1ra-288/2016 — art. 186 alin. 2 lit.c, d, 197 alin. 2 lit.a CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei din 31 martie 2015, Todica V. a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal la 2 ani închisoare și în baza art.197 alin.(2) lit. a) Cod penal la 4 ani închisoare, iar conform art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani închisoare, cu ispășirea ei în penitenciar de tip închis. Acțiunea civilă a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că Todica V., în noaptea de 15 spre 16 martie 2014, ora exactă nu a fost stabilită, acționînd în scopul 1 sustragerii bunurilor altei persoane, prin deteriorarea ușii de la intrare, a pătruns în domiciliul cet. Berco V. din s. Zahoreni, r-nul Orhei, de unde a sustras pe ascuns un notebook de model „Emachines” de culoare neagră în sumă de 4200 lei, cauzîndu-i părții vătămate o pagubă materială considerabilă. Tot el, la 19 februarie 2014, aproximativ la ora 12:00, avînd intenția unică de distrugere a bunurilor altei persoane, aflîndu-se pe teritoriul Gospodăriei Țărănești „V.Căpățină” din s. Podgoreni, r-nul Orhei, dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, în scop de răzbunare drept consecință a conflictului ce a avut loc între el și Căpățină V., a incendiat aproximativ 1600 kg de ciocleje, evaluat de către ultimul la prețul de 1500 lei. Tot el, la 20 februarie 2014, aproximativ la ora 23:00, continuîndu-și intențiile sale criminale de a distruge bunurile altei persoane, aflîndu-se pe teritoriul Gospodăriei Țărănești „V.Căpățină” din s. Podgoreni, r-nul Orhei, dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, în scop de răzbunare drept consecință a conflictului ce a avut loc între el și Căpățină V., a incendiat 3 m3 de lemne de salcîm la prețul de 300 lei per m3, în sumă totală de 900 lei. Tot el, la 14 martie 2014, aproximativ la ora 23:00, aflîndu-se pe teritoriul Gospodăriei Țărănești „V.Căpățină” din s. Podgoreni, r-nul Orhei, dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, în scop de răzbunare drept consecință a conflictului ce a avut loc între el și Căpățină V., intenționat a incendiat 12 m3 de lemne de salcîm la prețul de 300 lei per m3, în sumă totală de 3600 lei, apoi a introdus intenționat în gaura de la ușa depozitului un mănunchi de fîn incendiat de la care s-a aprins nutrețul-aspru ce era stocat în depozit, în cantitate de 165 tone în valoare de 165000 lei, un utilaj agricol de model „DKY-2M” la prețul de 78600 lei, un aparat electric de model „IPB-100” la prețul de 500 lei, un aparat electric de model „PY-100” la prețul de 1000 lei, un aparat electric de model „nPE-160” la prețul de 2200 lei și 22 metri de cablul electric cu demisiunea de 20 mm la prețul de 350 lei per metru, în valoare totală de 7700 lei, cauzîndu-i astfel părții vătămate o daună materială în proporții mari în sumă de 255000 lei. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, instanța a reținut că, în drept, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute la art. 186 alin. (2) lit.c) și d) Cod penal, furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuință și cu cauzarea de daune în proporții considerabile și art. 197 alin. (2) lit.a) Cod penal, adică distrugerea sau deteriorarea intenționată a bunurilor, dacă aceasta a cauzat daune în proporții mari, săvîrșite prin incendiere, explozie sau prin o altă modalitate periculoasă.

Nefiind de acord cu sentința primei instanțe, reprezentantul părții vătămate Căpățină V. și inculpatul Todica V. au atacat-o cu apel. 2 3.1. Reprezentantul părții vătămate Căpățină V. a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsa mai aspră, de 10 ani închisoare, pe motiv că pedeapsa aplicată acestuia este prea blîndă în coraport cu faptele comise. De asemenea a solicitat admiterea acțiunii civile și încasarea prejudiciului material în sumă de 305620 lei și cel moral în sumă de 30000 lei din contul statului, dat fiind faptul că el și soția sa sînt pensionari, iar organul de urmărire penală este obligat să contribuie la recuperarea prejudiciului cauzat de inculpat. 3.2. Inculpatul Todica V., a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei hotărîri de achitare în baza art.197 alin.(2) lit.a) Cod penal, pe motiv că instanța și-a bazat concluziile de vinovăție a lui doar pe declarațiile reprezentantului părții vătămate Căpățină V. și pe certificatele cu privire la suma prejudiciului material, care este exagerat de mare. Toate aceste certificate au fost întocmite personal de Căpățină V., iar datele introduse în ele, referitor la bunurile distruse în rezultatul incendierii și cuantumul pagubei nu sînt confirmate prin careva probe, fiind în contradicție cu probele acumulate la faza urmăririi penale; nu corespunde realității și nu este confirmată prin careva probe nici afirmația lui Căpățină V. că în rezultatul incendierii depozitului a ars și a fost defectat utilajul agricol și aparatul electric, deoarece nici în procesul-verbal de cercetare la fața locului, nici în actul de constatare a incendiului, nu se menționează nici un fel de utilaj.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2015, apelurile reprezentantului părții vătămate Căpățină V. și a inculpatului Todica V. au fost respinse, ca nefondate.

În motivarea soluției adoptate instanța de apel a indicat că verificînd în ședința de judecată probele administrate și cercetate de prima instanță, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, instanța de apel a ajuns la concluzia că acestea demonstrează vinovăția lui Todica V. în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art.186 alin.(2) lit.c) și d) și art.197 alin.(2) lit.a) Cod penal, fiind bazate pe declarațiile reprezentantului părții vătămate Căpățină V., a martorilor Druță V., Șalin P., cît și actele cauzei – procesele-verbale de reconstituire a faptei din 25.03.2014, de cercetare la fața locului din 15.03.2015 și 17.03.2014, de consemnare a denunțului din 17.03.2014, de ridicare și examinare a notebook-ului din 17.03.2015, actul de constatare a incendiului din 15.03.2014, raportul de expertiză nr.4916/22 din 24.03.2014. Instanța de apel a conchis că prima instanță la stabilirea pedepsei inculpatului a ținut cont de prevederile art.7, 61, 75, 76-77 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corijării și reeducării inculpatului. 3 Totodată, instanța de apel a menționat că infracțiunile incriminate inculpatului au fost săvîrșite în stare de recidivă, astfel în speță nu poate fi aplicată o pedeapsă mai blîndă, or, prima instanță corect a stabilit pedeapsa pentru comiterea infracțiunilor imputate de 5 ani închisoare, cu ispășirea ei în penitenciar de tip închis. Cît privește apelul declarat de reprezentantul părții vătămate Căpățină V. în latura civilă, instanța de apel l-a considerat neîntemeiat, deoarece acesta a înaintat acțiunea civilă solicitînd încasarea prejudiciului material în sumă de 305620 lei și cel moral în mărime de 30000 lei, însă pe parcursul judecării cauzei a modificat cerințele indicînd diferite sume, fără a prezenta careva probe pertinente și concludente care să certifice cuantumul prejudiciului material cauzat. Iar din actul de constatare a incendiului din 15.03.2014, s-a constatat că paguba în urma incendiului constituie suma de 59000 lei, astfel considerînd că prima instanță just a admis în principiu acțiunea civilă urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să hotărască instanța civilă. Mai mult ca atît, instanța de apel a apreciat cerințele reprezentantului părții vătămate Căpățină V. privind încasarea prejudiciului cauzat de la stat, drept nefondate, a solicitat dat fiind faptul că el și soția sa sînt pensionari, or legea procesuală expres prevede încasarea prejudiciului efectiv cauzat de la autorul faptei ilicite.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, inculpatul a contestat-o cu recurs ordinar solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit căreia el să fie achitat de săvîrșirea infracțiunilor incriminate. Inculpatul în cererea de recurs invocă că instanța de apel greșit ajuns la concluzia că vinovăția sa în comiterea infracțiunilor incriminată este demonstrată cu certitudine. Mai mult ca atît, instanțele inferioare la adoptarea hotărîrilor s-au bazat doar pe declarațiile părții-vătămate și nu pe întreg ansamblu de probe.

Procurorul a depus referință asupra recursului declarat de inculpatul Todica V., menționînd că acestea urmează a fi declarat inadmisibil, deoarece criticele recurentului nu au fost argumentate conform exigențelor stipulate de art. 427 din Codul de procedură penală.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, din următoarele considerente: Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este declarat peste termen. În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Conform materialelor dosarului, decizia integrală a instanței de apel a fost pronunțată la 17 iulie 2015 în prezența inculpatului, fapt confirmat prin procesul-verbal 4 al ședinței de judecată (Vol.I, f.d. 211) și tot în aceeași zi inculpatul a primit copia deciziei contra semnătură (Vol. I, f.d. 224), ceea ce a constituit o posibilitate reală a inculpatului de a declara recurs ordinar, în termenul stabilit de lege. În atare împrejurări, instanța de recurs constată că, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței de apel pronunțate integral la 17 iulie 2015, expiră la 17 august 2015, iar aceasta fiind considerată ultima zi de declararea a recursului. Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, termenul de 30 zile de contestare cu recurs a deciziei instanței de apel, stabilit de art. 422 Cod de procedură penală nu a fost respectat de către inculpatul Todica V., deoarece a declarat recursul ordinar la 24 noiembrie 2015 (Vol III, f.d. 28), adică cu mult timp peste termenul de 30 de zile de declarare a recursului ordinar. În contextul dat, instanța de recurs consideră necesar de reținut că, termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca tardiv, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului. Raportînd situația reținută în cauză la prevederile art. 422, 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, rezultă că recursul declarat de către inculpatul Todica V. este inadmisibil, deoarece este declarat peste termen.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către condamnatul Todica Vasile Valentin, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2015, în propria cauză penală, deoarece este declarat peste termen. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 26 februarie 2016. Președinte URSACHE Petru Judecător NICOLAEV Ghenadie Judecător MORARU Petru 5