio bază

probatorie în sensul dat.

3

La fel, afirmă că prima instanță nu a motivat cuantumul prejudiciului moral

încasat în mărime de 9 000 lei, pe care îl consideră necorespunzător practicii judiciare

relevante, nefiind de acord totodată cu suma încasată pentru serviciile de asistență

juridică acordate părții vătămate.

2015, apelurile declarate au fost admise, casată parțial sentința și pronunțată o nouă

hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

Vozian Ion a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art.

287 alin. (3) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen

de 4 (patru) ani.

Lui Vozian Ion recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 152

alin. (1) Cod penal i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2

(doi) ani.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor, i s-a stabilit o pedeapsă definitivă pe un termen de 5 (cinci) ani

închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

Acțiunea civilă a fost admisă parțial, cu încasarea din contul lui Vozian Ion în

beneficiul lui Vostricov Denis a sumei de 20 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și

sumei de 5 000 lei cu titlu de prejudiciu material.

În rest, acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată.

la data de 18 septembrie 2014, aproximativ la ora 19.00-20.00, aflîndu-se în mun.

Chișinău, com. Tohatin, str. Budești, în drumul public dintre casele nr. 15 și 14,

încălcînd grosolan ordinea publică și exprimînd o vădită lipsă de respect față de

societate, prin cinism și cu o obrăznicie deosebită, exprimată prin săvîrșirea unor acte

violente, fără motiv, intenționat, a aplicat violență față de Vostricov Denis, cu mîinile și

picioarele, cu utilizarea unui pumnal, obiect special adaptat pentru vătămarea integrității

corporale sau sănătății, în rezultatul cărora i-a cauzat ultimului vătămări corporale

medii.

inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal s-a

confirmat prin următoarele probe materiale:

- ordonanța privind începerea urmăririi penale din 25.11.2014 (f.d. 2, vol. I);

- cererea părții vătămate, Vostricov Denis, adresată Procuraturii Ciocana, mun.

Chișinău, la 29.09.2014, prin care solicită atragerea la răspundere penală a cet. Vozian

Ion, care la data 18.09.2014, aproximativ ora 19.30, i-a aplicat acțiuni violente, soldate

cu vătămare corporală (f.d. 9-10 vol. I);

- procesul-verbal de confruntare din data de 14.11.2014 între bănuitul Vozian Ion,

și partea vătămată Vostricov Denis, prin care se confirmă că inculpatul a recunoscut

aplicarea la data de 18.09.2014 a loviturilor cu pumnii în regiunea feții părții vătămate,

4

acestea fiind rezultatul rugăminții inculpatului de la Vostricov Denis de a da explicații

despre ofensele aduse mamei sale, ultimul numindu-l cu cuvinte obscene l-a lovit cu

pumnul în față (f.d. 61-64 vol. I);

- raportul de constatare medico-legal nr. 4807 din 19.09.2014, prin care la

Vostricov Denis s-a constatat: edem echimoze și excoriații a țesuturilor moi a capului fi

feței, plăgi contuze pe față, hemoragii în sclerele ambilor ochi, hematom subcutan pe

față, fractura marginală a dintelui 1 pe maxilă din stînga, excoriații pe spate și membrul

superior stîng, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect

contondent dur (f.d. 65 vol. I);

- raportul de constatare medico-legal nr. 4819 din 20.09.2014, prin care la Vozian

Ion s-a constata: excoriația pe față, echimoză pe mucoasa buzei inferioare, echimoze cu

excoriația la nivelul membrelor superioare, excoriații la nivelul membrelor inferioare,

care au fost cauzate prin acțiunile traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în

timpul și circumstanțele indicate, și se califică ca vătămare neînsemnată (f.d. 66 vol. I);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 2529/D din 10.11.2014, cu fototabelul

respectiv, prin care la Vostricov Denis s-a constata: traumă cranio-cerebrală închisă

manifestată prin contuzie cerebrală ușoară, edem, echimoze și excoriații a țesuturilor

moi a capului și feței, plăgi contuze pe față, hemoragii în sclerele ambilor ochi,

hematom subcutan pe față, fractură marginală a dintelui 1 pe maxilă din stînga,

excoriații pe spate și membrul superior stîng, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii

traumatice a unui obiect contondent dur, condiționează dereglarea sănătății de scurtă

durată și conform acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară (f.d. 72-79 vol. I);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 404 din 20 noiembrie 2014 potrivit

căruia lui Vostricov Denis i s-au cauzat: traumă cranio-cerebrală închisă, manifestată

prin contuzia cerebrală de gradul I, edem, echimoze și excoriații a țesuturilor moi ale

capului și a feței, plăgi contuze pe pleoapa superioară și inferioară a ochiului stîng,

contuzia nervului infraorbital stîng cu dereglări de sensibilitate în regiunea periorbitală,

hemoragii subtotale a ochilor, hematom subcutan pe față, fractura marginală a dintelui 1

pe axila din stînga, 10 excoriații liniare în regiunea membrului superior stîng, excoriație

în regiunea infrascapulară pe stînga (f.d. 86-94, vol. I).

Totodată, instanța de apel a subliniat că prin declarațiile martorilor oculari

Vostricov Ana și Grițco Igor date la etapa urmăririi penale cît și în ședința de judecată

aceștia indică că Vostriucov Denis a fost lovit după cap, din spate cu un obiect metalic

de către Vozian Ion și în urma loviturii acesta s-a prăbușit la pămînt, iar Vozian I.

continua să-1 bată pînă cînd au intervenit doi trecători.

La fel, instanța de apel a remarcat că odată cu operarea modificărilor în

dispozițiile art. 145, 151 și 152 din Cod penal, explicațiile din pct. 10, pct. 5), 7) al

Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție au devenit inaplicabile, astfel, în cazul

săvîrșirii actelor de huliganism cu aplicarea violenței, în rezultatul căreia a survenit o

5

vătămare corporală gravă ori medie a integrității corporale, faptele urmează a fi

calificate potrivit normelor ce reglementează concursul ideal de infracțiuni conform

prevederilor art. 33 alin. (4) Cod penal, adică atunci cînd o persoană săvîrșește o acțiune

care întrunește elementele constitutive a mai multor infracțiuni.

Referitor la argumentele invocate de avocatul părții vătămate ce vizează latura

civilă a cauzei, instanța de apel a notat că suma solicitată de partea vătămată estimată la

120.000 lei o consideră neproporțională prejudiciului moral cauzat acesteia, ținînd cont

de poziția socială a părților și de posibilitățile reale de recuperare a unui astfel de

prejudiciu, de gradul suferințelor aduse părții vătămate prin infracțiune și avînd în

vedere și faptul că pedeapsa penală de asemenea contribuie la recuperarea prejudiciului

moral.

Concomitent, instanța de apel a subliniat că prima instanță nu s-a pronunțat

echitabil asupra laturii civile a cauzei, îndeosebi asupra cuantumului prejudiciului moral

încasat.

Catana în numele inculpatului, care invocînd temei pentru recurs prevederile art. 427

alin. (1) pct. 6), 8), 15) Cod de procedură penală solicită casarea acesteia, cu menținerea

sentinței.

Pentru a argumenta recursul declarat, recurentul a formulat următoarele motive:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor probelor ce au fost puse la baza

sentinței de achitare a lui Vozian Ion în temeiul art. 287 alin. (3) Cod penal, dar s-a

limitat la transcrierea acestora din sentința primei instanțe și fiecare probă nu a fost

apreciată din punct de vedere a cerințelor art. 101 alin. (l) Cod procedură penală;

- instanța de apel, statuînd pe rolul pozitiv al instanței s-a manifestat în favoarea

acuzării și a acceptat concluziile date de organul de urmărire penală în defavoarea

inculpatului fără a verifica toate probele și în deosebi probele apărării, pronunțînd o

hotărîre neîntemeiată și ilegală, bazată pe aceleași mijloace de probă;

- potrivit practicii CtEDO, Curtea notează că după achitarea reclamantului de

către prima instanță, după audierea mai multor martori, instanța de apel nu este în drept

să pronunțe o hotărîre de condamnare, avînd în vedere aceleași mijloace de probă,

această ultimă instanță neavînd la dispoziție date noi, cu excepția explicațiilor orale ale

reclamantului ca ulterior să-și întemeieze hotărîrea de condamnare pe o nouă

interpretare a declarațiilor martorilor audiați în prima instanță, fără a-i audia.

Supreme de Justiție, care a solicitat respingerea acestuia cu menținerea deciziei.

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat, or în vederea acestei statuări se expun următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

6

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Autorul recursului invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 15) Cod de

procedură penală, potrivit cărora hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel; în cazul cînd

nu au fost întrunite elementele infracțiunii ori atunci cînd instanța de judecată

internațională, prin hotărîre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a

drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză.

Reieșind din textul recursului declarat, Colegiul penal conchide că recurentul își

manifestă dezacordul față de modalitatea de apreciere a probelor efectuată de către

instanța de apel, considerînd că aceasta a acordat prioritate probelor administrate de

către acuzare, preluînd motivarea primei instanței, fără a acorda eficiență prevederilor

art. 101 Cod de procedură penală.

La acest capitol, instanța de recurs reamintește că critica privind aprecierea

incorectă a probelor administrate pe cauza dată, nu poate fi reținută de instanța de

recurs, din motiv că un asemenea temei nu este prevăzut pentru a judeca cauza în ordine

de recurs, iar procedura de apreciere a probelor ține de starea de fapt a cauzei, a cărei

constatare este de competența instanțelor de fond.

Mai mult de atît, aprecierea probelor constituie un atribut exclusiv al instanțelor

de fond, deci, instanța de recurs nu va examina alegațiile referitoare la greșita reținere,

pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci va verifica, prin

raportare la situația de fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea încadrării juridice

a faptelor săvîrșite de Vozian Ion.

Totodată, decizia instanței de apel satisface cerințele prescrise la art. 414-418 Cod

de procedură penală, fiind pe deplin motivată sub aspectul soluției adoptate, dar și a

motivelor invocate în apelurile declarate.

Pe capătul de învinuire înaintat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, pe care

recurentul îl consideră că nu și-a găsit confirmare prin prisma probelor administrate pe

caz, Colegiul penal constată că instanța de apel a reținut un ansamblu pertinent și

concludent de probe care dovedesc vinovăția inculpatului, dar și prezența elementelor

constitutive ale componenței menționate mai sus.

În această ordine de idei, la acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate sun relevante următoarele

modalități faptice alternative prin care se manifestă componența de huliganism:

a) acțiuni însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor;

b) acțiuni însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor;

c) acțiuni însoțite de opunerea de rezistență reprezentanților autorităților sau altor

persoane care curmă actele huliganice;

7

d) acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc prin cinism sau obrăznicie

deosebită.

Astfel, din cele expuse mai sus se desprinde ideea că fapta prejudiciabilă a

infracțiunii de huliganism constă în acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de una din modalitățile enumerate mai sus.

Prin acțiuni care încalcă ordinea publică se înțelege fapta sărvîrșită în public,

îndreptată împotriva ordinii publice, care se concretizează în acostarea jignitoare a

persoanelor, în alte acțiuni similare ce încalcă normele etice, tulbură ordinea publică și

liniștea persoanelor.

Totuși, important este modul public de săvîrșire a huliganismului, ceea ce nu

implică în mod obligatoriu și comiterea acestuia într-un loc public. Potrivit lit. c) și e)

art. 131 Cod penal, fapta se consideră a fi săvîrșită în public atunci cînd este comisă:

într-un loc inaccesibil publicului, cu intenția însă ca fapta să fie auzită sau văzut, dacă

aceasta s-a produs față de două sau mai multe persoane; prin orice mijloace recurgînd la

care făptuitorul își dădea seama că fapta ar putea ajunge la cunoștința publicului.

La cele consemnate mai sus, Colegiul penal atestă că instanța de apel corect a

reținut declarațiile martorilor oculari Vostricov Ana și Grițco Igor, care au fost

consecvente atît la faza urmăririi penale, cît și în ședințele de judecată ale instanțelor de

fond, prin care aceștia au susținut că Vostricov Denis a fost agresat de către Vozian Ion,

care avea în mîna dreaptă un obiect metalic și îl lovea cu acest obiect pe primul (f.d.

116-117, vol. II).

Aceste declarații, dar și alte probe scrise care au fost cercetate în instanța de apel,

coroborate cu situația de fapt constatată de către instanța de apel dovedesc cu certitudine

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal.

La fel, instanța de recurs apreciază mențiunea instanței de apel prin care aceasta

concluzionează că, urmarea cauzată – vătămarea medie, depășește latura obiectivă a

componenței de huliganism, fiind incidente în acest caz, prevederile art. 33 alin. (4) Cod

penal, adică regulile concursului ideal, ceea ce presupune că acțiunea unei persoane

întrunește elementele constitutive a mai multor infracțiuni. În acest caz, este vorba de

concursul dintre infracțiunea prevăzută la art. 152 și art. 287 alin. (3) Cod penal.

Ce ține de critica recurentului prin care susține că după achitarea reclamantului de

către prima instanță, după audierea mai multor martori, instanța de apel nu este în drept

să pronunțe o hotărîre de condamnare, avînd în vedere aceleași mijloace de probă,

această ultimă instanță neavînd la dispoziție date noi, cu excepția explicațiilor orale ale

reclamantului ca ulterior să-și întemeieze hotărîrea de condamnare pe o nouă

interpretare a declarațiilor martorilor audiați în prima instanță, fără a-i audia, Colegiul

penal constată un asemenea argument ca fiind unul declarativ și lipsit de suport juridic,

or potrivit materialelor cauzei, prin procesele-verbale ale ședințelor de judecată din

8

22.10.2015 și 05.11.2015 au fost audiați toți martorii din prezenta cauză penală, precum

și inculpatul și partea vătămată (f.d. 87-89, 95-101, vol. II).

Prin urmare, rezultă că instanța de apel a acordat depline eficiență prevederilor

art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, unde este reglementat că judecînd apelul

declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o

hotărîre de condamnare fără audierea învinuitului prezent, precum și a martorilor

acuzării solicitați de părți. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care

declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorială, susceptibilă să întemeieze într-un mod

substanțial condamnarea inculpatului.

În acest context, Colegiul penal lărgit notează că reieșind din actele cauzei,

martorii oculari Vostricov Ana și Grițco Igor constituie martori-cheie, care la fel au fost

audiați în instanța de apel și a căror declarații indică direct asupra faptului că inculpatul

a fost acea persoană care, avînd un obiect de metal în mîna îl maltrata pe Vostricov

Denis în seara de 18 septembrie 2014 (f.d. 116-117, vol. II).

Luînd în considerație concluziile expuse în prezenta decizie, Colegiul penal

conchide că în cauza dedusă judecății există o concordanță deplină între probele

administrate și situația de fapt stabilită de instanța de apel în privința inculpatului, fără a

fi neglijate normele legislației procesual penale ce se referă la examinarea obiectivă,

multilaterală și completă a cauzei. Din aceste considerente, instanța de recurs constată

că erorile de drept invocate în recursul aflat pe rol nu și-au găsit confirmare, ceea ce

echivalează cu inadmisibilitatea acestuia.

Colegiul penal

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Eugeniu Catana în

numele inculpatului Vozian Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 05 noiembrie 2015, în cauza penală privindu-l pe Vozian Ion Constantin,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 martie 2016.

Președinte URSACHE Petru

Judecător NICOLAEV Ghenadie

Judecător MORARU Petru

9