1ra-594/2016 — art. 264 alin. 1 CP

1ra-594/2016 — art. 264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-594/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

31 mai 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Petru Moraru,

Judecătorii – Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat, Oleg Sternioală și Maria Ghervas,

a judecat fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de avocatul

Luca Alexandru în numele inculpatului și de avocatul Scrob Mihail în numele părții vătămate

Cernicova Irina, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău

din 10 aprilie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 septembrie

2015, în cauza penală în privința lui

Viconschi Serghei Dumitru, născut la 23 martie

1967, originar din s. Bulăiești, r-nul Orhei,

domiciliat în mun. Chișinău, str. Băcioii Noi 16/1,

ap. 65.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 08.11.2011 – 10.04.2013;

Instanța de apel: 21.06.2013 – 25.09.2013;

Instanța de recurs: 17.12.2013 – 18.03.2014;

Instanța de apel: 14.04.2014 – 22.10.2014;

Instanța de recurs: 28.01.2015 – 31.03.2015;

Instanța de apel: 04.05.2015 – 30.09.2015;

Instanța de recurs: 04.02.2016 – 31.05.2016.

Î

A C O N S T A T A T :

Viconschi Serghei a fost condamnat în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, la 3 ani închisoare,

fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, iar conform art. 90 Cod penal,

executarea pedepsei închisorii a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune

de 1 an.

Acțiunea civilă a fost admisă parțial, fiind încasat de la Viconschi Serghei în

beneficiul lui Cernicova Irina prejudiciul material în sumă de 6550 lei, în rest asupra

cuantumului despăgubirilor cuvenite urmând să hotărască instanța civilă.

aproximativ la ora 06:50, conducând automobilul model VAZ 21070, n/î KAA 926, pe

bd. Ștefan cel Mare, mun. Chișinău din direcția str. Vasile Alecsandri, mun. Chișinău spre

str. Bulgară, mun. Chișinău, nu a ținut cont de prevederile pct. pct. 11 lit. f), 20 alin. (5), 45

alin. (2), 115 alin. (2) din Regulamentul Circulației Rutiere și, ajungând la intersecția cu

str. Armenească a comis tamponarea pietonului Cernicova Irina, care s-a angajat în

traversarea carosabilului bd. Ștefan cel Mare pe direcția marcajului rutier 1.14.1 „trecere

1

pentru pietoni”, de la stânga spre dreapta, relativ deplasării unității de transport, în condițiile

semnalului galben intermitent al semaforului, în rezultatul căruia părții vătămate i-au fost

cauzate vătămări corporale medii.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare din lipsa în acțiunile inculpatului

a componenței de infracțiune, invocând că instanța greșit a concluzionat asupra vinovăției

inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate, iar învinuirea înaintată de către acuzatorul

de stat este nefondată și lipsită de suport probatoriu.

3.1. Avocatul Scrob Mihail în numele părții vătămate, a contestat de asemenea

sentința cu apel, solicitând casarea acesteia în latura civilă, rejudecarea cauzei în această

parte, cu adoptarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

acțiunea civilă să fie admisă integral, din motiv că instanța nu a argumentat admiterea

parțială a acțiunii civile.

fost respins, ca nefondat, apelul declarat de avocatul Luca Alexandru în numele inculpatului,

admis parțial apelul avocatului Mihail Scrob în numele părții vătămate, casată sentința în

latura civilă și pronunțată în această parte o nouă hotărâre, prin care acțiunea civilă în partea

prejudiciului material a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă, iar în partea prejudiciului moral a fost

admisă parțial, dispunându-se încasarea de la Viconschi Serghei în beneficiul părții vătămate

Cernicova Irina a sumei de 5000 lei și a cheltuielilor de judecată în sumă de 5000 lei.

Instanța de apel a indicat că prima instanță nu a motivat încasarea parțială a

prejudiciului cauzat părții vătămate, pe când din materialele cauzei rezultă cauzarea

prejudiciului acesteia, ceia ce contravine prevederilor art. art. 1422, 1423 Cod penal.

Referitor la încasarea prejudiciului material, instanța de apel a menționat că partea

vătămată înaintând acțiunea civilă în sumă de 13296 lei, nu a prezentat careva probe în

confirmarea acestei sume, fapt ce determină admiterea în principiu a acțiunii civile în această

parte, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în ordinea

procedurii civile.

numele părții vătămate, care invocând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea acestora în latura civilă, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea civilă să fie admisă integral, din motiv că în

urma accidentului rutier partea vătămată s-a ales cu vătămări corporale, în rezultatul cărora

a pierdut capacitatea de muncă, astfel a solicitat salariul nerealizat, plătit în formă de plată

unică pentru perioada de trei ani în sumă totală de 118625,76 lei și cheltuielile suportate

pentru tratament în legătură cu vătămarea sănătății în sumă de 10296 lei, care sunt confirmate

prin probele anexate la materialele cauzei penale, inclusiv considerând neîntemeiată

încasarea prejudiciului moral în sumă de 5000 lei, aceasta fiind neproporțională suferințelor

psihice și fizice suportate în urma accidentului rutier.

a fost admis recursul ordinar, casată parțial decizia instanței de apel în latura civilă în partea

cerințelor cu privire la repararea prejudiciului material, dispunându-se rejudecarea cauzei în

această parte de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Celelalte dispoziții ale hotărârii atacate au fost menținute.

Colegiul penal a constatat că motivarea instanței de apel cu referire la argumentele

apelului privind solicitarea reparării prejudiciului material, este una superficială și vine în

2

contradicție cu prevederile art. 387 Cod de procedură civilă, care stipulează că odată cu

pronunțarea sentinței de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sunt dovedite

temeiurile și mărimea prejudiciului, este obligată să admită acțiunea civilă, în tot sau în parte,

ori să o respingă și numai în cazuri excepționale, când pentru a stabili exact suma

despăgubirilor cuvenite, ar trebui amânată judecarea cauzei, instanța poate să admită, în

principiu acțiunea civilă, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască

instanța civilă.

Astfel, instanța de recurs a conchis că instanțele de judecată formal au motivat de ce

au lăsat fără examinare acțiunea civilă în partea prejudiciului material, fără a invoca motive

relevante în decizia atacată, asupra argumentelor invocate de avocatul Mihail Scrob în

numele părții vătămate, în latura civilă, cu referire la dauna materială, cu toate că partea

vătămată a prezentat probe în confirmarea cuantumului daunei materiale - înscrisuri care

sunt anexate la materialele dosarului.

fost admis apelul avocatului Mihail Scrob în numele părții vătămate, casată parțial sentința

în latura civilă în partea cerințelor cu privire la repararea prejudiciului material și pronunțată

o nouă hotărâre în această parte, prin care acțiunea civilă a fost admisă parțial, încasându-se

de la Viconschi Serghei în beneficiul lui Cernicova Irina cheltuielile pentru tratament în

sumă de 10296 lei și venitul ratat în sumă de 13547 lei, iar în total suma de 23843 lei.

În rest acțiunea civilă a fost respinsă.

În motivarea soluției date, instanța de apel a indicat că acțiunea civilă înaintată de

partea vătămată urmează a fi admisă parțial, deoarece aceasta a anexat bonuri de plată din

farmacii, magazine alimentare, din care rezultă că dânsa a suportat cheltuieli pentru

tratament în legătură cu vătămarea sănătății și care justifică suma de 10926 lei pentru

tratamentul efectuat.

La fel, instanța a considerat că acțiunea civilă a părții vătămate este parțial întemeiată

referitor la venitul ratat din cauza pierderii capacității de muncă, dat fiind că din ziua

accidentului rutier – 04 ianuarie 2011 și până în ziua stabilirii pensiei de vârstă – 13 aprilie

2011, partea vătămată a avut venit ratat în sumă de 11165 lei pentru perioada de 3 luni 9 zile,

având în vedere salariul lunar al acesteia în sumă de 3295 lei.

Astfel, instanța de apel a conchis că suma totală care urmează a fi încasată de la

inculpat în beneficiul părții vătămate constituie 23843 lei, în rest acțiunea civilă referitor la

prejudiciul material a fost respinsă, deoarece prin actele anexate nu este probată necesitatea

unei îngrijiri străine pentru întreaga perioadă de tratare și nu sunt temeiuri legale nici pentru

încasarea venitului ratat pentru perioada de 3 ani, deoarece partea vătămată a fost concediată

în legătură cu atingerea vârstei de pensionare.

Luca Alexandru în numele inculpatului care, invocând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a acesteia, în latura civilă referitor

la încasarea prejudiciului material, din motiv că instanța de apel nu a apreciat la justa valoare

cuantumul prejudiciului solicitat și l-a admis, cu toate că sumele indicate de partea vătămată

sunt exagerate, iar copiile bonurilor de plată nu denotă extinderea reală a prejudiciului

cauzat, deoarece din conținutul acestora reiese că au fost procurate produse care nu au nici o

legătură cu tratamentul părții vătămate în urma accidentului, de la inculpat fiind încasate

cheltuieli suportate și de către membrii a familiei acesteia; bonurile de plată sunt de mai

multe ori multiplicate; inculpatul, verificând bonurile respective recunoaște cheltuielile în

valoare de 5000 lei, care se confirmă și prin raportul de expertiză; nu este legală soluția

3

instanței privind încasarea venitului ratat pentru perioada ulterioară a accidentului rutier și

până la concedierea acesteia în legătură cu atingerea plafonului de vârstă, deoarece în această

perioadă partea vătămată a fost angajată în câmpul muncii și a primit salariul, fapt recunoscut

de către aceasta; partea descriptivă a deciziei contravine dispozitivului acesteia în ce privește

sumele încasate, respectiv divergențele date nu permit a face careva concluzii referitor la

prejudiciul încasat.

a fost admis recursul ordinar declarat de avocatul Luca Alexandru în numele inculpatului,

casată decizia instanței de apel în latura civilă cu referire la prejudicial material, cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată.

9.1. În motivarea deciziei, instanța de recurs a specificat, că instanța de apel prin

admiterea parțială a acțiunii civile referitor la încasarea prejudiciului material, nu a verificat

probele prezentate de partea vătămată, inclusiv bonurile de plată care, reieșind din copiile

acestora anexate la materialele cauzei, sunt multiplicate pe mai multe file, iar instanța de apel

nu a motivat potrivit căror înscrisuri se confirmă cauzarea prejudiciului în sumă de 10926

lei.

La fel, instanța dispunând încasarea de la inculpat în beneficiul părții vătămate a

venitului ratat în sumă de 11165 lei pe perioada 04 ianuarie 2011-13 aprilie 2011, nu a

verificat dacă aceasta a fost încadrată în câmpul muncii în perioada dată, dacă a primit salariu

sau alt venit (indemnizația de boală), deoarece după cum rezultă din declarațiile acesteia,

dânsa a primit salariu până la momentul concedierii (f. d. 137).

Totodată, instanța de apel în partea descriptivă a deciziei a indicat că acțiunea civilă

înaintată de partea vătămată urmează a fi admisă în partea încasării ,,cheltuielilor suportate

în legătură cu vătămarea sănătății în sumă de 10926 lei” și a ,,venitului ratat în sumă de

11165 lei” (adică 22091 lei), pe când în dispozitiv a încasat ,,cheltuielile de tratament în

sumă de 10296 lei” și ,,venitul ratat în sumă de 13547 lei”, iar în total suma de 23843 lei.

a fost admis parțial apelul avocatului Mihail Scrob în interesele părții vătămate

Cernicova Irina, casată sentința în partea admiterii acțiunii civile și pronunțată o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care, acțiunea civilă înaintată de

Cernicova Irina în partea încasării prejudiciului material a fost admisă în principiu, asupra

cuantumului acesteia urmând să dispună instanța în ordinea procedurii civile, iar în partea

prejudiciului moral - admisă parțial, cu încasarea de la inculpat în beneficiul părții vătămate

suma de 10000 (zece mii) lei.

Totodată, din contul inculpatului Viconschi Serghei s-a încasat în beneficiul părții

vătămate, cheltuielile de judecată în sumă de 5000 (cinci mii) lei, în rest, sentința a fost

menținută.

10.1. Instanța de apel a reținut, că partea vătămată și-a întemeiat acțiunea civilă

privind încasarea prejudiciului material pe următoarele documente: adeverința nr. 758 din

12 iulie 2011 eliberată de CTAS Rîșcani, mun. Chișinău, potrivit căruia, aceasta beneficiază

din 13 aprilie 2011 de o pensie pentru limită de vârstă în sumă de 1100,58 lei, iar în stabilirea

pensiei pentru invaliditate i s-a refuzat (f. d. 123, vol. I), motivul refuzului fiind expus în

decizia CTAS Rîșcani, mun. Chișinău nr. 2210 din 30 mai 2011, că cuantumul pensiei spre

plată este mai mare decât cel solicitat (f. d. 124, vol. I); certificatul de vizită nr. 707 din

04 ianuarie 2011 (f. d. 125, vol. I); certificatul CREMV seria EM nr. 539574, potrivit căruia

părții vătămate i s-a oferit grad de invaliditate accentuat (gr. II) până la 03 mai 2012, fiind

menționat că nu se recomandă munca cu solicitări fizice de nivel înalt (f. d. 126, vol. I);

4

trimitere-extras din 16 septembrie 2011 cu recomandări de evidență a traumatismului,

consultare a urologului, continuarea tratamentului, repetarea tratamentului peste 6 luni (f. d.

127, vol. I); trimiterea-extras din 16 septembrie 2011, privind internarea în spital din

06 septembrie 2011 (f. d. 129, vol. I); certificatul privind venitul anual 2010 - 6 luni cu

nr. 79 din 10 martie 2011, eliberat de SA „Stag Textile Industry” potrivit căruia, salariul

mediu lunar al părții vătămate a constituit pentru perioada iulie 2010 - decembrie 2010 suma

de 3295,17 lei (f. d. 130, vol. I); rețete medicale (f. d. 132-134); bonuri fiscale și bonuri de

plată (f. d. 135-149, vol. I); contractul de acordare a asistenței juridice nr. 010/p din

09 martie 2011, încheiat cu CA „Mihail Scrob” și bonurile de plată a onorariului din

09 martie 2011 și 17 martie 2011 (f. d. 150-151); carnetul de muncă, potrivit căruia

Cernicova Irina a demisionat la 02 mai 2011 în temeiul art. 85 pct. 2) Codul muncii, în

legătură cu stabilirea gradului de invaliditate (f. d. 204-210, vol. I).

10.2. Cu referire la prevederile art. art. 1416, 1418, 1420 alin. (1)-(3) Cod civil,

instanța de apel a reținut, că este imposibil de a se expune în cadrul procedurii penale asupra

pretențiilor civile ale părții vătămate referitoare la încasarea prejudiciului material în formă

de plată unică pentru perioada de 3 ani, în sumă totală de 118625,76 lei, deoarece, deși

cuantumul acestuia a fost stabilit reieșind din datele prezentate de angajatorul lui

Cernicova Irina, la materialele cauzei nu au fost prezentate înscrisuri prin care să se confirme

dacă aceasta a primit sau nu până la data concedierii indemnizații pentru concediu medical

și cuantumul acestora, sau dacă a activat sau nu până la data eliberării din funcție primind

salariu, și nici informații referitoare la caracterul muncii prestate de partea vătămată

angajatorului or, din dispozițiile normelor citate reiese că, aceste sume nu se i-au în

considerație la determinarea salariului (venitului) nerealizat din cauza vătămării integrității

corporale.

La fel, odată ce recomandarea CREMV, expusă în certificatul seria EM nr. 539574,

viza că, următorul control urmează a fi efectuat la 03 mai 2012, adică există posibilitatea

restabilirii părții vătămate în sensul gradului de invaliditate, iar recomandarea se referă doar

la inadmisibilitatea muncii cu solicitări fizice de nivel înalt, este cert că, pentru excluderea

acestor chestiuni era necesară amânarea ședinței judiciare, instanța de apel fiind în

imposibilitate de a se expune în asemenea circumstanțe în cadrul procesului penal.

Referitor la solicitarea părții vătămate privind încasarea cheltuielilor suportate în

legătură cu vătămarea sănătății, ce constau din suma de 10296 lei pentru tratament și 3000

lei pentru îngrijirea străină, în total suma de 13296 lei, instanța de apel a reținut, că, pentru

determinarea dacă aceste cheltuieli urmează a fi compensate este necesară, în temeiul

art. 1398 alin. (1) Cod civil, cumularea celor trei elemente ale răspunderii delictuale: fapta

ilicită, consecințele prejudiciabile și legătura de cauzalitate între acestea.

În concluzie, instanța de apel a menționat, că la caz, a fost stabilită fapta ilicită, însă

pentru determinarea legăturii de cauzalitate între aceasta și consecințele prejudiciabile în

forma valorii medicamentelor și procedurilor expuse în bonurile fiscale și bonurile de plată,

este necesară determinarea care dintre aceste cheltuieli sunt legate nemijlocit de faptul

cauzării vătămărilor corporale părții vătămate în urma accidentului rutier, ceea ce ar implica

necesitatea amânării ședinței judiciare, fiind posibil de a fi compensate doar cheltuielile ce

rezultă direct din vindecarea vătămărilor corporale cauzate în urma accidentului rutier și nu

cheltuielile aferente celorlalte probleme de sănătate ale părții vătămate, ceea ce necesită

implicarea unui specialist în domeniu.

Mai mult, în unele bonuri fiscale sunt incluse produse alimentare, apă minerală,

aromatizatoare, lichide de uz casnic, obiecte de îmbrăcăminte, carduri de reîncărcare a

5

contului telefonic, reviste, gumă de mestecat, fără ca la dosar să fie prezentate probe

referitoare la legătura de cauzalitate a acestor cheltuieli cu fapta ilicită a inculpatului.

Totodată, partea vătămată nu a prezentat probe prin care să confirme suportarea

cheltuielilor pentru îngrijirea de către o persoană străină, cheltuieli ce pot fi probate, prin

prisma art. 210 alin. (l) Cod civil, în raport cu prevederile art. 122 alin. (1) Cod de procedură

civilă, doar prin intermediul unui înscris.

10.3. Cu referire la solicitarea părții vătămate de compensare a prejudiciului moral în

sumă de 50000 lei și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5000 lei, instanța de apel

a reținut ca relevante și aplicabile speței prevederile art. art. 1422 alin. (1), 1423 alin. (1)

Cod civil și pct. 25 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 9 din 09 octombrie

2006 „Cu privire la aplicarea de către instanțele de judecată a legislației ce reglementează

repararea prejudiciului moral”.

Așadar, prin prisma normelor indicate instanța de apel a ajuns la concluzia, că părții

vătămate i-au fost cauzate atât suferințe fizice, manifestate prin vătămări corporale cât și

psihice, manifestate prin limitarea capacității de muncă, determinarea stării de invaliditate și

necesitatea eliberării din serviciu etc., îngreunarea încadrării din nou în câmpul muncii,

perioada îndelungată de vindecare a părții vătămate, totodată fiind reținut și gradul de

vinovăție al inculpatului în vătămarea integrității corporale și survenirea celorlalte

consecinței, infracțiunea fiind comisă din imprudență, fără intenție.

Ca urmare, instanța de apel a conchis că, pentru repararea daunei morale cauzate părții

vătămate Cernicova Irina, este echitabilă, suficientă și pasibilă de a aduce satisfacție morală

suma de 10000 lei, suma pretinsă de partea vătămată în sumă de 50000 lei, fiind apreciată

de instanță ca fiind exagerată și disproporționată în raport cu acțiunile inculpatului și

consecințele survenite.

Concomitent, instanța de apel, a considerat pasibilă compensarea din contul

inculpatului a cheltuielilor pentru asistența juridică prestată de avocatul Scrob Mihail în

sumă de 5000 lei, achitată în baza bonurilor de plată seria EH nr. 901215 din 09 martie 2011

și seria EH nr. 901217 din 17 martie 2011 (f. d. 150 verso-151, vol. I), aceasta fiind reală,

necesară și rezonabilă în condițiile în care, a fost achitată de fapt, partea vătămată nu dispune

de cunoștințe speciale în domeniul juridic, iar avocatul a asistat-o pe Cernicova Irina

începând cu 09 martie 2011, fiind prezent în cadrul examinărilor anterioare a pricinii atât în

prima instanță, în instanța de apel, cât și în instanța de recurs, volumul de lucru realizat de

acesta fiind corespunzător sumei nominalizate.

pct. 6), 11) Cod de procedură penală, a declarat recurs ordinar solicitând, casarea deciziei

instanței de apel, în latura civilă în partea ce ține de încasarea repetată a prejudiciului moral

și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului, apărarea a invocat dezacordul cu decizia respectivă, din

motiv, că aceasta este emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material, nu conține

motivele pe care se bazează soluția de admitere a acțiunii civile.

Cu referire la prevederile art. art. 385 alin. (1) pct. 10), 387 Cod de procedură penală,

recurentul menționează, că instanța de apel nu a ținut cont de faptul că prejudiciul moral

acordat părții vătămate Cernicova Irina și cheltuielile de judecată, au fost deja obiect al

examinării judiciare, fiind admise aceste pretenții prin decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 25 septembrie 2013, soluție menținută prin decizia Curții Supreme de

Justiție din 18 martie 2014.

Or, prin deciziile Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din

6

18 martie 2014 și din 31 martie 2015, a fost dispusă rejudecarea cauzei numai a laturii civile

în partea ce ține de prejudiciul material.

Astfel, în situația din speță, prin rejudecarea cauzei în partea încasării prejudiciului

moral și a cheltuielilor de judecată, instanța de apel a depășit limitele rejudecării cauzei, fapt

ce indică la încălcarea prevederilor art. 426 alin. (2), (3) Cod de procedură penală.

11.1. Avocatul Mihail Scrob în numele părții vătămate Cernicova Irina, în temeiul

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a declarat recurs ordinar prin care a

solicitat, casarea sentinței și deciziei instanței de apel în partea încasării despăgubirilor, cu

rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea civilă înaintată în

procesul penal să fie admisă integral.

În argumentarea recursului, apărarea a menționat, că partea vătămată Cernicova Irina,

înaintând acțiunea civilă în procesul penal, a solicitat încasarea din contul inculpatului

Viconschi Serghei, despăgubiri în limitele reale și rezonabile, în funcție de circumstanțele

cauzei și de remunerarea muncii din profesia respectivă, pe care o deținea până la săvârșirea

accidentului rutier.

În rezultatul cauzării leziunilor corporale, partea vătămată Cernicova Irina a pierdut

capacitatea de muncă, în prezent fiind invalid de gradul II.

La momentul accidentului rutier, ea a fost angajată oficial în câmpul muncii, la

întreprinderea cu capital străin „Stag Textile Industry” SA și avea salariul mediu lunar în

sumă de 3295 lei, fapt confirmat prin certificatul nr. 79 din 10 martie 2011 (f. d. 130, vol. I)

anexat la materialele dosarului.

În urma pierderii capacității de muncă, ea a pierdut acest loc de muncă și pe viitor nu

va mai putea să îndeplinească lucrul pe care-l efectua până la accident.

Astfel, în legătură cu aceasta, conform art. art. 1418, 1420 Cod civil, partea vătămată

a solicitat încasarea de la inculpatul Viconschii Serghei a salariului nerealizat (venitul ratat)

din cauza pierderii capacității de muncă, plătită în formă de plată unică pentru perioada de

trei ani, în sumă totală de 118625,76 și cheltuielile suportate în legătură cu vătămarea

sănătății, în sumă de 10296 lei pentru tratament și suma de 3000 lei pentru îngrijirea de către

o persoană străină, iar în total suma de 13296 lei.

Relevă recurentul, că sumele solicitate sunt confirmate prin probe - înscrisuri:

certificat despre salariul mediu lunar și bonurile/chitanțele de casă anexate la materialele

dosarului penal.

Mai mult, după tratamentul staționar, partea vătămată Cernicova Irina a avut nevoie

de îngrijire străină, în legătură cu acest fapt, fiica sa Nastas Iulia, fiind angajată oficial la

aceeași întreprindere cu mama sa, și-a luat concediu din cont propriu în perioada 23 martie

2011 - 22 aprilie 2011, în acest răstimp îngrijind-o pe mama sa, fapt confirmat prin

Adeverința nr. 89 din 15 martie 2011, anexată la materialele dosarului.

În opinia apărării, nu este întemeiată încasarea prejudiciului moral în sumă de 10000

lei, deoarece după cum rezultă din materialele cauzei, partea vătămată Cernicova Irina, a

avut suferințe enorme atât psihice cât și fizice.

a prezentat referință, solicitând respingerea recursurilor și menținerea hotărârii atacate,

deoarece instanța de apel a pronunțat o hotărâre legală, iar partea vătămată nu este lipsită de

dreptul de a se adresa în instanță în ordinea procedurii civile pentru soluționarea pretențiilor

civile, ce rezultă din cauza penală.

12.1. Inculpatul Viconschii Serghei a depus referință pe marginea recursului declarat

de avocatul părții vătămate, solicitând respingerea acestuia ca inadmisibil, deoarece nu

7

îndeplinește cerințele de formă și conținut, temeiurile invocate de recurent nu se încadrează

în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, recursul este vădit neîntemeiat și nu

abordează probleme de drept de importanță generală pentru jurisprudență.

invocate, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul avocatului Luca

Alexandru în numele inculpatului urmează a fi admis, iar cel declarat de avocatul Scrob

Mihail în numele părții vătămate urmează a fi respins, reieșind din următoarele considerente.

Cu referire la recursul declarat de avocatul Scrob Mihail în numele părții vătămate

Cernicova Irina.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra

tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate, în cazul în care se constată că recursul nu este întemeiat legal (este nefondat).

Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate

fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol.

Din conținutul recursului declarat de avocatul părții vătămate se constată că, acesta

critică decizia instanței de apel sub aspectul pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

însă nu face trimitere la careva temei concret pentru declararea recursului din cele cinci

prevăzute exhaustiv în punctul indicat, astfel, că Colegiul penal, menționează că pentru a

verifica temeinicia prevederilor invocate în recurs prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, este necesar de a indica concret asupra căror motive nu s-a expus

instanța de apel, or poziția instanței de recurs de a suplini din oficiu recursul inculpatului

prin constatări subiective constituie o derogare de la regula unui proces contradictoriu în

condițiile egalității armelor.

În ceea ce privește dezacordul recurentului cu modalitatea de apreciere a probelor

prezentate în susținerea pretențiilor cu privire la prejudiciul material suportat, care în opinia

recurentului demonstrează pe deplin cuantumul cheltuielilor suportate de către partea

vătămată Cernicova Irina, Colegiul penal evidențiază, că instanța de apel, întemeiat a

argumentat necesitatea soluționării acestor pretenții în ordinea procedurii civile.

Or, la caz, pentru determinarea legăturii de cauzalitate dintre fapta ilicită și

consecințele prejudiciabile în forma valorii medicamentelor și procedurilor expuse în

bonurile fiscale și bonurile de plată, este necesar de a determina care dintre aceste cheltuieli

sunt legate nemijlocit de faptul cauzării vătămărilor corporale părții vătămate în urma

accidentului rutier, situație care corect a fost apreciată de către instanța de apel ca fiind

circumscrisă prevederilor art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală, potrivit căruia în cazuri

excepționale când, pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții civile, ar trebui

amânată judecarea cauzei, instanța poate să admită, în principiu, acțiunea civilă, urmând ca

asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

De asemenea, instanța de apel corect a relevat, că potrivit probelor prezentate

instanței, în unele bonuri fiscale sunt incluse produse alimentare, apă minerală,

aromatizatoare, lichide de uz casnic, obiecte de îmbrăcăminte, carduri de reîncărcare a

contului telefonic, reviste, gumă de mestecat, fără ca la dosar să fie prezentate probe

referitoare la legătura de cauzalitate a acestor cheltuieli cu fapta ilicită a inculpatului.

8

Cu referire la compensarea cheltuielilor suportate pentru serviciile de îngrijire de către

o persoană străină, instanța de apel corect a menționat, că acestea urmau a fi probate, prin

prisma art. 210 alin. (1) Cod civil, în raport cu prevederile art. 122 alin. (1) Cod de procedură

civilă, prin intermediul unui înscris.

În ceea ce ține de cerința cu privire la admiterea integrală a pretențiilor referitoare la

repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, instanța de recurs atestă

că prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 18 martie 2014, a fost

menținută decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2013, prin

care acțiunea civilă cu privire la repararea prejudiciului moral a fost admisă parțial, fiind

încasat de la Viconschi Serghei în beneficiul părții vătămate suma de 5000 (cinci mii) lei,

totodată fiind încasate și cheltuielile de judecată în sumă de 5000 (cinci mii) lei, în această

parte decizia instanței de recurs devenind irevocabilă (f.d. 105-111, vol. II).

Așa fiind, Colegiul penal lărgit conchide că nu există temei legal pentru admiterea

recursului ordinar declarat de avocatul Mihail Scrob în numele părții vătămate

Cernicova Irina și, potrivit legii, se impune respingerea acestuia ca inadmisibil.

Cu referire la recursul declarat de avocatul Luca Alexandru în numele

inculpatului.

Potrivit textului recursului, Colegiul penal constată, că apărarea în dezacord cu decizia

contestată, invocă temeiurile pentru recurs prevăzute la pct. 6), 11) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru

a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau persoana condamnată a fost

judecată anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă.

În esență, argumentele recurentului se axează pe ideea că instanța de apel neîntemeiat

a soluționat acțiunea civilă în partea ce se referă la repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată, menționând că asupra acestor pretenții, instanța de apel nu avea

dreptul să se pronunțe, depășind astfel limitele rejudecării cauzei.

Colegiul penal, verificând materialele cauzei prin prisma argumentelor susținute de

recurent, constată că acestea și-au găsit reflectare în speța dată, motiv din care urmează să se

intervină în decizia instanței de apel, în sensul înlăturării erorii admise cu referire la dubla

încasare a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

Așadar, după cum rezultă din actele dosarului, atât prin decizia Colegiului penal lărgit

al Curții Supreme de Justiție din 18 martie 2014, cât și prin decizia Colegiului penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție din 31 martie 2015, deciziile Colegiului penal a Curții de Apel

Chișinău au fost casate doar în latura civilă, și anume în partea ce se referă la pretențiile cu

privire la repararea prejudiciul material, fiind dispusă rejudecarea cauzei doar în această

parte.

În conformitate cu prevederile art. 436 alin. (3) Cod de procedură penală, când

hotărârea este casată numai cu privire la unele fapte sau persoane ori numai în ce privește

latura penală sau civilă, instanța de rejudecare se pronunță în limitele în care hotărârea a fost

casată.

Raportând prevederile normei enunțate la circumstanțele pricinii, instanța de recurs

atestă că instanța de apel, prin rejudecarea cauzei în latura civilă, inclusiv și în partea

soluționării pretențiilor cu privire la repararea prejudiciului moral și încasării cheltuielilor de

judecată, a depășit limitele rejudecării cauzei, motiv din care în partea dată decizia instanței

de apel urmează a fi casată, cu menținerea în această parte a deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2013, prin care acțiunea civilă cu privire la

9

repararea prejudiciului moral a fost admisă parțial, fiind încasat de la Viconschi Serghei în

beneficiul părții vătămate Cernicova Irina, suma de 5000 (cinci mii) lei și a cheltuielilor de

judecată în sumă de 5000 (cinci mii) lei, hotărâre menținută prin decizia Colegiului penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție din 18 martie 2014.

Față de cele ce preced, Colegiul penal lărgit consideră că recursul avocatului

Alexandru Luca în numele inculpatului urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de

apel în latura civilă cu referire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată, deoarece neîntemeiat instanța de apel a dispus soluționarea și încasarea repetată a

acestor pretenții.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Se respinge ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de avocatul Scrob Mihail în

numele părții vătămate Cernicova Irina.

Se admite recursul ordinar declarat de avocatul Luca Alexandru în numele

inculpatului, se casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

30 septembrie 2015, în cauza penală în privința lui Viconschi Serghei Dumitru, în latura

civilă cu referire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, cu

menținerea în această parte a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

25 septembrie 2013, prin care acțiunea civilă cu privire la repararea prejudiciului moral a fost

admisă parțial, fiind încasat de la Viconschi Serghei în beneficiul părții vătămate

Cernicova Irina, suma de 5000 (cinci mii) lei și cheltuielile de judecată în sumă de 5000 (cinci

mii) lei.

În rest, decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 septembrie 2015, se

menține.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 30 iunie 2016.

Președinte Petru Moraru

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Galina Stratulat

Oleg Sternioală

Maria Ghervas

10