1ra-697/2016 — art. 264/1 alin. 3, 287 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 08 septembrie 2015, Jechiu T. a fost condamnat în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal, la pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 550 unități convenționale, ceea ce constituie 11 000 lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani și în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, la pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 300 unități convenționale, ceea ce constituie 6 000 lei, iar în baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Jechiu T. i-a fost stabilită pedeapsă definitivă sub formă de amendă în mărime de 600 unități convenționale, ceea ce constituie 12 000 lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că, la 03.12.2014, în jurul orei 1400, Jechiu T., conducînd în stare de ebrietate alcoolică automobilul de marca/model ”A-BYD QCJ 7160A2 (F3) (A-VYD) QCJ”, cu n/î 954 150, pe una din T PA străzile com. Hîrcești, r-nul Ungheni, a stopat neregulamentar în fața magazinului alimentar Î.I. ”Diaconu Vasile”, din aceiași localitate, unde fiind suspectat de către reprezentantul organului de constatare al IP Ungheni, Pînzari S. de conducerea automobilului în stare de ebrietate, a fost condus la sediul IP Ungheni, din str. Decebal, 51, or. Ungheni, pentru stabilirea stării de ebrietate, unde fiind preîntîmpinat pentru răspunderea penală în caz de refuz de la examenul medical, contrar prevederilor pct. 11) lit. j) și 14) lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere (RCR) aprobat prin HG nr. 357 din 13.05.2009, s-a refuzat de la testarea alcoolscopică, cît și de la examenul medical 1 în vederea stabilirii stării de ebrietate și naturii ei, fapt confirmat prin semnătura acestuia din procesul-verbal cu privire la constatarea refuzului de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și recoltarea probelor biologice din 03.12.2014, ora 1615. Tot el, la 03.12.2014, în jurul orei 1400, fiind condus în incinta Primăriei com. Hîrcești, r-nul Ungheni, de către agentul constatator Pînzari S., în scopul întocmirii actelor de constatare, pînă la sosirea la fața locului a evacuatorului pentru transportarea automobilului de marca/model ”A-BYD QCJ 7160A2 (F3) (A-VYD) QCJ”, cu n/î 954 150, la parcarea forțată a IP Ungheni, acționînd intenționat și exprimînd o vădită T PA lipsă de respect față de societate, aflîndu-se într-un loc public, a încălcat în mod grosolan și demonstrativ regulile morale și sociale de conviețuire, printr-o obrăznicie deosebită, în prezența colaboratorului de poliție a lovit de mai multe ori cu picioarele în ușile birourilor funcționarilor publici, numindu-l pe Pînzari S. cu cuvinte necenzurate, iar la somațiile angajaților primăriei cît și a colaboratorului de poliție de a se liniști, și-a continuat acțiunile sale infracționale, încălcînd astfel ordinea publică și suspendînd temporar activitatea instituției publice.

Împotriva sentinței au declarat apeluri acuzatorul de stat și avocatul Dmitric A. în numele inculpatului Jechiu T., care au solicitat: - acuzatorul de stat, casarea parțială a acesteia în partea pedepsei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care Jechiu T. să fie condamnat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis și în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal, să-i fie aplicată pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 650 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani, iar conform art. 84, 87 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Jechiu T. să-i fie stabilită pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, amendă în mărime de 650 unități convenționale, echivalent a 13 000 lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani și aplicarea măsurii preventive - arestul preventiv, pînă la intrarea deciziei în vigoare. În motivarea apelului, acuzatorul de stat a invocat următoarele argumente: - pedeapsa aplicată inculpatului a fost individualizată incorect, fiind inechitabilă; - instanța de fond nu a ținut cont de gradul de pericol social al infracțiunii comise, nu a luat în considerație faptul, că inculpatul a comis infracțiunile în stare de ebrietate; - instanța urma să-i aplice inculpatului o pedeapsă privativă de libertate. avocatul Dmitric A. în numele inculpatului Jechiu T., casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de achitare, din motiv că inculpatul nu a săvîrșit infracțiunile imputate. În motivarea apelului, avocatul a invocat următoarele argumente: - la cauză nu este anexată nici o probă care ar demonstra comiterea de către Jechiu T. a infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod penal; - învinuirea adusă inculpatului în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal, se bazează doar pe procesul - verbal de constatare a refuzului de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și recoltarea probelor biologice din 03.12.2014; 2 - inculpatul la faza urmăririi penale a menționat, că nu a semnat nici un act și că agentul constatator nici nu i-a propus să treacă testul de alcoolemie; - potrivit concluziei raportului de expertiză grafoscopică nr. 1213 din 06.02.2015, semnăturile din procesul - verbal de constatare a refuzului de la examenul medical din 03.12.2014, ordonanța de ridicare din 03.12.2014 și procesul - verbal de reținere și aducere a autovehiculului la parcarea specială din 03.12.2014, au fost îndeplinite de către una și aceeași persoană și au fost executate nu de Jechiu T.; - instanța a dispus condamnarea inculpatului pe episodul de huliganism bazîndu- se exclusiv pe declarațiile martorilor acuzării, care se contrazic între ei.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 25 noiembrie 2015, apelurile declarate au fost respinse ca nefondate și menținută fără modificări sentința.

În motivarea deciziei adoptate, instanța de apel a menționat că, instanța de fond, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, corect ajungînd la concluzia privind vinovăția inculpatului Jechiu T. care se confirmă prin probele acumulate pe dosar, cercetate în instanța de fond și de apel, acțiunile inculpatului fiind corect calificate de către instanța de fond, după indicii art. 2641 alin. (3) și art. 287 alin. (1) Cod penal. Instanța de apel, a considerat ca fiind nefondată și lipsită de temei legal, afirmația apărării precum că, inculpatul nu ar fi fost în stare de ebrietate și nu s-ar fi refuzat de la trecerea examenului medical, or aceasta contravine materialelor cauzei: - procesului-verbal cu privire la constatarea refuzului de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și recoltarea probelor biologice din 03.12.2014 (f.d. 8, vol. I) și ordonanței de ridicare din 03.12.2014 (f.d. 9, vol. I). Instanța de apel a apreciat critic raportul de expertiză nr. 1213, din 06.02.2015 (f.d. 147-149, vol. I), la care face trimitere apărarea, or concluzia acestuia nu exclude faptul că Jechiu T., nu a cunoscut despre întocmirea: procesului-verbal de constatare a refuzului de la examenul medical din 03.12.2014, ordonanței de ridicare din 03.12.2014 și procesului-verbal de reținere și aducere a vehiculului la parcare specială din 03.12.2014, întrucît inculpatul cu certitudine cunoștea despre ridicarea automobilului și transmiterea lui spre păstrare la parcarea specială, fapt confirmat de ultimul în ședința de judecată (f.d. 12-15) și de martorul Gribneac N. (f.d. 9-10). Prin urmare, concluzia expertizei nu confirmă falsificarea actelor menționate. Instanța de apel a menționat că, avocatul face trimitere la declarațiile martorului Diaconu El. pe motiv, că există divergențe între declarațiile referitoare la intrarea polițistului și inculpatului în incinta magazinului, însă apărarea nu a ținut cont de declarațiile lui Pînzari S., din care s-a stabilit oprirea automobilului după ieșirea lui din magazin, iar aceste declarații coroborează întru totul cu declarațiile lui Diaconu El., deoarece confirmă intrarea lui în magazin pînă la sosirea lui Jechiu T., iar după aceasta intrarea lui repetată în magazin, după cum a explicat și martorul Medvețchi Eu. Referitor la apelul declarat de către acuzatorul de stat, care a solicitat înăsprirea pedepsei și stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare, instanța a conchis că nu poate fi admis, deoarece acesta contravine prevederilor art. 75 alin. (2) Cod penal, potrivit cărora, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru 3 săvîrșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blîndă, din numărul celor menționate, nu va asigura scopul pedepsei. Cu referire la individualizarea pedepsei, instanța de apel a conchis că, instanța de fond a dat deplină eficiență prevederilor art. 75 Cod penal și corect a conchis că scopurile prevăzute la art. 61 alin. (2) Cod penal, vor fi atinse prin stabilirea unei pedepse nonprivative de libertate, reieșind din categoriile infracțiunilor comise care sunt din categoria unor infracțiuni ușoare și mai puțin grave de circumstanțele atenuante și lipsa celor agravante precum și de prevederile art. 84 alin. (1) Cod de procedură penală.

Împotriva hotărîrilor nominalizate declară recurs ordinar avocatul Dmitric A. în numele inculpatului Jechiu T., care invocînd temei de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de achitare, din motiv că inculpatul nu a săvîrșit infracțiunile imputate. În motivarea recursului ordinar, avocatul invocă argumente similare cu cele indicate anterior în apel și descrise la pct. 3. al prezentei decizii, suplimentar menționînd: - inculpatul nu s-a aflat în stare de ebrietate la volanul automobilului și nu a parcat neregulamentar în fața alimentarei; - inculpatul nu s-a refuzat și nici nu i-a fost solicitată trecerea examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei; - la cauză nu este anexată nici o probă care ar demonstra comiterea de către Jechiu T. a infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod penal; - potrivit concluziei raportului de expertiză grafoscopică nr. 1213 din 06.02.2015, semnăturile din procesul-verbal de constatare a refuzului de la examenul medical din 03.12.2014, ordonanța de ridicare din 03.12.2014 și procesul-verbal de reținere și aducere a autovehiculului la parcarea specială din 03.12.2014, au fost îndeplinite de către una și aceeași persoană, însă nu au fost executate de către Jechiu T.; - instanța de judecată neîntemeiat a respins demersul apărării privind excluderea actelor procesuale menționate din dosar, considerînd că acestea urmează să fie examinate în cumul cu altele; - instanțele inferioare și-au întemeiat soluțiile pe declarațiile colaboratorilor de poliție în detrimentul rezultatelor oferite de raportul de expertiză; - instanța de apel a refuzat să ia în considerație faptul că în urma plîngerii adresate Procuraturii Generale, de către Jechiu T., a fost dispus pornirea urmăririi penale pe pretinsele acțiuni de tortură care au fost aplicate la data de 03.12.2014, de către polițiștii Galușca I. și Pînzari S., asupra inculpatului; - la materialele cauzei nu există nici un act care să confirme refuzul lui Jechiu T. de a fi supus testului de alcoolemie; - declarațiile martorului Zeamă Ec. sunt în directă contradicție cu cele ale martorilor Știrbu M., Jechiu I. și Diaconu N., care au comunicat că nu au auzit ca inculpatul să fi adresat cuvinte necenzurate colaboratorilor poliției și să intre în conflict cu aceștia. 6.1. Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat, considerînd că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din motiv că recurentul 4 solicită reaprecierea probelor, temei care nu este prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Precum a fost menționat supra, recurentul invocă drept temei pentru casarea deciziei instanței de apel pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, totodată semnalînd și pct. 6) a aceleiași norme procesual penale, care stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise în instanțele de fond și de apel în cazul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Analizînd aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recurs, Colegiul penal constată că nici unul din ele nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat. Conform prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrilor atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Ținînd seama de aceste prevederi, Colegiul penal constată că hotărîrile instanțelor de fond sînt legale și întemeiate, iar instanța de apel menținînd soluția primei instanțe, la examinarea apelului a respectat întocmai prevederile art. 414 alin. (2) și (6) Cod de procedură penală. Autorul recursului consideră că instanța de apel, care a menținut soluția primei instanțe, a tras o concluzie greșită în ce privește condamnarea inculpatului Jechiu T. în baza art. 2641 alin. (3) și 287 (1) Cod penal, considerînd că lipsesc probe certe ce ar confirma vinovăția acestuia în săvîrșirea infracțiunilor imputate și nu sînt întrunite elementele constitutive ale acestor infracțiuni. La acest capitol, Colegiul menționează că, sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). Colegiul constată că prima instanță, conform prevederilor art. 314 Cod de procedură penală, judecînd cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de părți, a audiat inculpatul, partea vătămată, martorii, a cercetat materialele cauzei și apreciindu-le în mod obiectiv, care au format convingerea instanței că vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2641 alin. (3) și 287 (1) Cod penal, a fost dovedită. Instanța de apel, respectînd prevederile art. 414 Cod de procedură penală, a supus verificării declarațiile inculpatului, a părții vătămate, a martorilor și probele 5 materiale administrate, prin citirea lor în ședința de judecată și consemnarea acestora în procesul-verbal, în urma căreia a conchis asupra temeiniciei soluției pronunțate de prima instanță referitor la vinovăția inculpatului Jechiu T., expusă mai sus, considerînd că argumentele apărării cu privire la nevinovăția acestuia nu și-au găsit confirmare în cadrul cercetării judecătorești. Astfel, argumentele invocate de recurent referitor la nevinovăția inculpatului Jechiu T. în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute la art. 2461 alin. (3) și art. 287 alin. (1) Cod penal, sînt neîntemeiate și se resping, deoarece atît instanța de fond, cît și instanța de apel au motivat condamnarea inculpatului prin faptul, că învinuirea a prezentat suficiente probe care cu certitudine dovedesc vinovăția acestuia de comiterea infracțiunilor imputate și anume: declarațiile: - părții vătămate Bodrug V. (f.d. 191-194, vol. I); - martorilor: Pînzari S. (f.d. 197-206, vol. I); Zeamă E. (f.d. 208, 209, vol. I); Medvițchi A. (f.d. 211, vol. I); Medvițchi Eu. (f.d. 213-215, vol. I); Malanciuc V. (f.d. 220- 222, vol. I); Petreanu Gr. (f.d. 224 - 226, vol. I); Gălușcă I. (f.d. 228-231, vol. I); Noroc S. (f.d. 233-235, vol. I); precum și probele materiale anexate la dosar: - procesul-verbal de constatare a infracțiunii din 05.12.2014 (f.d. 4, vol. I); - raportul agentului constatator cu privire la înregistrările și evidența sesizărilor și a altor informații despre infracțiuni, din 03.12.2014 (f.d. 7, vol. I); - procesul-verbal cu privire la constatarea refuzului de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și recoltarea probelor biologice din 03.12.2014 (fd. 8, vol. I); - procesul-verbal de confruntare din 19.01.2015, între martorii Brînză S. și Știrbu M. (f.d. 99, vol. I); - procesul-verbal de confruntare din 20.01.2015, între martorii Brînză S. și Pînzari S. (f.d. 102-103, vol. I); - procesul-verbal de confruntare din 29.12.2014, între martorul Brînză S. și inculpatul Jechiu T. (f.d. 107, vol. I); - procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 06.01.2015, ale martorilor: Brînză S., Gălușcă I., Bodrug V. (f.d. 108-109, 110-111, 112-113, vol. I). Prin urmare, argumentele apărării, precum că Jechiu T. nu a comis infracțiunile imputate, contravin materialelor cauzei, deoarece, atît instanța de fond, cît și cea de apel corect a menționat că vinovăția inculpatului se dovedește prin probele enumerate mai sus și care sunt în contradicție cu cele relatate de inculpat în apărarea sa. Instanța de recurs va respinge ca fiind neîntemeiat argumentul apărării precum că, declarațiile părții vătămată și martorilor acuzării nu pot fi apreciate drept probe pertinente care ar confirma vinovăția inculpatului, or la examinarea cauzei instanțele inferioare au verificat complet și obiectiv declarațiile părții vătămate și martorilor acuzării date în ședința de judecată și în coroborare cu alte probe administrate, au stabilit o corectă situație de fapt. Temei de a da anumite aprecieri critice acestor declarații Colegiul penal nu are, or aceștia au depus depoziții sub jurămînt, fiind avertizați de răspunderea penală în conformitate cu prevederile art. 312 - 313 Cod penal. Colegiul penal, conchide asupra legalității și temeiniciei concluziilor instanțelor, care au constatat existența faptelor și vinovăției inculpatului Jechiu T. în comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 2641 alin. (3) și 287 alin. (1) Cod penal, fiind stabilite în cauză toate elementele constitutive ale refuzului conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcoolscopică și de examenul medical în vederea stabiliri stării de ebrietate și a naturii ei, precum și huliganismului, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de 6 amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. Astfel, atît prima instanță, cît și instanța de apel s-au pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și și-au motivat concluziile prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-au dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept. Colegiul penal constată că decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului părții apărării în sensul declarat, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art. 417 Cod de procedură penală. Afirmațiile recurentului, precum că instanțele de fond incorect au apreciat probele cauzei punîndu-le la baza sentinței de condamnare, nu pot fi reținute ca temei de admitere a recursului, deoarece, ca probe, acestea sînt administrate cu respectarea procedurii penale, verificate și apreciate de instanțele de fond conform legislației în vigoare. Mai mult că, critica referitoare la procedura de apreciere a probelor ține de starea de fapt a cauzei și care deja a fost efectuată de ambele instanțe de fond. Astfel, Colegiul penal susține concluzia privind temeinicia acuzării referitoare la prezența în acțiunile inculpatului Jechiu T. a elementelor constitutive ale infracțiunilor imputate, faptele acestuia corect fiind încadrate în prevederile art. 2641 alin. (3) și 287 alin. (1) Cod penal. Prezența în acțiunile inculpatului atît a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunilor imputate, cît și a celor care caracterizează latura subiectivă a acestor infracțiuni, au fost demonstrate prin probele enumerate supra, acumulate la faza urmăririi penale și examinate în cadrul ședințelor instanțelor de fond. De către instanța de recurs nu pot fi reținute argumentele apărării precum că, inculpatul Jechiu T. nu s-ar fi aflat în stare de ebrietate la volanul automobilului și la materialele cauzei nu ar fi anexată vreo probă care să confirme acest fapt, or în speță nu apare necesitatea existenței unor probe ce ar confirma starea de ebrietate a inculpatului, acțiunile ultimului fiind calificate în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal, care prevede răspunderea penală pentru refuzul conducătorului auto de la testarea alcoolscopică și de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate si naturii ei. De asemenea nu poate fi reținut nici argumentul apărării precum că, inculpatului nu i-a fost propusă trecerea examenului medical, or potrivit procesului-verbal cu privire la constatarea refuzului de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și recoltarea probelor biologice din 03.12.2014 (f.d. 8, vol. II) și ordonanței de ridicare din aceiași dată (f.d. 9, vol. II), a fost constatat acest lucru, fiind indicat drept motiv de ridicare a automobilului de marca/model ”A-BYD QCJ 7160A2 (F3) (A-VYD) QCJ”, cu n/î 954 150, refuzul inculpatului de a trece examinarea medicală. T PA Afirmația apărării precum că potrivit concluziei raportului de expertiză grafoscopică nr. 1213 din 06.02.2015, semnăturile din procesul-verbal de constatarea refuzului de la examenul medical din 03.12.2014 (f.d. 8, vol. I), ordonanței de ridicare din 03.12.2014 (f.d.9, vol. I) și procesului-verbal de reținere și aducere a autovehiculului la parcarea specială din 7 03.12.2014 (f.d. 10, vol. I), nu au fost executate de către Jechiu T. și ultimul nu ar fi știut despre întocmirea acestora, nu poate fi reținută de către instanța de recurs ca întemeiată, or inculpatul cunoștea cu certitudine despre ridicarea automobilului și transmiterea lui spre păstrare la parcarea specială, fapt confirmat de către acesta în cadrul ședinței de judecată din instanța de fond (f.d. 12-15, vol. II), precum și de către martorul Gribneac N. (f.d. 9-10, vol. II). Prin urmare, de către instanța de recurs nu poate fi reținută nici afirmația apărării privind excluderea actelor procesuale menționate din probatoriu, or acestea sunt veridice, iar concluzia expertizei grafoscopice, nu confirmă falsificarea ori vicierea lor. Cu referire la argumentul apărării precum că instanțele inferioare au refuzat să i- a în considerație faptul intentării cauzei penale în privința colaboratorilor de poliție Gălușcă I. și Pînzari S., pe pretinsele acte de tortură, aplicate asupra inculpatului Jechiu T., Colegiul penal îl consideră irelevant la moment, deoarece potrivit ordonanței procurorului în Procuratura raionului Ungheni, Filimonov Iv. din 24.12.2015, procesul penal pe acest caz a fost clasat. Concomitent, instanța de recurs remarcă, că criticile formulate de recurenți, au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel, cărora instanța le-a dat o motivare clară și argumentată expusă în pct. 5. al prezentei decizii, soluție, care este susținută și de instanța de recurs și a cărei reluare nu se mai impune. Prin urmare, argumentele recurentului, precum că inculpatul nu este vinovat de comiterea infracțiunilor pentru care a fost condamnat, sînt neîntemeiate și contravin materialelor din dosar, iar nerecunoașterea vinovăției de către acesta nu echivalează cu achitarea lui, de vreme ce există probe pertinente și concludente care, în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția ambilor inculpați în săvîrșirea infracțiunii imputate. În concluzie, instanța de recurs menționează că nu se constată prezența erorilor de drept ce ar genera casarea hotărîrilor atacate sub aspectele invocate de recurent, deoarece soluția adoptată de către instanțele inferioare este întemeiată și motivată.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Dmitric Anatolie în numele inculpatului Jechiu Tudor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 25 noiembrie 2015, în cauza penală în privința lui Jechiu Tudor Victor, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 iunie 2016. Președinte Petru Ursache Judecătorii Constantin Alerguș Vladimir Timofti 8