1ra-1875/2016 — art. 264 alin. 3 lit. a CP

1ra-1875/2016 — art. 264 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1875/2016

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

19 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

judecători - Timofti Vladimir și Toma Nadejda,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

inculpatul Jeju Dmitri, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Ialoveni din

18 iunie 2015 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie

2015, în cauza penală privindu-l pe

Jeju Dmitri Constantin, născut la 16 iunie 1959,

originar și domiciliat în s. Congaz, str. Bugeacului, 27,

r-nul Comrat.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al

Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod

penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de

a conduce mijloace de transport pe un termen de 1 an.

În baza art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei sub

formă de închisoare pe un termen de probă de 1 an.

A fost admisă acțiunea civilă în principiu, însă cuantumul despăgubirilor urmează a fi

stabilit de instanța civilă.

A fost dispusă încasarea prejudiciului moral în sumă de 5000 lei de la Jeju Dmitri în

beneficiul părții vătămate Lungu Sergiu.

1

Constantin, la 23 februarie 2012 aproximativ la ora 08.30, conducând automobilul de

model „Iveco” cu n/î TR AI 115 cu remorca de model „Krone SDP27” cu n/î TR AA 854

pe traseul Chișinău - Leușeni în direcția Leușeni la Km 0 + 37m, manifestând

sineîncredere sporită, nu a tratat cu seriozitate conducerea mijlocului de transport, astfel

încât a încălcat prevederile art. 45 alin. 1) lit. (a, b, c, d) al Regulamentului Circulației

Rutiere, care stipulează expres că conducătorul mijlocului de transport, trebuie să

conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama

de starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, dexteritatea în conducere,

care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, starea tehnică a vehiculului și

particularitățile încărcăturii, situația rutieră, însă nu a apreciat corespunzător situația

creată, condițiile rutiere.

Totodată, el trebuia să acționeze conform cerințelor punctului (1) p. 39 din

Regulamentul Circulației Rutiere care prescrie: „Prealabil începerii deplasării,

reîncolonării sau a altei schimbări a direcției de mers, conducătorul de vehicul trebuie să

se asigure că această manevră va fi în siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți

participanți la trafic”, pe când inculpatul nu a apreciat corespunzător situația creată,

condițiile rutiere, nu s-a asigurat, nu a cedat trecerea și s-a tamponat frontal cu

automobilul de model „Mercedes Sprinter” cu n/î C KX 046 condus de Lungu Sergiu.

Ca consecință al impactului produs Lungu Sergiu, s-a ales, conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 944/D din 18 aprilie 2012, cu traumă închisă a organelor

cutiei toracelui și abdomenului; leziunea mezoului intestinului subțire cu necroză de

ileon; hematom retroperitonial masiv; contuzia organelor intraabdominale; fractură

închisă a humerusului stâng; traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin comoție

cerebrală; contuzie pulmonară bilateral; hemotorax bilateral, care au fost produse în

rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, ce prezintă pericol pentru viață și în baza acestui criteriu se

califică ca vătămare corporală gravă.

Aceste acțiuni ale inculpatului Jeju Dmitri au fost încadrate în baza art. 264 alin. (3)

lit. a) Cod penal, după semnele calificative – „încălcarea regulilor de securitate a

circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce

mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare gravă a

integrității corporale sau a sănătății”.

- inculpatul Jeju Dmitri, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie achitat.

În motivarea cererii de apel inculpatul a invocat că:

- la materialele cauzei penale nu există probe care ar confirma vinovăția sa;

2

- partea vătămată Lungu Sergiu, avea o viteză mai mare de 100 km/oră și se afla în

stare de ebrietate alcoolică;

- instanța de fond nu a analizat obiectiv și sub toate aspectele probele administrate;

- după părerea procurorului și a instanței de judecată, vinovăția sa constă în faptul

că nu a apreciat corect situația în trafic, nu a cedat trecerea, în rezultatul căruia s-a

tamponat de partea frontală a mașinii Mercedes Sprinter, la volanul căruia se afla Lungu

Sergiu, care a suferit vătămări corporale grave. Aceste circumstanțe se combat cu

declarațiile sale date în instanța de fond și expertiza auto-tehnică din 24 aprilie 2013

efectuată de expertul auto-tehnic Hlopatnicovschii Mihail, care are un stagiu de expert de

41 de ani;

- declarațiile părții vătămate trebuiesc apreciate critic, deoarece nu corespund

realității. Partea vătămată Lungu Sergiu, a declarat că în ziua accidentului, șoseaua era

uscată, vizibilitatea era bună și el se deplasa cu 70 - 80 km/oră. Declarațiile sale nu sunt

veridice, dat fiind faptul că la materialele dosarului sunt anexate date despre condițiile

meteorologice din 23 februarie 2012, unde este indicat că temperatura aerului era +1 oC,

posomorât și era ceață. Conform concluziei tehnice, partea vătămată se deplasa cu 132

km/oră;

- deține probe că în momentul accidentului din 23 februarie 2012, aproximativ la

ora 08:30, șoferul mașinii Mercedes Sprinter, Lungu Sergiu, era în stare de ebrietate

alcoolică. Pentru a acorda primul-ajutor, la fața locului a venit o ambulanță, în care se

afla doctorul Pelancian și felcerul Coada, care în foaia de parcurs au notat că partea

vătămată pe lângă vătămările obținute, era în stare de ebrietate alcoolică. Originalul

acestei fișe de însoțire, a dispărut de la materialele cauzei, în circumstanțe necunoscute,

însă deține o copie a acestui act, care 1-a primit de la ofițerul de urmărire penală și 1-a

anexat la materialele cauzei.

apelul declarat de inculpatul Jeju Dmitri, a fost respins ca nefondat, fiind menținută fără

modificări sentința.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că însăși inculpatul a

relatat că înainte de a efectua manevra, nu a observat automobilul condus de partea

vătămată. În situația climaterică din ziua accidentului, inculpatul urma să fie maximum

atent înainte de efectuarea manevrei.

Nu există legătura cauzală între consecințele impactului și viteza automobilului

Mercedes Sprinter cu n/î C KX 046, condus de către partea vătămată. Situația de accident

nominalizată, a fost creată de șoferul care conducea automobilul de model „Iveco” cu n/î

TR AJ 115 cu remorcă, adică inculpatul Jeju Dmitri.

Nu este întemeiat nici argumentul apărării precum că partea vătămată ar fi fost în

stare de ebrietate în momentul comiterii accidentului rutier.

3

Din certificatul cu nr. 677 din 09 aprilie 2012 de la CNȘPMU privind rezultatul

analizei sângelui la alcool la 23 februarie 2012, în sângele lui Lungu Sergiu, nu se

conținea alcool.

Un simplu proces-verbal întocmit în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire

penală, nu poate egala sau substitui cu un rezultat obținut într-un laborator medical.

Dmitri, prin care indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea deciziei atacate, sentinței primei instanțe, cu

pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința lui Jeju Dmitri, din motiv că fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat următoarele:

- la materialele cauzei penale nu există probe care ar confirma vinovăția sa;

- partea vătămată Lungu Sergiu, avea o viteză mai mare de 100 km/oră și se afla în

stare de ebrietate alcoolică;

- instanța de fond nu a analizat obiectiv și sub toate aspectele probele administrate,

după părerea procurorului și a instanței de judecată, vinovăția sa constă în faptul că nu a

apreciat corect situația în trafic, nu a cedat trecerea, în rezultatul căruia s-a tamponat de

partea frontală a mașinii Mercedes Sprinter, la volanul căruia se afla Lungu Sergiu, care a

suferit vătămări corporale grave. Aceste circumstanțe se combat cu declarațiile sale date

în instanța de fond și expertiza auto-tehnică din 24 aprilie 2013 efectuată de expertul

auto-tehnic Hlopatnicovschii Mihail, care are un stagiu de expert de 41 de ani;

- declarațiile părții vătămate trebuiesc apreciate critic, deoarece nu corespund

realității. Partea vătămată Lungu Sergiu, a declarat că în ziua accidentului, șoseaua era

uscată, vizibilitatea era bună și el se deplasa cu 70 - 80 km/oră. Declarațiile sale nu sunt

veridice, dat fiind faptul că la materialele dosarului sunt anexate date despre condițiile

meteorologice din 23 februarie 2012, unde este indicat că temperatura aerului era +1 oC,

posomorit și era ceață. Conform concluziei tehnice, partea vătămată se deplasa cu 132

km/oră;

- deține probe că în momentul accidentului din 23 februarie 2012, aproximativ la ora

08:30, șoferul mașinii Mercedes Sprinter, Lungu Sergiu, era în stare de ebrietate

alcoolică. Pentru a acorda primul-ajutor, la fața locului a venit o ambulanță, în care se

afla doctorul Pelancian și felcerul Coada, care în foaia de parcurs au notat că partea

vătămată pe lângă vătămările obținute, era în stare de ebrietate alcoolică. Originalul

acestei fișe de însoțire, a dispărut de la materialele cauzei, în circumstanțe necunoscute,

însă deține o copie a acestui act, care 1-a primit de la ofițerul de urmărire penală și 1-a

anexat la materialele cauzei.

referințe au depus:

4

6.1. procurorul în care și-a expus opinia sa asupra recursului declarat, solicitând

declararea inadmisibilității acestuia, din motiv că reaprecierea probelor nu se conține în

temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

La fel, procurorul a indicat că criticile formulate de recurent nu conțin indicii a unor

erori de drept, și respectiv, nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii recurate ca

fiind ilegală.

Menționează că recurentul nu a indicat argumentele ilegalității deciziei instanței de

apel, precum și în ce constă problema de drept de importanță generală abordată, cerințe

stipulate în art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, ceia ce echivalează că nemotivarea

recursului în sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

6.2. avocatul Brânză Victor în numele părții vătămate Lungu Sergiu, solicitând

declararea inadmisibilității recursului, deoarece consideră decizia instanței de apel și

sentința primei instanțe ca fiind adoptate legal și întemeiat.

Indică că urmărirea penală a fost efectuată sub toate aspectele, în conformitate cu

prevederile art. 254 Cod de procedură penală.

Menționează că din expertizele auto-tehnice efectuate, rezultă că viteza de deplasare

a transportului condus de Lungu Sergiu, corespunde prevederilor Regulamentului

circulației rutiere.

Susține că situația de accident a fost creată de către inculpatul Jeju Dmitri, care

conducea automobilul de model „Iveco”.

Mai invocă că argumentul inculpatului Jeju Dmitri, precum că partea vătămată ar fi în

stare de ebrietate în momentul comiterii accidentului rutier, nu corespunde realității și nu

este probat, or, conform certificatului nr. 677 din 09 aprilie 2012, eliberat de Centrul

Național Științifico - Practic Medicină de Urgență în sângele lui Lungu Sergiu, la data de

23 februarie 2012 nu se conținea alcool.

materialele cauzei și motivele invocate, ținând seama de opiniile procurorului și a

avocatului părții vătămate expuse în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea

acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

se constată că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor

pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării

deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen.

5

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent.

Autorul recursului invocă ca temeiuri pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis

o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, cât și nu au fost întrunite

elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă

faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor

reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că

temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei,

invocând în acest context următoarele.

În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101

Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar,

verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în procesul

urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și ale acuzării,

fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția inculpatului Jeju Dmitri, privind săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, să fie întemeiată și legală.

Pe parcursul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești au fost

respectate normele de procedură penală, probele puse la baza condamnării fiind obținute

în condițiile legii.

Instanța de recurs apreciază critic invocarea recurentului precum că nu există probe

ce ar confirma vinovăția sa, or, potrivit cumulului de probe, și anume a procesului-verbal

de cercetare la fața locului (f. d. 22 – 23, vol. I) și a schemei accidentului rutier de pe

traseul Chișinău – Leușeni km 0, din 23 februarie 2012 (f. d. 24, vol. I), cât și a foto-

tabelului (f. d. 25 – 30, vol. I), declarațiile părții vătămate Lungu Sergiu este incontestabil

confirmat faptul că anume inculpatul Jeju Dmitri, este vinovat de producerea

accidentului.

Mai mult ca atât, inculpatul Jeju Dmitri, în urma întocmirii procesului-verbal de

cercetare la fața locului și a schemei accidentului rutier nu a înaintat careva obiecții și

nici nu le-a contestat, ultimul semnându-le, fapt ce denotă că a fost de acord cu acestea.

Totodată, urmează de reținut ca probă veridică și declarațiile părții vătămate Lungu

Sergiu, care a indicat că în dimineața zilei de 23 februarie 2012 se deplasa la serviciu pe

6

traseul Chișinău – Leușeni, iar Jeju Dmitri, dorind să facă manevra la stânga nu i-a cedat

trecerea, fapt ce a provocat accidentul rutier (f. d. 226, vol. I).

La fel, drept neîntemeiat și pur declarativ este și argumentul precum că partea

vătămată avea o viteză mai mare de 100 km/h și se afla în stare de ebrietate.

Instanța de recurs mai remarcă că potrivit pct. 6 al Hotărârii Plenului Curții Supreme

de Justiție privind practica judiciară cu privire la aplicarea legislației în cadrul examinării

cauzelor penale referitor la încălcarea regulilor de securitate a circulației și de exploatare

a mijloacelor de transport nr. 20 din 08 iunie 1999, se stipulează, că „Nu poate fi temei

pentru eliberarea conducătorului auto de răspundere penală în cazul în care în acțiunile

lui există componența infracțiunii, chiar și în cazul în care regulile circulației rutiere

și/sau de exploatare a mijloacelor de transport au fost încălcate și de către pătimit

(conducător auto, pieton, pasager, ori de către alt participant la trafic).

În acest sens, Colegiul penal enunță, că nu conducătorul automobilului de model

„Mercedes-Benz Sprinter” a creat situația de accident, or, partea vătămată Lungu Sergiu

se deplasa pe drumul principal, cu prioritate și era în drept să considere că ceilalți

participanți la trafic de asemenea respectă Regulamentul Circulației Rutieră al RM și îi

va fi cedată trecerea.

Instanța de recurs mai menționează că în speța dedusă judecății, cauza accidentului

rutier nu este starea de ebrietate a părții vătămate Lungu Sergiu sau viteza de deplasare a

automobilului de model „Mercede Sprinter”, mai mult ca atât potrivit certificatului nr.

677 din 09 aprilie 2012 (f. d. 46, vol. I) CNȘPMU, se confirmă că Lungu Sergiu, la 23

februarie 2012 (data producerii accidentului rutier) nu se afla în stare de ebrietate

alcoolică.

În concluzie, raportul cauzal la producerea accidentului rutier este între încălcarea

prevederilor art. 39 pct. (1) Regulamentul Circulației Rutiere al RM de către Jeju Dmitri

și tamponarea ce a urmat, astfel, corect a fost constatat de către instanțele ierarhic

inferioare existența temeiului real - fapta prejudiciabilă săvârșită, precum și temeiului

juridic - componența infracțiunii, de tragere la răspundere penală a inculpatului Jeju

Dmitri pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal.

Totodată, conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel, iar dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor nu constituie o eroare de

drept și nu poate servi drept temei pentru casarea hotărârii legal adoptate de către

instanțele judecătorești.

În această ordine de idei, Colegiul penal apreciază ca fiind corecte concluziile

instanței de apel, deoarece corespund circumstanțelor de drept ale cauzei, temeiurile

invocate de recurent în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală nu

7

persistă în cauză, iar hotărârea judecătorească atacată este legală și întemeiată, ceea ce

impune soluția inadmisibilității recursului ordinar, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Jeju Dmitri,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2015, în

cauza penală privindu-l pe Jeju Dmitri Constantin, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 17 noiembrie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Toma Nadejda

8