1ra-239/2015 — art. 264 alin. 3 lit. a CP

Prin sentința Judecătoriei Leova din 02 martie 2012, Nigara Serghei a fost condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal la 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 4 ani. Acțiunea civilă înaintată de către părțile vătămate Merlan Ecaterina, Ciochină Vlad a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

Pentru a se pronunța, instanța de fond a constatat că, Nigara Serghei la 23 ianuarie 2010, la orele 00:50, conducând automobilul de model „Citroёn Berlingo” cu n/î LV MP 001, pe str. Independenței or. Leova, a încălcat cerințele art. 45 alin. (1) lit. a), b), c), d) din Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului R Moldova nr. 357 din 13.05.2009, a pierdut controlul volanului și a ieșit pe banda de sens opus tamponându-se cu automobilul „Merceds Benz E200” cu n/î T 363 СX, care circula regulamentar în sens opus, cauzându-i cet. Ciochina Vl., conform raportului de expertiză medico-legală nr. 4”D” din 08.02.2010 - vătămări corporale grave, cet. Merlan E., conform raportului de expertiză medico-legală nr.5”D” din 09.02.2010 vătămări corporale medii, 1 cet. Nigara N., conform raportului de expertiză medico-legală nr.14 din 05.02.2010 - vătămări corporale medii.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Babără Victor în numele inculpatului Nigara Serghei, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, din lipsa componenței de infracțiune, invocînd că sentința nominalizată contravine cerințelor art. 8 alin (2), (3), 389 alin (2) Cod de procedură penală, fiind admise încălcări grave a prevederilor art. 28, 274 alin.(2) Cod de procedură penală. Astfel, cauza penală a fost pornită prin ordonanța de începere a urmăririi penale de către OUP Leova din 26 ianuarie 2010 conform elementelor infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, fiind acceptată versiunea că la volanul automobilului „Citroёn Berlingo” cu n/î LV MP 001, se afla Nigara Nadejda, care îl avea în calitate de pasager pe Nigara Serghei și, deplasându-se pe str. Independenței dinspre gara auto or. Leova, neisprăvindu-se cu conducerea mijlocului de transport, a ieșit pe banda opusă de circulație, în rezultatul căruia s-a tamponat în automobilul de model „Mercedes-Benz”, n/î T-363 CX, la volanul căruia se afla cet. Ciochina Vlad. Ulterior, prin ordonanța OUP Leova din 26 aprilie 2010 în calitate de bănuit a fost recunoscută Nigara Nadejda. Însă, prin ordonanța procurorului din 12 august 2010, Nigara Nadejda a fost scoasă de sub urmărire penală,iar la 16 iulie 2010 prin ordonanța OUP Leova în calitate de bănuit a fost recunoscut Nigara Serghei și la 06 septembrie 2010 ultimul a fost pus sub învinuire în baza art. 264 alin.(3) lit. a) Cod penal, fără a fi pornită urmărire penală în privința acestuia. Astfel, toate acțiunile procesuale efectuate în privința cet. Nigara Serghei sunt ilegale. Totodată, apelantul a indicat că în procesul examinării cauzei penale instanța de fond a respins din lista probelor apărării planșa-foto a accidentului rutier din 23.01.2010, planșa- foto întocmită de ofițerul de urmărire penală Cioric V. și probele cu martori A. Marinescu, A. Cazan, V. Cojocari și Nigara F., astfel instanța de judecată s-a manifestat în favoarea acuzării, încălcând flagrant prevederile art. 19 alin. (1), 24 alin. (2), (3), (4) CPP și dreptul inculpatului la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO. La fel, pronunțând în privința inculpatului Nigara Serghei sentința de condamnare, instanța de judecată nu a dat apreciere juridică corectă faptului că de către organul de urmărire penală n-a fost stabilit locul tamponării automobilelor implicate în accident, iar procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 23 ianuarie 2010 și schița anexată au fost alcătuite cu grave încălcări a prevederilor art. 118, 120, 124 Cod de procedură penală, fără descrierea detailată a locului tamponării și a circumstanțelor care ar indica acest loc. S-a stabilit doar că locul accidentului rutier este str. Independenței, or. Leova în apropierea filialei ”Moldindconbank” și Cafe-internet, fară a fi fixate urme de anvelope, urme de frânare, deoarece în momentul tamponării a fost deteriorată și blocată roata din față a automobilului „Mercedes-Benz E200” și roata dreaptă din față a automobilului „Citroёn Berlingo”, care obligatoriu trebuiau să lase urme corespunzătoare la locul tamponării. La fel, instanța de judecată n-a dat nici o apreciere juridică corectă raportului de expertiză auto-tehnică nr. 0469 din 11 martie 2011, efectuată în baza încheierii instanței de judecată din 30 noiembrie 2010, limitându-se doar la descrierea expertizei date; din motive neîntemeiate instanța de judecată absolut n-a apreciat declarațiile expertului Țurcan V. 2 depuse în cadrul ședinței de judecată; instanța de judecată n-a dat o apreciere obiectivă și absolut neîntemeiat a pus la baza sentinței de condamnare declarațiile părților vătămate Ciochina V., Merlan E., martorului Ciochina V., care se aflau în automobilul „Mercedes- Benz E 200”, respingând neîntemeiat declarațiile martorilor Haruța R. și Carajeleascov P.; instanța de judecată n-a dat o apreciere obiectivă declarațiilor martorului Cioric V., care la 23 ianuarie 2010, fiind în serviciu în grupul operativ a CPR Leova, a ieșit la locul accidentului rutier, a efectuat cercetările la fața locului și a întocmit procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier și schemei, care a confirmat că la locul accidentului, pe carosabil erau urme de ulei, sticlă, murdărie de la automobile și care nu au fost fixate în schița accidentului rutier. 3.1. În apelul declarat de către părțile vătămate Ciochina Vlad, Merlan Ecaterina și avocatul acestora, Tatarciuc Victor, s-a solicitat casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei și în latura civilă, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatului Nigara S. să-i fie stabilită pedeapsa cu închisoare fără aplicarea art. 90 Cod penal și admiterea acțiunii civile în întregime, din motiv că în ședința de judecată în prima instanță, ei au pledat pentru aplicarea în privința inculpatului Nigara S. a pedepsei cu închisoare, deoarece ultimul nu a recunoscut vinovăția și nu a întreprins măsuri pentru recuperarea prejudiciului cauzat prin infracțiune, însă instanța de judecată, fiind obligată se cerceteze nemijlocit și sub toate aspectele probele prezentate de către organul de urmărire penală și de către părți, a examinat cauza superficial și a aplicat inculpatului pedeapsa cu derogarea de la prevederile art. 75 Cod penal, art. 385 alin.(1) pct. 6), 7); 10 Cod de procedură penală. Consideră că, instanța contrar prevederilor art. 96 alin.(1) pct. 4) Cod de procedură penală, a respins demersurile lor, înaintate de două ori, la 18 mai 2011 și la 25 ianuarie 2012, privind dispunerea unei expertize merceologice pentru stabilirea corectă a prejudiciului material cauzat prin deteriorarea automobilului pentru înaintarea acțiunii civile, privîndu-le astfel de dreptul de a administra probe. 3.2. În apelul declarat de către inculpatul Nigara Serghei s-a solicitat casarea sentinței, cercetarea suplimentară a probelor administrate de către instanța de fond și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare în privința sa, din lipsa componenței de infracțiune. În motivarea apelului, apelantul a invocat că instanța de judecată nu a dat o apreciere obiectivă și nu a luat în considerație declarațiile părții vătămate Nigara N., din motiv că este soția lui, însă a luat în considerație declarațiile martorilor Ciochina D., Ciochina V., Starciuc A., Tabârță N., Cioric V., care sunt rude apropiate și prieteni a părților vătămate Ciochina Vlad și Merlan Ecaterina și sunt persoane cointeresate în cauză. Mai menționează apelantul că, martorul Cioric V. - ofițer de urmărire penală din cadrul CPR Leova, a efectuat unilateral urmărirea penală: din start nu a dispus efectuarea unei expertize medico-legale, care avea să constate faptul cine se afla la volanul automobilului „Citroёn Berlingo”, numai aproximativ peste jumătate de an, la solicitarea avocatului său, a fost dispusă o astfel de expertiză, necătând că dânsul cu soția au fost invitați de două ori: o dată în cabinetul ofițerului de urmărire penală și odată la Chișinău, pentru a lua mostre de păr, pentru a stabili cine a fost la volan. La fel, apelantul invocă că părțile vătămate Ciochina V. și Merlan E. urmăresc scopul de a duce instanța în eroare, declarând că din momentul când au văzut automobilul ”Citroёn 3 Berlingo”, ei au avut destul timp pentru a se sfătui și a staționa automobilul „Mercedes Benz E200”, lângă bordura, pe când, în realitate, perioada de timp era circa de 1-2 secunde. Automobilul „Mercedes Benz E200” se deplasa pe partea stângă a carosabilului mai aproape de centrul ei, adică pe partea deplasării automobilului „Citroёn Berlingo” și nu putea într-așa scurt timp să fie oprit lângă bordura pe partea lor, mai ales că drumul era lunecos.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 19 martie 2013, au fost respinse apelurile declarate de părțile vătămate Ciochina Vlad, Merlan Ecaterina și avocatul acestora, Tatarciuc Victor, admise apelurile inculpatului Nigara Serghei și avocatului acestuia, Babără Victor, casată total sentința instanței de fond, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Nigara Serghei a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșire a infracțiunii prevăzute de art. 264 alin (3) lit. a) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii; acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate Ciochina Vlad și Merlan Ecaterina a fost lăsată fără soluționare, fapt ce nu împiedică părțile vătămate de a o înainta în ordinea procedurii civile. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că faptele incriminate inculpatului Nigara Serghei prin rechizitoriu nu și-au găsit confirmare la judecarea cauzei în instanța de apel, astfel, instanța de fond, a dat o apreciere greșită probelor administrate în sensul art. 100 alin. (4), 101 Cod de procedură penală, ajungând la concluzia greșită de condamnare a inculpatului Nigara Serghei în baza art. 264 alin (3) lit. a) Cod penal. Prin prisma art. 8 alin. (3), 66 alin. (2) pct. 1), 281 alin. (2), 296 alin. (2) Cod de procedură penală instanța de apel, a conchis că învinuirea înaintată lui Nigara Serghei este una neconcretă, neclară, conținând divergențe și circumstanțe de acuzare care se contrazic reciproc, adică este una dubioasă, iar instanța de judecată nu este în drept să completeze învinuirea cu circumstanțe care ar justifica-o și care ar agrava situația inculpatului, și să-și întemeieze soluțiile pe presupuneri și dubii. Astfel, organul de urmărire penală nu a indicat, deci și nu a constatat în ordonanța de punere sub învinuire: a) prin care acțiuni infracționale concrete inculpatul ar fi încălcat prevederile art. 45 alin.(1) RCR, în acest aspect organul de urmărire penală s-a limitat doar la simplă reproducere în actul de învinuire a dispoziției normei menționate; b) care este locul comiterii infracțiunii incriminate și a tamponării mijloacelor de transport, implicate în accidentul rutier în cazul din speță. Or, în ordonanța de punere sub învinuire s-a indicat că acesta ar fi strada Independenței din or. Leova, iar conform schiței acest loc ar fi undeva vis a vis de edificiul „Cafenea-internet". Totodată se observă, că această schiță nu cuprinde date despre direcția deplasării atât automobilului „Citroёn Berlingo" condus de inculpatul Nigara S., cât și a automobilului „Mercedes Benz E200" condus de partea vătămată Ciochina V; locul concret, de pe carosabil, al tamponării mijloacelor de transport, în schema accidentului rutier au fost fixate doar bara de protecție din față cu placa numărului de înmatriculare a automobilului „Citroёn Berlingo ", capota din față și farul auto al automobilului dat (f.d. 9, vol. I), pe când din procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 23 ianuarie 2010 rezultă că, au fost depistate urmele de ulei, în fața automobilului „Mercedes Benz E200" la distanța de 1,50 metri - 4 bucăți de masă plastică, un pantof bărbătesc de culoare neagră (f.d.7-8, vol. I), iar din planșele-foto, anexate la proces-verbal de cercetare la fața locului, se observă și alte obiecte la fața locului a accidentului rutier (f.d. 10-17, vol. I); Fiind audiat în ședința de judecată în instanța de apel martorul Cazan A. a explicat că pe carosabil era murdărie, bucăți de masă plastică (f. d.75, vol. 3), iar martorul Cioric V., ofițerul de urmărire penală care a examinat locul accidentului rutier a declarat în ședință de judecată că, la automobilul „Citroёn Berlingo" lipsea bara de protecție din față, ambele faruri, capota, motorul se afla la pământ, era căzut de pe bara pe care era fixat, iar în fața automobilului „Mercedes Benz E200", la o distanță nu prea mare se aflau cioburi de la mașină, bara de protecție a ultimului și bara de protecție a automobilului „Citroёn Berlingo” cu numerele de înmatriculare. Puțin mai la stângă spre mijlocul traseului, dar pe banda de deplasare la ieșirea din oraș, se aflau multe cioburi de masă plastică și sticlă, tot acolo era pată nu chiar mare, asemănătoare cu ulei (f.d. 151, vol. 2). Prin raportul de expertiză auto-tehnică nr. 2017/14 din 08 februarie 2010 (f.d.87-92 vol. I) s-a stabilit că, în urma tamponării a fost deteriorată și blocată roata din față a automobilului „Mercedes Benz E200", condus de partea vătămată Ciochina V., și roata dreaptă din față a automobilului „Citroёn Berlingo ", condus de inculpatul Nigara S., (f.d. 87-92, vol. I) și aceste deteriorări a mijloacelor de transport, conform explicațiilor expertului Țurcan V. în ședință de judecată, numaidecât trebuiau să lase urme corespunzătoare la locul tamponării automobilelor, însă astfel de urme nu au fost fixate în schema accidentului rutier. Or, conform prevederilor art. 124 Cod de procedură penală despre efectuarea cercetării la fața locului se întocmește proces-verbal în conformitate cu prevederile art. 260 și 261, în care detaliat se expun toate circumstanțele, mersul și rezultatele acțiunii procesuale respective, particularitățile mijloacelor tehnice utilizate. În afară de aceasta, prin raportul de expertiză auto-tehnică nr. 0469 din 11 martie 2011, efectuată de Centrul Național de Expertize Judiciare în baza încheierii Judecătoriei Leova din 30 noiembrie 2010, s-a stabilit că la momentul tamponării partea dreaptă din față a automobilului „Citroёn Berlingo " a contactat cu partea stângă a automobilului „Mercedes Benz E200" și unghiul între axele longitudinale ale automobilelor constituia aproximativ 40 grade. La momentul tamponării automobilul „Citroёn Berlingo " se afla în stare de derapare. Fiind audiat în ședință de judecată în prima instanță expertul Țurcan V. a explicat că, în schema accidentului rutier nu au fost fixate semne necesare: urme de antifriz, ulei de la automobile, murdărie de la automobile, bucățele din sticle și alte obiecte, după care poate fi apreciat anume care din automobile au depășit pe banda opusă de deplasare, din care considerente era imposibil de stabilit dacă automobilul „Citroёn Berlingo ", condus de inculpatul Nigara Serghei ar fi ieșit pe banda opusă de deplasare. La fel, instanța de apel a conchis, că organul de urmărire penală contrar prevederilor art. 19 alin. (3) Cod de procedură penală, nu a întreprins măsurile necesare pentru reconstituirea circumstanțelor accidentului la fața locului cu ambii participanți, avînd în vedere că cercetarea locului accidentului rutier cît și întocmirea procesului-verbal de cercetare la fața locului și a schemei accidentului rutier s-au petrecut în lipsa conducătorilor mijloacelor de transport implicate în accidentul rutier, fapt ce a generat imposibilitatea expertului de a răspunde la întrebările expuse în raportul de expertiză. 5 De asemenea, instanța de apel, a conchis că prima instanță pronunțând în privința inculpatului Nigara S. sentința de condamnare, și-a motivat concluzia sa prin declarațiile părților vătămate Ciochina V., Merlan E., martorilor Ciochina V. , Tulbu Iu., Haruță R., Taucci T., Starciuc A., Cioric V., Ciochina D., dintre care numai părțile vătămate Ciochina V., Merlan E. și martorul Ciochina V. sunt martorii oculari a accidentului rutier, produs în noaptea spre 23 ianuarie 2010, însă declarațiile acestora nu coroborează cu procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier, schema accidentului rutier, rapoartele expertizelor auto-tehnice, efectuate pe dosarul în cauză, concluziilor expertului Țurcan V., date în ședință de judecată. La fel, instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorului Cioric V., ofițerul de urmărire penală care a examinat locul accidentului rutier și a declarat în ședință de judecată că, dînsul a stabilit locul tamponării automobilelor pe banda de circulație pe care staționa a/m „Mercedes Benz E200”, reieșind din prezența la acel loc a multiplelor cioburi de masă plastică și sticlă, a capotei, farului și a barei de protecție cu numerele de înmatriculare, care aparțineau automobilului „Citroёn Berlingo”. Pe partea de drum unde se afla automobilul „Citroёn Berlingo” nu a văzut urme de cioburi de plastic și sticlă. În schema accidentului rutier a indicat locul accidentului printr-o cruciuliță, folosindu-1 ca un semn și a indicat cu precizie toate datele măsurărilor efectuate, bara de protecție a automobilului „Citroёn Berlingo” " cu numerele de înmatriculare se afla aproximativ la 2 metri în fața automobilului „Mercedes Benz E200” (f.d. 151, vol. 2), - deoarece aceste declarații contravin procesului-verbal de cercetare a locului accidentului rutier și schemei întocmite de către acesta, în care nu sunt fixate acele obiecte despre care a declarat martorul în ședință de judecată. În afară de aceasta, în ședința de judecată prin declarațiile inculpatului Nigara S., părților vătămate Nigara N. și Merlan E., martorilor Tăbârța N., Cazan A. cert s-a stabilit că carosabilul era acoperit cu zăpadă, la locul tamponării nu se vedea marcajul rutier, șoseaua era acoperită cu gheață. Însăși martorul Cioric V. a confirmat că locul accidentului era înzăpezit, de aceea nu se vedeau urmele de frânare. Dar în același timp acesta a declarat cum că pe carosabil se vedea linia de marcaj, care desparte benzile de deplasare a transportului. Instanța de apel, a mai concluzionat că, analizând ansamblul de probe administrate, se constată că în cazul din speță lipsește latura obiectivă a infracțiunii, deoarece prin probele administrate cert s-a stabilit poziția mijloacelor de transport în momentul tamponării, faptul că automobilul de model „Citroёn Berlingo”, condus de inculpatul Nigara Serghei, la momentul tamponării era în stare de derapaj (alunecare laterală), însă prin probele administrate nu s-a stabilit că accidentul rutier a avut loc din cauza nerespectării Regulilor de circulație rutiere de către inculpatul Nigara Serghei, nu a fost stabilită viteza cu care se deplasau ambele mijloacele de transport, nu a fost stabilită poziția mijloacelor de transport până la tamponare, nu a fost stabilit locul tamponării mijloacelor de transport - circumstanțe importante pentru a concluziona că anume inculpatul Nigară S. a ieșit pe banda opusă și anume pe banda opusă a avut loc tamponarea automobilelor. Instanța de apel a mai conchis că, urmărirea penală pe dosarul în cauză s-a efectuat cu încălcarea gravă a normelor de drept procedural. 6 În conformitate cu prevederile art. 225 alin.(4) Cod de procedură penală, instanța de apel a considerat că acțiunea civilă depusă de părțile vătămate Ciochina V. și Merlan E. urmează a fi lăsată fără soluționare, fapt ce nu împiedică acestora de a o înainta în ordinea procedurii civile.

Procurorul, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitînd casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în ordine de apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs, invocînd că: - concluzia instanței de apel referitor la faptul că, - „organul de urmărire penală nu a indicat prin care acțiuni infracționale concrete inculpatul ar fi încălcat prevederile art.45 alin. (1) RCR, care este locul comiterii infracțiunii incriminate și a tamponării mijloacelor de transport”, este neîntemeiată, și nu este bazată pe materialele dosarului penal; - este neîntemeiată opinia instanței de apel, precum că pe schița accidentului rutier nu se indică direcția de deplasare a automobilelor „Mercedes Benz E200” și „Citroёn Berlingo”, locul concret de pe carosabil al tamponării mijloacelor de transport. Or, din rechizitoriu și procesul-verbal de cercetare la fața locului, rezultă că este indicat prin ce acțiuni-inacțiuni a inculpatului au fost încălcate prevederile art.45 alin. (1) RCR și, că locul accidentului rutier a fost în or. Leova, pe str. Independenței, în apropierea „Cafe-internet”, mai mult ca atît a fost pe banda de deplasare a automobilului „Mercedes Benz E200” cu n/î T 363 CX, sub conducerea cet. Ciochina V. care se deplasa spre gara auto, fapt confirmat prin schemele de la fața locului a accidentului rutier, prin declarațiile martorilor Cioric V. - ofițer de urmărire penală, care a fixat urmele accidentului rutier, prin declarațiile martorilor Taucci T., Starciuc A., Tulbu Iu. și Tabîrță N.- inspector al poliției rutiere. Ofițerul de urmărire penală - Cioric V., inspectorul poliției rutiere - Tabîrță N., expertul criminalist Zamfir G., martorul asistent Pîntea C., examinînd locul accidentului rutier au stabilit că, lovitura între automobile a avut loc pe banda de circulație pe care staționa a/m „Mercedes Benz E200”. Au ajuns la această concluzie reieșind din prezența la acel loc a multiplelor cioburi de masă plastică și sticlă, a capotei, farului și a barei de protecție cu numerele de înmatriculare, care aparțineau automobilului „Citroёn Berlingo”. Pe partea de drum unde se afla automobilul „Citroёn Berlingo” nu a văzut urme de cioburi de plastic și sticlă. Locul tamponării a fost pe banda de deplasare a automobilului „Mercedes Benz E200”, aceasta este ușor vizibil și prin planșa-foto anexată la procesul-verbal de cercetare la fața locului, foto nr. l, f.d.10, și în partea de jos a fotografiei nr.4, f. d. 11, se observă marcajul rutier, și pe fotografiile 5-14, f. d. 12-14, se observă aflarea automobilului „Mercedes Benz E200” și cioburi de plastic, obiecte deteriorate lîngă acest automobil; - urmează de menționat că, lățimea carosabilului este de 10,2 m, lățimea fiecărei benzi de deplasare este de 5,1 m. Locul tamponării stabilit de către persoanele participante la fața locului este de la o distanță de la bordură de la o parte de 3,9 m și din altă parte de 6,3 m. Evident că locul tamponării este pe banda de deplasare a automobilului „Mercedes Benz E200” unde și a fost stabilit. 7 Astfel, concluziile expertului Țurcan V. sunt contradictorii cu declarațiile părților vătămate Ciochina V., Merlan E., Ciochina V., precum și cu concluziile expertizelor auto- tehnice nr.0789/14 din 16.04.2010, și cu însăși concluziile date de către expertul V. Țurcan în raportul de expertiză nr.0469 din 11.03.2011. Reieșind din declarațiile persoanelor sus-menționate, automobilele se deplasau paralel cu bordura, de-a lungul marginilor carosabilului. La aceasta insistă și partea vătămată Nigara N. și inculpatul Nigara S., care nu a fost audiat, dar s-a expus în dezbateri. Așa fiind, avînd în vedere și concluziile expertizelor menționate, rezultă că declarațiile părții vătămate Nigara N. și a inculpatului Nigara S. nu sunt veridice și nu corespund datelor tehnice stabilite, și anume. Prin proba cu expertiza s-a stabilit că unghiul între axele longitudinale ale automobilelor la momentul tamponării constituia 40°, iar automobilul „Citroёn Berlingo”, sub conducerea lui Nigara S. se afla în stare de derapare, alunecare laterală. Tot expertul Țurcan V., a concluzionat că conducătorul automobilului „Citroёn Berlingo” trebuia să aleagă viteza de deplasare în corespundere cu condițiile rutiere, însă ținînd cont de faptul că a/m „Citroёn Berlingo” derapa, este posibil că viteza lui de deplasare nu era corespunzătoare condițiilor rutiere. La frînarea bruscă traiectoria de deplasare a automobilului este posibil să se schimbe - f.d.347, din raportul de expertiză nr. 0469 din 11.03.2011. Referitor la faptul că, expertul Țurcan V. a declarat că nu a putut stabili locul tamponării, procurorul recurent indică că, acest fapt a fost constatat și fixat de către grupa operativă, ofițerul de urmărire penală, inspectorul poliției rutiere, expertul criminalist, martorii asistenți, fiind fixat în procesul-verbal de cercetare la fața locului și schema accidentului rutier. Totodată, referitor la unghiul între axele longitudinale ale automobilelor „Mercedes Benz E200” și „Citroёn Berlingo” ce constituia 40°, instanța de apel n-a luat în considerație că, atît partea vătămată Nigara N. cît și inculpatul Nigara S. au declarat instanței că, dînșii se deplasau în automobilul „Citroёn Berlingo” lîngă marginea carosabilului pe partea dreaptă, de-a lungul ei, și automobilul „Mercedes Benz E200” nu a ieșit în fața lor, așa că partea din spate a a/m „Mercedes Benz E200” nu putea să iasă pe bordură spre dreaptă, avînd în vederea direcția de deplasare a a/m „Citroёn Berlingo”, formînd astfel unghiul între axele longitudinale ale automobilelor „Mercedes Benz E200” și „Citroёn Berlingo” de 40°, conform schemei la expertiza auto-tehnică nr.0789/14, f.d.180. Astfel, tocmai declarațiile părților vătămate Ciochina V., Merlan E. și martorului Ciochina V. coroborează cu probele administrate pe dosar și anume cu procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier, schema accidentului rutier, rapoartele de expertize auto-tehnice efectuate în cauză. Însă, declarațiile părții vătămate Nigara N. și a inculpatului Nigara S. nu coroborează cu probele administrate pe dosar și anume cu procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier, schema accidentului rutier, rapoartele expertizelor auto-tehnice efectuate, inclusiv cu concluziile expertului Țurcan V. nr.0469 din 11.03.2011; - referitor la latura obiectivă a infracțiunii incriminate inculpatului, recurentul critică decizia instanței de apel sub următoarele aspecte: în primul rând, direcția de deplasare a 8 mijloacelor de transport a fost stabilită atît la urmărire penală, cît și în cadrul cercetărilor judecătorești; în al doilea rînd, a fost stabilit și indicat pe schemă locul tamponării mijloacelor de transport, care nici de o parte nu a fost contestat pe parcursul urmăririi penale și în procesul de luare de cunoștință cu materialele dosarului penal; în al treilea rînd, poziția mijloacelor de transport a fost stabilită, unghiul axelor longitudinale constituia 40°, conform schemei la raportul de expertiză auto-tehnică nr.0789/14. Totodată, conform raportului de expertiză auto-tehnică nr.0469 din 11.03.2011, la momentul tamponării automobilul „Citroёn Berlingo”, sub conducerea lui Nigara S., se afla în stare de derapare, alunecare laterală, care putea fi produsă prin frînarea bruscă, viteza de deplasare nu era corespunzătoare condițiilor rutiere și, reieșind din condițiile atmosferice, situației rutiere, a cauzat accidentul rutier; în al patrulea rînd, în conformitate cu concluziile expertizelor auto-tehnice nr.0789/14 din 16.04.2010 și nr.0469 din 11.03.2011, în speța dată, conducătorul mijlocului de transport „Citroёn Berlingo”, adică Nigara S., trebuia să respecte prevederile art.45 pct. l) lit. a) din RCR, ceea ce nu a fost respectat de către acesta; - în ceea ce privește concluzia instanței de apel privitor la încălcarea normelor procesual penale, aceasta este neîntemeiată din următoarele considerente. Organul de urmărire penală fiind înștiințat despre producerea unui accident rutier, s- a deplasat la fața locului și a depistat nemijlocit faptul săvîrșirii infracțiunii, după ce potrivit alin. (3) art.262 CPP, a întocmit un raport în care a expus circumstanțele depistate, a dispus înregistrarea infracțiunii și a început urmărirea penală. Pornind de la prevederile art.274 alin. (1) Cod de procedură penală, - urmărirea penală a fost pornită pe faptul că, - „… la 23 ianuarie 2010, în jurul orelor 00:50 autoturismul de model „Citroёn Berlingo” (...) deplasîndu-se pe str. Independenței dinspre gara auto din or. Leova,(...) a ieșit pe banda opusă de circulație , în rezultatul căruia s-a tamponat în automobilul de model „Mercedes Benz E200”. Este clar că, urmărirea penală a fost pornită pe fapt ”in rem” și nu în privința unei persoane concrete, ”in personam”. Astfel, la data de 06.09.2010 Nigara S. a fost pus sub învinuire legal, iar necesitatea pornirii procesului penal pe numele lui nu era, deoarece procesul penal deja a fost pornit pe fapt, cum este indicat în ordonanță de pornire a urmăririi penale din 26.01.2010. Ulterior, în rezultatul acțiunilor procesuale, în urma administrării probatoriului, proprietara automobilului „Citroёn Berlingo” Nadejda Nigara a fost scoasă de sub urmărirea penală, fiind înaintată învinuirea lui Serghei Nigara. Deci, în astfel de circumstanțe, instanța de apel, greșit a considerat că toate acțiunile procesuale efectuate în privința lui Nigara S. sunt lovite de nulitate în sensul art.250 alin.(1) CPP. Mai mult, în cazul în care în speță sunt două părți vătămate Ciochina V. (cu vătămări corporale grave) și Merlan E. (cu vătămări corporale medii) care se aflau în automobilul de model „Mercedes Benz E200” și o parte vătămată Nigara N. (cu vătămări corporale medii), care se afla în automobilul „Citroёn Berlingo”. Instanța de apel dispunînd achitarea lui Nigara S. de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit. a) Cod penal, din motivul că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, a lezat drepturile și interesele părții vătămate Nigara N. dreptul la protejare împotriva acțiunilor ilicite a altor persoane, să-i fie recuperat prejudiciul moral, fizic și material, deoarece procurorul și organul de urmărire penală nu poate să reia urmărirea penală, conform procedurii penale cum prevede art. 390 alin. (2) și 3961 Cod de procedură penală. 9 5.1. Părțile vătămate Ciochina Vlad, Merlan Ecaterina și avocatul acestora, Tatarciuc Victor, au solicitat în recursul ordinar declarat casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care Nigara Serghei să fie condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, la o pedeapsă echitabilă prevăzută de sancțiunea articolului nominalizat și admiterea acțiunii civile înaintate în cauză, invocînd că: - decizia instanței de apel, nu conține nici o concluzie din ce considerente sentința de condamnare a primei instanțe este ilegală, neîntemeiată și urmează a fi casată. Astfel, instanța de apel, contrar prevederilor art. 393-397 Cod de procedură penală a indicat formal, precum că - ”… prima instanță pronunțînd în privința inculpatului Nigara S. sentința de condamnare și-a motivat concluzia sa prin declarațiile martorilor Tulbu Iu., Haruța R., Taucci T., Straciuc A., Cioric V., Ciochina D. și a părților vătămate Ciochina V., Merlan E. și Nigara N., care numai ei sunt martori oculari, însă depozițiile lor nu corespund cu procesul-verbal de examinare la fața locului și schema acestuia, cu depozițiile expertului Țurcan V. și, din aceste considerente această sentință este ilegală”; - decizia instanței de apel este contrară și prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, deoarece nu au fost elucidate și nu s-au indicat temeiurile de fapt și de drept care au servit admiterea apelurilor inculpatului Nigara S. și a avocatului său Babără V. și respingerea apelurilor părților vătămate Ciochina V. și Merlan E. În acest sens, recurenții indică că instanța de apel a respins neîntemeiat și pe presupuneri declarațiile celor 10 martori audiați în ședința de judecată în prima instanță, care confirmau în mod indiscutabil tamponarea automobilelor pe banda de circulație a părții vătămate Ciochina V. Astfel, instanța de apel, în pofida probelor administrate, nu a constatat faptul, că cauza accidentului rutier este ieșirea pe banda cu sens opus de către Nigara S., care nu a respectat art. 45 din Regulamentul cu privire la circulația rutieră, nu a ales viteza care ar asigura circulația în condițiile mersului de pe deal la vale pe ghețuș, a creat circumstanțele de accident rutier, a frânat și a derapat cu ieșirea pe banda cu sens opus, și s-a tamponat cu automobilul condus de Ciochina V. și, în consecință greșit a ajuns la concluzia, precum că vina lui Nigara S. în comiterea infracțiunii nu este dovedită, deoarece în acțiunile lui lipsește latura obiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal și, în conformitate cu art. 390 alin. (1) pct. 3) CPP a emis ilegal o sentință de achitare a inculpatului Nigara S.; - motivarea concluziei instanței de apel este sumară, incompletă și contradictorie, făcută pe presupuneri, fără a fi stabilite temeiurile de fapt și de drept, care au adus la admiterea apelurilor inculpatului Nigara S. și apărătorului său Babără V. și respingerea apelurilor părților vătămate Ciochina V. și Merlan E. Instanța de apel, motivînd soluția de achitare, a făcut trimitere numai la probele false, contradictorii, care au fost prezentate de către Nigara S. și Nigara N., și concluziile expertului auto-tehnic Țurcan V.; - la fel, instanța de apel, fără a cerceta probele acuzării în ședința de judecată a instanței de apel în modul prevăzut pentru prima instanța, a interpretat eronat probele acuzării, a ocolit faptul stabilirii locului de tamponare a automobilelor indicat în procesul- verbal de examinare la fața locului și în schița anexată, ajungînd în mod neîntemeiat la 10 concluzia cu privire la nevinovăția inculpatului Nigara S. în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal. Din conținutul deciziei Colegiului penal al Curții de apel Cahul din 19 martie 2013, rezultă că instanța de apel, în cazul dat, nu a efectuat analiza cuvenita a probelor pe care părțile și procurorul le-a înaintat în sprijinul acuzării și în expunerea argumentelor sale, a formulat doar niște concluzii de ordin generic, or instanța de apel era obligată să indice argumentele respingerii probelor prezentate și apreciate critic de către instanța de apel, să dezvăluie motivele pentru care respinge probele aduse în sprijinul învinuirii. Astfel, instanța de apel, a trecut cu vederea că potrivit procesului-verbal de examinare la fața locului și schiței accidentului rutier, a fost indicat la concret locul tamponării autoturismelor, fiind vizibile și marcajul, bordura, rămășițele de la piesele deteriorate de la lovitură și rămășițele de la glod înghețat, ulei, - toate aceste indicii depistate la o distanța de 1,5 metri de la automobilul ”Mercedes Benz E200” în sus pe banda lui Ciochina V. confirmau locul tamponării, însă cointeresată în folosul lui Nigara S. instanța de apel a negat aceste probe și respingînd apelurile părților vătămate a adoptat o decizie de achitare ilegală și neîntemeiată. Inculpatul Nigara S., din start împreună cu soția lui Nigara N. au dat niște depoziții false, negînd faptul că mergeau cu viteză excesivă, care nu corespundea reliefului drumului (la vale) cu ghețuș și circumstanțelor meteo, că a derapat, și chipurile că a fost orbit. Totodată, din concluziile expertului Țurcan V., rezultă că, în condițiile ciocnirii între aceste 2 automobile, sub un unghi de 40 de grade, și lovirii de 2 ori a automobilului de model ”Citroёn Berlingo” în automobilul de model ”Mercedes Benz E200”, automobilul de model ”Citroёn Berlingo” derapa, adică Nigara S. a ales o viteză care nu corespundea reliefului drumului și circumstanțelor meteo. În cadrul judecării apelurilor în instanța de apel, pentru a demonstra că inculpatul Nigara S., partea vătămată Nigara N. și expertul Țurcan V. interogat în sala de judecată, dau niște depoziții care nu corespund adevărului, că marcajul pe drum unde sau tamponat autovehiculele era vizibil, partea vătămată și civilă Ciochina V. au înaintat un demers cu privire la anexarea la dosarul penal a pozelor în color și a CD-ului cu demonstrarea lui în sală de judecată, deoarece anume prin demonstrarea acestui CD se vedeau bine liniile de marcaj care despărțeau benzile de circulație, și faptul existenței pe banda de circulație a părții vătămate Ciochina V. a cioburilor de masă plastică și steclă, rămășițele de piese de la ambele automobile, rămășițele glodului înghețat pe carosabil, care erau bine vizibile. Însă, instanța de apel, în detrimentul art. 24, 19 alin. (1) Cod de procedură penală și contrar art. 157 alin. (1), (2) art. 68 Cod de procedură penală, a respins acest demers în mod neîntemeiat, încâlcînd dreptul părții vătămate la un proces echitabil, la un proces contradictoriu și la prezentarea probelor și egalitatea armelor.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 17 septembrie 2013 au fost admise recursurile declarate, casată decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 19 martie 2013, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a menționat că este greșită concluzia instanței de apel, precum că urmărirea penală în cauză s-a efectuat cu încălcarea gravă a normelor de drept procedural și, pe cale de consecință în sensul art. 250 alin.(1) Cod de 11 procedură penală, iar toate acțiunile procesuale efectuate în privința lui Nigara Serghei sunt lovite de nulitate, constatînd că„… la 16 iulie 2010 prin ordonanța OUP Leova în calitate de bănuit a fost recunoscut Nigara Serghei și la 06 septembrie 2010 ultimul a fost pus sub învinuire în baza art. 264 alin.(3) lit. a) Cod penal, fără a fi pornită urmărire penală în privința acestuia”. Însă, din dispozitivul ordonanței de pornire a urmăririi penale, întocmită în conformitate cu prevederile art.274 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, urmărirea penală a fost pornită pe fapt - ”in rem” și nu în privința unei persoane concrete, - ”in personam”, astfel ordonanța procurorului din 06 septembrie 2010, prin care Nigara Serghei a fost pus sub învinuire în baza art. 264 alin.(3) lit. a) Cod penal, este legală la rînd cu toate celelalte acte procedurale efectuate de către organul de urmărire penală. Respectiv, în speță nu sunt aplicabile nici prevederile art. 250 alin.(1) Cod de procedură penală. Totodată, instanța de recurs a enunțat că instanța de apel, rejudecînd cauza și pronunțînd o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Nigara Serghei a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșire a infracțiunii prevăzute de art. 264 alin (3) lit. a) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, - urma să respecte cerințele art. 394 alin.(3) pct. 2) Cod de procedură penală, din care rezultă că partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă: - descrierea circumstanțelor cauzei constatate de instanța de judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care instanța respinge probele aduse în sprijinul acuzării. Nu se admite introducerea în sentința de achitare a unor formulări ce ar pune la îndoială nevinovăția celui achitat. Însă, în partea descriptivă a deciziei instanței de apel, se regăsesc formulări, invocate și de procuror în recursul ordinar, care conțin indicii în susținerea acuzațiilor incriminate inculpatului Nigara S. și, respectiv pun la îndoială nevinovăția celui achitat. În acest context, Colegiul penal lărgit a menționat că instanța de apel achitându-l pe inculpatul Nigara S., și-a motivat soluția și pe motivul că, de către organul de urmărire penală, nu a fost stabilită viteza cu care se deplasau ambele mijloacele de transport; nu a fost stabilită poziția mijloacelor de transport până la tamponare; nu a fost stabilit locul tamponării mijloacelor de transport; nu au fost stabilite circumstanțe importante pentru a concluziona că anume inculpatul Nigară S. a ieșit pe banda opusă și anume pe banda opusă a avut loc tamponarea automobilelor. Însă, în aceleași circumstanțe reținute de instanța de apel, aceasta din urmă, verificînd probatoriul administrat în cauză, - a dedus contrariul în favoarea părții acuzării prin formulări, care cum invocă procurorul în recurs, evident pun la îndoială nevinovăția celui achitat, indicînd că „În afară de această, prin raportul de expertiză auto-tehnică nr. 0469 din 11 martie 2011, efectuată de Centrul Național de Expertize Judiciare în baza încheierii Judecătoriei Leova din 30 noiembrie 2010, s-a stabilit că la momentul tamponării partea dreaptă din față a automobilului „Citroёn Berlingo " a contactat cu partea stângă a automobilului „Mercedes Benz E200" și unghiul între axele longitudinale ale automobilelor constituia aproximativ 40 grade. La momentul tamponării automobilul „Citroёn Berlingo " se afla în stare de derapare”; ”… prin probele administrate cert s-a stabilit poziția mijloacelor de transport în momentul tamponării, faptul că automobilul de model „Citroёn Berlingo”, condus de inculpatul Nigara Serghei, la momentul tamponării 12 era în stare de derapaj (alunecare laterală)…”; „Automobilul „Citroёn Berlingo” după prima ciocnire s-a rotit, lovindu-se a doua oară cu partea din spate în automobilul „Mercedes Benz E200”. Înainte de ciocnire automobilul „Citroёn Berlingo” derapa lateral. Reieșind din mecanismul comiterii accidentului rutier, conducătorul automobilului „Citroёn Berlingo” trebuia să aleagă viteza de deplasare în corespundere cu condițiile rutiere, însă ținînd cont de faptul că automobilul „Citroёn Berlingo” a derapat, este posibil că viteza lui de deplasare nu era corespunzătoare condițiilor rutiere. La frînare bruscă traiectoria de deplasare a automobilului este posibil să se schimbe.” Instanța de apel, în detrimentul art. 24, 19 alin. (1) Cod de procedură penală și contrar art. 157 alin. (1), (2) art. 68 Cod de procedură penală, a respins demersul înaintat de către părțile vătămate în mod neîntemeiat, încălcînd dreptul acestora la un proces echitabil, la un proces contradictoriu și la prezentarea probelor și egalitatea armelor.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 27 noiembrie 2014 au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate, cu menținerea fără modificări a sentinței Judecătoriei Leova din 02 martie 2012. La adoptarea soluției date, instanța de apel a reținut că prima instanță, analizînd în cumul declarațiile celor audiați în cadrul ședinței de judecată cu probele anexate la materialele cauzei, just a ajuns la concluzia că inculpatul Nigara Serghei este vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal. Conform materialelor cauzei, și anume procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 23 ianuarie 2010, schema accidentului rutier (anexa la procesul verbal de cercetare la fața locului din 23 ianuarie 2010), din raportul de expertiză auto- tehnică nr. 0469 din 11 martie 2011, reiese că cauza accidentului rutier este ieșirea pe banda de circulație cu sens opus de către Nigara S., care nu a respectat prevederile art. 45 din Regulamentul cu privire la circulația rutieră, nu a ales viteza care ar asigura circulația în condițiile mersului de pe deal la vale pe ghețuș, a creat circumstanțele de accident rutier, a frînat și a derapat cu ieșirea pe banda de sens opus și s-a tamponat cu automobilul condus de Ciochina V. Instanța de apel a mai menționat că, prima instanță corect a menționat, că conform dispozitivului ordonanței de începere a urmăririi penale din 26 ianuarie 2010 s-a dispus îmceperea urmăririi penale conform elementelor infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, deoarece în ordonanță nu a fost indicată persoana concretă în privință căreia s-a dispus începerea urmăririi penale. Referitor la argumentele părților vătămate Ciochină V., Merlan E., și a avocatului acestora, Tatarciuc V., precum că prima instanță nefondat a admis în principiu acțiunea civilă urmînd ca cuantumul despăgubirilor să fie stabilit în ordinea procedurii civile, instanța de apel a menționat că părțile vătămate nu au dovedit prin probe veridice și temeinice mărimea pagubei cerute, iar din materialele cauzei reiese că de către reclamant nu au fost prezentate calculele necesare ale cerințelor și la acțiunea civilă au fost anexate probe, care nu oferă posibilitatea de a stabili cuantumul total al daunelor cauzate, cecurile anexate fiind depersonalizate.

Decizia instanței de apel din 27 noiembrie 2014 este atacată cu recursuri ordinare de către inculpatul Nigara Serghei și de către avocatul acestuia, Babără Victor, prin care, indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită 13 casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărîri de achitare, din motiv că lipsește componența de infracțiune prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, invocînd următoarele: - Colegiul penal al Curții de Apel Comrat a enumerat și descris cu precizie toate motivele expuse în apelurile declarate de apărătorul Babără Victor și inculpatului Nigara S., însă din motive inexplicabile nu s- a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, prin ce a neglijat indicațiile Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție stabilite prin decizia din 17 septembrie 2013; - instanța de apel n-a dat o apreciere motivului că conform procesului - verbal al ședinței de judecată în cauza penală din 30.11.2010 s-a anexat la materialele cauzei din lista probelor apărării doar certificatul nr. 79 din 05.05.2010 și informația stației zonale AMU – SUD, neîntemeiat s-a respins fototăblițele accidentului rutier din 23.01.2010, fototăblița ofițerului de urmărire penală Cioric Vadim - Ciochina Vlad, în care ofițerul OUP Cioric V. la nunta sa în calitate de mire, iar Ciochina Vlad invitat de onoare, și publicația periodică independentă ’’Cuvîntul liber” din 29.01.2010 din motiv că nu este cunoscută data și persoana care a făcut aceste poze. De asemenea, în ședința de judecată din 14.07.2011, instanța de judecată neîntemeiat a admis numai parțial demersul apărătorului Babără V. în privința audierii martorilor apărării. A fost audiat doar martorul Păscăluța D. și s-a respins audierea martorilor: Marinescu A., Cazan A., cât și Cojocaru V., Nigara F., presupunând că nu sunt cunoscuți cu circumstanțele cauzei; - instanța de apel Comrat absolut neîntemeiat n-a dat o apreciere și n-a luat în considerație declarațiile martorului Cazan A., faptul că sentința din 02 martie 2012, emisă de instanța de fond nu este concretă iar concluziile despre vinovăția inculpatului de săvârșirea infracțiunii imputate, sunt întemeiate pe presupuneri; - instanța de apel Comrat n-a dat o apreciere juridică motivului invocat, că prin ordonanța de punere sub învinuire din 06.09.2010 a procurorului în Procuratura r-lui Leova, cît și prin sentința Judecătoriei Leova din 02.03.2012 s-a constatat că la 23.01.2009, aproximativ la orele 00:50 minute, Nigara Serghei, deplasându-se la volanul auto de model "Citroen Berlingo”, n/î LV MP001, pe str. Independenței din orașul Leova a încălcat cerințele art. 45 alin. 1), pct. a), b), c), d) RCR a pierdut controlul volanului și a ieșit pe banda de sens opus tamponându-se cu auto ’’Mercedes Benz E200”, n/î T 363 CX, care circula regulamentar în sens opus. Deci, auto ’’Mercedes” se deplasa, pe cînd părțile vătămate Ciochina Vlad, Merlan Ecaterina pe parcursul examinării cauzei penale, la instanța de fond și de apel au declarat permanent că auto ’’Mercedes” a staționat pe partea sa dreaptă lângă bordură și în momentul tamponării staționa. Astfel, declarațiile părților vătămate contrazic actul de învinuire, sentința Judecătoriei Leova din 02 martie 2012, cât și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 27 noiembrie 2014; - instanța de apel Comrat n-a dat o apreciere motivului că organul de urmărire penală a neglijat prevederile art.19 alin. (3) Cod de procedură penală. În ședința de judecată s-a stabilit că atât cercetarea locului, accidentului rutier, cât și întocmirea procesului - verbal de cercetare la locul accidentului rutier și a schemei s-au petrecut în lipsa conducătorilor mijloacelor de transport - Ciochina Vlad și Nigara Serghei, care după accident au fost transportați la spital. Însă, în cadrul urmăririi penale nu au fost întreprinse măsuri pentru reconstituirea circumstanțelor accidentului rutier la locul accidentului cu ambii participanți 14 la tamponare, fiind respinse în acest sens demersurile înaintate de către apărare prin care s-a solicitat de a efectua reconstituirea circumstanțelor accidentului cu ambii participanți la accident; - instanța de apel Comrat, n-a dat o apreciere cuvenită raportului de expertiză nr. 0469 din 11.03.2011, care n-a confirmat încălcarea de către Nigara Serghei a prevederilor art. 45 RCR, declarațiilor expertului Țurcan V., declarațiilor părților vătămate Ciochina Vlad, Merlan Ecaterina, Nigara Nadejda, martorilor Ciochina Victoria, Haruța Ruslan, Carajeleascov Pavel, demersului apărării în legătură cu vizionarea înscrierii video în conformitate cu art. 94 alin. 4 Cod de procedură penală. 8.1. În recursul ordinar declarat de către părțile vătămate Ciochina Vlad, Merlan Ecaterina și avocatul acestora, Tatarciuc Victor s-a solicitat, indicîndu-se temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, casarea parțială a deciziei instanței de apel din 27 noiembrie 2014 în partea stabilirii pedepsei și acțiunii civile, din următoarele motive: - instanța de apel Comrat corect a constatat vinovăția inculpatului Nigara S. de comiterea infracțiunii imputate, însă nu a indicat temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelurilor părților vătămate și avocatului acestora, precum și a stabilit o pedeapsă prea blîndă inculpatului; - este neîntemeiat argumentul instanței de apel, precum că părțile vătămate nu au confirmat prin careva probe veridice cauzarea pagubei materiale în urma comiterii infracțiunii, deoarece au fost prezentate cecuri, bonuri fiscale, însă instanța de apel a refuzat să le verifice.

Judecînd recursurile ordinare în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit consideră, că recursurile declarate de către inculpat și de către avocatul acestuia, urmează a fi respinse, ca inadmisibile, iar recursul declarat de către părțile vătămate și avocatul acestora – de admis, reieșind din următoarele considerente. Referitor la recursurile ordinare declarate de către inculpatul Nigara Serghei și de către avocatul acestuia, Babără Victor. Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța poate respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate. Drept temeiuri pentru recurs, recurenții au invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, adică cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței - temeiuri care nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului ordinar declarat. De asemenea, Colegiul lărgit reține că în recursul declarat este criticată aprecierea de către instanța de apel a probelor administrate pe caz, însă argumentul invocat nu este prevăzut de lege ca temei pentru a judeca cauza în ordine de recurs. Aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de fond și de apel și nu poate constitui temei pentru recurs, cu excepția cazurilor cînd instanțele menționate, la aprecierea probelor au admis încălcarea anumitor prevederi ale legii procesuale penale, ce a condiționat comiterea unor erori grave de drept, iar dezacordul unei 15 părți cu aprecierea probelor de către instanțe nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare. Judecînd cauza, Colegiul penal lărgit consideră că prin decizia instanței de apel din 27 noiembrie 2014 corect a fost menținută sentința primei instanțe, prin care just au fost încadrate acțiunile inculpatului Nigara Serghei în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, pronunțîndu-se asupra tuturor motivelor relevante invocate în apeluri, apreciind fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, și anume, declarațiile inculpatului Nigara Serghei, declarațiile părților vătămate Ciochina Vlad, Merlan Ecaterina, declarațiile martorilor Tulbă Iu., Taucci T., Starciuc A., Haruța R., Ciochină D., Tăbîrță N., Cioric V., Păscăluță D., procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 23 ianuarie 2010 cu schema accidentului rutier și tabelul fotografic, raportul expertizei auto tehnice nr. 2017/14 din 08 februarie 2010, raportul de expertiză auto tehnică nr. 0789/14 din l6 aprilie 2010, raportul de expertiză medico-legală nr. 1520, 151 și 152 din 17 iunie 2010 și anexele foto, raportul de expertiză auto tehnică nr. 0469 din 11 martie 2011 (Vol. II, f.d. 33-40), raportul de expertiză medico legală nr. 15 din 05 februarie 2010, raportul de expertiză medico- legală nr. 14 din 05 februarie 2010, raportul de expertiză medico-legală nr. 4 «D» din 08 februarie 2010, raportul de expertiză medico-legală nr. 5 «D» din 09 februarie 2010, raportul de expertiză medico-legală nr. 7 «D» din 11 februarie 2010; care confirmă vinovăția inculpatului Nigara Serghei. Totodată, Colegiul lărgit enunță, că conform procesului-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 23.01.2010, schema accidentului rutier și tabelul fotografic (Vol. I, f.d.7-17) s-a stabilit, că cercetarea s-a petrecut între orele 01.30-02.30. Starea carosabilului era înzăpezită, înghețată. Automobilul de model „Mercedes E-200” cu nr. de înmatriculare T-363 CX cu puntea din față îndreptat spre ieșirea din oraș - autogară, este amplasat pe acostament, roțile din spate pe carosabil, automobilul de model „Citroen-Berligo” cu nr. de înmatriculare LV MP-00Ieste amplasat pe carosabil cu puntea din față spre bordură din partea stîngă și spate spre centrul traseului. Semnele de îndreptare a mișcării mijloacelor de transport au fost stabilite după urmele de ulei tehnic rămase la locul tamponării, a barei de protecție de la a/m „Citroen” cu placa numărului de înmatriculare din față. Automobilul „Mercedes” se deplasa din centru orașului spre ieșire și a/m „Citroen” din direcția autogării spre centru. În fața automobilului „Mercedes” la distanța de 1,50 m sunt bucăți de masă plastică de culoare neagră, bara de protecție din față tot cu placa de înmatriculare a a/m”Citroen”, capotul a/m „Citroen”. Automobilul „Mercedes” pe ușa din dreapta a pasagerului din față are urme de contact cu pilonul de reclamă a cafe „Internet”. La automobilul „Mercedes” partea din față și din partea șoferului sunt deteriorate masiv, la automobilul „Citroen” partea din față este deteriorată masiv. În temeiul procesului verbal de cercetare a locului accidentului rutier a fost întocmită schema accidentului rutier (Vol. I, f.d.9), cu indicarea poziționării mijloacelor de transport și urmelor lăsate în rezultatul ciocnirii automobilelor și măsurările respective, iar locul tamponării automobilelor ’’Mercedes” și ’’Citroen” este indicat pe partea de deplasare a automobilului „Mercedes”. În acest context, instanța de recurs reține că argumentele recurenților, precum că 16 procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier și schema accidentului rutier nu corespund realității și au fost întocmite cu admiterea unor încălcări de procedură, sunt neîntemeiate și declarative. Potrivit art. 118 alin. (3) Cod de porcedură penală, organul de urmărire penală cercetează obiectele vizibile, iar în caz de necesitate, permite accesul la ele în măsura în care nu se încalcă drepturile omului. În anumite cazuri, persoana care efectuează urmărirea penală, dacă este necesar, execută diferite măsurări, fotografieri, filmări, întocmește desene, schițe, face mulaje și tipare de pe urme de sine stătător sau cu ajutorul specialistului în materia respectivă. Locul cercetării poate fi înconjurat de colaboratorii organelor de menținere a ordinii publice. Mai mult, părțile vătămate Ciochină Vlad și Merlan Ecaterina, fiind audiați în cadrul urmăririi penale, nu au indicat că accidentul rutier s-ar fi produs într-un alt loc, ci au confirmat, că toate cioburile din plastic și sticlă, piesele automobilului „Citroen” au fost amplasate pe partea dreaptă a carosabilului, ce reprezenta banda de deplasare a a/m „Mercedes”, fapt confirmat și prin dcelarațiile martorilor Cioric Vadim, Tăbîrță Nicolae, Ciochină Dumitru, Țurcan Valerii, Ciochină Victoria. Mai mult, în cursul efectuării acțiunilor cît și la terminarea urmăririi penale atît inculpatul, cît și avocatul acestuia, avînd posibilitatea legal-procesuală de a înainta o contestație în acest sens până la trimiterea cauzei în instanța de judecată, nu au utilizat-o. Astfel, Colegiul lărgit remarcă că, reieșind din procesul-verbal de prezentare a materialelor de urmărire penală din 29 septembrie 2010 (Vol. I, f.d. 296), că apărătorul Babără Victor, luînd cunoștință cu materialele cauzei, nu au înaintat obiecții referitor la încălcarea cărorva prevederi legale admise în cursul urmăririi penale, ci a înaintat doar un demers, susținut și de către inculpat, prin care a solicitat încetarea urmăririi penale, din motiv că în acțiunile inculpatului lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, care însă a fost respins, ca nefondat, prin ordonanța procurorului în Procuratura r-lui Leova din 01 octombrie 2010, fapt ce determină imposibilitatea invocării acestui argument inițial la etapa examinării apelului, potrivit prevederilor art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală. În concluzie, Colegiul lărgit constată că procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 23.01.2010 și schema accidentului rutier (Vol. I, f.d 9) au fost întocmite în conformitate cu prevederile art. 118 Cod de procedură penală, iar nerespectarea scării geometrice la întocmirea schiței accidentului rutier, nu pot răsturna starea de fapt și de drept stabilită de către prima instanță și menținută de către instanța de apel, ori să atragă nulitatea actelor respective. Mai mult, se constată că schema (Vol. I, f.d. 9) a fost întocmită de ofițerul de urmărire penală Cioric V. cu participarea inspectorului poliției rutiere – Tăbîrță N., expertului criminalist – Zamfir G. și martorului asistent – Pântea Cătălin, fiind semnată de aceste patru persoane. Totodată, Colegiul lărgit menționează, că inculpatul Nigara Serghei, fiind interofgat în cadrul ședinței de judecată a primei instanțe a declarat că „cînd a observat automobilul cu lumina cu fază lungă nu era pericol de accident, dar apropiindu-se, deplasîndu-se încă vreo 20-25 metri a conștientizat că apare pericol de accident și din acest considerent a frînat”, astfel rezultă că inculpatul în timpul deplasării a observat automobilul de model „Mercedes” la o distanță care-i permitea să reacționeze și să întreprindă măsuri pentru a 17 evita producerea accidentului rutier, însă a reacționat prea tîrziu, ce a dus inevitabil la tamponarea automobilelor, mai mult nici nu a ținut cont de faptul că se deplasa pe timp de noapte, de situația rutieră, de starea nefavorabilă a carosabilului, concomitent ignorînd și prevederile art. 45 alin. (1) din Regulamentul Circulației Rutiere. Colegiul lărgit expunîndu-se pe motivele invocate, privitor la fotografiile anexate ale ofițerului de urmărire penală – Cioric V. mire și partea vătămată Ciochina Vlad invitat de onoare, nu găsește dovedit că partea vătămată Ciochină Vlad este anume invitat de onoare. Mai mult, dispunînd de aceste fotografii, partea apărării urma să facă recuzare ofițerului de urmărire penală Cioric V. la etapa urmăririi penale, dar nu să invoce aceste motive la etapa apelului și a recursului. Se mai invocă, că schema accidentului rutier (Vol. I, f.d. 9) a fost semnată nu numai de ofițerul de urmărire penală Cioric V., dar de 4 persoane, pe foto (Vol. I, f.d. 10-17) se văd obiectiv urmele accidentului rutier din speța dată. Declarațiile martorului Cazan A., ca și demersul de a mai interoga ca martori pe Marinescu A., Cojocaru V., Nigara A., care nu sunt martori oculari a accidentului rutier, reconstituirea faptei la fața locului, se constată că corect au fost apreciate critic și respinse de către instanța de apel, deoarece cumulul de probe examinate în ședință și descrise în sentință dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului Nigara Serghei de comitere a accidentului rutier în speța dată. Se mai invocă că reconstituirea faptei la fața locului (art. 122 Cod de procedură penală) urma a fi solicitată și efectuată și în condițiile meteo în care s-a produs accidentul, ce este foarte greu de executat și aceasta ar fi dus inevitabil la încălcarea termenilor rezonabili de examinare a cauzei. Referitor la pedeapsa aplicată, Colegiul lărgit constată că instanța de apel corect a ajuns la concluzia privind echitabilitatea pedepsei stabilite inculpatului de către prima instanță, ținîndu-se cont de circumstanțele atenuante, și anume, faptul că ultimul se caracterizează pozitiv la locul de trai, lipsa antecedentelor penale, prezența la întreținere a unui copil minor, lipsa circumstanțelor agravante, precum și faptul că în urma accidentului rutier inculpatul tot a avut de suferit, fiindu-i cauzate vătămări corporale grave, astfel just considerînd necesar de a-i aplica a pedeapsă cu suspendarea condiționată a executării acesteia – pedeapsă proporțională cu gravitatea infracțiunii săvîrșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale. Prin urmare, recursurile declarate de către inculpat și de către avocatul acestuia urmează a fi respinse ca inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate. Referitor la recursurile declarate de către părțile vătămate Ciochina Vlad, Merlan Ecaterina și avocatul acestora, Tatarciuc Victor. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, ori s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Reieșind din prevederile art. 414 Cod de procedură penală (red. 27.10.2012), instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza 18 probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției. În cauza dată, instanța de apel nu a îndeplinit aceste stricte prevederi ale legii, din sensul cărora rezultă, că nerespectarea acestor cerințe echivalează cu nerezolvarea fondului apelului, fapt ce atrage după sine casarea deciziei instanței de apel. Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel, ignorînd stipulările normelor menționate, a comis erori de drept. Potrivit apelului declarat de către părțile vătămate Ciochina Vlad, Merlan Ecaterina și avocatul acestora, Tatarciuc Victor (Vol. II, f.d. 256-261), criticîndu-se legalitatea și temeinicia sentinței în partea laturei penale și civile , se invocă următoarele: „- pe parcursul ședințelor judiciare, instanța de fond a privat părțile vătămare de dreptul de a prezenta probe, de a înainta cererea de chemare în judecată în ordinea art. 219- 223 Cod de procedură penală, fapt care a servit înaintarea recuzării instanței de judecată de 3 ori; - instanța de judecată, contrar cerințelor art. 27, 101 Cod de procedură penală nu a apreciat corect circumstanțele cauzei și depozițiile martorilor audiați în cadrul ședințelor de judecată, care cu certitudine au confirmat vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii și cauzarea părților vătămate a vătămărilor corporale grave, periculoase pentru viață, inclusiv prejudicii materiale și morale de proporții; - părțile vătămate au fost ilegal lipsiți de către prima instanța de dreptul lor de a înainta și de a anexa la cauza penală acțiunea civilă conform art. 96 alin. (1) pct.4) Cod de procedură penală”. Anume asupra acestor motive invocate în apel de către părțile vătămate și avocatul acestora, instanța de apel nu s-a pronunțat sau s-a pronunțat superficial, fără argumentarea cuvenită. Instanța de apel, examinînd aceste motive, prin decizia din 27 noiembrie 2014 a respins, ca nefondate, apelurile declarate, cu menținerea fără modificări a sentinței primei instanțe. În latura penală, Colegiul lărgit constată că decizia instanței de apel este legală și întemeiată, și relevă următoarele. Din textul recursului declarat, în care se critică inclusiv măsura de pedeapsă, recurenții invocă că la stabilirea pedepsei prin sentința primei instanțe, menținute prin decizia instanței de apel din 27 noiembrie 2014 s-a ținut seama în deplină măsură de faptul că inculpatul nu a recunoscut vina, nu s-a căit de cele comise, fiindu-i stabilită astfel o pedeapsă prea blîndă. Cu referire la criticele formulate, Colegiul lărgit menționează că, pedeapsa penală, potrivit art. 61 CP, este o măsură de constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, care are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni, atît din 19 partea acestuia, cît și a altor persoane. Or, ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul făptuitorului. Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege. Prin urmare, Colegiul lărgit menționează că, reieșind din criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 75 Cod penal, instanța de judecată îi stabilește persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în articolul corespunzător din partea specială a Codului penal și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. Din decizia instanței de apel, se constată că, la stabilirea și aplicarea pedepsei inculpatului Nigara Serghei, instanța a ținut cont de scopul și criteriile de individualizare a acesteia, prevăzute de art. 61, 75 Cod penal, aceasta fiind stabilită corespunzător gravității faptei și personalității autorului, în raport cu pericolul social concret al faptei comise, de personalitatea inculpatului, lipsa antecedentelor penale, prezența la întreținere a unui copil minor, lipsa circumstanțelor agravante, precum și faptul că în urma accidentului rutier inculpatul tot a avut de suferit, fiindu-i cauzate vătămări corporale grave. Or, din aceste considerente, Colegiul lărgit conchide că, instanța de apel corect a menținut sentința primei instanțe, apreciind faptul că inculpatul Nigara S., poate fi reeducat cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, adică cu suspendarea condiționată a executării pedepsei cu termen de probă de 4 ani. Cu referire la soluționarea acțiunii civile în procesul penal, Colegiul lărgit, reieșind din materialele cauzei, constată că instanța de apel a adoptat o soluție greșită sub acest aspect, pentru motivele ce urmează. Potrivit sentinței Judecătoriei Leova din 02 martie 2012, acțiunea civilă înaintată de către părțile vătămate Merlan Ecaterina, Ciochină Vlad a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. În continuare, prin decizia instanței de apel din 27 noiembrie 2014, au fost respinse, ca nefondate apelurile părților vătămate Merlan Ecaterina, Ciochina Vlad, cu menținerea fără modificări a sentinței primei instanțe, motivînd că „…instanța de apel constată că părțile vătămate nu au dovedit prin probe veridice și temeinice mărimea pagubei cerute, considerent din care nu găsește temeiuri de admitere a acțiunii civile, deoarece după cum reiese din materiale cauzei de către reclamant nu au fost prezentate calcule necesare ale cerințelor și la acțiunea civilă au fost anexate probe, care nu oferă posibilitatea de a stabili cuantumul total al daunelor cauzate, cecurile anexate fiind depersoanlizate. În baza celor expuse, Colegiul consideră, că prima instanță de judecată corect a ajuns la concluzia că, ea urmează a fi admisă în principiu cu soluționarea ulterioară a cuantumului solicitat în ordinea procedurii civile”. Potrivit dispoziției art. 23 alin. (2) Cod de procedură penală, victima unei fapte care constituie componență de infracțiune este în drept să ceară, în condițiile 20 prezentului cod, pornirea unei cauze penale, să participe la procesul penal în calitate de parte vătămată și să-i fie reparate prejudiciile morale, fizice și materiale. În conformitate cu prevederile art. 219 alin. (1) Cod de procedură penală, acțiunea civilă în procesul penal poate fi intentată la cererea persoanelor fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale, morale sau, după caz, le-a fost adusă daună reputației profesionale nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu săvîrșirea acesteia. Persoanele fizice și juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise de legea penală pot înainta o acțiune civilă privitor la despăgubire prin: 1) restituirea în natură a obiectelor sau a contravalorii bunurilor pierdute ori nimicite în urma săvîrșirii faptei interzise de legea penală; 2) compensarea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor pierdute ori nimicite sau restabilirea calității, aspectului comercial, precum și repararea bunurilor deteriorate; 3) compensarea venitului ratat în urma acțiunilor interzise de legea penală; 4) repararea prejudiciului moral sau, după caz, a daunei aduse reputației profesionale. Astfel, se remarcă că acțiunea civilă poate fi înaintată în orice moment de la pornirea procesului penal pînă la terminarea cercetării judecătorești și aceasta poate fi înaintată în numele persoanei fizice sau juridice de către reprezentanții părților vătămate recunoscute ca părți civile în procesul penal, prin ordonanța organului de urmărire penală ori prin încheierea instanței de judecată, care judecă cauza ca prima instanță. Potrivit dispoziției art. 221 alin. (1) Cod de procedură penală, acțiunea civilă în procesul penal se înaintează în baza cererii scrise a părții civile sau a reprezentantului ei în orice moment de la pornirea procesului penal pînă la terminarea cercetării judecătorești. Aliniatul (2) al aceleiași norme procesual-penale prevede că, acțiunea civilă se înaintează față de bănuit, învinuit, inculpat, față de o persoană necunoscută care urmează să fie trasă la răspundere sau față de persoana care poate fi responsabilă de acțiunile învinuitului, inculpatului. Din materialele dosarului, se constată că prin ordonanțele de recunoaștere în calitate de părți vătămate și civile din 16 februarie 2010, 16 martie 2010, cet. Merlan Ecaterina și Ciochina Vlad au fost recunoscuți în aceste calități, solicitînd încasarea prejudiciului material și moral cauzat în urma infracțiunii, prima în sumă de 60000 lei și al doilea 600000 lei (Vol. I, f.d. 27-28, 32-33, 36). Ulterior, la faza judecării cauzei în fond, avocatul Tatarciuc Victor în numele ambelor părți vătămate a înaintat demersuri, prin care a solicitat numirea unei expertize merceologice în privința automobilului „Mercedes”, pentru determinarea mărimii prejudiciului cauzat, însă demersurile de fiecare dată au fost respinse prin încheieri a Judecătoriei Leova (Vol. II, f.d. 169; 176, 194) cu o motivare superficială și ambiguă, care de Colegiul lărgit nu este acceptată. În cadrul susținerilor verbale, s-a solicitat de partea vătămată Merlan Ecaterina să se încaseze de la inculpatul Nigara Serghei prejudiciul material în sumă de 5 040 lei și a prejudiciului moral în sumă de 500 000 lei, de partea vătămată Ciochina Vlad a prejudiciul material în sumă de 52 000 lei și prejudiciul moral în sumă de 500 000 lei. Mai mult, din 21 declarațiile părții vătămate Ciochiva Vlad rezultă că în urma accidentului s-a aflat 3 zile în comă, o lună de zile în secția de reanimare, după care o lună nu recunoștea pe nimeni, și-a pierdut memoria, nu cunoștea pe nimeni, a avut o lovitură puternică la cap, în tot acest timp s-a aflat sub respirație artificială, a avut operație la abdomen, i-au fost fracturate ambele picioare, i-au fost făcute în total 4 operații, din cauza acestor urmări a avut restanțe la studii, pînă la momentul dat are probleme cu picioarele, iar cînd se schimbă timpul nu se poate deplasa pe jos, mereu are nevoie de un mijloc de transport, ceea ce-i creează cheltuieli enorme, inclusiv au avut de suferit părinții, mama urmînd un tratament de jumătate de an. La fel, partea vătămată Merlan Ecaterina a declarat că, în urma accidentului i-au fost cauzate mai multe traume, i-a fost fracturat în mai multe locuri piciorul, care mai apoi i-a fost restructurat, a fost cicatrizată la față, a pierdut 4 luni de studii, iar moral a suferit o traumă psihologică enormă (Vol.II, f.d. 192 verso). În cadrul examinării apelurilor în Curtea de Apel Cahul la 21 august 2012, părțile vătămate Ciochina Vlad și Merlan Ecaterina au înaintat cerere motivată de chemare în judecată către inculpatul Nigara Serghei privind repararea prejudiciului material cauzat de un izvor de pericol sporit, la care au anexat înscrisuri ce confirmă cauzarea prejudiciului material părții vătămate Ciochină V. în sumă de 51 038,88 lei, și părții vătămate Marlan E. - prejudiciului material în sumă de 5 040,16 lei și daunei morale la ambii cîte 500 000 lei (Vol. III, f.d. 18-74). La 01 octombrie 2012, în cadrul ședinței de judecată a Curții de Apel Cahul, avocatul Tatarciuc Vitor în numele ambelor părți vătămate a înaintat un demers, prin care a solicitat numirea unei expertize merceologice în privința automobilului „Mercedes”, pentru determinarea mărimii prejudiciului cauzat, care a fost admis prin încheierea Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 01 octombrie 2012 (Vol. III, f.d. 118-120). Prin raportul de expertiză nr. 2248 din 23 noiembrie 2012, efectuată de către expertul judiciar Bejenaru Victor, s-a constatat că suma prejudiciului material cauzat proprietarului automobilului de model „Mercedes Benz E200” constituie costul automobilului în stare de exploatare la data producerii accidentului rutier (23.01.2010), adică suma de 67087 lei (Vol. III, f.d.130-136). Fiind dispusă rejudecarea cauzei prin decizia Colegiului lărgit al Curții Supreme de Justiție din 17 septembrie 2013, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 27 noiembrie 2014 a fost menținută sentința primei instanțe în partea laturii civile cu o motivare superficială, vagă și ambiguă, care nu poate fi reținută de instanța de recurs. Sub acest aspect, Colegiul conchide că atît prima instanță, cît și Curtea de Apel Comrat absolut nemotivat au lăsat fără examinare acțiunea civilă în partea prejudiciului material și moral, prin ce, evident a fost încălcată practica CEDO cu referire la art. 6 al Convenției Europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Hotărîrea Toncev vs Bulgaria din 19.11.2009), unde CEDO a statuat că în situația în care sistemul intern permite reclamanților să introducă o acțiune civilă alăturată procesului penal, statul are obligația să se asigure că acestea se bucură de garnțiile fundamentale prevăzute de art. 6 CEDO, adică dreptul la o hotărîre motivată, adoptată într-un termen rezonabil etc. 22 Reieșind din aceste motive, instanța de recurs consideră, că decizia instanței de apel în partea laturii civile nu poate fi menținută, urmează a fi casată, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel. Totodată, Colegiul lărgit reține că, actualmente în Curtea de Apel Comrat activează doar trei judecători, iar constituirea unui nou complet de judecători în această instanță este imposibilă din lipsa acestora și din aceste motive, cauza urmează a fi dispusă rejudecării în Curtea de Apel Chișinău. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate de apelanți – părțile vătămate Ciochina Vlad, Merlan Ecaterina și avocatul acestora, Tatarciuc Victor în partea laturii civile în apel, și ținînd cont de motivele casării deciziei atacate, de practica CEDO, să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către inculpatul Nigara Serghei și de către avocatul acestuia, Babără Victor. Admite recursul ordinar declarat de către părțile vătămate Ciochina Vlad, Merlan Ecaterina și avocatul acestora, Tatarciuc Victor, casează în partea laturii civile decizia Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 27 noiembrie 2014, în cauza penală privindu-1 pe Nigara Serghei Iuri, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte în Curtea de Apel Chișinău. În rest, se mențin prevederile deciziei atacate. Decizia în partea laturii penale este irevocabilă, iar în partea laturii civile nu este supusă căilor de atac. Decizia motivată pronunțată integral la 08 aprilie 2015. Președinte Alerguș Constantin Judecători Timofti Vladimir Moraru Petru Toma Nadejda Guzun Ion 23