1ra-239/2015 — art. 264 alin. 3 lit. a CP

1ra-239/2015 — art. 264 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. lra-239/2015

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

24 martie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Alerguș Constantin,

Judecători - Timofti Vladimir, Moraru Petru, Toma Nadejda, Guzun Ion,

a judecat, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către inculpatul

Nigara Serghei și de către avocatul acestuia, Babără Victor, de către părțile vătămate

Ciochina Vlad, Merlan Ecaterina și avocatul acestora, Tatarciuc Victor, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 27 noiembrie 2014, în cauza penală

privindu-1 pe

Nigara Serghei Iuri, născut la 17 decembrie 1980,

originar din mun. Chișinău, domiciliat în or. Leova, str. B.P.

Hajdeu 31;

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

17.12.2013-27.11.2014 (instanța de apel)

29.01.2015- 24.03.2015 (instanța de recurs ordinar).

CONSTATĂ:

condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal la 5 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost suspendată

condiționat pe un termen de probă de 4 ani.

Acțiunea civilă înaintată de către părțile vătămate Merlan Ecaterina, Ciochină Vlad a

fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să

hotărască instanța civilă.

2010, la orele 00:50, conducând automobilul de model „Citroёn Berlingo” cu n/î LV MP

001, pe str. Independenței or. Leova, a încălcat cerințele art. 45 alin. (1) lit. a), b), c), d)

din Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului R Moldova nr.

357 din 13.05.2009, a pierdut controlul volanului și a ieșit pe banda de sens opus

tamponându-se cu automobilul „Merceds Benz E200” cu n/î T 363 СX, care circula

regulamentar în sens opus, cauzându-i cet. Ciochina Vl., conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 4”D” din 08.02.2010 - vătămări corporale grave, cet. Merlan E., conform

raportului de expertiză medico-legală nr.5”D” din 09.02.2010 vătămări corporale medii,

1

cet. Nigara N., conform raportului de expertiză medico-legală nr.14 din 05.02.2010 -

vătămări corporale medii.

inculpatului Nigara Serghei, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, din lipsa componenței de infracțiune, invocînd că

sentința nominalizată contravine cerințelor art. 8 alin (2), (3), 389 alin (2) Cod de procedură

penală, fiind admise încălcări grave a prevederilor art. 28, 274 alin.(2) Cod de procedură

penală. Astfel, cauza penală a fost pornită prin ordonanța de începere a urmăririi penale de

către OUP Leova din 26 ianuarie 2010 conform elementelor infracțiunii prevăzute de art.

264 alin. (3) lit. a) Cod penal, fiind acceptată versiunea că la volanul automobilului

„Citroёn Berlingo” cu n/î LV MP 001, se afla Nigara Nadejda, care îl avea în calitate de

pasager pe Nigara Serghei și, deplasându-se pe str. Independenței dinspre gara auto or.

Leova, neisprăvindu-se cu conducerea mijlocului de transport, a ieșit pe banda opusă de

circulație, în rezultatul căruia s-a tamponat în automobilul de model „Mercedes-Benz”, n/î

T-363 CX, la volanul căruia se afla cet. Ciochina Vlad. Ulterior, prin ordonanța OUP

Leova din 26 aprilie 2010 în calitate de bănuit a fost recunoscută Nigara Nadejda.

Însă, prin ordonanța procurorului din 12 august 2010, Nigara Nadejda a fost scoasă

de sub urmărire penală,iar la 16 iulie 2010 prin ordonanța OUP Leova în calitate de bănuit

a fost recunoscut Nigara Serghei și la 06 septembrie 2010 ultimul a fost pus sub învinuire

în baza art. 264 alin.(3) lit. a) Cod penal, fără a fi pornită urmărire penală în privința

acestuia. Astfel, toate acțiunile procesuale efectuate în privința cet. Nigara Serghei sunt

ilegale.

Totodată, apelantul a indicat că în procesul examinării cauzei penale instanța de fond

a respins din lista probelor apărării planșa-foto a accidentului rutier din 23.01.2010, planșa-

foto întocmită de ofițerul de urmărire penală Cioric V. și probele cu martori A. Marinescu,

A. Cazan, V. Cojocari și Nigara F., astfel instanța de judecată s-a manifestat în favoarea

acuzării, încălcând flagrant prevederile art. 19 alin. (1), 24 alin. (2), (3), (4) CPP și dreptul

inculpatului la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO.

La fel, pronunțând în privința inculpatului Nigara Serghei sentința de condamnare,

instanța de judecată nu a dat apreciere juridică corectă faptului că de către organul de

urmărire penală n-a fost stabilit locul tamponării automobilelor implicate în accident, iar

procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 23 ianuarie 2010 și schița

anexată au fost alcătuite cu grave încălcări a prevederilor art. 118, 120, 124 Cod de

procedură penală, fără descrierea detailată a locului tamponării și a circumstanțelor care ar

indica acest loc. S-a stabilit doar că locul accidentului rutier este str. Independenței, or.

Leova în apropierea filialei ”Moldindconbank” și Cafe-internet, fară a fi fixate urme de

anvelope, urme de frânare, deoarece în momentul tamponării a fost deteriorată și blocată

roata din față a automobilului „Mercedes-Benz E200” și roata dreaptă din față a

automobilului „Citroёn Berlingo”, care obligatoriu trebuiau să lase urme corespunzătoare

la locul tamponării.

La fel, instanța de judecată n-a dat nici o apreciere juridică corectă raportului de

expertiză auto-tehnică nr. 0469 din 11 martie 2011, efectuată în baza încheierii instanței de

judecată din 30 noiembrie 2010, limitându-se doar la descrierea expertizei date; din motive

neîntemeiate instanța de judecată absolut n-a apreciat declarațiile expertului Țurcan V.

2

depuse în cadrul ședinței de judecată; instanța de judecată n-a dat o apreciere obiectivă și

absolut neîntemeiat a pus la baza sentinței de condamnare declarațiile părților vătămate

Ciochina V., Merlan E., martorului Ciochina V., care se aflau în automobilul „Mercedes-

Benz E 200”, respingând neîntemeiat declarațiile martorilor Haruța R. și Carajeleascov P.;

instanța de judecată n-a dat o apreciere obiectivă declarațiilor martorului Cioric V., care la

23 ianuarie 2010, fiind în serviciu în grupul operativ a CPR Leova, a ieșit la locul

accidentului rutier, a efectuat cercetările la fața locului și a întocmit procesul-verbal de

cercetare a locului accidentului rutier și schemei, care a confirmat că la locul accidentului,

pe carosabil erau urme de ulei, sticlă, murdărie de la automobile și care nu au fost fixate în

schița accidentului rutier.

3.1. În apelul declarat de către părțile vătămate Ciochina Vlad, Merlan Ecaterina și

avocatul acestora, Tatarciuc Victor, s-a solicitat casarea sentinței în partea stabilirii

pedepsei și în latura civilă, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatului Nigara S. să-i fie stabilită

pedeapsa cu închisoare fără aplicarea art. 90 Cod penal și admiterea acțiunii civile în

întregime, din motiv că în ședința de judecată în prima instanță, ei au pledat pentru

aplicarea în privința inculpatului Nigara S. a pedepsei cu închisoare, deoarece ultimul nu a

recunoscut vinovăția și nu a întreprins măsuri pentru recuperarea prejudiciului cauzat prin

infracțiune, însă instanța de judecată, fiind obligată se cerceteze nemijlocit și sub toate

aspectele probele prezentate de către organul de urmărire penală și de către părți, a

examinat cauza superficial și a aplicat inculpatului pedeapsa cu derogarea de la prevederile

art. 75 Cod penal, art. 385 alin.(1) pct. 6), 7); 10 Cod de procedură penală.

Consideră că, instanța contrar prevederilor art. 96 alin.(1) pct. 4) Cod de procedură

penală, a respins demersurile lor, înaintate de două ori, la 18 mai 2011 și la 25 ianuarie

2012, privind dispunerea unei expertize merceologice pentru stabilirea corectă a

prejudiciului material cauzat prin deteriorarea automobilului pentru înaintarea acțiunii

civile, privîndu-le astfel de dreptul de a administra probe.

3.2. În apelul declarat de către inculpatul Nigara Serghei s-a solicitat casarea sentinței,

cercetarea suplimentară a probelor administrate de către instanța de fond și pronunțarea

unei noi hotărîri de achitare în privința sa, din lipsa componenței de infracțiune.

În motivarea apelului, apelantul a invocat că instanța de judecată nu a dat o apreciere

obiectivă și nu a luat în considerație declarațiile părții vătămate Nigara N., din motiv că

este soția lui, însă a luat în considerație declarațiile martorilor Ciochina D., Ciochina V.,

Starciuc A., Tabârță N., Cioric V., care sunt rude apropiate și prieteni a părților vătămate

Ciochina Vlad și Merlan Ecaterina și sunt persoane cointeresate în cauză.

Mai menționează apelantul că, martorul Cioric V. - ofițer de urmărire penală din

cadrul CPR Leova, a efectuat unilateral urmărirea penală: din start nu a dispus efectuarea

unei expertize medico-legale, care avea să constate faptul cine se afla la volanul

automobilului „Citroёn Berlingo”, numai aproximativ peste jumătate de an, la solicitarea

avocatului său, a fost dispusă o astfel de expertiză, necătând că dânsul cu soția au fost

invitați de două ori: o dată în cabinetul ofițerului de urmărire penală și odată la Chișinău,

pentru a lua mostre de păr, pentru a stabili cine a fost la volan.

La fel, apelantul invocă că părțile vătămate Ciochina V. și Merlan E. urmăresc scopul

de a duce instanța în eroare, declarând că din momentul când au văzut automobilul ”Citroёn

3

Berlingo”, ei au avut destul timp pentru a se sfătui și a staționa automobilul „Mercedes

Benz E200”, lângă bordura, pe când, în realitate, perioada de timp era circa de 1-2 secunde.

Automobilul „Mercedes Benz E200” se deplasa pe partea stângă a carosabilului mai

aproape de centrul ei, adică pe partea deplasării automobilului „Citroёn Berlingo” și nu

putea într-așa scurt timp să fie oprit lângă bordura pe partea lor, mai ales că drumul era

lunecos.

respinse apelurile declarate de părțile vătămate Ciochina Vlad, Merlan Ecaterina și

avocatul acestora, Tatarciuc Victor, admise apelurile inculpatului Nigara Serghei și

avocatului acestuia, Babără Victor, casată total sentința instanței de fond, rejudecată cauza

și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Nigara

Serghei a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșire a infracțiunii prevăzute de art. 264 alin

(3) lit. a) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii;

acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate Ciochina Vlad și Merlan Ecaterina a fost lăsată

fără soluționare, fapt ce nu împiedică părțile vătămate de a o înainta în ordinea procedurii

civile.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că faptele incriminate

inculpatului Nigara Serghei prin rechizitoriu nu și-au găsit confirmare la judecarea cauzei

în instanța de apel, astfel, instanța de fond, a dat o apreciere greșită probelor administrate

în sensul art. 100 alin. (4), 101 Cod de procedură penală, ajungând la concluzia greșită de

condamnare a inculpatului Nigara Serghei în baza art. 264 alin (3) lit. a) Cod penal.

Prin prisma art. 8 alin. (3), 66 alin. (2) pct. 1), 281 alin. (2), 296 alin. (2) Cod de

procedură penală instanța de apel, a conchis că învinuirea înaintată lui Nigara Serghei este

una neconcretă, neclară, conținând divergențe și circumstanțe de acuzare care se contrazic

reciproc, adică este una dubioasă, iar instanța de judecată nu este în drept să completeze

învinuirea cu circumstanțe care ar justifica-o și care ar agrava situația inculpatului, și să-și

întemeieze soluțiile pe presupuneri și dubii.

Astfel, organul de urmărire penală nu a indicat, deci și nu a constatat în ordonanța de

punere sub învinuire:

a) prin care acțiuni infracționale concrete inculpatul ar fi încălcat prevederile art. 45

alin.(1) RCR, în acest aspect organul de urmărire penală s-a limitat doar la simplă

reproducere în actul de învinuire a dispoziției normei menționate;

b) care este locul comiterii infracțiunii incriminate și a tamponării mijloacelor de

transport, implicate în accidentul rutier în cazul din speță. Or, în ordonanța de punere sub

învinuire s-a indicat că acesta ar fi strada Independenței din or. Leova, iar conform schiței

acest loc ar fi undeva vis a vis de edificiul „Cafenea-internet". Totodată se observă, că

această schiță nu cuprinde date despre direcția deplasării atât automobilului „Citroёn

Berlingo" condus de inculpatul Nigara S., cât și a automobilului „Mercedes Benz E200"

condus de partea vătămată Ciochina V; locul concret, de pe carosabil, al tamponării

mijloacelor de transport, în schema accidentului rutier au fost fixate doar bara de protecție

din față cu placa numărului de înmatriculare a automobilului „Citroёn Berlingo ", capota

din față și farul auto al automobilului dat (f.d. 9, vol. I), pe când din procesul-verbal de

cercetare a locului accidentului rutier din 23 ianuarie 2010 rezultă că, au fost depistate

urmele de ulei, în fața automobilului „Mercedes Benz E200" la distanța de 1,50 metri -

4

bucăți de masă plastică, un pantof bărbătesc de culoare neagră (f.d.7-8, vol. I), iar din

planșele-foto, anexate la proces-verbal de cercetare la fața locului, se observă și alte obiecte

la fața locului a accidentului rutier (f.d. 10-17, vol. I);

Fiind audiat în ședința de judecată în instanța de apel martorul Cazan A. a explicat că

pe carosabil era murdărie, bucăți de masă plastică (f. d.75, vol. 3), iar martorul Cioric V.,

ofițerul de urmărire penală care a examinat locul accidentului rutier a declarat în ședință

de judecată că, la automobilul „Citroёn Berlingo" lipsea bara de protecție din față, ambele

faruri, capota, motorul se afla la pământ, era căzut de pe bara pe care era fixat, iar în fața

automobilului „Mercedes Benz E200", la o distanță nu prea mare se aflau cioburi de la

mașină, bara de protecție a ultimului și bara de protecție a automobilului „Citroёn

Berlingo” cu numerele de înmatriculare. Puțin mai la stângă spre mijlocul traseului, dar pe

banda de deplasare la ieșirea din oraș, se aflau multe cioburi de masă plastică și sticlă, tot

acolo era pată nu chiar mare, asemănătoare cu ulei (f.d. 151, vol. 2).

Prin raportul de expertiză auto-tehnică nr. 2017/14 din 08 februarie 2010 (f.d.87-92

vol. I) s-a stabilit că, în urma tamponării a fost deteriorată și blocată roata din față a

automobilului „Mercedes Benz E200", condus de partea vătămată Ciochina V., și roata

dreaptă din față a automobilului „Citroёn Berlingo ", condus de inculpatul Nigara S., (f.d.

87-92, vol. I) și aceste deteriorări a mijloacelor de transport, conform explicațiilor

expertului Țurcan V. în ședință de judecată, numaidecât trebuiau să lase urme

corespunzătoare la locul tamponării automobilelor, însă astfel de urme nu au fost fixate în

schema accidentului rutier. Or, conform prevederilor art. 124 Cod de procedură penală

despre efectuarea cercetării la fața locului se întocmește proces-verbal în conformitate cu

prevederile art. 260 și 261, în care detaliat se expun toate circumstanțele, mersul și

rezultatele acțiunii procesuale respective, particularitățile mijloacelor tehnice utilizate.

În afară de aceasta, prin raportul de expertiză auto-tehnică nr. 0469 din 11 martie

2011, efectuată de Centrul Național de Expertize Judiciare în baza încheierii Judecătoriei

Leova din 30 noiembrie 2010, s-a stabilit că la momentul tamponării partea dreaptă din

față a automobilului „Citroёn Berlingo " a contactat cu partea stângă a automobilului

„Mercedes Benz E200" și unghiul între axele longitudinale ale automobilelor constituia

aproximativ 40 grade. La momentul tamponării automobilul „Citroёn Berlingo " se afla

în stare de derapare.

Fiind audiat în ședință de judecată în prima instanță expertul Țurcan V. a explicat că,

în schema accidentului rutier nu au fost fixate semne necesare: urme de antifriz, ulei de la

automobile, murdărie de la automobile, bucățele din sticle și alte obiecte, după care poate

fi apreciat anume care din automobile au depășit pe banda opusă de deplasare, din care

considerente era imposibil de stabilit dacă automobilul „Citroёn Berlingo ", condus de

inculpatul Nigara Serghei ar fi ieșit pe banda opusă de deplasare.

La fel, instanța de apel a conchis, că organul de urmărire penală contrar prevederilor

art. 19 alin. (3) Cod de procedură penală, nu a întreprins măsurile necesare pentru

reconstituirea circumstanțelor accidentului la fața locului cu ambii participanți, avînd în

vedere că cercetarea locului accidentului rutier cît și întocmirea procesului-verbal de

cercetare la fața locului și a schemei accidentului rutier s-au petrecut în lipsa conducătorilor

mijloacelor de transport implicate în accidentul rutier, fapt ce a generat imposibilitatea

expertului de a răspunde la întrebările expuse în raportul de expertiză.

5

De asemenea, instanța de apel, a conchis că prima instanță pronunțând în privința

inculpatului Nigara S. sentința de condamnare, și-a motivat concluzia sa prin declarațiile

părților vătămate Ciochina V., Merlan E., martorilor Ciochina V. , Tulbu Iu., Haruță R.,

Taucci T., Starciuc A., Cioric V., Ciochina D., dintre care numai părțile vătămate Ciochina

V., Merlan E. și martorul Ciochina V. sunt martorii oculari a accidentului rutier, produs în

noaptea spre 23 ianuarie 2010, însă declarațiile acestora nu coroborează cu procesul-verbal

de cercetare a locului accidentului rutier, schema accidentului rutier, rapoartele

expertizelor auto-tehnice, efectuate pe dosarul în cauză, concluziilor expertului Țurcan V.,

date în ședință de judecată.

La fel, instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorului Cioric V., ofițerul de

urmărire penală care a examinat locul accidentului rutier și a declarat în ședință de judecată

că, dînsul a stabilit locul tamponării automobilelor pe banda de circulație pe care staționa

a/m „Mercedes Benz E200”, reieșind din prezența la acel loc a multiplelor cioburi de masă

plastică și sticlă, a capotei, farului și a barei de protecție cu numerele de înmatriculare, care

aparțineau automobilului „Citroёn Berlingo”. Pe partea de drum unde se afla automobilul

„Citroёn Berlingo” nu a văzut urme de cioburi de plastic și sticlă. În schema accidentului

rutier a indicat locul accidentului printr-o cruciuliță, folosindu-1 ca un semn și a indicat cu

precizie toate datele măsurărilor efectuate, bara de protecție a automobilului „Citroёn

Berlingo” " cu numerele de înmatriculare se afla aproximativ la 2 metri în fața

automobilului „Mercedes Benz E200” (f.d. 151, vol. 2), - deoarece aceste declarații

contravin procesului-verbal de cercetare a locului accidentului rutier și schemei întocmite

de către acesta, în care nu sunt fixate acele obiecte despre care a declarat martorul în

ședință de judecată.

În afară de aceasta, în ședința de judecată prin declarațiile inculpatului Nigara S.,

părților vătămate Nigara N. și Merlan E., martorilor Tăbârța N., Cazan A. cert s-a stabilit

că carosabilul era acoperit cu zăpadă, la locul tamponării nu se vedea marcajul rutier,

șoseaua era acoperită cu gheață. Însăși martorul Cioric V. a confirmat că locul accidentului

era înzăpezit, de aceea nu se vedeau urmele de frânare. Dar în același timp acesta a declarat

cum că pe carosabil se vedea linia de marcaj, care desparte benzile de deplasare a

transportului.

Instanța de apel, a mai concluzionat că, analizând ansamblul de probe administrate,

se constată că în cazul din speță lipsește latura obiectivă a infracțiunii, deoarece prin

probele administrate cert s-a stabilit poziția mijloacelor de transport în momentul

tamponării, faptul că automobilul de model „Citroёn Berlingo”, condus de inculpatul

Nigara Serghei, la momentul tamponării era în stare de derapaj (alunecare laterală), însă

prin probele administrate nu s-a stabilit că accidentul rutier a avut loc din cauza

nerespectării Regulilor de circulație rutiere de către inculpatul Nigara Serghei, nu a fost

stabilită viteza cu care se deplasau ambele mijloacele de transport, nu a fost stabilită poziția

mijloacelor de transport până la tamponare, nu a fost stabilit locul tamponării mijloacelor

de transport - circumstanțe importante pentru a concluziona că anume inculpatul Nigară S.

a ieșit pe banda opusă și anume pe banda opusă a avut loc tamponarea automobilelor.

Instanța de apel a mai conchis că, urmărirea penală pe dosarul în cauză s-a efectuat

cu încălcarea gravă a normelor de drept procedural.

6

În conformitate cu prevederile art. 225 alin.(4) Cod de procedură penală, instanța de

apel a considerat că acțiunea civilă depusă de părțile vătămate Ciochina V. și Merlan E.

urmează a fi lăsată fără soluționare, fapt ce nu împiedică acestora de a o înainta în ordinea

procedurii civile.

contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitînd casarea acesteia, cu

dispunerea rejudecării cauzei în ordine de apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs, invocînd că:

- concluzia instanței de apel referitor la faptul că, - „organul de urmărire penală nu

a indicat prin care acțiuni infracționale concrete inculpatul ar fi încălcat prevederile

art.45 alin. (1) RCR, care este locul comiterii infracțiunii incriminate și a tamponării

mijloacelor de transport”, este neîntemeiată, și nu este bazată pe materialele dosarului

penal;

- este neîntemeiată opinia instanței de apel, precum că pe schița accidentului rutier nu

se indică direcția de deplasare a automobilelor „Mercedes Benz E200” și „Citroёn

Berlingo”, locul concret de pe carosabil al tamponării mijloacelor de transport.

Or, din rechizitoriu și procesul-verbal de cercetare la fața locului, rezultă că este

indicat prin ce acțiuni-inacțiuni a inculpatului au fost încălcate prevederile art.45 alin. (1)

RCR și, că locul accidentului rutier a fost în or. Leova, pe str. Independenței, în apropierea

„Cafe-internet”, mai mult ca atît a fost pe banda de deplasare a automobilului „Mercedes

Benz E200” cu n/î T 363 CX, sub conducerea cet. Ciochina V. care se deplasa spre gara

auto, fapt confirmat prin schemele de la fața locului a accidentului rutier, prin declarațiile

martorilor Cioric V. - ofițer de urmărire penală, care a fixat urmele accidentului rutier, prin

declarațiile martorilor Taucci T., Starciuc A., Tulbu Iu. și Tabîrță N.- inspector al poliției

rutiere.

Ofițerul de urmărire penală - Cioric V., inspectorul poliției rutiere - Tabîrță N.,

expertul criminalist Zamfir G., martorul asistent Pîntea C., examinînd locul accidentului

rutier au stabilit că, lovitura între automobile a avut loc pe banda de circulație pe care

staționa a/m „Mercedes Benz E200”. Au ajuns la această concluzie reieșind din prezența

la acel loc a multiplelor cioburi de masă plastică și sticlă, a capotei, farului și a barei de

protecție cu numerele de înmatriculare, care aparțineau automobilului „Citroёn Berlingo”.

Pe partea de drum unde se afla automobilul „Citroёn Berlingo” nu a văzut urme de cioburi

de plastic și sticlă.

Locul tamponării a fost pe banda de deplasare a automobilului „Mercedes Benz

E200”, aceasta este ușor vizibil și prin planșa-foto anexată la procesul-verbal de cercetare

la fața locului, foto nr. l, f.d.10, și în partea de jos a fotografiei nr.4, f. d. 11, se observă

marcajul rutier, și pe fotografiile 5-14, f. d. 12-14, se observă aflarea automobilului

„Mercedes Benz E200” și cioburi de plastic, obiecte deteriorate lîngă acest automobil;

- urmează de menționat că, lățimea carosabilului este de 10,2 m, lățimea fiecărei benzi

de deplasare este de 5,1 m. Locul tamponării stabilit de către persoanele participante la fața

locului este de la o distanță de la bordură de la o parte de 3,9 m și din altă parte de 6,3 m.

Evident că locul tamponării este pe banda de deplasare a automobilului „Mercedes Benz

E200” unde și a fost stabilit.

7

Astfel, concluziile expertului Țurcan V. sunt contradictorii cu declarațiile părților

vătămate Ciochina V., Merlan E., Ciochina V., precum și cu concluziile expertizelor auto-

tehnice nr.0789/14 din 16.04.2010, și cu însăși concluziile date de către expertul V. Țurcan

în raportul de expertiză nr.0469 din 11.03.2011.

Reieșind din declarațiile persoanelor sus-menționate, automobilele se deplasau

paralel cu bordura, de-a lungul marginilor carosabilului. La aceasta insistă și partea

vătămată Nigara N. și inculpatul Nigara S., care nu a fost audiat, dar s-a expus în dezbateri.

Așa fiind, avînd în vedere și concluziile expertizelor menționate, rezultă că

declarațiile părții vătămate Nigara N. și a inculpatului Nigara S. nu sunt veridice și nu

corespund datelor tehnice stabilite, și anume. Prin proba cu expertiza s-a stabilit că unghiul

între axele longitudinale ale automobilelor la momentul tamponării constituia 40°, iar

automobilul „Citroёn Berlingo”, sub conducerea lui Nigara S. se afla în stare de derapare,

alunecare laterală.

Tot expertul Țurcan V., a concluzionat că conducătorul automobilului „Citroёn

Berlingo” trebuia să aleagă viteza de deplasare în corespundere cu condițiile rutiere, însă

ținînd cont de faptul că a/m „Citroёn Berlingo” derapa, este posibil că viteza lui de

deplasare nu era corespunzătoare condițiilor rutiere. La frînarea bruscă traiectoria de

deplasare a automobilului este posibil să se schimbe - f.d.347, din raportul de expertiză

nr. 0469 din 11.03.2011.

Referitor la faptul că, expertul Țurcan V. a declarat că nu a putut stabili locul

tamponării, procurorul recurent indică că, acest fapt a fost constatat și fixat de către grupa

operativă, ofițerul de urmărire penală, inspectorul poliției rutiere, expertul criminalist,

martorii asistenți, fiind fixat în procesul-verbal de cercetare la fața locului și schema

accidentului rutier.

Totodată, referitor la unghiul între axele longitudinale ale automobilelor „Mercedes

Benz E200” și „Citroёn Berlingo” ce constituia 40°, instanța de apel n-a luat în

considerație că, atît partea vătămată Nigara N. cît și inculpatul Nigara S. au declarat

instanței că, dînșii se deplasau în automobilul „Citroёn Berlingo” lîngă marginea

carosabilului pe partea dreaptă, de-a lungul ei, și automobilul „Mercedes Benz E200” nu a

ieșit în fața lor, așa că partea din spate a a/m „Mercedes Benz E200” nu putea să iasă pe

bordură spre dreaptă, avînd în vederea direcția de deplasare a a/m „Citroёn Berlingo”,

formînd astfel unghiul între axele longitudinale ale automobilelor „Mercedes Benz E200”

și „Citroёn Berlingo” de 40°, conform schemei la expertiza auto-tehnică nr.0789/14,

f.d.180.

Astfel, tocmai declarațiile părților vătămate Ciochina V., Merlan E. și martorului

Ciochina V. coroborează cu probele administrate pe dosar și anume cu procesul-verbal de

cercetare a locului accidentului rutier, schema accidentului rutier, rapoartele de expertize

auto-tehnice efectuate în cauză. Însă, declarațiile părții vătămate Nigara N. și a inculpatului

Nigara S. nu coroborează cu probele administrate pe dosar și anume cu procesul-verbal de

cercetare a locului accidentului rutier, schema accidentului rutier, rapoartele expertizelor

auto-tehnice efectuate, inclusiv cu concluziile expertului Țurcan V. nr.0469 din

11.03.2011;

- referitor la latura obiectivă a infracțiunii incriminate inculpatului, recurentul critică

decizia instanței de apel sub următoarele aspecte: în primul rând, direcția de deplasare a

8

mijloacelor de transport a fost stabilită atît la urmărire penală, cît și în cadrul cercetărilor

judecătorești; în al doilea rînd, a fost stabilit și indicat pe schemă locul tamponării

mijloacelor de transport, care nici de o parte nu a fost contestat pe parcursul urmăririi

penale și în procesul de luare de cunoștință cu materialele dosarului penal; în al treilea rînd,

poziția mijloacelor de transport a fost stabilită, unghiul axelor longitudinale constituia 40°,

conform schemei la raportul de expertiză auto-tehnică nr.0789/14. Totodată, conform

raportului de expertiză auto-tehnică nr.0469 din 11.03.2011, la momentul tamponării

automobilul „Citroёn Berlingo”, sub conducerea lui Nigara S., se afla în stare de derapare,

alunecare laterală, care putea fi produsă prin frînarea bruscă, viteza de deplasare nu era

corespunzătoare condițiilor rutiere și, reieșind din condițiile atmosferice, situației rutiere,

a cauzat accidentul rutier; în al patrulea rînd, în conformitate cu concluziile expertizelor

auto-tehnice nr.0789/14 din 16.04.2010 și nr.0469 din 11.03.2011, în speța dată,

conducătorul mijlocului de transport „Citroёn Berlingo”, adică Nigara S., trebuia să

respecte prevederile art.45 pct. l) lit. a) din RCR, ceea ce nu a fost respectat de către acesta;

- în ceea ce privește concluzia instanței de apel privitor la încălcarea normelor

procesual penale, aceasta este neîntemeiată din următoarele considerente.

Organul de urmărire penală fiind înștiințat despre producerea unui accident rutier, s-

a deplasat la fața locului și a depistat nemijlocit faptul săvîrșirii infracțiunii, după ce potrivit

alin. (3) art.262 CPP, a întocmit un raport în care a expus circumstanțele depistate, a dispus

înregistrarea infracțiunii și a început urmărirea penală.

Pornind de la prevederile art.274 alin. (1) Cod de procedură penală, - urmărirea penală

a fost pornită pe faptul că, - „… la 23 ianuarie 2010, în jurul orelor 00:50 autoturismul de

model „Citroёn Berlingo” (...) deplasîndu-se pe str. Independenței dinspre gara auto din

or. Leova,(...) a ieșit pe banda opusă de circulație , în rezultatul căruia s-a tamponat în

automobilul de model „Mercedes Benz E200”. Este clar că, urmărirea penală a fost pornită

pe fapt ”in rem” și nu în privința unei persoane concrete, ”in personam”.

Astfel, la data de 06.09.2010 Nigara S. a fost pus sub învinuire legal, iar necesitatea

pornirii procesului penal pe numele lui nu era, deoarece procesul penal deja a fost pornit

pe fapt, cum este indicat în ordonanță de pornire a urmăririi penale din 26.01.2010.

Ulterior, în rezultatul acțiunilor procesuale, în urma administrării probatoriului, proprietara

automobilului „Citroёn Berlingo” Nadejda Nigara a fost scoasă de sub urmărirea penală,

fiind înaintată învinuirea lui Serghei Nigara. Deci, în astfel de circumstanțe, instanța de

apel, greșit a considerat că toate acțiunile procesuale efectuate în privința lui Nigara S. sunt

lovite de nulitate în sensul art.250 alin.(1) CPP.

Mai mult, în cazul în care în speță sunt două părți vătămate Ciochina V. (cu vătămări

corporale grave) și Merlan E. (cu vătămări corporale medii) care se aflau în automobilul

de model „Mercedes Benz E200” și o parte vătămată Nigara N. (cu vătămări corporale

medii), care se afla în automobilul „Citroёn Berlingo”. Instanța de apel dispunînd achitarea

lui Nigara S. de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit. a) Cod penal, din

motivul că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, a lezat drepturile și

interesele părții vătămate Nigara N. dreptul la protejare împotriva acțiunilor ilicite a altor

persoane, să-i fie recuperat prejudiciul moral, fizic și material, deoarece procurorul și

organul de urmărire penală nu poate să reia urmărirea penală, conform procedurii penale

cum prevede art. 390 alin. (2) și 3961 Cod de procedură penală.

9

5.1. Părțile vătămate Ciochina Vlad, Merlan Ecaterina și avocatul acestora, Tatarciuc

Victor, au solicitat în recursul ordinar declarat casarea deciziei instanței de apel,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care Nigara Serghei să fie

condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, la o pedeapsă echitabilă prevăzută de

sancțiunea articolului nominalizat și admiterea acțiunii civile înaintate în cauză, invocînd

că:

- decizia instanței de apel, nu conține nici o concluzie din ce considerente sentința de

condamnare a primei instanțe este ilegală, neîntemeiată și urmează a fi casată.

Astfel, instanța de apel, contrar prevederilor art. 393-397 Cod de procedură penală a

indicat formal, precum că - ”… prima instanță pronunțînd în privința inculpatului Nigara

S. sentința de condamnare și-a motivat concluzia sa prin declarațiile martorilor Tulbu Iu.,

Haruța R., Taucci T., Straciuc A., Cioric V., Ciochina D. și a părților vătămate Ciochina

V., Merlan E. și Nigara N., care numai ei sunt martori oculari, însă depozițiile lor nu

corespund cu procesul-verbal de examinare la fața locului și schema acestuia, cu

depozițiile expertului Țurcan V. și, din aceste considerente această sentință este ilegală”;

- decizia instanței de apel este contrară și prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, deoarece nu au fost elucidate și nu s-au indicat temeiurile de fapt și de

drept care au servit admiterea apelurilor inculpatului Nigara S. și a avocatului său Babără

V. și respingerea apelurilor părților vătămate Ciochina V. și Merlan E.

În acest sens, recurenții indică că instanța de apel a respins neîntemeiat și pe

presupuneri declarațiile celor 10 martori audiați în ședința de judecată în prima instanță,

care confirmau în mod indiscutabil tamponarea automobilelor pe banda de circulație a

părții vătămate Ciochina V.

Astfel, instanța de apel, în pofida probelor administrate, nu a constatat faptul, că cauza

accidentului rutier este ieșirea pe banda cu sens opus de către Nigara S., care nu a respectat

art. 45 din Regulamentul cu privire la circulația rutieră, nu a ales viteza care ar asigura

circulația în condițiile mersului de pe deal la vale pe ghețuș, a creat circumstanțele de

accident rutier, a frânat și a derapat cu ieșirea pe banda cu sens opus, și s-a tamponat cu

automobilul condus de Ciochina V. și, în consecință greșit a ajuns la concluzia, precum că

vina lui Nigara S. în comiterea infracțiunii nu este dovedită, deoarece în acțiunile lui

lipsește latura obiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal și, în

conformitate cu art. 390 alin. (1) pct. 3) CPP a emis ilegal o sentință de achitare a

inculpatului Nigara S.;

- motivarea concluziei instanței de apel este sumară, incompletă și contradictorie,

făcută pe presupuneri, fără a fi stabilite temeiurile de fapt și de drept, care au adus la

admiterea apelurilor inculpatului Nigara S. și apărătorului său Babără V. și respingerea

apelurilor părților vătămate Ciochina V. și Merlan E.

Instanța de apel, motivînd soluția de achitare, a făcut trimitere numai la probele false,

contradictorii, care au fost prezentate de către Nigara S. și Nigara N., și concluziile

expertului auto-tehnic Țurcan V.;

- la fel, instanța de apel, fără a cerceta probele acuzării în ședința de judecată a

instanței de apel în modul prevăzut pentru prima instanța, a interpretat eronat probele

acuzării, a ocolit faptul stabilirii locului de tamponare a automobilelor indicat în procesul-

verbal de examinare la fața locului și în schița anexată, ajungînd în mod neîntemeiat la

10

concluzia cu privire la nevinovăția inculpatului Nigara S. în săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal.

Din conținutul deciziei Colegiului penal al Curții de apel Cahul din 19 martie 2013,

rezultă că instanța de apel, în cazul dat, nu a efectuat analiza cuvenita a probelor pe care

părțile și procurorul le-a înaintat în sprijinul acuzării și în expunerea argumentelor sale, a

formulat doar niște concluzii de ordin generic, or instanța de apel era obligată să indice

argumentele respingerii probelor prezentate și apreciate critic de către instanța de apel, să

dezvăluie motivele pentru care respinge probele aduse în sprijinul învinuirii.

Astfel, instanța de apel, a trecut cu vederea că potrivit procesului-verbal de examinare

la fața locului și schiței accidentului rutier, a fost indicat la concret locul tamponării

autoturismelor, fiind vizibile și marcajul, bordura, rămășițele de la piesele deteriorate de la

lovitură și rămășițele de la glod înghețat, ulei, - toate aceste indicii depistate la o distanța

de 1,5 metri de la automobilul ”Mercedes Benz E200” în sus pe banda lui Ciochina V.

confirmau locul tamponării, însă cointeresată în folosul lui Nigara S. instanța de apel a

negat aceste probe și respingînd apelurile părților vătămate a adoptat o decizie de achitare

ilegală și neîntemeiată.

Inculpatul Nigara S., din start împreună cu soția lui Nigara N. au dat niște depoziții

false, negînd faptul că mergeau cu viteză excesivă, care nu corespundea reliefului drumului

(la vale) cu ghețuș și circumstanțelor meteo, că a derapat, și chipurile că a fost orbit.

Totodată, din concluziile expertului Țurcan V., rezultă că, în condițiile ciocnirii între

aceste 2 automobile, sub un unghi de 40 de grade, și lovirii de 2 ori a automobilului de

model ”Citroёn Berlingo” în automobilul de model ”Mercedes Benz E200”, automobilul

de model ”Citroёn Berlingo” derapa, adică Nigara S. a ales o viteză care nu corespundea

reliefului drumului și circumstanțelor meteo.

În cadrul judecării apelurilor în instanța de apel, pentru a demonstra că inculpatul

Nigara S., partea vătămată Nigara N. și expertul Țurcan V. interogat în sala de judecată,

dau niște depoziții care nu corespund adevărului, că marcajul pe drum unde sau tamponat

autovehiculele era vizibil, partea vătămată și civilă Ciochina V. au înaintat un demers cu

privire la anexarea la dosarul penal a pozelor în color și a CD-ului cu demonstrarea lui în

sală de judecată, deoarece anume prin demonstrarea acestui CD se vedeau bine liniile de

marcaj care despărțeau benzile de circulație, și faptul existenței pe banda de circulație a

părții vătămate Ciochina V. a cioburilor de masă plastică și steclă, rămășițele de piese de

la ambele automobile, rămășițele glodului înghețat pe carosabil, care erau bine vizibile.

Însă, instanța de apel, în detrimentul art. 24, 19 alin. (1) Cod de procedură penală și

contrar art. 157 alin. (1), (2) art. 68 Cod de procedură penală, a respins acest demers în

mod neîntemeiat, încâlcînd dreptul părții vătămate la un proces echitabil, la un proces

contradictoriu și la prezentarea probelor și egalitatea armelor.

septembrie 2013 au fost admise recursurile declarate, casată decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Cahul din 19 martie 2013, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a menționat că este greșită concluzia

instanței de apel, precum că urmărirea penală în cauză s-a efectuat cu încălcarea gravă a

normelor de drept procedural și, pe cale de consecință în sensul art. 250 alin.(1) Cod de

11

procedură penală, iar toate acțiunile procesuale efectuate în privința lui Nigara Serghei

sunt lovite de nulitate, constatînd că„… la 16 iulie 2010 prin ordonanța OUP Leova în

calitate de bănuit a fost recunoscut Nigara Serghei și la 06 septembrie 2010 ultimul a fost

pus sub învinuire în baza art. 264 alin.(3) lit. a) Cod penal, fără a fi pornită urmărire

penală în privința acestuia”.

Însă, din dispozitivul ordonanței de pornire a urmăririi penale, întocmită în

conformitate cu prevederile art.274 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, urmărirea

penală a fost pornită pe fapt - ”in rem” și nu în privința unei persoane concrete, - ”in

personam”, astfel ordonanța procurorului din 06 septembrie 2010, prin care Nigara Serghei

a fost pus sub învinuire în baza art. 264 alin.(3) lit. a) Cod penal, este legală la rînd cu toate

celelalte acte procedurale efectuate de către organul de urmărire penală. Respectiv, în speță

nu sunt aplicabile nici prevederile art. 250 alin.(1) Cod de procedură penală.

Totodată, instanța de recurs a enunțat că instanța de apel, rejudecînd cauza și

pronunțînd o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Nigara

Serghei a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșire a infracțiunii prevăzute de art. 264 alin

(3) lit. a) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii,

- urma să respecte cerințele art. 394 alin.(3) pct. 2) Cod de procedură penală, din care

rezultă că partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă:

- descrierea circumstanțelor cauzei constatate de instanța de judecată și enunțarea

temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care instanța

respinge probele aduse în sprijinul acuzării. Nu se admite introducerea în sentința de

achitare a unor formulări ce ar pune la îndoială nevinovăția celui achitat.

Însă, în partea descriptivă a deciziei instanței de apel, se regăsesc formulări, invocate

și de procuror în recursul ordinar, care conțin indicii în susținerea acuzațiilor incriminate

inculpatului Nigara S. și, respectiv pun la îndoială nevinovăția celui achitat.

În acest context, Colegiul penal lărgit a menționat că instanța de apel achitându-l pe

inculpatul Nigara S., și-a motivat soluția și pe motivul că, de către organul de urmărire

penală, nu a fost stabilită viteza cu care se deplasau ambele mijloacele de transport; nu a

fost stabilită poziția mijloacelor de transport până la tamponare; nu a fost stabilit locul

tamponării mijloacelor de transport; nu au fost stabilite circumstanțe importante pentru a

concluziona că anume inculpatul Nigară S. a ieșit pe banda opusă și anume pe banda opusă

a avut loc tamponarea automobilelor.

Însă, în aceleași circumstanțe reținute de instanța de apel, aceasta din urmă, verificînd

probatoriul administrat în cauză, - a dedus contrariul în favoarea părții acuzării prin

formulări, care cum invocă procurorul în recurs, evident pun la îndoială nevinovăția celui

achitat, indicînd că „În afară de această, prin raportul de expertiză auto-tehnică nr. 0469

din 11 martie 2011, efectuată de Centrul Național de Expertize Judiciare în baza încheierii

Judecătoriei Leova din 30 noiembrie 2010, s-a stabilit că la momentul tamponării partea

dreaptă din față a automobilului „Citroёn Berlingo " a contactat cu partea stângă a

automobilului „Mercedes Benz E200" și unghiul între axele longitudinale ale

automobilelor constituia aproximativ 40 grade. La momentul tamponării automobilul

„Citroёn Berlingo " se afla în stare de derapare”; ”… prin probele administrate cert s-a

stabilit poziția mijloacelor de transport în momentul tamponării, faptul că automobilul de

model „Citroёn Berlingo”, condus de inculpatul Nigara Serghei, la momentul tamponării

12

era în stare de derapaj (alunecare laterală)…”; „Automobilul „Citroёn Berlingo” după

prima ciocnire s-a rotit, lovindu-se a doua oară cu partea din spate în automobilul

„Mercedes Benz E200”. Înainte de ciocnire automobilul „Citroёn Berlingo” derapa

lateral. Reieșind din mecanismul comiterii accidentului rutier, conducătorul automobilului

„Citroёn Berlingo” trebuia să aleagă viteza de deplasare în corespundere cu condițiile

rutiere, însă ținînd cont de faptul că automobilul „Citroёn Berlingo” a derapat, este

posibil că viteza lui de deplasare nu era corespunzătoare condițiilor rutiere. La frînare

bruscă traiectoria de deplasare a automobilului este posibil să se schimbe.”

Instanța de apel, în detrimentul art. 24, 19 alin. (1) Cod de procedură penală și contrar

art. 157 alin. (1), (2) art. 68 Cod de procedură penală, a respins demersul înaintat de către

părțile vătămate în mod neîntemeiat, încălcînd dreptul acestora la un proces echitabil, la

un proces contradictoriu și la prezentarea probelor și egalitatea armelor.

fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate, cu menținerea fără modificări a sentinței

Judecătoriei Leova din 02 martie 2012.

La adoptarea soluției date, instanța de apel a reținut că prima instanță, analizînd în

cumul declarațiile celor audiați în cadrul ședinței de judecată cu probele anexate la

materialele cauzei, just a ajuns la concluzia că inculpatul Nigara Serghei este vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal.

Conform materialelor cauzei, și anume procesul-verbal de cercetare a locului

accidentului rutier din 23 ianuarie 2010, schema accidentului rutier (anexa la procesul

verbal de cercetare la fața locului din 23 ianuarie 2010), din raportul de expertiză auto-

tehnică nr. 0469 din 11 martie 2011, reiese că cauza accidentului rutier este ieșirea pe banda

de circulație cu sens opus de către Nigara S., care nu a respectat prevederile art. 45 din

Regulamentul cu privire la circulația rutieră, nu a ales viteza care ar asigura circulația în

condițiile mersului de pe deal la vale pe ghețuș, a creat circumstanțele de accident rutier, a

frînat și a derapat cu ieșirea pe banda de sens opus și s-a tamponat cu automobilul condus

de Ciochina V.

Instanța de apel a mai menționat că, prima instanță corect a menționat, că conform

dispozitivului ordonanței de începere a urmăririi penale din 26 ianuarie 2010 s-a dispus

îmceperea urmăririi penale conform elementelor infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3)

lit. a) Cod penal, deoarece în ordonanță nu a fost indicată persoana concretă în privință

căreia s-a dispus începerea urmăririi penale.

Referitor la argumentele părților vătămate Ciochină V., Merlan E., și a avocatului

acestora, Tatarciuc V., precum că prima instanță nefondat a admis în principiu acțiunea

civilă urmînd ca cuantumul despăgubirilor să fie stabilit în ordinea procedurii civile,

instanța de apel a menționat că părțile vătămate nu au dovedit prin probe veridice și

temeinice mărimea pagubei cerute, iar din materialele cauzei reiese că de către reclamant

nu au fost prezentate calculele necesare ale cerințelor și la acțiunea civilă au fost anexate

probe, care nu oferă posibilitatea de a stabili cuantumul total al daunelor cauzate, cecurile

anexate fiind depersonalizate.

de către inculpatul Nigara Serghei și de către avocatul acestuia, Babără Victor, prin care,

indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită

13

casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărîri de achitare, din motiv că

lipsește componența de infracțiune prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, invocînd

următoarele:

- Colegiul penal al Curții de Apel Comrat a enumerat și descris cu precizie toate

motivele expuse în apelurile declarate de apărătorul Babără Victor și inculpatului Nigara

S., însă din motive inexplicabile nu s- a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apeluri, prin ce a neglijat indicațiile Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

stabilite prin decizia din 17 septembrie 2013;

- instanța de apel n-a dat o apreciere motivului că conform procesului - verbal al

ședinței de judecată în cauza penală din 30.11.2010 s-a anexat la materialele cauzei din

lista probelor apărării doar certificatul nr. 79 din 05.05.2010 și informația stației zonale

AMU – SUD, neîntemeiat s-a respins fototăblițele accidentului rutier din 23.01.2010,

fototăblița ofițerului de urmărire penală Cioric Vadim - Ciochina Vlad, în care ofițerul

OUP Cioric V. la nunta sa în calitate de mire, iar Ciochina Vlad invitat de onoare, și

publicația periodică independentă ’’Cuvîntul liber” din 29.01.2010 din motiv că nu este

cunoscută data și persoana care a făcut aceste poze. De asemenea, în ședința de judecată

din 14.07.2011, instanța de judecată neîntemeiat a admis numai parțial demersul

apărătorului Babără V. în privința audierii martorilor apărării. A fost audiat doar martorul

Păscăluța D. și s-a respins audierea martorilor: Marinescu A., Cazan A., cât și Cojocaru

V., Nigara F., presupunând că nu sunt cunoscuți cu circumstanțele cauzei;

- instanța de apel Comrat absolut neîntemeiat n-a dat o apreciere și n-a luat în

considerație declarațiile martorului Cazan A., faptul că sentința din 02 martie 2012, emisă

de instanța de fond nu este concretă iar concluziile despre vinovăția inculpatului de

săvârșirea infracțiunii imputate, sunt întemeiate pe presupuneri;

- instanța de apel Comrat n-a dat o apreciere juridică motivului invocat, că prin

ordonanța de punere sub învinuire din 06.09.2010 a procurorului în Procuratura r-lui

Leova, cît și prin sentința Judecătoriei Leova din 02.03.2012 s-a constatat că la 23.01.2009,

aproximativ la orele 00:50 minute, Nigara Serghei, deplasându-se la volanul auto de model

"Citroen Berlingo”, n/î LV MP001, pe str. Independenței din orașul Leova a încălcat

cerințele art. 45 alin. 1), pct. a), b), c), d) RCR a pierdut controlul volanului și a ieșit pe

banda de sens opus tamponându-se cu auto ’’Mercedes Benz E200”, n/î T 363 CX, care

circula regulamentar în sens opus. Deci, auto ’’Mercedes” se deplasa, pe cînd părțile

vătămate Ciochina Vlad, Merlan Ecaterina pe parcursul examinării cauzei penale, la

instanța de fond și de apel au declarat permanent că auto ’’Mercedes” a staționat pe partea

sa dreaptă lângă bordură și în momentul tamponării staționa. Astfel, declarațiile părților

vătămate contrazic actul de învinuire, sentința Judecătoriei Leova din 02 martie 2012, cât

și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 27 noiembrie 2014;

- instanța de apel Comrat n-a dat o apreciere motivului că organul de urmărire penală

a neglijat prevederile art.19 alin. (3) Cod de procedură penală. În ședința de judecată s-a

stabilit că atât cercetarea locului, accidentului rutier, cât și întocmirea procesului - verbal

de cercetare la locul accidentului rutier și a schemei s-au petrecut în lipsa conducătorilor

mijloacelor de transport - Ciochina Vlad și Nigara Serghei, care după accident au fost

transportați la spital. Însă, în cadrul urmăririi penale nu au fost întreprinse măsuri pentru

reconstituirea circumstanțelor accidentului rutier la locul accidentului cu ambii participanți

14

la tamponare, fiind respinse în acest sens demersurile înaintate de către apărare prin care

s-a solicitat de a efectua reconstituirea circumstanțelor accidentului cu ambii participanți

la accident;

- instanța de apel Comrat, n-a dat o apreciere cuvenită raportului de expertiză nr.

0469 din 11.03.2011, care n-a confirmat încălcarea de către Nigara Serghei a prevederilor

art. 45 RCR, declarațiilor expertului Țurcan V., declarațiilor părților vătămate Ciochina

Vlad, Merlan Ecaterina, Nigara Nadejda, martorilor Ciochina Victoria, Haruța Ruslan,

Carajeleascov Pavel, demersului apărării în legătură cu vizionarea înscrierii video în

conformitate cu art. 94 alin. 4 Cod de procedură penală.

8.1. În recursul ordinar declarat de către părțile vătămate Ciochina Vlad, Merlan

Ecaterina și avocatul acestora, Tatarciuc Victor s-a solicitat, indicîndu-se temeiurile

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, casarea parțială a

deciziei instanței de apel din 27 noiembrie 2014 în partea stabilirii pedepsei și acțiunii

civile, din următoarele motive:

- instanța de apel Comrat corect a constatat vinovăția inculpatului Nigara S. de

comiterea infracțiunii imputate, însă nu a indicat temeiurile de fapt și de drept care au dus

la respingerea apelurilor părților vătămate și avocatului acestora, precum și a stabilit o

pedeapsă prea blîndă inculpatului;

- este neîntemeiat argumentul instanței de apel, precum că părțile vătămate nu au

confirmat prin careva probe veridice cauzarea pagubei materiale în urma comiterii

infracțiunii, deoarece au fost prezentate cecuri, bonuri fiscale, însă instanța de apel a

refuzat să le verifice.

consideră, că recursurile declarate de către inculpat și de către avocatul acestuia, urmează

a fi respinse, ca inadmisibile, iar recursul declarat de către părțile vătămate și avocatul

acestora – de admis, reieșind din următoarele considerente.

Referitor la recursurile ordinare declarate de către inculpatul Nigara Serghei

și de către avocatul acestuia, Babără Victor.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța

poate respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate.

Drept temeiuri pentru recurs, recurenții au invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală, adică cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este

expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței -

temeiuri care nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului ordinar declarat.

De asemenea, Colegiul lărgit reține că în recursul declarat este criticată aprecierea de

către instanța de apel a probelor administrate pe caz, însă argumentul invocat nu este

prevăzut de lege ca temei pentru a judeca cauza în ordine de recurs.

Aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de fond și

de apel și nu poate constitui temei pentru recurs, cu excepția cazurilor cînd instanțele

menționate, la aprecierea probelor au admis încălcarea anumitor prevederi ale legii

procesuale penale, ce a condiționat comiterea unor erori grave de drept, iar dezacordul unei

15

părți cu aprecierea probelor de către instanțe nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de

casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare.

Judecînd cauza, Colegiul penal lărgit consideră că prin decizia instanței de apel din

27 noiembrie 2014 corect a fost menținută sentința primei instanțe, prin care just au fost

încadrate acțiunile inculpatului Nigara Serghei în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal,

fiindu-i stabilită o pedeapsă cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, pronunțîndu-se

asupra tuturor motivelor relevante invocate în apeluri, apreciind fiecare probă din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu

- din punct de vedere al coroborării lor, și anume, declarațiile inculpatului Nigara Serghei,

declarațiile părților vătămate Ciochina Vlad, Merlan Ecaterina, declarațiile martorilor

Tulbă Iu., Taucci T., Starciuc A., Haruța R., Ciochină D., Tăbîrță N., Cioric V., Păscăluță

D., procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 23 ianuarie 2010 cu

schema accidentului rutier și tabelul fotografic, raportul expertizei auto tehnice nr. 2017/14

din 08 februarie 2010, raportul de expertiză auto tehnică nr. 0789/14 din l6 aprilie 2010,

raportul de expertiză medico-legală nr. 1520, 151 și 152 din 17 iunie 2010 și anexele foto,

raportul de expertiză auto tehnică nr. 0469 din 11 martie 2011 (Vol. II, f.d. 33-40), raportul

de expertiză medico legală nr. 15 din 05 februarie 2010, raportul de expertiză medico-

legală nr. 14 din 05 februarie 2010, raportul de expertiză medico-legală nr. 4 «D» din 08

februarie 2010, raportul de expertiză medico-legală nr. 5 «D» din 09 februarie 2010,

raportul de expertiză medico-legală nr. 7 «D» din 11 februarie 2010; care confirmă

vinovăția inculpatului Nigara Serghei.

Totodată, Colegiul lărgit enunță, că conform procesului-verbal de cercetare a locului

accidentului rutier din 23.01.2010, schema accidentului rutier și tabelul fotografic (Vol. I,

f.d.7-17) s-a stabilit, că cercetarea s-a petrecut între orele 01.30-02.30. Starea carosabilului

era înzăpezită, înghețată. Automobilul de model „Mercedes E-200” cu nr. de înmatriculare

T-363 CX cu puntea din față îndreptat spre ieșirea din oraș - autogară, este amplasat pe

acostament, roțile din spate pe carosabil, automobilul de model „Citroen-Berligo” cu nr.

de înmatriculare LV MP-00Ieste amplasat pe carosabil cu puntea din față spre bordură din

partea stîngă și spate spre centrul traseului. Semnele de îndreptare a mișcării mijloacelor

de transport au fost stabilite după urmele de ulei tehnic rămase la locul tamponării, a barei

de protecție de la a/m „Citroen” cu placa numărului de înmatriculare din față. Automobilul

„Mercedes” se deplasa din centru orașului spre ieșire și a/m „Citroen” din direcția autogării

spre centru. În fața automobilului „Mercedes” la distanța de 1,50 m sunt bucăți de masă

plastică de culoare neagră, bara de protecție din față tot cu placa de înmatriculare a

a/m”Citroen”, capotul a/m „Citroen”. Automobilul „Mercedes” pe ușa din dreapta a

pasagerului din față are urme de contact cu pilonul de reclamă a cafe „Internet”. La

automobilul „Mercedes” partea din față și din partea șoferului sunt deteriorate masiv, la

automobilul „Citroen” partea din față este deteriorată masiv.

În temeiul procesului verbal de cercetare a locului accidentului rutier a fost întocmită

schema accidentului rutier (Vol. I, f.d.9), cu indicarea poziționării mijloacelor de transport

și urmelor lăsate în rezultatul ciocnirii automobilelor și măsurările respective, iar locul

tamponării automobilelor ’’Mercedes” și ’’Citroen” este indicat pe partea de deplasare a

automobilului „Mercedes”.

În acest context, instanța de recurs reține că argumentele recurenților, precum că

16

procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier și schema accidentului rutier nu

corespund realității și au fost întocmite cu admiterea unor încălcări de procedură, sunt

neîntemeiate și declarative.

Potrivit art. 118 alin. (3) Cod de porcedură penală, organul de urmărire penală

cercetează obiectele vizibile, iar în caz de necesitate, permite accesul la ele în măsura în

care nu se încalcă drepturile omului. În anumite cazuri, persoana care efectuează urmărirea

penală, dacă este necesar, execută diferite măsurări, fotografieri, filmări, întocmește

desene, schițe, face mulaje și tipare de pe urme de sine stătător sau cu ajutorul specialistului

în materia respectivă. Locul cercetării poate fi înconjurat de colaboratorii organelor de

menținere a ordinii publice.

Mai mult, părțile vătămate Ciochină Vlad și Merlan Ecaterina, fiind audiați în cadrul

urmăririi penale, nu au indicat că accidentul rutier s-ar fi produs într-un alt loc, ci au

confirmat, că toate cioburile din plastic și sticlă, piesele automobilului „Citroen” au fost

amplasate pe partea dreaptă a carosabilului, ce reprezenta banda de deplasare a a/m

„Mercedes”, fapt confirmat și prin dcelarațiile martorilor Cioric Vadim, Tăbîrță Nicolae,

Ciochină Dumitru, Țurcan Valerii, Ciochină Victoria.

Mai mult, în cursul efectuării acțiunilor cît și la terminarea urmăririi penale atît

inculpatul, cît și avocatul acestuia, avînd posibilitatea legal-procesuală de a înainta o

contestație în acest sens până la trimiterea cauzei în instanța de judecată, nu au utilizat-o.

Astfel, Colegiul lărgit remarcă că, reieșind din procesul-verbal de prezentare a materialelor

de urmărire penală din 29 septembrie 2010 (Vol. I, f.d. 296), că apărătorul Babără Victor,

luînd cunoștință cu materialele cauzei, nu au înaintat obiecții referitor la încălcarea cărorva

prevederi legale admise în cursul urmăririi penale, ci a înaintat doar un demers, susținut și

de către inculpat, prin care a solicitat încetarea urmăririi penale, din motiv că în acțiunile

inculpatului lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3)

lit. a) Cod penal, care însă a fost respins, ca nefondat, prin ordonanța procurorului în

Procuratura r-lui Leova din 01 octombrie 2010, fapt ce determină imposibilitatea invocării

acestui argument inițial la etapa examinării apelului, potrivit prevederilor art. 251 alin. (4)

Cod de procedură penală.

În concluzie, Colegiul lărgit constată că procesul-verbal de cercetare a locului

accidentului rutier din 23.01.2010 și schema accidentului rutier (Vol. I, f.d 9) au fost

întocmite în conformitate cu prevederile art. 118 Cod de procedură penală, iar

nerespectarea scării geometrice la întocmirea schiței accidentului rutier, nu pot răsturna

starea de fapt și de drept stabilită de către prima instanță și menținută de către instanța de

apel, ori să atragă nulitatea actelor respective. Mai mult, se constată că schema (Vol. I, f.d.

9) a fost întocmită de ofițerul de urmărire penală Cioric V. cu participarea inspectorului

poliției rutiere – Tăbîrță N., expertului criminalist – Zamfir G. și martorului asistent –

Pântea Cătălin, fiind semnată de aceste patru persoane.

Totodată, Colegiul lărgit menționează, că inculpatul Nigara Serghei, fiind interofgat

în cadrul ședinței de judecată a primei instanțe a declarat că „cînd a observat automobilul

cu lumina cu fază lungă nu era pericol de accident, dar apropiindu-se, deplasîndu-se încă

vreo 20-25 metri a conștientizat că apare pericol de accident și din acest considerent a

frînat”, astfel rezultă că inculpatul în timpul deplasării a observat automobilul de model

„Mercedes” la o distanță care-i permitea să reacționeze și să întreprindă măsuri pentru a

17

evita producerea accidentului rutier, însă a reacționat prea tîrziu, ce a dus inevitabil la

tamponarea automobilelor, mai mult nici nu a ținut cont de faptul că se deplasa pe timp de

noapte, de situația rutieră, de starea nefavorabilă a carosabilului, concomitent ignorînd și

prevederile art. 45 alin. (1) din Regulamentul Circulației Rutiere.

Colegiul lărgit expunîndu-se pe motivele invocate, privitor la fotografiile anexate ale

ofițerului de urmărire penală – Cioric V. mire și partea vătămată Ciochina Vlad invitat de

onoare, nu găsește dovedit că partea vătămată Ciochină Vlad este anume invitat de onoare.

Mai mult, dispunînd de aceste fotografii, partea apărării urma să facă recuzare ofițerului

de urmărire penală Cioric V. la etapa urmăririi penale, dar nu să invoce aceste motive la

etapa apelului și a recursului. Se mai invocă, că schema accidentului rutier (Vol. I, f.d. 9)

a fost semnată nu numai de ofițerul de urmărire penală Cioric V., dar de 4 persoane, pe

foto (Vol. I, f.d. 10-17) se văd obiectiv urmele accidentului rutier din speța dată.

Declarațiile martorului Cazan A., ca și demersul de a mai interoga ca martori pe

Marinescu A., Cojocaru V., Nigara A., care nu sunt martori oculari a accidentului rutier,

reconstituirea faptei la fața locului, se constată că corect au fost apreciate critic și respinse

de către instanța de apel, deoarece cumulul de probe examinate în ședință și descrise în

sentință dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului Nigara Serghei de comitere a

accidentului rutier în speța dată. Se mai invocă că reconstituirea faptei la fața locului (art.

122 Cod de procedură penală) urma a fi solicitată și efectuată și în condițiile meteo în care

s-a produs accidentul, ce este foarte greu de executat și aceasta ar fi dus inevitabil la

încălcarea termenilor rezonabili de examinare a cauzei.

Referitor la pedeapsa aplicată, Colegiul lărgit constată că instanța de apel corect a

ajuns la concluzia privind echitabilitatea pedepsei stabilite inculpatului de către prima

instanță, ținîndu-se cont de circumstanțele atenuante, și anume, faptul că ultimul se

caracterizează pozitiv la locul de trai, lipsa antecedentelor penale, prezența la întreținere a

unui copil minor, lipsa circumstanțelor agravante, precum și faptul că în urma accidentului

rutier inculpatul tot a avut de suferit, fiindu-i cauzate vătămări corporale grave, astfel just

considerînd necesar de a-i aplica a pedeapsă cu suspendarea condiționată a executării

acesteia – pedeapsă proporțională cu gravitatea infracțiunii săvîrșite și este suficientă

pentru restabilirea echității sociale.

Prin urmare, recursurile declarate de către inculpat și de către avocatul acestuia

urmează a fi respinse ca inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

Referitor la recursurile declarate de către părțile vătămate Ciochina Vlad,

Merlan Ecaterina și avocatul acestora, Tatarciuc Victor.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel în cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța

a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, ori s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Reieșind din prevederile art. 414 Cod de procedură penală (red. 27.10.2012),

instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza

18

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza

oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de

apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel

trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau

admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției.

În cauza dată, instanța de apel nu a îndeplinit aceste stricte prevederi ale legii, din

sensul cărora rezultă, că nerespectarea acestor cerințe echivalează cu nerezolvarea fondului

apelului, fapt ce atrage după sine casarea deciziei instanței de apel.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel, ignorînd stipulările

normelor menționate, a comis erori de drept.

Potrivit apelului declarat de către părțile vătămate Ciochina Vlad, Merlan Ecaterina

și avocatul acestora, Tatarciuc Victor (Vol. II, f.d. 256-261), criticîndu-se legalitatea și

temeinicia sentinței în partea laturei penale și civile , se invocă următoarele:

„- pe parcursul ședințelor judiciare, instanța de fond a privat părțile vătămare de

dreptul de a prezenta probe, de a înainta cererea de chemare în judecată în ordinea art. 219-

223 Cod de procedură penală, fapt care a servit înaintarea recuzării instanței de

judecată de 3 ori;

- instanța de judecată, contrar cerințelor art. 27, 101 Cod de procedură penală nu a

apreciat corect circumstanțele cauzei și depozițiile martorilor audiați în cadrul ședințelor

de judecată, care cu certitudine au confirmat vinovăția inculpatului de comiterea

infracțiunii și cauzarea părților vătămate a vătămărilor corporale grave, periculoase pentru

viață, inclusiv prejudicii materiale și morale de proporții;

- părțile vătămate au fost ilegal lipsiți de către prima instanța de dreptul lor de a înainta

și de a anexa la cauza penală acțiunea civilă conform art. 96 alin. (1) pct.4) Cod de

procedură penală”.

Anume asupra acestor motive invocate în apel de către părțile vătămate și avocatul

acestora, instanța de apel nu s-a pronunțat sau s-a pronunțat superficial, fără argumentarea

cuvenită.

Instanța de apel, examinînd aceste motive, prin decizia din 27 noiembrie 2014 a

respins, ca nefondate, apelurile declarate, cu menținerea fără modificări a sentinței primei

instanțe.

În latura penală, Colegiul lărgit constată că decizia instanței de apel este legală

și întemeiată, și relevă următoarele.

Din textul recursului declarat, în care se critică inclusiv măsura de pedeapsă,

recurenții invocă că la stabilirea pedepsei prin sentința primei instanțe, menținute prin

decizia instanței de apel din 27 noiembrie 2014 s-a ținut seama în deplină măsură de faptul

că inculpatul nu a recunoscut vina, nu s-a căit de cele comise, fiindu-i stabilită astfel o

pedeapsă prea blîndă.

Cu referire la criticele formulate, Colegiul lărgit menționează că, pedeapsa

penală, potrivit art. 61 CP, este o măsură de constrîngere statală și un mijloc de corectare

și reeducare a condamnatului, care are drept scop restabilirea echității sociale,

corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni, atît din

19

partea acestuia, cît și a altor persoane. Or, ca măsură de constrângere, pedeapsa are

pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește

comportamentul făptuitorului.

Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie

individualizate în așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii

penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Chestiunea de

individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor

circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele

prevăzute de lege.

Prin urmare, Colegiul lărgit menționează că, reieșind din criteriile generale de

individualizare a pedepsei prevăzute de art. 75 Cod penal, instanța de judecată îi stabilește

persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni o pedeapsă echitabilă în

limitele fixate în articolul corespunzător din partea specială a Codului penal și în strictă

conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia.

Din decizia instanței de apel, se constată că, la stabilirea și aplicarea pedepsei

inculpatului Nigara Serghei, instanța a ținut cont de scopul și criteriile de

individualizare a acesteia, prevăzute de art. 61, 75 Cod penal, aceasta fiind stabilită

corespunzător gravității faptei și personalității autorului, în raport cu pericolul social

concret al faptei comise, de personalitatea inculpatului, lipsa antecedentelor penale,

prezența la întreținere a unui copil minor, lipsa circumstanțelor agravante, precum și faptul

că în urma accidentului rutier inculpatul tot a avut de suferit, fiindu-i cauzate vătămări

corporale grave. Or, din aceste considerente, Colegiul lărgit conchide că, instanța de

apel corect a menținut sentința primei instanțe, apreciind faptul că inculpatul Nigara

S., poate fi reeducat cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, adică cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei cu termen de probă de 4 ani.

Cu referire la soluționarea acțiunii civile în procesul penal, Colegiul lărgit,

reieșind din materialele cauzei, constată că instanța de apel a adoptat o soluție

greșită sub acest aspect, pentru motivele ce urmează.

Potrivit sentinței Judecătoriei Leova din 02 martie 2012, acțiunea civilă înaintată de

către părțile vătămate Merlan Ecaterina, Ciochină Vlad a fost admisă în principiu, urmând

ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

În continuare, prin decizia instanței de apel din 27 noiembrie 2014, au fost respinse,

ca nefondate apelurile părților vătămate Merlan Ecaterina, Ciochina Vlad, cu menținerea

fără modificări a sentinței primei instanțe, motivînd că „…instanța de apel constată că

părțile vătămate nu au dovedit prin probe veridice și temeinice mărimea pagubei cerute,

considerent din care nu găsește temeiuri de admitere a acțiunii civile, deoarece după cum

reiese din materiale cauzei de către reclamant nu au fost prezentate calcule necesare ale

cerințelor și la acțiunea civilă au fost anexate probe, care nu oferă posibilitatea de a stabili

cuantumul total al daunelor cauzate, cecurile anexate fiind depersoanlizate.

În baza celor expuse, Colegiul consideră, că prima instanță de judecată corect a ajuns

la concluzia că, ea urmează a fi admisă în principiu cu soluționarea ulterioară a

cuantumului solicitat în ordinea procedurii civile”.

Potrivit dispoziției art. 23 alin. (2) Cod de procedură penală, victima unei fapte

care constituie componență de infracțiune este în drept să ceară, în condițiile

20

prezentului cod, pornirea unei cauze penale, să participe la procesul penal în calitate

de parte vătămată și să-i fie reparate prejudiciile morale, fizice și materiale.

În conformitate cu prevederile art. 219 alin. (1) Cod de procedură penală, acțiunea

civilă în procesul penal poate fi intentată la cererea persoanelor fizice sau juridice cărora

le-au fost cauzate prejudicii materiale, morale sau, după caz, le-a fost adusă daună

reputației profesionale nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea

penală sau în legătură cu săvîrșirea acesteia.

Persoanele fizice și juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile

interzise de legea penală pot înainta o acțiune civilă privitor la despăgubire prin:

1) restituirea în natură a obiectelor sau a contravalorii bunurilor pierdute ori nimicite

în urma săvîrșirii faptei interzise de legea penală;

2) compensarea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor pierdute ori nimicite sau

restabilirea calității, aspectului comercial, precum și repararea bunurilor deteriorate;

3) compensarea venitului ratat în urma acțiunilor interzise de legea penală;

4) repararea prejudiciului moral sau, după caz, a daunei aduse reputației

profesionale.

Astfel, se remarcă că acțiunea civilă poate fi înaintată în orice moment de la pornirea

procesului penal pînă la terminarea cercetării judecătorești și aceasta poate fi înaintată

în numele persoanei fizice sau juridice de către reprezentanții părților vătămate

recunoscute ca părți civile în procesul penal, prin ordonanța organului de urmărire

penală ori prin încheierea instanței de judecată, care judecă cauza ca prima instanță.

Potrivit dispoziției art. 221 alin. (1) Cod de procedură penală, acțiunea civilă în

procesul penal se înaintează în baza cererii scrise a părții civile sau a reprezentantului

ei în orice moment de la pornirea procesului penal pînă la terminarea cercetării

judecătorești.

Aliniatul (2) al aceleiași norme procesual-penale prevede că, acțiunea civilă se

înaintează față de bănuit, învinuit, inculpat, față de o persoană necunoscută care

urmează să fie trasă la răspundere sau față de persoana care poate fi responsabilă de

acțiunile învinuitului, inculpatului.

Din materialele dosarului, se constată că prin ordonanțele de recunoaștere în

calitate de părți vătămate și civile din 16 februarie 2010, 16 martie 2010, cet. Merlan

Ecaterina și Ciochina Vlad au fost recunoscuți în aceste calități, solicitînd încasarea

prejudiciului material și moral cauzat în urma infracțiunii, prima în sumă de 60000 lei și

al doilea 600000 lei (Vol. I, f.d. 27-28, 32-33, 36).

Ulterior, la faza judecării cauzei în fond, avocatul Tatarciuc Victor în numele ambelor

părți vătămate a înaintat demersuri, prin care a solicitat numirea unei expertize

merceologice în privința automobilului „Mercedes”, pentru determinarea mărimii

prejudiciului cauzat, însă demersurile de fiecare dată au fost respinse prin încheieri a

Judecătoriei Leova (Vol. II, f.d. 169; 176, 194) cu o motivare superficială și ambiguă, care

de Colegiul lărgit nu este acceptată.

În cadrul susținerilor verbale, s-a solicitat de partea vătămată Merlan Ecaterina să se

încaseze de la inculpatul Nigara Serghei prejudiciul material în sumă de 5 040 lei și a

prejudiciului moral în sumă de 500 000 lei, de partea vătămată Ciochina Vlad a prejudiciul

material în sumă de 52 000 lei și prejudiciul moral în sumă de 500 000 lei. Mai mult, din

21

declarațiile părții vătămate Ciochiva Vlad rezultă că în urma accidentului s-a aflat 3 zile în

comă, o lună de zile în secția de reanimare, după care o lună nu recunoștea pe nimeni, și-a

pierdut memoria, nu cunoștea pe nimeni, a avut o lovitură puternică la cap, în tot acest timp

s-a aflat sub respirație artificială, a avut operație la abdomen, i-au fost fracturate ambele

picioare, i-au fost făcute în total 4 operații, din cauza acestor urmări a avut restanțe la studii,

pînă la momentul dat are probleme cu picioarele, iar cînd se schimbă timpul nu se poate

deplasa pe jos, mereu are nevoie de un mijloc de transport, ceea ce-i creează cheltuieli

enorme, inclusiv au avut de suferit părinții, mama urmînd un tratament de jumătate de an.

La fel, partea vătămată Merlan Ecaterina a declarat că, în urma accidentului i-au fost

cauzate mai multe traume, i-a fost fracturat în mai multe locuri piciorul, care mai apoi i-a

fost restructurat, a fost cicatrizată la față, a pierdut 4 luni de studii, iar moral a suferit o

traumă psihologică enormă (Vol.II, f.d. 192 verso).

În cadrul examinării apelurilor în Curtea de Apel Cahul la 21 august 2012, părțile

vătămate Ciochina Vlad și Merlan Ecaterina au înaintat cerere motivată de chemare în

judecată către inculpatul Nigara Serghei privind repararea prejudiciului material cauzat de

un izvor de pericol sporit, la care au anexat înscrisuri ce confirmă cauzarea prejudiciului

material părții vătămate Ciochină V. în sumă de 51 038,88 lei, și părții vătămate Marlan E.

- prejudiciului material în sumă de 5 040,16 lei și daunei morale la ambii cîte 500 000 lei

(Vol. III, f.d. 18-74).

La 01 octombrie 2012, în cadrul ședinței de judecată a Curții de Apel Cahul, avocatul

Tatarciuc Vitor în numele ambelor părți vătămate a înaintat un demers, prin care a solicitat

numirea unei expertize merceologice în privința automobilului „Mercedes”, pentru

determinarea mărimii prejudiciului cauzat, care a fost admis prin încheierea Colegiului

judiciar al Curții de Apel Cahul din 01 octombrie 2012 (Vol. III, f.d. 118-120).

Prin raportul de expertiză nr. 2248 din 23 noiembrie 2012, efectuată de către expertul

judiciar Bejenaru Victor, s-a constatat că suma prejudiciului material cauzat proprietarului

automobilului de model „Mercedes Benz E200” constituie costul automobilului în stare de

exploatare la data producerii accidentului rutier (23.01.2010), adică suma de 67087 lei

(Vol. III, f.d.130-136).

Fiind dispusă rejudecarea cauzei prin decizia Colegiului lărgit al Curții Supreme de

Justiție din 17 septembrie 2013, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din

27 noiembrie 2014 a fost menținută sentința primei instanțe în partea laturii civile cu o

motivare superficială, vagă și ambiguă, care nu poate fi reținută de instanța de recurs.

Sub acest aspect, Colegiul conchide că atît prima instanță, cît și Curtea de Apel

Comrat absolut nemotivat au lăsat fără examinare acțiunea civilă în partea

prejudiciului material și moral, prin ce, evident a fost încălcată practica CEDO cu

referire la art. 6 al Convenției Europene pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale (Hotărîrea Toncev vs Bulgaria din 19.11.2009), unde

CEDO a statuat că în situația în care sistemul intern permite reclamanților să

introducă o acțiune civilă alăturată procesului penal, statul are obligația să se

asigure că acestea se bucură de garnțiile fundamentale prevăzute de art. 6 CEDO,

adică dreptul la o hotărîre motivată, adoptată într-un termen rezonabil etc.

22

Reieșind din aceste motive, instanța de recurs consideră, că decizia instanței

de apel în partea laturii civile nu poate fi menținută, urmează a fi casată, cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.

Totodată, Colegiul lărgit reține că, actualmente în Curtea de Apel Comrat activează

doar trei judecători, iar constituirea unui nou complet de judecători în această instanță este

imposibilă din lipsa acestora și din aceste motive, cauza urmează a fi dispusă rejudecării

în Curtea de Apel Chișinău.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436

Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se

pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual-penale

asupra tuturor motivelor invocate de apelanți – părțile vătămate Ciochina Vlad, Merlan

Ecaterina și avocatul acestora, Tatarciuc Victor în partea laturii civile în apel, și ținînd cont

de motivele casării deciziei atacate, de practica CEDO, să pronunțe o hotărîre legală și

întemeiată.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către inculpatul Nigara

Serghei și de către avocatul acestuia, Babără Victor.

Admite recursul ordinar declarat de către părțile vătămate Ciochina Vlad, Merlan

Ecaterina și avocatul acestora, Tatarciuc Victor, casează în partea laturii civile decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 27 noiembrie 2014, în cauza penală

privindu-1 pe Nigara Serghei Iuri, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte în

Curtea de Apel Chișinău.

În rest, se mențin prevederile deciziei atacate.

Decizia în partea laturii penale este irevocabilă, iar în partea laturii civile nu este

supusă căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată integral la 08 aprilie 2015.

Președinte Alerguș Constantin

Judecători Timofti Vladimir

Moraru Petru

Toma Nadejda

Guzun Ion

23