1ra-629/2017 — art. 264 alin. 1 Cod penal

1ra-629/2017 — art. 264 alin. 1 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-629/2017

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

31 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

Judecători - Timofti Vladimir, Toma Nadejda,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

inculpatul Erhan Petru, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 27 septembrie 2016, în cauza penală privindu-l pe

Erhan Petru Xxx, născut la xxx, originar și

domiciliat în s. Xxx, r-nul Xxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Petru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1)

Cod penal și i-a fost aplicată pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 luni,

fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport.

Conform art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei cu

închisoarea aplicată inculpatului Erhan Petru pe un termen de probă de 1 an.

Acțiunea civilă depusă de către Rujanschi Valeriu a fost admisă în principiu,

urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța civilă.

Erhan Petru la data de 16 noiembrie 2011, aproximativ la ora 18:00, conducând

automobilul de model „Moskvici 412” cu n/î C ET 414, pe traseul Hâncești - Chișinău,

în direcția mun. Chișinău, avându-i în calitate de pasageri pe Lașcu Petru, Vulpe Maria

1

și Roșioru Nicolai, la intrare în s. Bardar, raionul Ialoveni ignorând prevederile art. 10

lit. b), art. 39 alin. (1), art. 40 alin. (1) lit. a), b) și art. 45 alin. (1) lit. a), b), d), alin. (2)

al Regulamentului Circulației Rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii

Moldova nr. 357 din 13 mai 2009, care stipulează expres că, conducătorul de vehicul

trebuie să posede cunoștințe necesare privind conducerea în siguranță a vehiculului pe

drum, înainte de schimbarea direcției de mers să se asigure că această manevră va fi

executată cu siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți participanți la trafic, înainte

de virare la stânga să se apropie din timp de axa drumului în cazul circulației dublu sens,

să cedeze trecerea vehiculelor care vin din sens opus și numai după aceasta să traverseze

banda opusă, să conducă în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent

seama de starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, de situația rutieră

precum și de dexteritatea în conducere, care i-ar permite să prevadă situațiile

periculoase, iar în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate

de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în

pericol siguranța traficului, neținând seama de factorii susmenționați, efectuând

manevra la stânga, direcția s. Bardar n-a cedat trecerea automobilului de modelul

„Mercedes 208 D” condus de Rujanschi Valeriu, care se deplasa regulamentar din sens

opus și ca rezultat s-a produs accident rutier. În rezultatul accidentului rutier pasagerului

automobilului de modelul „Moskvici 412”, Lașcu Petru, conform raportului de expertiză

medico - legală nr. 3446/D din 23.12.2011, i-a fost cauzată fractura închisă cominutivă

patelei humerale pe stânga cu deplasarea fragmentelor, fractura oaselor nazale fără

deplasare, excoriații a feței, care în circumstanțele indicate se califică ca vătămare medie

a integrității corporale și a sănătății, iar unitățile de transport au fost deteriorate.

Acțiunile lui Erhan Petru de către instanța de judecată au fost încadrate în

dispoziția art. 264 alin. (1) Cod penal, ca încălcarea regulilor de securitate a circulației

sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de

transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale

sau a sănătății.

Valeriu, prin care a solicitat admiterea acțiunii civile înaintate de către partea vătămată

Rujanschi Valeriu cu încasarea prejudiciului material în beneficiul lui în sumă de 24

790,92 lei, venitul ratat în sumă de 330 135,93 lei și suma prejudiciului moral în mărime

de 50 000 lei.

În argumentarea apelului declarat apelantul a invocat că instanța de fond greșit a

lăsat examinarea acțiunii civile înaintate în ordine civilă, deoarece nu este necesitatea

prezentării de noi probe sau cercetarea detaliată a lor. În mod greșit nu au fost acordate

daune morale, cu toate că în urma accidentului a suferit traume psihice, ceea ce o

îndreptățește să primească o sumă de bani recompensatoare. Partea vătămată a

considerat că suma prejudiciului urmează a fi apreciat la suma de 50 000 lei, din motiv

că ancheta penală a durat câțiva ani, a suportat prejudiciu sănătății, a pierdut locul de

muncă, au apărut probleme în familie ca urmare a accidentului rutier. Urmare a

2

infracțiunii relatate a fost deteriorat considerabil automobilul de model „Mercedes 208

D”, n/î C JE 948 și reieșind din faptul că lui Rujanschi Valeriu i-a fost cauzat un

prejudiciu considerabil. S-a efectuat un raport de expertiză care a stabilit că suma

necesară adiționării automobilului „Mercedes 208 D”, n/î C JE 948 este de 24 790,92

lei MD. Urmare a evenimentului rutier a pierdut venitul ratat în sumă de 330 135.93 lei

MD.

Analizând motivele, apelantul a considerat că instanța de fond s-a pronunțat pur

formal - superficial, fără a invoca motive relevante în decizia atacată, asupra

argumentelor invocate de către partea vătămată în latura civilă, cu referire la dauna

materială, ceea ce nu poate fi acceptat și necesar de casat în această parte.

a fost respins ca nefondat apelul părții vătămate Rujanschi Valeriu, și menținută sentința

fără modificări.

a fost admis recursul ordinar declarat de partea vătămată Rujanschi Valeriu, casată

parțial decizia instanței de apel în latura civilă, în partea încasării prejudiciului moral și

dispusă rejudecarea cauzei în această parte de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

a fost admis apelul părții vătămate, casată parțial în latura civilă sentința și pronunțată o

nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de Rujanschi Valeriu încasînd în

folosul lui de la Erhan Petru prejudiciu moral în sumă de 15000 lei. În rest cerințele au

fost respinse ca neîntemeiate.

Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.

6.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, în cadrul

examinării cauzei în instanța de fond partea vătămată Rujanschi Valeriu, cu respectarea

prevederilor art. 219 Cod de procedură penală, a înaintat către Erhan Petru acțiune civilă

prin care a solicitat încasarea prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei, prejudiciul

material în sumă de 24 790,92 lei și venitul ratat în sumă de 330 135,93 lei.

Conform art. 225 Cod de procedură penală, judecarea acțiunii civile în procesul

penal, indiferent de valoarea acțiunii, se efectuează de către instanța de competența

căreia este cauza penală. Contrar acestor prevederi legale instanța de fond a admis în

principiu acțiunea civilă, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună

instanța civilă. Instanța de apel a considerat că instanța de fond incorect a respins

acțiunea civilă în partea ce ține de recuperarea prejudiciului moral.

În acest sens, instanța de apel a reiterat că, potrivit art. 1422 alin. (1) Cod civil „în

cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin

fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri

prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă

la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc”.

3

Conform art. 1423 alin. (1) Cod civil, - „mărimea compensației pentru prejudiciul

moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea

suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al

autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care

această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate”.

Conform pct. 25 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 9 din

09.10.2006 cu privire la aplicarea de către instanțele de judecată a legislației ce

reglementează repararea prejudiciului moral, instanțele judecătorești, la determinarea

mărimii compensației pentru prejudiciul moral, trebuie neapărat să ia în considerație atât

aprecierea subiectivă privind gravitatea cauzării suferințelor psihice sau fizice părții

vătămate, cît și datele obiective care certifică acest fapt, îndeosebi: - importanța vitală a

drepturilor personale nepatrimoniale și a bunurilor (viața, sănătatea, libertatea,

inviolabilitatea locuinței, secretul personal și familial, onoarea, demnitatea și reputația

profesională etc); - nivelul (gradul) suportării de către persoana vătămată a suferințelor

psihice sau fizice (lipsirea de libertate, pricinuirea vătămării corporale, decesul

persoanelor apropiate (rudelor), pierderea sau limitarea capacității de muncă etc); - felul

vinovăției (intenția, imprudența) persoanei care a cauzat prejudiciul, în cazul în care

pentru repararea prejudiciului moral este necesară prezența ei. Instanțele judecătorești,

la determinarea mărimii prejudiciului moral în echivalent bănesc, sînt în drept să ia în

considerație și alte circumstanțe probatoare prin actele pricinii, în particular, situația

familială și materială a persoanei care poartă răspundere pentru cauzarea prejudiciului

moral părții vătămate.

Instanța de apel a menționat că în absența unor criterii pe baza cărora să se poată

realiza o cuantificare obiectivă a prejudiciului moral, acesta se stabilește în raport cu

consecințele negative suferite de persoană, importanța valorilor lezate, măsura în care

au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost concepute consecințele vătămării,

măsura în care i-a fost afectată situația familială, profesională și socială. În cuantificarea

prejudiciului moral aceste condiții sunt subordonate condiției aprecierii rezonabile pe o

bază echitabilă corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs reclamantului.

Instanța de apel a reținut că, criteriul general evocat în jurisprudența CEDO constă

în aceea că, despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu

atingerea adusă reputației, având în vedere totodată gradul de lezare a valorilor sociale

ocrotite, intensitatea și gravitatea atingerii adusă acestora. În situația daunelor morale,

datorită naturii lor nepatrimoniale, o evaluare exactă a acestora în bani nu este posibilă,

întinderea despăgubirilor realizându-se prin apreciere raportată la elementele de fapt și

gradul de vinovăție al persoanei vinovate.

Reieșind din circumstanțele cauzei, din acele suferințe psihice care au fost cauzate

părții vătămate Rujanschi Valeriu prin acțiunile inculpatului, adică în urma accidentului

rutier de care acesta este responsabil, suferințe care nici nu se supun aprecierii, ținând

cont de gradul de vinovăție al inculpatului, de starea lui financiară și având în vedere că

sunt prejudiciate mai multe persoane, instanța de apel a considerat că pentru repararea

4

daunei morale părții civile Rujanschi Valeriu este echitabilă și suficientă pentru a aduce

satisfacție morală suma de 15.000 lei, care a fost încasată de la Erhan Petru.

Pentru a dispune astfel, instanța de apel a ținut cont de faptul că, urmare a

accidentului rutier partea vătămată a suportat vătămări corporale, a pierdut locul de

muncă, din care motiv au și apărut problemele de familie. Într-adevăr, acest fapt i-a

cauzat suferințe și psihice părții vătămate.

Totodată, suma solicitată de partea vătămată în mărime de 50 mii lei, instanța de

apel a considerat-o exagerată și neproporțională prejudiciului cauzat sănătății acesteia,

cât și stării materiale și financiare a inculpatului care este în etate.

Referitor la încasarea prejudiciului material și venitul ratat cauzat, instanța de apel a

reținut că Rujanschi Valeriu nu este proprietarul automobilului „Mercedes 208 D” cu

numărul de înmatriculare CJE 948, proprietar fiind SRL „Dovax -Trans”, care a încheiat

cu partea vătămată contract de deservire a rutei Pașcani - Chișinău.

Ținând cont de faptul că inculpatul nu recunoaște acțiunea civilă înaintată, iar pentru

a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții vătămate Rujanschi Valeriu, este

necesar termen suplimentar, deoarece mărimea pagubei pretinse nu este justificată pe

deplin prin probe utile, astfel, instanța de apel a admis în principiu acțiunea civilă a părții

vătămate, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor materiale să hotărască instanța

civilă.

Petru, prin care indicînd temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, a solicitat casarea acesteia, pronunțată pe cauza dată în latura civilă, cu

menținerea hotărîrii primei instanțe.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :

- art.427 alin. (l) pct. 6 Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- recurentul menționează că în cauza penală dată, Rujanschi Valeriu este recunoscut

formal parte vătămată, în situația cînd el în urma accidentului rutier nu a avut de suferit

fizic și material;

- în urma producerii accidentului rutier, pe care l-a comis, lui Rujanschi Valeriu nu

i-au fost cauzate oarecare vătămări a integrității corporale pentru care să fie declarat

vinovat, fie penal sau contravențional de producerea unor asemenea vătămări corporale

fie medii sau ușoare, ori chiar neînsemnate;

- lipsește un raport de expertiză medico-legală în vederea stabilirii unor asemenea

vătămări corporale în adresa lui Rujanschi Valeriu. Acesta nu a avut de suferit nici

material;

- s-a constatat că mașina de model „Mercedes 208 D”, pe care o conducea Rujanschi

Valeriu, implicată în accidentul rutier, aparține cu drept de proprietate cet. Ciobanu

Angela, persoana care a și primit despăgubirea pentru prejudiciul material cauzat ei, în

urma accidentului rutier;

- atît prin decizia instanței de apel, cît și prin sentința de condamnare a primei

5

instanțe, pronunțate în adresa inculpatului nu este constatat care sînt suferințele psihice

primite de Rujanschi Valeriu în urma accidentului, din ce rezultă ele, gravitatea cauzării

lor, iar mărimea compensației stabilite spre achitare de 15000 lei fiind pentru el prea

mare, neținîndu-se cont că și el poartă o bună parte din vină în situația cînd se deplasa

cu automobilul pe timp de noapte fără lumină.

numele părții vătămate Rujanschi Valeriu, prin care a solicitat inadmisibilitatea acestuia,

cu menținerea deciziei atacate.

8.1. Referință a depus și procurorul, prin care a solicitat inadmisibilitatea recursului,

ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece decizia contestată este corectă și conform

exigențelor legale, bazată pe dispozițiile art. 1423 alin. (1) și (2) Cod civil, instanța a

motivat suficient soluția în acest sens, luînd în considerare caracterul și gravitatea

suferințelor psihice și fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al

inculpatului, de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei

vătămate, de circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul moral, precum și statutul

social al persoanei vinovate.

din dosar, ținînd cont de opiniile avocatului și procurorului expuse în referințe, Colegiul

penal decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor alin. (2) art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să

judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului.

Raportînd aceste prevederi la speța examinată, Colegiul penal reține că recurentul

invocă ca temei pentru recurs pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală,

precum că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Colegiul penal constată, că temeiul invocat nu și-a găsit confirmare la examinarea

recursului înaintat, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent.

Recurentul critică aprecierea probelor administrate de instanța de apel, astfel

Colegiul penal menționează că conform art. 101 alin. (2) Cod de procedură penală, la

faza judecării cauzei judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri, formate

în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-

se de lege.

Colegiul penal reține, că instanța de apel, rejudecînd cauza și verificînd probele

administrate legal de către organul de urmărire penală, cu respectarea prevederilor art.

100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de

procedură penală, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel

ajungînd la concluzia corectă cu privire la casarea sentinței în latura civilă în partea

încasării prejudiciului moral părții vătămate Rujanschi Valeriu, ținîndu-se cont de

prevederile art. 1423 alin. (1) și (2) Cod civil.

Criticile formulate de recurent privind soluționarea acțiunii civile au format obiect

de discuție la rejudecarea cauzei în instanța de apel și cărora instanța le-a dat o motivare

6

corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 6.1., soluție,

pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, și a cărei reluare nu se mai impune,

avînd în vedere și faptul, că verificînd hotărîrea atacată în raport și cu prevederile art.

424 alin. (2) Cod de procedură penală, în sensul că nu se identifică existența și a altor

motive care analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a se constata că recursul

înaintat în cauză este vădit neîntemeiat.

Cu privire la argumentul invocat de recurent precum că „atît prin decizia instanței

de apel, cît și prin sentința de condamnare a primei instanțe, pronunțate în adresa

inculpatului nu este constatat care sînt suferințele psihice primite de Rujanschi Valeriu

în urma accidentului, din ce rezultă ele, gravitatea cauzării lor, iar mărimea compensației

stabilite spre achitare de 15000 lei fiind pentru el prea mare”, Colegiul penal consideră

că este unul neîntemeiat și menționează în acest sens că instanța de apel corect și legal

s-a expus în decizia sa asupra acestui fapt și anume că „reieșind din circumstanțele

cauzei, din acele suferințe psihice care au fost cauzate părții vătămate Rujanschi

Valeriu prin acțiunile inculpatului, adică în urma accidentului rutier de care acesta este

responsabil, suferințe care nici nu se supun aprecierii, ținând cont de gradul de

vinovăție al inculpatului, de starea lui financiară și având în vedere că sunt prejudiciate

mai multe persoane, Colegiul penal consideră că pentru repararea daunei morale părții

civile Rujanschi Valeriu este echitabilă și suficientă pentru a aduce satisfacție morală

suma de 15000 lei care urmează a fi încasată de la Erhan Petru. Pentru a dispune astfel

instanța a ținut cont de faptul că, urmare a accidentului partea vătămată a suportat

vătămări corporale, a pierdut locul de muncă, din care motiv au și apărut problemele

de familie. Într-adevăr, acest fapt i-a cauzat suferințe și psihice părții vătămate.”

De asemenea, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat, argumentul inculpatului,

precum că nu s-a ținut cont de faptul că și partea vătămată Rujanschi Valeriu poartă o

bună parte din vină în situația cînd el se deplasa cu automobilul pe timp de noapte fără

lumină, deoarece potrivit sentinței Judecătoriei Ialoveni din 06 decembrie 2013

Rujanschi Valeriu învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod

penal a fost achitat, deoarece fapta nu a fost săvîrșită de inculpat, (f. d. 232, vol. I).

Sentința de achitare a fost menținută de către instanța de apel și instanța de recurs, (f. d.

25-32, 67-72, vol. II).

La fel, instanța de recurs ordinar relevă faptul, că instanța de apel a expus în decizia

sa o frază greșită, și anume că „prima instanță a individualizat corect sumele ce urmează

a fi achitate părților vătămate ca despăgubire cu titlu de prejudiciu moral, ținându-se

cont de faptul că pierderile suportate de reclamanți sunt inestimabile și nerecuperabile,

dar și de gradul de vinovăție al inculpatului, având în vedere că infracțiunea este din

categoria celor săvârșite din imprudență, cât și din posibilitățile reale ale acestuia de a

achita sumele percepute”, însă Colegiul penal menționează că aceasta constituie o eroare

materială și nu este motiv de a casa decizia instanței de apel.

Referindu-se la motivul, că partea vătămată Rujanschi Valeriu nu a suportat

vătămări corporale, Colegiul penal constată, că în urma loviturii accidentale a

7

automobilelor evident că partea vătămată Rujanschi Valeriu s-a lovit și a suportat dureri

fizice, dar vătămări corporale nu a avut, ce la fel în decizia din 27.09.2016 este indicat

greșit că au survenit vătămări corporale, care la fel constituie o eroare materială a

instanței de apel, care tot nu poate duce la casarea deciziei, deoarece au survenit suferințe

psihice puternice.

În atare circumstanțe, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art. 432

alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că lipsesc temeiuri de drept

de casare a hotărîrii adoptate în prezenta cauză penală și, prin urmare, se impune soluția

inadmisibilității recursului declarat de inculpat, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Erhan Petru,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 septembrie 2016,

în cauza penală privindu-l pe Erhan Petru Xxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 29 iunie 2017.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Toma Nadejda

8