1ra-950/2016 — art. 201/1 alin. 1, 201/1 alin. 2 lit. a CP

Prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 14 iulie 2015, cauza fiind judecată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Creciun Ivan a fost condamnat în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal la 120 ore muncă neremunerată în folosul comunității și în baza art. 2011 alin. (2) lit. a) Cod penal la 160 ore muncă neremunerată în folosul comunității. Potrivit art. 84 alin. (1), (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate și prin adăugirea pedepsei neexecutate, conform sentinței Judecătoriei Sîngerei din 27 noiembrie 2014, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 240 ore muncă neremunerată în folosul comunității.

Instanța de fond a constatat că la 15 noiembrie 2014, aproximativ ora 16.00, inculpatul Creciun I., aflându-se în curtea gospodăriei sale din s. Chișcăreni, r-nul Sîngerei, fiind în stare de ebrietate alcoolică, a avut un comportament agresiv, 1 violent, manifestat fizic și verbal asupra soției sale Creciun L., numind-o cu cuvinte necenzurate, jignindu-i cinstea, onoarea și demnitatea, apoi i-a aplicat o lovitură cu palma peste față, cauzându-i dureri fizice, motiv din care, fiindu-i teamă pentru viața și sănătatea sa, ea a ieșit din gospodărie și a plecat. Tot el, la 19 ianuarie 2015, aflându-se la domiciliul său și fiind în stare de ebrietate alcoolică, a aplicat violență fizică în privința soției sale Creciun L., lovind-o cu brațul în regiunea feței și a corpului, provocându-i dureri fizice, iar la 21 ianuarie 2015, a provocat iarăși o ceartă cu membrii familiei, numind-o cu cuvinte necenzurate pe soția sa, Creciun L., și pe copilul minor Creciun C., a.n. 18.10.2002, provocându-le suferințe fizice, psihice și cauzându-le un prejudiciu moral. Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut vina, aceasta fiind integral dovedită și prin probele administrate pe caz, și a încadrat acțiunile lui în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal, ca violența în familie, adică acțiunea intenționată, manifestată fizic și verbal, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei, care a provocat suferință fizică și psihică, și în baza art. 2011 alin. (2) lit. a) Cod penal, ca violența în familie, adică acțiunea intenționată, manifestată fizic și verbal, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei, care a provocat suferință fizică și psihică, săvârșită asupra a 2 membri ai familiei. La stabilirea pedepsei, instanța de judecată a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.

Procurorul în Procuratura raionului Sîngerei, Anatolie Bunduchi a declarat apel, solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie condamnat în baza art. 2011 alin. (1), 2011 alin. (2) lit. a), 84, 85 Cod penal la 240 ore muncă neremunerată în folosul comunității. Apelantul a indicat că până la pronunțarea sentinței, la 15 noiembrie 2014 inculpatul a comis o infracțiune de violență în familie. Tot el, la 19 ianuarie 2015 a săvârșit o altă infracțiune de violență în familie asupra soției și copilului. Astfel, instanța de fond urma să aplice prevederile art. 85 Cod penal, deoarece a săvârșit infracțiunea din 19 ianuarie 2015 după pronunțarea și rămânerea definitivă a sentinței din 27 noiembrie 2014. Totodată, potrivit datelor prezentate de Biroul de probațiune Sîngerei, la momentul pronunțării dispozitivului sentinței, adică la 14 iulie 2015, inculpatul urma să execute 31 ore de muncă neremunerată în folosul comunității, în baza sentinței din 27 noiembrie 2014.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 decembrie 2015, apelul a fost admis, casată parțial sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre. Creciun Ivan a fost condamnat în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal la 6 luni închisoare și în baza art. 2011 alin. (2) lit. a) Cod penal la 1 an și 8 luni închisoare. Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 2 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, începând din 02 decembrie 2015. Instanța de apel a reținut că inculpatului i-a fost aplicată o pedeapsă prea blândă în raport cu faptele comise, instanța de fond neluând în considerație circumstanțele cauzei, personalitatea inculpatului, care a fost condamnat anterior pentru o infracțiune similară, însă nu și-a făcut concluziile necesare și din nou a comis cu intenție 2 infracțiuni similare. Astfel, aplicarea pedepsei sub formă de 2 muncă neremunerată în folosul comunității, pedeapsă de care anterior a beneficiat inculpatul, nu a avut efectul scontat și nu a dus la reeducarea și corectarea inculpatului. Astfel, față de inculpat urmează a fi aplicată pedeapsa cu închisoare, reieșind din starea de recidivă a inculpatului, ținând cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, personalitatea inculpatului, care a fost condamnat anterior pentru infracțiuni similare. Argumentele apelantului privind stabilirea pedepsei cu aplicarea prevederilor art. 85 Cod penal sunt neîntemeiate. Or, potrivit răspunsului șefului Biroului de Probațiune Sîngerei din 02.12.2015, dosarul personal în privința inculpatului a fost încheiat și transmis în arhivă la 28.07.2015, în legătură cu executarea pedepsei de 160 ore muncă neremunerată în folosul comunității, stabilite prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 27 noiembrie 2014, fapt confirmat prin registrul de evidență a condamnaților al Biroului de Probațiune Sîngerei pe anii 2005-2015. Întrucât pedeapsa stabilită inculpatului prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 27 noiembrie 2014 a fost executată integral, decade necesitatea aplicării prevederilor art. 85 Cod penal. La stabilirea pedepsei urmează a fi aplicate doar prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumularea parțială a pedepselor ce vor fi aplicate inculpatului.

La 12 februarie 2016, inculpatul a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea parțială a acestei decizii, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă. Recurentul a invocat că are la întreținere 5 copii minori.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3) și (5) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. Dacă ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează. În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt despre care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se pronunță la fel public, în termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea motivată se înmânează participanților prezenți la ședința de judecată. Sub acest aspect se atestă că, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei la 02 decembrie 2015, comunicând că decizia motivată va fi pronunțată la 23 decembrie 2015, fapt realizat la această dată și consemnat în respectivul proces-verbal, în prezența inculpatului care a primit și o copie de pe decizia motivată, semnând o recipisă în acest sens ( vol. II f.d. 176). 3 Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 23 decembrie 2015, iar termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar urma să expire la sfârșitul zilei de 25 ianuarie 2016. Totodată, potrivit ștampilei de pe plic, recursul ordinar a fost depus la oficiul poștal la 12 februarie 2016 și înregistrat la Curtea Supremă de Justiție la 16 februarie 2016, adică peste termenul prevăzut de lege (vol. II f.d. 191, 192, pct. 5. din decizie). Alte informații cu privire la data depunerii recursului respectiv în instanța de recurs nu există nici în dosar și nici în recursul nominalizat. Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală nu prevede repunerea în termen a recursului, nici o altă procedură legală de a calcula termenul de recurs decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală prescrie expres că, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac. Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este declarat peste termen. Astfel, odată ce recursul de pe rol este declarat peste termen, acesta urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 2), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : inadmisibilitatea recursului ordinar împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 decembrie 2015, declarat de inculpatul Creciun Ivan Gheorghe, deoarece este declarat peste termen. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 22 iunie 2016. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Elena Covalenco 4