1ra-692/13 — 264 alin 3 lit a CP

Instanța de fond din 10 noiembrie 2010 - pînă la 02 martie 2012;

Curtea de Apel Cahul din 21 aprilie 2012 - pînă la 19 martie 2013;

Curtea Supremă de Justiție din 04 iunie - pînă la 17 septembrie 2013; C O N S T A T Ă : 1. Prin sentința Judecătoriei Leova din 02 martie 2012, Nigara Serghei a fost condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani, iar în baza art. 90 Cod penal, pedeapsa aplicată fiindu-i suspendată condiționat pe un termen de probă de 4 ani. A fost admisă în principiu acțiunea civilă în partea prejudiciului material și moral, înaintată de părțile vătămate Vladislav Ciochina și Ecaterina Merlan, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile. 2. Pentru a se pronunța, instanța de fond a constatat în fapt că, Nigara Serghei la 23.01.2010, la orele 00:50, conducând automobilul de model „Citroёn Berlingo” cu n/î LV MP 001, pe str. Independenței or. Leova, a încălcat cerințele art. 45 alin. (1) lit. a), b), c), d) din Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului R Moldova nr. 357 din 13.05.2009, a pierdut controlul volanului și a ieșit pe banda de sens opus tamponându-se cu automobilul „Merceds Benz E200” cu n/î T 363 С X, care circula regulamentar în sens opus, cauzându-i cet. Ciochina Vl., conform raportului de expertiză medico-legală nr. 4”D” din 08.02.2010 - vătămări corporale grave, cet. Merlan E., conform raportului de expertiză medico-legală nr.5”D” din 09.02.2010 vătămări corporale medii, cet. Nigara N., conform raportului de expertiză medico- legală nr.14 din 05.02.2010 - vătămări corporale medii. 1 3. Avocatul Victor Babără în numele inculpatului Nigara Serghei, a contestat cu apel sentința instanței de fond, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare a lui Nigara Serghei, din lipsa componenței de infracțiune. În motivarea apelului avocatul apelant a invocat că, sentința nominalizată contravine cerințelor art. 8 alin (2), (3), 389 alin (2) CPP, fiind admise încălcări grave a prevederilor art. 28, 274 alin.(2) CPP. Astfel, cauza penală a fost pornită prin ordonanța de începere a urmăririi penale de către OUP Leova din 26 ianuarie 2010 conform elementelor infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, fiind acceptată versiunea că la volanul automobilului „Citroёn Berlingo” cu n/î LV MP 001, se afla Nigara Nadejda, care îl avea în calitate de pasager pe Nigara Serghei și, deplasându-se pe str. Independenței dinspre gara auto or. Leova, neisprăvindu-se cu conducerea mijlocului de transport, a ieșit pe banda opusă de circulație, în rezultatul căruia s-a tamponat în automobilul de model „Mercedes-Benz”, n/î T-363 CX, la volanul căruia se afla cet. Ciochina Vladislav. Ulterior, prin ordonanța OUP Leova din 26 aprilie 2010 în calitate de bănuit a fost recunoscută Nigara Nadejda. Însă, prin ordonanța procurorului din 12 august 2010, Nigara Nadejda a fost scoasă de sub urmărire penală. Iar la 16 iulie 2010 prin ordonanța OUP Leova în calitate de bănuit a fost recunoscut Nigara Serghei și la 06 septembrie 2010 ultimul a fost pus sub învinuire în baza art. 264 alin.(3) lit. a) Cod penal, fără a fi pornită urmărire penală în privința acestuia. Astfel, toate acțiunile procesuale efectuate în privința cet. Nigara Serghei sunt ilegale. Totodată, a indicat apelantul, în procesul examinării cauzei penale instanța de fond a respins din lista probelor apărării planșa-foto a accidentului rutier din 23.01.2010, planșa-foto întocmită de ofițerul de urmărire penală Cioric V. și probele cu martori A. Marinescu, A. Cazan, V. Cojocari și Nigara F., astfel instanța de judecată s-a manifestat în favoarea acuzării, încălcând flagrant prevederile art. 19 alin. (1), 24 alin. (2), (3), (4) CPP și dreptul inculpatului la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO. La fel, pronunțând în privința inculpatului Nigara Serghei sentința de condamnare, instanța de judecată nu a dat apreciere juridică corectă faptului că de către organul de urmărire penală n-a fost stabilit locul tamponării automobilelor implicate în accident, iar procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 23 ianuarie 2010 și schița anexată au fost alcătuite cu grave încălcări a prevederilor art. 118, 120, 124 CPP, fără descrierea detailată a locului tamponării și a circumstanțelor care ar indica acest loc. S-a stabilit doar că locul accidentului rutier este str. Independenței, or. Leova în apropierea filialei ”Moldindconbank” și Cafe-internet, fară a fi fixate urme de anvelope, urme de frânare, deoarece în momentul tamponării a fost deteriorată și blocată roata din față a automobilului „Mercedes-Benz E200” și roata dreaptă din față a automobilului „Citroёn Berlingo”, care obligatoriu trebuiau să lase urme corespunzătoare la locul tamponării. Nu a fixat urme de antifriz, ulei de la automobile, murdărie de pe automobile, multiple cioburi de sticlă, neindicând locul fiecăruia, ceea ce contravine prevederilor art. 124 CPP. Din cauza că schița accidentului rutier a fost alcătuită într-o formă liberă, fără respectarea scării geometrice, expertul CNEJ MJ n-a avut posibilitate să determine: locul tamponării și altor obiecte indicate în schiță cât și cauza tamponării din punct de vedere tehnico-științific. 2 La fel, instanța de judecată n-a dat nici o apreciere juridică corectă raportului de Expertiză auto-tehnică nr. 0469 din 11 martie 2011, efectuată în baza încheierii instanței de judecată din 30 noiembrie 2010, limitându-se doar la descrierea expertizei date; din motive neîntemeiate instanța de judecată absolut n-a apreciat declarațiile expertului Țurcan V. depuse în cadrul ședinței de judecată; instanța de judecată n-a dat o apreciere obiectivă și absolut neîntemeiat a pus la baza sentinței de condamnare declarațiile părților vătămate Ciochina V., Merlan E., martorului Ciochina V., care se aflau în automobilul „Mercedes-Benz E 200”, respingând neîntemeiat declarațiile martorilor Haruța R. și Carajeleascov P.; instanța de judecată n-a dat o apreciere obiectivă declarațiilor martorului Cioric V., care la 23 ianuarie 2010, fiind în serviciu în grupul operativ a CPR Leova, a ieșit la locul accidentului rutier, a efectuat cercetările la fața locului și a întocmit procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier și schemei, care a confirmat că la locul accidentului, pe carosabil erau urme de ulei, sticlă, murdărie de la automobile și care nu au fost fixate în schița accidentului rutier. 3.1. Părțile vătămate Vladislav Ciochina, Ecaterina Merlan și avocatul Victor Tatarciuc, au declarat apel împotriva sentinței instanței de fond, solicitînd casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei și în latura civilă, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatului Nigara S. să-i fie stabilită pedeapsa cu închisoare fără aplicarea art. 90 Cod penal și admiterea acțiunii civile în întregime. În susținerea cerințelor sale, apelanții au invocat că în ședința de judecată în prima instanță, ei au pledat pentru aplicarea în privința inculpatului Nigara S. a pedepsei cu închisoare, deoarece ultimul nu a recunoscut vinovăția și nu a întreprins măsuri pentru recuperarea prejudiciului cauzat prin infracțiune, însă instanța de judecată, fiind obligată se cerceteze nemijlocit și sub toate aspectele probele prezentate de către organul de urmărire penală și de către părți, a examinat cauza superficial și a aplicat inculpatului pedeapsa cu derogarea de la prevederile art. 75 Cod penal, art. 385 alin.(1) pct. 6), 7); 10 CPP. Consideră apelanții că, instanța contrar prevederilor art. 96 alin.(1) pct. 4) CPP, a respins demersurile lor, înaintate de două ori, la 18 mai 2011 și la 25 ianuarie 2012, privind dispunerea unei expertize merceologice pentru stabilirea corectă a prejudiciului material cauzat prin deteriorarea automobilului pentru înaintarea acțiunii civile, privîndu-le astfel de dreptul de a administra probe. 3.2. Inculpatul Nigara Serghei, la fel a declarat apel împotriva sentinței instanței de fond, solicitînd casarea acesteia, cercetarea suplimentară a probelor administrate de către instanța de fond și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare în privința sa, din lipsa componenței de infracțiune . În motivarea apelului, apelantul a invocat că instanța de judecată nu a dat o apreciere obiectivă și nu a luat în considerație declarațiile părții vătămate Nigara N., din motiv că este soția lui, însă a luat în considerație declarațiile martorilor Ciochina D., Ciochina V., Starciuc A., Tabârță N., Cioric V., care sunt rude apropiate și prieteni a părților vătămate Ciochina Vlad și Merlan Ecaterina și sunt persoane cointeresate în cauză. Mai menționează apelantul că, martorul Cioric V. - ofițer de urmărire penală din cadrul CPR Leova, a efectuat unilateral urmărirea penală: din start nu a dispus efectuarea unei e expertize medico-legale, care avea să constate faptul cine se afla la volanul automobilului „Citroёn Berlingo”, numai aproximativ peste jumătate de an, la 3 solicitarea avocatului său, a fost dispusă o astfel de expertiză, necătând că dânsul cu soția au fost invitați de două ori: o dată în cabinetul ofițerului de urmărire penală și odată la Chișinău, pentru a lua mostre de păr, pentru a stabili cine a fost la volan. La fel, apelantul invocă că părțile vătămate Ciochina V. și Merlan E. urmăresc scopul de a duce instanța în eroare, declarând că din momentul când au văzut automobilul ”Citroёn Berlingo”, ei au avut destul timp pentru a se sfătui și a staționa automobilul „Mercedes Benz E200”, lângă bordura, pe când, în realitate, perioada de timp era circa de 1-2 secunde. Automobilul „Mercedes Benz E200” se deplasa pe partea stângă a carosabilului mai aproape de centrul ei, adică pe partea deplasării automobilului „Citroёn Berlingo” și nu putea într-așa scurt timp să fie oprit lângă bordura pe partea lor, mai ales că drumul era lunecos.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 19 martie 2013, au fost respinse apelurile declarate de părțile vătămate Ciochina Vladislav, Merlan Ecaterina și avocatului Victor Tatarciuc și admise apelurile avocatului Victor Babără în numele inculpatului și al inculpatului Nigara Serghei, casată total sentința instanței de fond, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Nigara Serghei a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin (3) lit. a) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Totodată acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate Ciochina Vladislav și Merlan Ecaterina a fost lăsată fără soluționare, fapt ce nu împiedică părțile vătămate de a o înainta în ordinea procedurii civile. 4.1. La adoptarea soluției date instanța de apel a concluzionat că faptele incriminate inculpatului Nigara Serghei prin rechizitoriu nu și-au găsit confirmare la judecarea cauzei în instanța de apel, astfel, instanța de fond, a dat o apreciere greșită probelor administrate în sensul art. 100 alin. (4), 101 CPP, ajungând la concluzia greșită de condamnare a inculpatului Nigara Serghei în baza art. 264 alin (3) lit. a) Cod penal. În acest aspect, instanța de apel referindu-se la declarațiile inculpatului Nigara S. a părții vătămate Nigara N., a martorului Cazan A. (f.d. 75-78, vol. II), a expertului Țurcan V. (f. d. 141-142, vol. II; 112-113, vol III), a conchis că inculpatul Nigara Serghei nu se face vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin (3) lit. a) Cod penal și, în acest context a dat o apreciere critică următoarelor probe:  Declarațiile părților vătămate Ciochina V. (f.d. 79-81, vol.III), Merlan E.(f.d. 82-83, vol. III);  Declarațiile martorilor Tulbu Iu.(f.d. 113, vol. II), Taucci T. (f.d. 116, vol. II), Starciuc A. (f.d. 125, vol. II), Ciochina V. (f.d. 128, vol. II), Haruta R. (f.d. 131, vol. II) Ciochina D. (f.d. 144, vol. II), Tăbîrță N. (f.d. 148, vol. II), Cioric V. (f.d. 151, vol. II), Păscăluță D. (f.d. 156, vol. II),;  Procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier cu schema accidentului rutier și planșa-foto (f.d. 7-17, vol I);  Raporturile de expertiză auto-tehnică nr. 2017/14 din 08 februarie 2010 și nr. 0789/14 din 16 aprilie 2010 cu planșa - foto (f.d. 87-92, 176-185, vol. I);  Raporturile de expertiză nr. 1520, 151, 152 din 17.06.2010 și planșele-foto (f.d. 196-206, vol. I);  Raportul de expertiză auto-tehnică nr. 0469 din 11.03.2011; 4  Raporturile de expertiză medico-legală nr. 14, 15 din 05.02.2010 (f.d. 103- 104, 113-114 vol. I), nr. 4 ”D” din 08.02.2010 (f.d. 123-124, vol. I), nr. 5 ”D” din 09.02.2010 (f.d. 133-134, vol. I), nr. 7 ”D” din 11.02.2010 (f.d. 143, vol. I). 4.2. Prin prisma art. 8 alin. (3), 66 alin. (2) pct. 1), 281 alin. (2), 296 alin. (2) CPP instanța de apel, a conchis că învinuirea înaintată lui Nigara Serghei este una ne concretă, neclară, conținând divergențe și circumstanțele de acuzare care se contrazic reciproc, adică este una dubioasă, iar instanța de judecată nu este în drept să completeze învinuirea cu circumstanțe care ar justifica-o și care ar agrava situația inculpatului, și să-și întemeieze soluțiile pe presupuneri și dubii. Astfel, organul de urmărire penală nu a indicat, deci și nu a constatat în ordonanța de punere sub învinuire: a) prin care acțiuni infracționale concrete inculpatul ar fi încălcat prevederile art. 45 alin.(1) RCR, în acest aspect organul de urmărire penală s-a limitat doar la simplă reproducere în actul de învinuire a dispoziției normei menționate; b) care este locul comiterii infracțiunii incriminate și a tamponării mijloacelor de transport, implicate în accidentul rutier în cazul din speță. Or, în ordonanța de punere sub învinuire s-a indicat că acesta ar fi strada Independenței din or. Leova, iar conform schiței acest loc ar fi undeva vis a vis de edificiul „Cafenea-internet". Totodată se observă, că această schiță nu cuprinde date despre direcția deplasării atât automobilului „Citroёn Berlingo" condus de inculpatul Nigara S., cât și a automobilului „Mercedes Benz E200" condus de partea vătămată Ciochina V; locul concret, de pe carosabil, al tamponării mijloacelor de transport, în schema accidentului rutier au fost fixate doar bara de protecție din față cu placa numărului de înmatriculare a automobilului „Citroёn Berlingo ", capota din față și farul auto al automobilului dat (f.d. 9, vol. I), pe când din procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 23 ianuarie 2010 rezultă că, au fost depistate urmele de ulei, în fața automobilului „Mercedes Benz E200" la distanța de 1,50 metri - bucăți de masă plastică, un pantof bărbătesc de culoare neagră (f.d.7-8, vol. I), iar din planșele-foto, anexate la proces-verbal de cercetare la fața locului, se observă și alte obiecte la fața locului a accidentului rutier (f.d. 10-17, vol. I); Fiind audiat în ședința de judecată în instanța de apel martorul Cazan A. a explicat că pe carosabil era murdărie, bucăți de masă plastică (f. d.75, vol. 3), iar martorul Cioric V., ofițerul de urmărire penală care a examinat locul accidentului rutier și a declarat în ședință de judecată că, la automobilul „Citroёn Berlingo" lipsea bara de protecție din față, ambele faruri, capota, motorul se afla la pământ, era căzut de pe bara pe care era fixat, iar în fața automobilului „Mercedes Benz E200", la o distanță nu prea mare se aflau cioburi de la mașină, bara de protecție a ultimului și bara de protecție a automobilului „Citroёn Berlingo " cu numerele de înmatriculare. Puțin mai la stângă spre mijlocul traseului, dar pe banda de deplasare la ieșirea din oraș, se aflau multe cioburi de masă plastică și sticlă, tot acolo era pată nu chiar mare, asemănătoare cu ulei (f.d. 151, vol. 2). Prin raportul de expertiză auto-tehnică nr. 2017/14 din 08 februarie 2010 (f.d.87- 92 vol. I) s-a stabilit că, în urma tamponării a fost deteriorată și blocată roata din față a automobilului „Mercedes Benz E200", condus de partea vătămată Ciochina V., și roata dreaptă din față a automobilului „Citroёn Berlingo ", condus de inculpatul Nigara S., (f.d. 87-92, vol. I) și aceste deteriorări a mijloacelor de transport, conform explicațiilor expertului Țurcan V. în ședință de judecată, numaidecât trebuiau să lase urme 5 corespunzătoare la locul tamponării automobilelor, însă o astfel de urme nu au fost fixate în schema accidentului rutier. Or, conform prevederilor art. 124 CPP, despre efectuarea cercetării la fața locului se întocmește proces-verbal în conformitate cu prevederile art. 260 și 261, în care detaliat să expun toate circumstanțele, mersul și rezultatele acțiunii procesuale respective, particularitățile mijloacelor tehnice utilizate. În afară de această, prin raportul de expertiză auto-tehnică nr. 0469 din 11 martie 2011, efectuată de Centrul Național de Expertize Judiciare în baza încheierii Judecătoriei Leova din 30 noiembrie 2010, s-a stabilit că la momentul tamponării partea dreaptă din față a automobilului „Citroёn Berlingo " a contactat cu partea stângă a automobilului „Mercedes Benz E200" și unghiul între axele longitudinale ale automobilelor constituia aproximativ 40 grade. La momentul tamponării automobilul „Citroёn Berlingo " se afla în stare de derapare. Fiind audiat în ședință de judecată în prima instanță expertul Țurcan V. a explicat că, în schema accidentului rutier nu au fost fixate semne necesare: urme de antifriz, ulei de la automobile, murdărie de la automobile, bucățele din sticle și alte obiecte, după care poate fi apreciat anume care din automobile au depășit pe banda opusă de deplasare, din care considerente era imposibil de stabilit dacă automobilul „Citroёn Berlingo ", condus de inculpatul Nigara Serghei ar fi ieșit pe banda opusă de deplasare. La fel, instanța de apel a conchis, că organul de urmărire penală contrar prevederilor art. 19 alin. (3) CPP, nu a întreprins măsurile necesare pentru reconstituirea circumstanțelor accidentului la fața locului cu ambii participanți, avînd în vedere că cercetarea locului accidentului rutier cît și întocmirea procesului-verbal de cercetare la fața locului și a schemei accidentului rutier s-au petrecut în lipsa conducătorilor mijloacelor de transport implicate în accidentul rutier, fapt ce a generat imposibilitatea expertului de a răspunde la întrebările expuse în raportul de expertiză. 4.3. De asemenea, instanța de apel, a conchis că prima instanță pronunțând în privința inculpatului Nigara S. sentința de condamnare, și-a motivat concluzia sa prin declarațiile părților vătămate Ciochina V., Merlan E., martorilor Ciochina V. , Tulbu Iu., Haruță R., Taucci T., Starciuc A., Cioric V., Ciochina D., dintre care numai părțile vătămate Ciochina V., Merlan E. și martorul Ciochina V. sunt martorii oculari a accidentului rutier, produs în noaptea spre 23 ianuarie 2010, însă declarațiile acestora nu coroborează cu procesul-verbal de cercetare locului accidentului rutier, schema accidentului rutier, rapoartele expertizelor auto-tehnice, efectuate pe dosarul în cauză, concluziilor expertului Țurcan V., date în ședință de judecată. Declarațiile martorului Taucci T. (f. d. 116, vol. II) urmează a fi apreciate critic, deoarece reieșind din declarațiile martorului Haruța R. (f. d. 131, vol. II), date în ședința de judecată în prima instanță, Taucci T. împreună cu martorul nominalizat, Carajeleascov P. împreună în seara cu pricină se aflau în barul „Forțu” și ieșind din acest bar și stând în fața barului au auzit o lovitură puternică din partea cafenea-internet și toți împreună s-au deplasat spre cafenea-internet, care se afla la o distanță de aproximativ de 100 metri. Astfel, martorul Taucci T. nu era martorul-ocular a accidentului rutier în cauză. Declarațiile martorilor Tulbu Iu., Haruța R., Starciuc A., Ciochina D. nu probează vinovăția inculpatului Nigara S., ci doar se referă la circumstanțele după producerea accidentului. La fel, instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorului Cioric V., ofițerul de urmărire penală care a examinat locul accidentului rutier și a declarat în ședință de 6 judecată că, dînsul a stabilit locul tamponării automobilelor pe banda de circulație pe care staționa a/m „Mercedes Benz E200”, reieșind din prezența la acel loc a multiplelor cioburi de masă plastică și sticlă, a capotei, farului și a barei de protecție cu numerele de înmatriculare, care aparțineau automobilului „Citroёn Berlingo”. Pe partea de drum unde se afla automobilul „Citroёn Berlingo” nu a văzut urme de cioburi de plastic și sticlă. În schema accidentului rutier a indicat locul accidentului printr-o cruciuliță, folosindu-1 ca un semn și a indicat cu precizie toate datele măsurărilor efectuate, bara de protecție a automobilului „Citroёn Berlingo” " cu numerele de înmatriculare se afla aproximativ la 2 metri în fața automobilului „Mercedes Benz E200” (f.d. 151, vol. 2), - deoarece aceste declarații contravin procesului-verbal de cercetare a locului accidentului rutier și schemei întocmite de către acesta, în care nu sunt fixate acele obiecte despre care a declarat martorul în ședință de judecată. În afară de aceasta, în ședința de judecată prin declarațiile inculpatului Nigara S., părților vătămate Nigara N. și Merlan E., martorilor Tăbârța N., Cazan A. cert s-a stabilit că carosabilul era acoperit cu zăpadă, la locul tamponării nu se vedea marcajul rutier, șoseaua era acoperită cu gheață. Însăși martorul Cioric V. a confirmat că locul accidentului era înzăpezit, de aceea nu se vedeau urmele de frânare. Dar în același timp acesta a declarat cum că pe carosabil se vedea linia de marcaj, care desparte benzile de deplasare a transportului. Instanța de apel, a mai concluzionat că, analizând ansamblul de probe administrate, se constată că în cazul din speță lipsește latura obiectivă a infracțiunii, deoarece prin probele administrate cert s-a stabilit poziția mijloacelor de transport în momentul tamponării, faptul că automobilul de model „Citroёn Berlingo”, condus de inculpatul Nigara Serghei, la momentul tamponării era în stare de derapaj (alunecare laterală), însă prin probele administrate nu s-a stabilit că accidentul rutier a avut loc din cauza nerespectării Regulilor de circulație rutiere de către inculpatul Nigara Serghei: nu a fost stabilită viteza cu care se deplasau ambele mijloacele de transport; nu a fost stabilită poziția mijloacelor de transport până la tamponare; nu a fost stabilit locul tamponării mijloacelor de transport, - circumstanțe importante pentru a concluziona că anume inculpatul Nigară S. a ieșit pe banda opusă și anume pe banda opusă a avut loc tamponarea automobilelor. 4.4. Instanța de apel a mai conchis că, urmărirea penală pe dosarul în cauză s-a efectuat cu încălcarea gravă a normelor de drept procedural. La speță, cauza penală a fost pornită prin ordonanța de începere a urmăririi penale de către OUP Leova din 26 ianuarie 2010 conform elementelor infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, fiind acceptată versiunea că la volanul automobilului „Citroёn Berlingo” cu n/î LV MP 001, se afla Nigara Nadejda, care îl avea în calitate de pasager pe Nigara Serghei și, deplasându-se pe str. Independenței dinspre gara auto or. Leova, neisprăvindu-se cu conducerea mijlocului de transport, a ieșit pe banda opusă de circulație, în rezultatul căruia s-a tamponat în automobilul de model „Mercedes-Benz”, n/î T-363 CX, la volanul căruia se afla cet. Ciochina Vladislav. Ulterior, prin ordonanța OUP Leova din 26 aprilie 2010 în calitate de bănuit a fost recunoscută Nigara Nadejda. Însă, prin ordonanța procurorului din 12 august 2010, Nigara Nadejda a fost scoasă de sub urmărire penală. Iar la 16 iulie 2010 prin ordonanța OUP Leova în calitate de bănuit a fost recunoscut Nigara Serghei și la 06 septembrie 2010 ultimul a fost pus sub învinuire în baza art. 264 alin.(3) lit. a) Cod penal, fără a fi pornită 7 urmărire penală în privința acestuia. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 250 alin.(1) CPP, toate acțiunile procesuale efectuate în privința lui Nigara Serghei sunt lovite de nulitate. 4.

În conformitate cu prevederile art. 225 alin.(4) CPP, instanța de apel a considerat că acțiunea civilă depusă de părțile vătămate Ciochina V. și Merlan E. urmează a fi lăsată fără soluționare, fapt ce nu împiedică acestora de a o înainta în ordinea procedurii civile. 5. Procurorul, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) CPP, a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitînd casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în ordine de apel, deoarece eroare judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. În acest aspect, recurentul indică următoarele motive: a). Concluzia instanței de apel referitor la faptul că, - „organul de urmărire penală nu a indicat prin care acțiuni infracționale concrete inculpatul ar fi încălcat prevederile art.45 alin. (1) RCR, care este locul comiterii infracțiunii incriminate și a tamponării mijloacelor de transport”, este neîntemeiată, și nu este bazată pe materialele dosarului penal. De asemenea, este neîntemeiată opinia instanței de apel, precum că pe schița accidentului rutier nu se indică direcția de deplasare a automobilelor „Mercedes Benz E200” și „Citroёn Berlingo”, locul concret de pe carosabil al tamponării mijloacelor de transport. Or, din rechizitoriu și procesul-verbal de cercetare la fața locului, rezultă că este indicat prin ce acțiuni-inacțiuni a inculpatului au fost încălcate prevederile art.45 alin. (1) RCR și, că locul accidentului rutier a fost în or. Leova, pe str. Independenței, în apropierea „Cafe-internet”, mai mult ca atît a fost pe banda de deplasare a automobilului „Mercedes Benz E200” cu n/î T 363 CX, sub conducerea cet. Ciochina V. care se deplasa spre gara auto, fapt confirmat prin schemele de la fața locului a accidentului rutier, prin declarațiile martorilor Cioric V. - ofițer de urmărire penală, care a fixat urmele accidentului rutier, prin declarațiile martorilor Taucci T., Starciuc A., Tulbu Iu. și Tabîrță N.- inspector al poliției rutiere. Ofițerul de urmărire penală - V. Cioric, inspectorul poliției rutiere - N. Tabîrță, expertul criminalist G. Zamfir, martorul asistent C. Pîntea, examinînd locul accidentului rutier au stabilit că, lovitura între automobile a avut loc pe banda de circulație pe care staționa a/m „Mercedes Benz E200”. Au ajuns la această concluzie reieșind din prezența la acel loc a multiplelor cioburi de masă plastică și sticlă, a capotei, farului și a barei de protecție cu numerele de înmatriculare, care aparțineau automobilului „Citroёn Berlingo”. Pe partea de drum unde se afla automobilul „Citroёn Berlingo” nu a văzut urme de cioburi de plastic și sticlă. Locul tamponării a fost pe banda de deplasare a automobilului „Mercedes Benz E200”, aceasta este ușor vizibil și prin planșa-foto anexată la procesul-verbal de cercetare la fața locului, foto nr. l, f.d.10, și în partea de jos a fotografiei nr.4, f. d. 11, se observă marcajul rutier, și pe fotografiile 5-14, f. d. 12-14, se observă aflarea automobilului „Mercedes Benz E200” și cioburi de plastic, obiecte deteriorate lîngă acest automobil. b). Urmează de menționat că, lățimea carosabilului este de 10,2 m, f. d. 3, lățimea fiecărei benzi de deplasare este de 5,1 m. Locul tamponării stabilit de către persoanele participante la fața locului este de la o distanță de la bordură de la o parte de 8 3,9 m și din altă parte de 6,3 m. Evident că locul tamponării este pe banda de deplasare a automobilului „Mercedes Benz E200” unde și a fost stabilit. Astfel, concluziile expertului V. Țurcan sunt contradictorii cu declarațiile părților vătămate Ciochina V., Merlan E., Ciochina V., precum și cu concluziile expertizelor auto-tehnice nr.0789/14 din 16.04.2010, și cu însăși concluziile date de către expertul V. Țurcan în raportul de expertiză nr.0469 din 11.03.2011. Reieșind din declarațiile persoanelor sus-menționate, automobilele se deplasau paralel cu bordura, de-a lungul marginilor carosabilului. La aceasta insistă și partea vătămată Nigara N. și inculpatul Nigara S., care nu a fost audiat, dar s-a expus în dezbateri. Așa fiind, avînd în vedere și concluziile expertizelor menționate, rezultă că declarațiile părții vătămate Nigara N. și a inculpatului Nigara S. nu sunt veridice și nu corespund datelor tehnice stabilite, și anume. Prin proba cu expertiza s-a stabilit că unghiul între axele longitudinale ale automobilelor la momentul tamponării constituia 40°, iar automobilul „Citroёn Berlingo”, sub conducerea lui Nigara S. se afla în stare de derapare, alunecare laterală. Tot expertul V. Țurcan, a concluzionat că conducătorul automobilului „Citroёn Berlingo” trebuia să aleagă viteza de deplasare în corespundere cu condițiile rutiere, însă ținînd cont de faptul că a/m „Citroёn Berlingo” derapa, este posibil că viteza lui de deplasare nu era corespunzătoare condițiilor rutiere. La frînarea bruscă traiectoria de deplasare a automobilului este posibil să se schimbe - f.d.347, din raportul de expertiză nr. 0469 din 11.03.2011. Referitor la faptul că, expertul V. Țurcan a declarat că nu a putut stabili locul tamponării, procurorul recurent indică că, acest fapt a fost constatat și fixat de către grupa operativă, ofițerul de urmărire penală, inspectorul poliției rutiere, expertul criminalist, martorii asistenți, fiind fixat în procesul-verbal de cercetare la fața locului și schema accidentului rutier. Totodată, referitor la unghiul între axele longitudinale ale automobilelor „Mercedes Benz E200” și „Citroёn Berlingo” ce constituia 40°, instanța de apel n-a luat în considerație că, atît partea vătămată Nigara N. cît și inculpatul Nigara S. au declarat instanței că, dînșii se deplasau în automobilul „Citroёn Berlingo” lîngă marginea carosabilului pe partea dreaptă, de-a lungul ei, și automobilul „Mercedes Benz E200” nu a ieșit în fața lor, așa că partea din spate a a/m „Mercedes Benz E200” nu putea să iasă pe bordură spre dreaptă, avînd în vederea direcția de deplasare a a/m „Citroёn Berlingo”, formînd astfel unghiul între axele longitudinale ale automobilelor „Mercedes Benz E200” și „Citroёn Berlingo” de 40°, conform schemei la expertiza auto-tehnică nr.0789/14, f.d.180. Astfel, tocmai declarațiile părților vătămate Ciochina V., Merlan E. și martorului Ciochina V. coroborează cu probele administrate pe dosar și anume cu procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier, schema accidentului rutier, rapoartele de expertize auto-tehnice efectuate în cauză. Însă, declarațiile părții vătămate Nigara N. și a inculpatului Nigara S. nu coroborează cu probele administrate pe dosar și anume cu procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier, schema accidentului rutier, rapoartele expertizelor auto-tehnice efectuate, inclusiv cu concluziile expertului Țurcan V. nr.0469 din 11.03.2011. c). Referitor la latura obiectivă a infracțiunii incriminate inculpatului, recurentul critică decizia instanței de apel sub următoarele aspecte: 9 - în primul rând, direcția de deplasare a mijloacelor de transport a fost stabilită atît la urmărire penală, cît și în cadrul cercetărilor judecătorești; - în al doilea rînd, a fost stabilit și indicat pe schemă locul tamponării mijloacelor de transport, care nici de o parte nu a fost contestat pe parcursul urmăririi penale și în procesul de luare de cunoștință cu materialele dosarului penal; - în al treilea rînd, poziția mijloacelor de transport a fost stabilită, unghiul axelor longitudinale constituia 40°, conform schemei la raportul de expertiză auto-tehnică nr.0789/14. Totodată, conform raportului de expertiză auto-tehnică nr.0469 din 11.03.2011, la momentul tamponării automobilul „Citroёn Berlingo”, sub conducerea lui Nigara S., se afla în stare de derapare, alunecare laterală, care putea fi produsă prin frînarea bruscă, viteza de deplasare nu era corespunzătoare condițiilor rutiere și, reieșind din condițiile atmosferice, situației rutiere, a cauzat accidentul rutier; - în al patrulea rînd, în conformitate cu concluziile expertizelor auto-tehnice nr.0789/14 din 16.04.2010 și nr.0469 din 11.03.2011, în speța dată, conducătorul mijlocului de transport „Citroёn Berlingo”, adică Nigara S., trebuia să respecte prevederile art.45 pct. l) lit. a) din RCR, ceea ce nu a fost respectat de către acesta. Mai mult ca atît, concluzia instanței de apel redată pe fila deciziei 27, primul aliniat, este contradictorie cu constatările făcute de însăși instanță pe fila deciziei 21, primul aliniat, – „Automobilul „Citroёn Berlingo” după prima ciocnire s-a rotit, lovindu-se a doua oară cu partea din spate în automobilul „Mercedes Benz E200”. Înainte de ciocnire automobilul „Citroёn Berlingo” derapa lateral. Reieșind din mecanismul comiterii accidentului rutier, conducătorul automobilului „Citroёn Berlingo” trebuia să aleagă viteza de deplasare în corespundere cu condițiile rutiere, însă ținînd cont de faptul că automobilul „Citroёn Berlingo” a derapat, este posibil că viteza lui de deplasare nu era corespunzătoare condițiilor rutiere. La frînare bruscă traiectoria de deplasare a automobilului este posibil să se schimbe.” d). În ceea ce privește concluzia instanței de apel privitor la încălcarea normelor procesual penale, - aceasta este neîntemeiată din următoarele considerente. Organul de urmărire penală fiind înștiințat despre producerea unui accident rutier, s-a deplasat la fața locului și a depistat nemijlocit faptul săvîrșirii infracțiunii, după ce potrivit alin. (3) art.262 CPP, a întocmit un raport în care a expus circumstanțele depistate, a dispus înregistrarea infracțiunii și a început urmărirea penală. Pornind de la prevederile art.274 alin. (1) CPP, - urmărirea penală a fost pornită pe faptul că, - „… la 23 ianuarie 2010, în jurul orelor 00:50 autoturismul de model „Citroёn Berlingo” (...) deplasîndu-se pe str. Independenței dinspre gara auto din or. Leova,(...) a ieșit pe banda opusă de circulație , în rezultatul căruia s-a tamponat în automobilul de model „Mercedes Benz E200”. Este clar că, urmărirea penală a fost pornită pe fapt ”in rem” și nu în privința unei persoane concrete, ”in personam”. Astfel, la data de 06.09.2010 Nigara S. a fost pus sub învinuire legal, iar necesitatea pornirii procesului penal pe numele lui nu era, deoarece procesul penal deja a fost pornit pe fapt, cum este indicat în ordonanță de pornire a urmăririi penale din 26.01.2010. Ulterior, în rezultatul acțiunilor procesuale, în urma administrării probatoriului, proprietara automobilului „Citroёn Berlingo” Nadejda Nigara a fost scoasă de sub urmărirea penală, fiind înaintată învinuirea lui Serghei Nigara. Deci, în 10 astfel de circumstanțe, instanța de apel, greșit a considerat că toate acțiunile procesuale efectuate în privința lui Nigara S. sunt lovite de nulitate în sensul art.250 alin.(1) CPP. Mai mult, în cazul în care în speță sunt două părți vătămate Ciochina V. (cu vătămări corporale grave) și Merlan E. (cu vătămări corporale medii) care se aflau în automobilul de model „Mercedes Benz E200” și o parte vătămată Nigara N. (cu vătămări corporale medii), care se afla în automobilul „Citroёn Berlingo”. Instanța de apel dispunînd achitarea lui Nigara S. de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit. a) Cod penal, din motivul că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, a lezat drepturile și interesele părții vătămate Nigara N. dreptul la protejare împotriva acțiunilor ilicite a altor persoane, să-i fie recuperat prejudiciul moral, fizic și material, deoarece procurorul și organul de urmărire penală nu poate să reia urmărirea penală, conform procedurii penale cum prevede art. 390 alin. (2) și 3961 CPP. 5.1. Părțile vătămate Vladislav Ciochina, Ecaterina Merlan și avocatul în numele acestora Victor Tatarciuc în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) CPP, au contestat cu recurs ordinar hotărîrea instanței de apel, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care Nigara Serghei să fie condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, la o pedeapsă echitabilă prevăzută de sancțiunea articolului nominalizat și admiterea acțiunii civile înaintate în cauză. În acest context, recurenții au invocat că, decizia instanței de apel, nu conține nici o concluzie din ce considerente sentința de condamnare a primei instanțe este ilegală, neîntemeiată și urmează a fi casată. Astfel, instanța de apel, contrar prevederilor art. 393-397 CPP a indicat formal, precum că - ”… prima instanță pronunțînd în privința inculpatului Nigara S. sentința de condamnare și-a motivat concluzia sa prin declarațiile martorilor Tulbu Iu., Haruța R., Taucci T., Straciuc A., Cioric V., Ciochina D. și a părților vătămate Ciochina V., Merlan E. și Nigara N., care numai ei sunt martori oculari, însă depozițiile lor nu corespund cu procesul-verbal de examinare la fața locului și schema acestuia, cu depozițiile expertului Țurcan V. și, din aceste considerente această sentință este ilegală”. Conform art. 415 CPP, în cazul în care în aceiași cauză au fost declarate mai multe apeluri, fiecare dintre acestea trebuia să primească o rezolvare proprie, care în raport cu poziția procesuală și cu interesele apelanților poate fi diferită de a celorlalte, însă contrar acestei legi instanța de apel nici într-un fel nu s-a expus din ce considerente apelurile părții vătămate și civile Ciochina V. și Merlan E. sunt neîntemeiate și ilegale și din ce considerente urmează a fi respinse. Decizia instanței de apel este contrară și prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) CPP, deoarece nu au fost elucidate și nu s-au indicat temeiurile de fapt și de drept care au servit admiterea apelurilor inculpatului Nigara S. și a avocatului său Babără V. și respingerea apelurilor părților vătămate Ciochina V. și Merlan E. În acest sens, recurenții indică că instanța de apel a respins neîntemeiat și pe presupuneri declarațiile celor 10 martori audiați în ședința de judecată în prima instanță, care confirmau în mod indiscutabil tamponarea automobilelor pe banda de circulație a părții vătămate Ciochina V. Astfel, instanța de apel, în pofida probelor administrate, nu a constat faptul, că cauza accidentului rutier este ieșirea pe banda cu sens opus de către Nigara S., care nu a respectat art. 45 din Regulamentul cu privire la circulația rutieră, nu a ales viteza care ar asigura circulația în condițiile mersului de pe deal la vale pe ghețuș, a creat 11 circumstanțele de accident rutier, a frânat și a derapat cu ieșirea pe banda cu sens opus, și s-a tamponat cu automobilul condus de Ciochina V. și, în consecință greșit a ajuns la concluzia, precum că vina lui Nigara S. în comiterea infracțiunii nu este dovedită, deoarece în acțiunile lui lipsește latura obiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal și, în conformitate cu art. 390 alin. (1) pct. 3) CPP a emis ilegal o sentință de achitare a inculpatului Nigara S. Motivarea concluziei instanței de apel este sumară, incompletă și contradictorie, făcută pe presupuneri, fără a fi stabilite temeiurile de fapt și de drept, care a adus la admiterea apelurilor inculpatului Nigara S. și apărătorului său Babără V. și respingerea apelurilor părților vătămate Ciochina V. și Merlan E. Instanța de apel, motivînd soluția de achitare, a făcut trimitere numai la probele false, contradictorii, care au fost prezentate de către Nigara S. și Nigara N., și concluziile expertului auto-tehnic Țurcan V. La fel, instanța de apel, fără a cerceta probele acuzării în ședința de judecată a instanței de apel în modul prevăzut pentru prima instanța, a interpretat eronat probele acuzării, a ocolit faptul stabilirii locului de tamponare a automobilelor indicat în procesul-verbal de examinare la fața locului și în schița anexată, ajungînd în mod neîntemeiat la concluzia cu privire la nevinovăția inculpatului Nigara S. în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal. Din conținutul deciziei Colegiului penal al Curții de apel Cahul din 19.03.2013, rezultă că instanța de apel, în cazul dat, nu a efectuat analiza cuvenita a probelor pe care părțile și procurorul le-a înaintat în sprijinul acuzării și în expunerea argumentelor sale, a formulat doar niște concluzii de ordin generic, or instanța de apel era obligată să indice argumentele respingerii probelor prezentate și apreciate critic de către instanța de apel, să dezvăluie motivele pentru care respinge probele aduse în sprijinul învinuirii. Astfel, instanța de apel, a trecut cu vederea că potrivit procesului-verbal de examinare la fața locului și schiței accidentului rutier, a fost indicat la concret locul tamponării autoturismelor, fiind vizibile și marcajul, bordura, rămășițele de la piesele deteriorate de la lovitură și rămășițele de la glod înghețat, ulei, - toate aceste indicii depistate la o distanța de 1,5 metri de la automobilul ”Mercedes Benz E200” în sus pe banda lui Ciochina V. confirmau locul tamponării, însă cointeresată în folosul lui Nigara S. instanța de apel a negat aceste probe și respingînd apelurile părților vătămate a adoptat o decizie de achitare ilegală și neîntemeiată. Inculpatul Nigara S., din start împreună cu soția lui Nigara N. au dat niște depoziții false, negînd faptul că mergeau cu viteză excesivă, care nu corespundea reliefului drumului (la vale) cu ghețuș și circumstanțelor meteo, că a derapat, și chipurile că a fost orbit. Totodată, din concluziile expertului Țurcan V., rezultă că, în condițiile ciocnirii între aceste 2 automobile, sub un unghi de 40 de grade, și lovirii de 2 ori a automobilului de model ”Citroёn Berlingo” în automobilul de model ”Mercedes Benz E200”, automobilul de model ”Citroёn Berlingo” derapa, adică Nigara S. a ales o viteză care nu corespundea reliefului drumului și circumstanțelor meteo. În cadrul judecării apelurilor în instanța de apel, pentru a demonstra că inculpatul Nigara S., partea vătămată Nigara N. și expertul Țurcan V. interogat în sala de judecată, dau niște depoziții care nu corespund adevărului, că marcajul pe drum unde sau tamponat autovehiculele era vizibil, partea vătămată și civilă Ciochina V. au înaintat un demers cu privire la anexarea la dosarul penal a pozelor în color și a CD-ului cu 12 demonstrarea lui în sală de judecată, deoarece anume prin demonstrarea acestui CD se vedeau bine liniile de marcaj care despărțeau benzile de circulație, și faptul existenței pe banda de circulație a părții vătămate Ciochina V. a cioburilor de masă plastică și steclă, rămășițele de piese de la ambele automobile, rămășițele glodului înghețat pe carosabil, care erau bine vizibile. Însă, instanța de apel, în detrimentul art. 24, 19 alin. (1) CPP și contrar art. 157 alin. (1), (2) art. 68 CPP, a respins acest demers în mod neîntemeiat, încâlcînd dreptul părții vătămate la un proces echitabil, la un proces contradictoriu și la prezentarea probelor și egalitatea armelor. Art. 157 alin. (1) și (2) CPP prevede, că constituie mijloc material de probă documentele în orice formă (scrisă, audio, video, electronică etc) care provin de la persoane oficiale fizice ori juridice dacă în ele sunt expuse ori adeverite circumstanțe care au importanță pentru cauză. Documentele se anexează prin încheierea instanței de judecată, - fapt care nu a avut loc în cazul dat.

Judecînd recursurile ordinare declarate de procuror, de părțile vătămate Vladislav Ciochina, Ecaterina Merlan și de avocatul Victor Tatarciuc, în baza materialelor cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi admise din următoarele motive. 6.1. Conform pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, o hotărîre a instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept în cazul în care hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, - temei care își găsește reflectare în decizia contestată. Reieșind din prevederile art. 414 CPP, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond, fiind obligată să se pronunțe argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apel. Astfel spus, în sensul art. 417 alin. (1) pct. 8) CPP, la examinarea probelor, care confirmă sau infirmă vinovăția persoanei, instanța de apel era obligată să argumenteze în hotărîrea adoptată motivele admiterii sau respingerii probelor, prezentate atît de învinuire, cît și de apărare, fiind obligată să aprecieze toate probele examinate în ședința de judecată, indiferent de faptul, dacă au fost administrate la etapa urmăririi penale sau au fost prezentate de către părți în ședința de judecată. În cazul în care instanța de apel nu a fost de acord cu aprecierea probelor de către procuror și a ajuns la concluzia de achitare, urma să dezvăluie această concluzie, expunîndu-și argumentat punctul său de vedere asupra tuturor probelor invocate de partea acuzării. 6.2. În acest context, se relevă ca fiind greșită concluzia instanței de apel, precum că urmărirea penală în cauză s-a efectuat cu încălcarea gravă a normelor de drept procedural și, pe cale de consecință în sensul art. 250 alin.(1) CPP, toate acțiunile procesuale efectuate în privința lui Nigara Serghei sunt lovite de nulitate. Pentru a conchide astfel, instanța de apel, a constatat că, - „… la 16 iulie 2010 prin ordonanța OUP Leova în calitate de bănuit a fost recunoscut Nigara Serghei și la 06 septembrie 2010 ultimul a fost pus sub învinuire în baza art. 264 alin.(3) lit. a) Cod penal, fără a fi pornită urmărire penală în privința acestuia”. Însă, din dispozitivul ordonanței de pornire a urmăririi penale, întocmită în conformitate cu prevederile art.274 alin. (1), (2) CPP, urmărirea penală a fost pornită 13 pe fapt - ”in rem” și nu în privința unei persoane concrete, - ”in personam”, astfel ordonanța procurorului din 06 septembrie 2010, prin care Nigara Serghei a fost pus sub învinuire în baza art. 264 alin.(3) lit. a) Cod penal, este legală la rînd cu toate celelalte acte procedurale efectuate de către organul de urmărire penală. Respectiv, în speță nu sunt aplicabile nici prevederile art. 250 alin.(1) CPP. 6.3. Totodată, instanța de apel, rejudecînd cauza și pronunțînd o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Nigara Serghei a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin (3) lit. a) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, - urma să respecte cerințele art. 394 alin.(3) pct. 2) CPP, din care rezultă că partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă: - descrierea circumstanțelor cauzei constatate de instanța de judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care instanța respinge probele aduse în sprijinul acuzării. Nu se admite introducerea în sentința de achitare a unor formulări ce ar pune la îndoială nevinovăția celui achitat. Însă, în partea descriptivă a deciziei instanței de apel, se regăsesc formulări, invocate și de procuror în recursul ordinar, care conțin indicii în susținerea acuzațiilor incriminate inculpatului Nigara S. și, respectiv pun la îndoială nevinovăția celui achitat. În acest context, Colegiul penal lărgit, menționează că instanța de apel achitându-l pe inculpatul Nigara S., și-a motivat soluția și pe motivul că, de către organul de urmărire penală, -  nu a fost stabilită viteza cu care se deplasau ambele mijloacele de transport;  nu a fost stabilită poziția mijloacelor de transport până la tamponare;  nu a fost stabilit locul tamponării mijloacelor de transport;  nu au fost stabilite circumstanțe importante pentru a concluziona că anume inculpatul Nigară S. a ieșit pe banda opusă și anume pe banda opusă a avut loc tamponarea automobilelor. Însă, în aceleași circumstanțe reținute de instanța de apel, aceasta din urmă, verificînd probatoriul administrat în cauză, - deduce contrariul în favoarea părții acuzării prin formulări, care cum invocă procurorul în recurs, evident pun la îndoială nevinovăția celui achitat, a se vedea după text: „În afară de această, prin raportul de expertiză auto-tehnică nr. 0469 din 11 martie 2011, efectuată de Centrul Național de Expertize Judiciare în baza încheierii Judecătoriei Leova din 30 noiembrie 2010, s-a stabilit că la momentul tamponării partea dreaptă din față a automobilului „Citroёn Berlingo " a contactat cu partea stângă a automobilului „Mercedes Benz E200" și unghiul între axele longitudinale ale automobilelor constituia aproximativ 40 grade. La momentul tamponării automobilul „Citroёn Berlingo " se afla în stare de derapare”; ”… prin probele administrate cert s-a stabilit poziția mijloacelor de transport în momentul tamponării, faptul că automobilul de model „Citroёn Berlingo”, condus de inculpatul Nigara Serghei, la momentul tamponării era în stare de derapaj (alunecare laterală)…”; „Automobilul „Citroёn Berlingo” după prima ciocnire s-a rotit, lovindu-se a doua oară cu partea din spate în automobilul „Mercedes Benz E200”. Înainte de ciocnire automobilul „Citroёn Berlingo” derapa lateral. Reieșind din mecanismul comiterii accidentului rutier, conducătorul automobilului „Citroёn Berlingo” trebuia 14 să aleagă viteza de deplasare în corespundere cu condițiile rutiere, însă ținînd cont de faptul că automobilul „Citroёn Berlingo” a derapat, este posibil că viteza lui de deplasare nu era corespunzătoare condițiilor rutiere. La frînare bruscă traiectoria de deplasare a automobilului este posibil să se schimbe.” 6.4. Potrivit art. 24 alin. (4) CPP, părțile în procesul penal își aleg poziția, modul și mijloacele de susținere a ei de sine stătător, fiind independente de instanță, de alte organe ori persoane. Instanța de judecată acordă ajutor oricărei părți, la solicitarea acesteia, în condițiile prezentului cod, pentru administrarea probelor necesare. Însă, așa cum rezultă din recursul ordinar declarat de părțile vătămate, în cadrul judecării apelurilor în instanța de apel, pentru a demonstra că inculpatul Nigara S., partea vătămată Nigara N. și expertul Țurcan V. interogat în sala de judecată, dau niște depoziții care nu corespund adevărului despre locul tamponării autovehiculelor, partea vătămată Ciochina V. a înaintat un demers cu privire la anexarea la dosarul penal a pozelor în color și a CD-ului cu demonstrarea lui în sală de judecată, deoarece anume prin demonstrarea acestui CD pot fi văzute cu claritate liniile de marcaj care despărțeau benzile de circulație, și faptul existenței pe banda de circulație a părții vătămate Ciochina V. a cioburilor de masă plastică și steclă, rămășițele de piese de la ambele automobile, rămășițele glodului înghețat pe carosabil. Însă, instanța de apel, așa cum invocă recurentul, în detrimentul art. 24, 19 alin. (1) CPP și contrar art. 157 alin. (1), (2) art. 68 CPP, a respins acest demers în mod neîntemeiat, încălcînd dreptul părții vătămate la un proces echitabil, la un proces contradictoriu și la prezentarea probelor și egalitatea armelor (vol.3, f.d.192 verso - 193). Or, în cazul în care însuși instanța de apel concluzionează că, nu sunt suficiente probe cu privire la stabilirea locului tamponării automobilelor, iar un participant la proces prezintă în acest sens probe suplimentare, - devine inexplicabilă poziția instanței de apel de a respinge un astfel de demers. În acest context, Colegiul penal lărgit menționează că, dreptul la un proces echitabil, în lumina Convenției Europene, se bazează pe respectarea cu strictețe a principiilor fundamentale ale procesului judiciar: “egalitatea armelor”, “ contradictorialitatea” (mai ales în administrarea probelor), “motivarea deciziilor”, care semnifică tratarea egală a părților pe toată durata desfășurării procedurii în fața instanțelor de judecată, fără ca vre-una dintre ele să fie avantajată în raport cu cealaltă sau celelalte părți în proces, așa încît, părțile litigante să aibă posibilitatea de a-și susține punctul de vedere într-o așa manieră, încît să nu fie puse într-o situație net dezavantajată una față de alta (a se vedea: CEDO, decizia din 22.02.1996, în cauza Bulut contra Austriei, parag.47; decizia din 18.02.1997, în cauza Niderost-Huber contra Elveției, parag.23; decizia din 07.06.2001, în cauza Kress contra Franței, parag.72). 6.5. În atare circumstanțe, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel la judecarea apelului a comis o eroare de drept care, conform art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, se consideră temei de casare a deciziei pronunțate, care nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și, totodată se relevă că instanța de apel examinînd apelul declarat de partea apărării, nu s-a clarificat care circumstanțe sunt relevante pentru prezenta cauză, adoptînd o soluție neargumentată, în legătură cu ce o astfel de decizie nu poate fi menținută și urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel. 15 La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele expuse mai sus, să întreprindă toate măsurile pentru judecarea apelului cu respectarea strictă a prevederilor legii, să verifice sub toate aspectele, complet și obiectiv argumentele invocate în apel și în recurs, să înlăture încălcările de lege menționate și să adopte o hotărîre legală și întemeiată în strictă conformitate cu prevederile art.417 CPP. Se menționează că potrivit art. 436 alin. (2) CPP, pentru instanța care va judeca apelul, indicațiile instanței de recurs sînt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămîne cea care a existat la soluționarea recursului.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție D E C I D E: Admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Cahul, Dumitru Calendari, de avocatul Victor Tatarciuc și părțile vătămate Vladislav Ciochina, Ecaterina Merlan, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 19 martie 2013, în cauza penală în privința lui Nigara Serghei Iuri și dispune rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Pronunțată în ședința publică la 15 octombrie 2013. Președinte Petru Ursache Judecători Ion Arhiliuc Ghenadie Nicolaev Elena Covalenco Iurie Diaconu 16