1ra-219-2015 — art.264 alin.1 CP

Dosarul nr.1ra-219/15

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

31 martie 2015 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Elena Covalenco,

Judecători Iurie Diaconu, Constantin Alerguș, Nadejda Toma, Dumitru Mardari,

judecînd, fără citarea părților, recursul ordinar împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 22 octombrie 2014, declarat de avocatul Luca Alexandru

în numele inculpatului

Viconschi Serghei Dumitru, născut la 23

martie 1967, originar din s.Bulăiești, r-nul

Orhei, domiciliat în mun.Chișinău,

str.Băcioii Noi 16/1, ap.6 F.

Termenul examinării cauzei:

În baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

Î

C O N S T A T Ă :

Serghei a fost condamnat în baza art.264 alin.(1) Cod penal la 3 ani închisoare, fără

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, iar conform art.90 Cod penal,

executarea pedepsei închisorii a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 1

an.

Acțiunea civilă a fost admisă parțial, încasîndu-se de la Viconschi Serghei în

beneficiul lui Cernicova Irina prejudiciul material în sumă de 6550 lei, în rest asupra

cuantumului despăgubirilor cuvenite urmînd a se pronunța instanța în procedura civilă.

aproximativ la ora 06.50, conducînd automobilul de model VAZ 21070, n/î KAA 926,

pe bd.Ștefan cel Mare, mun.Chișinău din direcția str.Vasile Alecsandri spre str.Bulgară,

nu a ținut cont de prevederile pct.11 lit.f), pct.20 alin.(5), pct.45 alin.(2), pct.115 alin.(2)

din Regulamentul Circulației Rutiere, și, ajungînd la intersecția cu str.Armenească a

comis tamponarea pietonului Cernicova Irina, care s-a angajat în traversarea

carosabilului bd.Ștefan cel Mare pe direcția marcajului rutier 1.14.1 „trecere pentru

pietoni”, de la stînga spre dreapta, relativ deplasării unității de transport, în condițiile

semnalului galben intermitent al semaforului, în rezultatul căruia părții vătămate i-au

fost cauzate vătămări corporale medii.

avocatul M.Scorb în numele părții vătămate, care au solicitat:

- avocatul A.Luca în numele inculpatului, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

hotărîri de achitare din lipsa în acțiunile inculpatului a componenței de infracțiune,

1

invocînd că instanța greșit a concluzionat asupra vinovăției inculpatului în comiterea

infracțiunii incriminate, iar învinuirea înaintată de către acuzatorul de stat este nefondată

și lipsită de suport probatoriu;

- avocatul M.Scrob în numele părții vătămate, casarea sentinței în latura civilă,

rejudecarea cauzei în această parte, cu adoptarea unei noi hotărîri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care acțiunea civilă să fie admisă și încasată integral,

pe motiv că instanța nu a argumentat admiterea parțială, dar nu integrală a acțiunii

civile.

2013, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de avocatul A.Luca în numele

inculpatului, admis parțial apelul avocatului M.Scrob în numele părții vătămate, casată

sentința în latura civilă și pronunțată în această parte o nouă hotărîre, prin care acțiunea

civilă în partea prejudiciului material a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra

cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în ordinea procedurii civile, iar în

partea prejudiciului moral a fost admisă parțial, dispunîndu-se încasarea de la Viconschi

Serghei în beneficiul părții vătămate Cernicova Irina a sumei de 5000 lei și a

cheltuielilor de judecată în sumă de 5000 lei.

Instanța de apel a indicat că prima instanță nu a motivat încasarea parțială a

prejudiciului cauzat părții vătămate, pe cînd din materialele cauzei rezultă cauzarea

prejudiciului acesteia, ceia ce contravine prevederilor art.1422, 1423 Cod penal.

Referitor la încasarea prejudiciului material, instanța de apel a menționat că partea

vătămată înaintînd acțiunea civilă în mărime de 13296,00 lei, nu a prezentat careva

probe în confirmarea acestei sume, fapt ce determină admiterea în principiu a acțiunii

civile în această parte, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună

instanța în ordinea procedurii civile.

numele părții vătămate care, invocînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea acestora în latura civilă, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri, prin care acțiunea civilă să fie admisă integral, pe motiv

că în urma accidentului rutier partea vătămată s-a ales cu vătămări corporale, în

rezultatul cărora a pierdut capacitatea de muncă, astfel a solicitat salariul nerealizat,

plătit în formă de plată unică pentru perioada de trei ani în sumă totală de 118625,76 lei

și cheltuielile suportate pentru tratament în legătură cu vătămarea sănătății în sumă de

10296 lei, care sînt confirmate prin probele anexate la materialele cauzei penale,

inclusiv considerînd neîntemeiată încasarea prejudiciului moral în sumă de 5000 lei,

aceasta fiind neproporțională suferințelor psihice și fizice suportate în urma accidentului

rutier.

a fost admis recursul ordinar, casată parțial decizia instanței de apel în partea laturii

civile cu referire la prejudiciul material, dispunîndu-se rejudecarea cauzei în această

parte de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Celelalte dispoziții ale

hotărîrii atacate au fost menținute.

Colegiul penal a constatat că motivarea instanței de apel referitor la argumentele

apelului cu referire la dauna materială solicitată este una superficială și vine în

contradicție cu prevederile art.387 Cod de procedură civilă, care stipulează că odată cu

pronunțarea sentinței de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sînt dovedite

temeiurile și mărimea prejudiciului, este obligată să admită acțiunea civilă, în tot sau în

2

parte, ori să o respingă și numai în cazuri excepționale, cînd pentru a stabili exact suma

despăgubirilor cuvenite, ar trebui amînată judecarea cauzei, instanța poate să admită, în

principiu, acțiunea civilă, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să

hotărască instanța civilă.

Astfel, instanța de recurs a conchis că instanțele de judecată formal au motivat de

ce au lăsat fără examinare acțiunea civilă în partea prejudiciului material, fără a invoca

motive relevante în decizia atacată, asupra argumentelor invocate de avocatul M.Scrob

în numele părții vătămate, în latura civilă, cu referire la dauna materială, cu toate că

partea vătămată a prezentat probe în confirmarea cuantumului daunei materiale –

înscrisuri care sînt anexate la materialele dosarului.

2014, a fost admis apelul avocatului M.Scrob în numele părții vătămate, casată parțial

sentința în ce privește acțiunea civilă referitor la prejudiciul material și pronunțată o

nouă hotărîre în această parte, prin care acțiunea civilă a fost admisă parțial, încasîndu-

se de la Viconschi Serghei în beneficiul lui Cernicova Irina cheltuielile pentru tratament

în sumă de 10296 lei și venitul ratat în sumă de 13547 lei, iar în total în sumă de 23843

lei. În rest acțiunea civilă a fost respinsă.

În motivarea soluției date instanța de apel a indicat că acțiunea civilă a părții

vătămate urmează a fi admisă parțial, deoarece aceasta a anexat bonuri de plată din

farmacii, magazine alimentare, din care rezultă că dînsa a suportat cheltuieli pentru

tratament în legătură cu vătămarea sănătății și care justifică suma necesară pentru

tratamentul efectuat în sumă de 10926 lei.

La fel, instanța a considerat că este justificată parțial acțiunea civilă a părții

vătămate și referitor la venitul ratat din cauza pierderii capacității de muncă, dat fiind că

din ziua accidentului rutier - 04.01.2011 și pînă în ziua stabilirii pensiei de vîrstă -

13.04.2011, partea vătămată a avut venit ratat în sumă de 11165 lei pentru perioada de 3

luni 9 zile, avînd în vedere salariul lunar al acesteia în sumă de 3275 lei.

Astfel, instanța de apel a conchis că suma totală care urmează a fi încasată de la

inculpat în beneficiul părții vătămate constituie 23843 lei, în rest acțiunea civilă referitor

la prejudiciul material urmează a fi respinsă, deoarece prin actele anexate nu este

probată necesitatea unei îngrijiri străine pentru întreaga perioadă de tratare, și nu sînt

temeiuri legale nici pentru încasarea venitului ratat pentru perioada de 3 ani, deoarece

partea vătămată a fost concediată în legătură cu atingerea vîrstei de pensie.

numele inculpatului care, invocînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea parțială a acesteia, în latura civilă referitor la

încasarea prejudiciului material, pe motiv că instanța de apel nu a apreciat la justa

valoare cuantumul prejudiciului solicitat și l-a admis, cu toate că sumele indicate de

partea vătămată sînt exagerate, iar copiile bonurilor de paltă nu denotă extinderea reală a

prejudiciului cauzat, deoarece din conținutul acestora reiese că au fost procurate produse

care nu au nici o legătură cu tratamentul părții vătămate în urma accidentului, de la

inculpat fiind încasate cheltuieli suportate și de către membrii a familiei acesteia;

bonurile de plată sînt de mai multe ori multiplicate; inculpatul, verificînd bonurile

respective recunoaște cheltuielile în valoare de 5000 lei, care se confirmă și prin

raportul de expertiză; nu este legală soluția instanței privind încasarea venitului ratat

pentru perioada ulteioară a accidentului rutier și pănă la concedierea acesteia în legătură

cu atingerea plafonului de vîrsta, deoarece în această perioadă partea vătămată a fost

3

angajată în cîmpul muncii și a primit salariul, fapt recunoscut de către aceasta; partea

descriptivă a deciziei contravine dispozitivului acesteia în ce privește sumele încasate,

respectiv divergențele date nu permit a face careva concluzii referitor la prejudiciu

încasat.

invocate, Colegiul penal consideră că acesta urmează a fi admis, din următoarele

considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel în cazul cînd instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar.

Conform prevederilor art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar, și în baza oricăror probe noi prezentate

instanței de apel, sau cercetează suplimentar probele administrate în prima instanță și

poate da o nouă apreciere probelor din dosar, fiind obligată să se pronunțe asupra

tuturor motivelor invocate în apel.

Articolul 417 alin.(1) pct.7)-8) Cod de procedură penală, stipulează că decizia

instanței de apel trebuie să cuprindă fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care

au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției.

Colegiul conchide că, în cauza dată, instanța de apel nu a îndeplinit aceste stricte

prevederi ale legii, din sensul cărora rezultă că nerespectarea acestor cerințe echivalează

cu nerezolvarea fondului apelului, fapt ce atrage după sine casarea deciziei instanței de

apel.

Potrivit textului recursului declarat, avocatul a invocat ilegalitatea deciziei, pe

motiv că instanța de apel nu a dat o apreciere obiectivă probelor cauzei ce demonstrează

cuantumul prejudiciului cauzat părții vătămate, și anume bonurile de plată prezentate de

către aceasta în confirmarea cheltuielilor suportate pentru tratament în urma

accidentului rutier.

Colegiul constată că, instanța de apel prin admiterea parțială a acțiunii civile

referitor la încasarea prejudiciului material, nu a verificat probele prezentate de partea

vătămată, inclusiv bonurile de plată care, reieșind din copiile acestora anexate la

materialele cauzei, sînt multiplicate pe mai multe file. În acest sens instanța nu a motivat

potrivit căror înscrisuri se confirmă cauzarea prejudiciului în sumă de 10926 lei.

La fel, instanța dispunînd încasarea de la inculpat în beneficiul părții vătămate a

venitului ratat în sumă de 11165 lei pe perioada din 04.01.2011-13.04.2011, nu a

verificat dacă aceasta a fost încadrată în cîmpul muncii în perioada dată, dacă a primit

salariu sau alt venit (îndemnizația de boală), deoarece după cum rezultă din declarațiile

acesteia, dînsa a primit salariu pînă la momentul concedierii (f.d.137).

Totodată, Colegiul penal constată că instanța în partea descriptivă a deciziei a

indicat că acțiunea civilă înaintată de partea vătămată urmează a fi admisă în partea

încasării ,,cheltuielilor suportate în legătură cu vătămarea sănătății în sumă de 10926

lei” și a ,,venitului ratat în sumă de 11165 lei” (adică 22091 lei), pe cînd în dispozitiv a

încasat ,,cheltuielile de tratament în sumă de 10296 lei” și ,,venitul ratat în sumă de

13547 lei”, iar în total în mărime de 23843 lei.

4

Astfel, Colegiul penal ajunge la concluzia că motivarea soluției instanței de apel

contrazice dispozitivul hotărîrii adoptate.

Erorile menționate mai sus sînt erori de drept procedural și se încadrează în

art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, deoarece se referă la procedura de

motivare a soluției instanței de apel și sînt temeiuri de recurs.

Potrivit art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, în cazul în care

instanța de recurs constată erori de drept ce sînt temei de recurs și acestea nu pot fi

corectate de instanța de recurs, aceasta dispune casarea hotărîrii atacate și rejudecarea

cauzei de către instanța a cărei hotărîre se casează.

În speța examinată, Colegiul consideră că decizia instanței de apel în latura civilă

referitor la încasarea prejudiciului material urmează a fi casată, cu dispunerea

rejudecării cauzei la rejudecare în această parte în aceiași instanță.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină seama de motivele indicate

în prezenta decizie, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea

prevederilor art.414 Cod de procedură penală, să verifice minuțios legalitatea și

temeinicia hotărîrii atacate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel și,

în dependență de situația constatată, să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, care să

corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Luca Alexandru în numele

inculpatului Viconschi Serghei, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 22 octombrie 2014 în latura civilă cu referire la prejudiciul material, în

cauza penală în privința lui Viconschi Serghei și dispune rejudecarea cauzei în această

parte în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac, publicată integral la 22 aprilie 2015.

Președinte Elena Covalenco

Judecători Iurie Diaconu

Constantin Alerguș

Nadejda Toma

Dumitru Mardari

5