1ra-753/2016 — art.233 CP

Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 30 martie 2015, Bălănescu M., Bălănescu P. și Tatarciuc T. au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 233 Cod penal, fiindu-le stabilită pedeapsă sub formă de amendă fiecăruia în mărime de 250 u. c.

În fapt, instanța de fond a stabilit că Bălănescu Mihail, Bălănescu Petru 1 și Tatarciuc Tudor, acționînd prin înțelegere prealabilă și coautorat la data de 04.05.2014, în timpul zilei, avînd asupra lor arme de vînătoare și urmărind scopul vînatului ilegal, aflîndu-se în parcela nr.50 din pădurea Î.S. Rezervația Naturală Plaiul Fagului din apropierea satului Rădenii Vechi raionul Ungheni, fără autorizația corespunzătoare și în perioadă interzisă, au vînat prin împușcare un mistreț (femelă), cauzându-i astfel regnului animal o daună în valoare totală de 5000 lei.

Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Tetelea Maria în numele inculpaților, solicitînd pronunțarea unei hotărîri privind achitarea acestora din motiv că fapta nu a fost săvîrșită de inculpați. În motivarea cererii de apel a invocat următoarele argumente: - la dosar n-au fost anexate probe prin care să fie dovedită vinovăția inculpaților în săvîrșirea infracțiunii imputate; - fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii; - instanța de judecată nu a dat apreciere faptului că în declarațiile martorului Popa Mihai sunt divergențe și anume: fiind audiat la data 05.05.2014 în cadrul urmăririi penale, a declarat că cunoaște acele persoane, deoarece toți erau îmbrăcați în haine de camuflaj de culoare deschisă și cu căciuli pe cap, văzîndu-i la o distanță de 60 metri, descriind amănunțit rolul fiecărei persoane și locul aflării lor, mai concretizează că cu certitudine i-ar putea cunoaște după fotografie și după felul de a merge. În instanța de judecată martorul Popa Mihail nu a putut concretiza anume care au fost acțiunile întreprinse de acele trei persoane bănuite, care ar fi fost la fața locului și în ce împrejurări, care persoană era de pîndă, care persoană avea în spate arma și care din acele trei persoane ascundea mistrețul cu vreascuri, totodată a mai declarat că două persoane cu certitudine le-a văzut la fața, iar a treia persoană a văzut-o din spate, nu a putut cu precizie să concretizeze care sunt aceste persoane, acțiunile lor, a mai declarat că a fost audiat la IP Călărași numai o singură dată și anume a doua zi; - potrivit declarațiilor martorului Grosu V., care deține și funcția de laborant veterinar la Rezervația Plaiul Fagului, acesta a declarat că careva analize la cadavrul mistrețului nu s-a făcut, la fel nu s-au făcut fotografii, că a fost ridicate din mistreț niște alice care au fost lăsate pe fereastră în laborator și nu au fost transmise organului de urmărire penală, conform regulamentului este necesar de a avea registrul de evidență a expertizelor, însă toate expertizele care se efectuează se păstrează în mapă, conform actului de expertiză a trupului de mistreț nu este indicat faptul ridicării alicelor și transmiterii inginerului Țicu V., însă declarațiile martorului menționat, în opinia avocatului, au fost interpretate eronat de către instanța de judecată indicîndu-se că a fost efectuată o expertiză din exterior, a efectuat o selectare pentru a vedea din ce motiv a decedat mistrețul, la fel că deține un registru de 2 evidență a expertizelor; - conform raportului de expertiză nr.34/12/2/3-4056 din 24.07.2014 s-a stabilit că la examinarea husei nr. 1 s-a constatat că sigiliul este rupt la momentul prezentării și sacoșa în care se afla alicele și containerul nu era sigilată, imaginea nr. 1, totodată pe suprafața ecusonului cu ajutorul benzii adezive este încleiată o impresiune de ștampilă rotundă de culoare violet, iar sigiliul de pe ambalaj este deteriorat, conform procesului-verbal de percheziție din 13.05.2014 de la domiciliul lui Bălănescu Petru în prezența martorilor au fost ridicate armele care au fost fotografiate, ambalate și sigilate, la care s-au făcut însemnări în procesul-verbal de ridicare de la Bălănescu Ion, care este tatăl inculpatului. Astfel, avocatul a menționat că instanța de judecată nu a dat apreciere probelor din dosar potrivit prevederilor art.101 Cod de procedură penală, nu a analizat și combătut declarațiile participanților la proces, care, în viziunea apelantului, conțin divergențe.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 decembrie 2015, a fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței fără modificări.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat, că sentința primei instanțe este bazată pe următoarele probe verificate în cadrul cercetării judecătorești: declarațiile reprezentantului părții vătămate Țîcu Valeriu; declarațiile martorilor Popa Mihail, Ursu Ion, Negru Ștefan, Grosu Vladimir, Corolețchi Ion, Arman Valeriu, Prunici Tudor; declarațiile inculpaților Bălănescu Mihail, Bălănescu Petru și Tatarciuc Tudor; procesul-verbal de cercetare la fața locului, cu foto-tabelul prin care se confirmă prezența în parcela 50 a rezervației „Plaiul Fagului” la o distanță de aproximativ 800 m de satul Temeleuți raionul Călărași și aproximativ 250 m de la intrarea în Rezervație a cadavrului unui mistreț cu o masă aproximativ de 60 kg, prezența urmelor de transportare și ascundere a acestuia, cît și a unui container din plastic de culoare surie de la un cartuș de armă de vînătoare (f. d. 6-14); hotărîrea Guvernului RM nr. 167 din 12.03.1992, potrivit căreia se stabilește că locul incidentului este rezervație naturală (f. d. 17-22); taxele de evaluare a animalului vînat și anume pentru mistreț 250 u. c. (f. d. 23); schița și harta schemă a Rezervației de Stat Plaiul Fagului care indică locul comiterii infracțiunii (f. d. 25-26); actul de expertiză a mistrețului(f. d. 28); procesul- verbal de recunoaștere a persoanelor după fotografie, potrivit căruia Popa Mihail i-a recunoscut pe Bălănescu Mihail, Tatarciuc Tudor și Bălănescu Petru (f. d. 42-44); ordonanța și procesul-verbal de ridicare a alicelor depistate în cadavrul mistrețului (f. d. 45-46), procesul-verbal de percheziție la domiciliul cet. Tatarciuc Tudor, potrivit căruia s-a depistat și s-a ridicat o armă de vînătoare de model IJ-27E cal. 12 mm și doua arme pneumatice (f. d. 53); 3 procesul-verbal de percheziție la domiciliul cet. Bălănescu Petru, unde s-a depistat și s-a ridicat o armă de vînătoare de model IJ-27M cal 12 mm și o armă de model Toz-13 cal. 16 mm (f. d. 60); raportul de expertiză balistică nr.34/12/2/34056 din 24.07.2014 prin care se atestă că, arma cu numărul „T 5937", prezentată la examinare, ce aparține cet. Bălănescu Ion este o armă de foc de vânătoare cu două țevi lise amplasate orizontal, cal. 16, cu lovitură centrală de model "T03-63", produsă industrial în anul 1969 la uzina de armament din or. Tula, Rusia. Arma de model "T03-63" cu numărul „T 5937", este în stare de funcționare și utilă pentru trageri. Declanșarea împușcăturii din această armă fără a se acționa pe trăgaci nu este posibilă. Arma cu numărul "052725564", ce aparține cet. Bălănescu Ion, prezentată la expertiză se referă către armele de foc de vînătoare cu două țevi lise, amplasate vertical, cal. 16 de model H2K 27M", produsă în anul 1973 la uzina de armament din or. Ijevsk, Rusia. Arma de vînătoare model "IJ-27M" cal. 12 cu numărul ”052725564", în starea în care a fost prezentată la examinare, este în stare de funcționare și utilă pentru efectuarea de trageri. Arma de vînătoare de model "IJ-27M" calibrul 12, cu numărul "052725564", nu produce împușcături fără a se acționa pe trăgaci. Arma formată din țeava cu nr."01491", ulucul și cutia mecanismelor cu nr."M 11406” aparține cet. Tatarciuc Tudor, prezentate la expertiză se referă către armele de foc vînătoare cu două țevi lise, amplasate vertical, cal. 12, de model „ИЖ 27E” produsă la uzina de armament din or. Ijevsk, Rusia. Arma de vînătoare model "IJ-27E" calibrul 12, cu numărul: țeava cu nr."01491”, ulucul și cutia mecanismelor cu nr."M 11406", în starea în care a fost prezentată la examinarea, este în stare de funcționare și utilă pentru efectuarea de trageri. Arma de vînătoare de model „IJ-27E” calibrul 12, cu numărul: țeava cu nr."01491" ulucul și cutia mecanismelor cu nr. ”M 11406”, nu produc împușcături fără a se acționa pe trăgaci (f. d. 92); ordonanță de începere a urmăririi penale din 05.05.2014 în baza semnelor componenței de infracțiune prevăzute de art. 233 Cod penal (f. d. 1 vol. I); înștiințarea procurorului raionului Călărași efectuată de către ofițerul de urmărire penală a SUP IP Călărași din 05.05.2014 (f. d. 3 vol. I); proces-verbal de constatare a infracțiunii din 05.04.2014 (f. d. 4 vol. I); înștiințarea IP Călărași despre depistarea mistrețului împușcat din 04.05.2014 (f. d. 5); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 04.05.2014 și planșa fotografică anexată (f. d. 6- 13); ordonanță de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 05.05.2014, Hotărîrea Guvernului nr. 167 din 12.03.1992 cu privire la crearea rezervației naturale de stat „Plaiul Fagului” (f. d. 16-17); regulamentul cu privire la zona de protecție a rezervației naturale de stat „Plaiul Fagului” (f. d. 18-22); anexa nr.6 Legea regimului animal(f. d. 23-24); copia schiței rezervației naturale de stat „Plaiul Fagului” amenajare 1996 (f. d. 25-26); certificat cu privire la suprafața pe raioane administrative și primării 4 din 07.05.2014 (f. d. 27); act din 05.05.2014 de expertiză a trupului de mistreț (f. d. 28); procură eliberată de ÎS RN ’’Plaiul Fagului” din 05.05.2014 lui Țîcu Valeriu de reprezentare în cadrul cauzei penale a ÎS RN ’’Plaiul Fagului” (f. d. 29); ordonanță de recunoaștere în calitate de reprezentant legal pe Țîcu Valeriu din 05.05.2014 (f. d. 32); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 05.05.2014 (f. d. 42- 44); ordonanță de ridicare din 05.05.2014 a patru alice de la Țîcu Valeriu, procesul-verbal ridicare și examinare din 05.05.2014 (f. d. 45-46); ordonanță de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 05.05.2014 (f. d. 47); demersurile Procuraturii raionului Călărași privind autorizarea efectuării percheziției la domiciliul lui Tatarciuc Tudor, Bălănescu Petru, Bălănescu Mihail din 05.05.2014 adresate judecătorului de instrucție Judecătoriei Călărași, raportul privind inițierea procedurii de efectuare a percheziției din 06.05.2014 (f. d. 49-50, 56-59, 64-67); procesele-verbale de percheziție la domiciliul lui Tatarciuc Tudor, Bălănescu Petru, Bălănescu Mihail din 13.05.2014 (f. d. 53, 60, 68); încheierea Judecătoriei Călărași din 06.05.2014 privind autorizarea efectuării percheziției la domiciliul lui Bălănescu Mihail (f. d. 64-67); raportul de expertiză din 24.07.2014 nr.34/12/2/3-4056 și planșa cu imagini (f. d. 92 -101 ); adeverință eliberată de Primăria satului Temeleuți cu privire la locul de trai al cet. Tatarciuc Tudor din 21.07.2014; adeverință eliberată de Primăria satului Temeleuți cu privire la locul de trai al cet. Bălănescu Petru din 21.07.2014 (f. d. 105); sentința Judecătoriei Călărași din 08.12.2011 în privința lui Tatarciuc Tudor și Bălănescu Petru învinuiți în baza art.349 alin. 1/1 Cod penal (f. d. 156-158); procesul-verbal de anunțare a învinuiților Bălănescu Petru, Bălănescu Mihail, Tatarciuc Tudor despre terminarea urmăririi penale și de prezentare a materialelor dosarului penal pentru a lua cunoștință din 29.09.2014 (f. d. 164-166); ordonanță din 29.09.2014 de respingere a cererii înaintată de învinuiții Bălănescu Mihail, Bălănescu Petru, Tatarciuc Tudor de încetare a urmăririi penale din motivul lipsei semnelor componenței de infracțiune (f. d. 167). Instanța de apel a conchis că, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt ale cauzei, reieșind din cumulul de probe cercetat potrivit prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, astfel corect concluzionînd că inculpații Bălănescu Mihail, Bălănescu Petru și Tatarciuc Tudor au comis infracțiunea prevăzută de art. 233 Cod penal. Instanța de apel a statuat, că declarațiile reprezentantului părții vătămate Țîcu Valeriu și ale martorilor audiați au fost depuse sub jurămînt, fiind preîntîmpinați de răspundere penală pentru declarații mincinoase, acestea coroborînd cu alte probe din dosar și care în cumul dovedesc vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate, totodată în declarațiile acestora nefiind stabilite careva divergențe. 5 Argumentele apelului potrivit cărora inculpaților le-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, instanța de apel le-a considerat neîntemeiate, deoarece vinovăția inculpaților în faptele incriminate a fost dovedită cu certitudine, totodată stabilindu-se și faptul, că în acțiunile inculpaților sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzută de art. 233 Cod penal. Referitor la argumentele apărării potrivit cărora probele administrate în cadrul procesului penal sunt obținute cu încălcări esențiale ale procedurii penale, instanța de apel a statuat că în prezenta cauză penală nu au fost admise astfel de încălcări, totodată menționînd că apărarea nu a contestat actele sau acțiunile organului de urmărire penală potrivit legislației de procedură penală.

Împotriva deciziei instanței de apel, au declarat recurs ordinar, la 29.01.2016, inculpatul Bălănescu Mihail și avocatul Maria Tetelea în numele inculpaților. 6.1. Inculpatul Bălănescu M., fără a invoca expres vreun temei de drept prevăzut de alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a sentinței, cu pronunțarea unei hotărîri de achitare în privința sa, invocînd în acest sens următoarele argumente: - la dosar nu au fost anexate probe care să confirme cu certitudine că fapta a fost săvîrșită de inculpat; - instanțele ierarhic inferioare nu au dat apreciere probelor din dosar potrivit prevederilor art.101 Cod de procedură penală, totodată în viziunea recurentului, nu au fost combătute argumentele inculpaților potrivit căror aceștia nu au comis infracțiunea ce li se incriminează; - în acțiunile inculpaților nu sunt întrunite elementele infracțiunii incriminate; - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. 6.2. Avocatul Tetelea M., în numele inculpaților, invocînd temei de drept pct. 6), 8) și 12) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea sentinței și a deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, indicînd în acest sens următoarele argumente: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel; - nu sunt întrunite elementele infracțiunii; - faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Potrivit conținutului recursului, recurentul critică modul de apreciere al probelor anexate la dosar, deoarece consideră că la baza hotărîrilor instanțelor ierarhic inferioare, privind condamnarea inculpaților, sunt puse probe din conținutul cărora nu poate fi stabilit cu certitudine că inculpații au comis infracțiunea ce li se incriminează, totodată recurentul consideră că probele acumulate în cadrul urmăririi penale sunt lovite de nulitate potrivit 6 prevederilor art. 251 Cod de procedură penală.

Procurorul, prin referința depusă a opinat asupra respingerii recursului, deoarece consideră că temeiurile de recurs invocate de recurenți nu constituie erori de drept.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul penal, constată că, deși inculpatul Bălănescu M. în recursul declarat nu invocă expres temei de drept prevăzut de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, însă potrivit textului recursului, acesta critică decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept indicate în pct. 6) și 8) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală, totodată potrivit recursului declarat de avocatul Tetelea M. în numele inculpaților, se invocă temei de drept pct. 6), 8) și 12) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală. Potrivit practicii judiciare constante, Colegiul penal menționează că, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. 8.1. Cu referire la motivele recursurilor prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că temeiurile invocate de recurenți nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. 7 Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Totodată, potrivit procesului verbal al ședinței de judecată (f. d. 31-33, vol. II), l-a solicitarea procurorului, au fost cercetate probele acuzării, iar partea apărării nu a solicitat cercetarea suplimentară a cărorva probe în susținerea poziției sale. Prin urmare, Colegiul penal constată că erorile de drept invocate de recurent prin prisma prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare în cadrul examinării cauzei în ordine de recurs. 8.2. Referitor la temeiul de drept invocat de recurenți prin prisma art. 427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, și anume: nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Instanța de recurs menționează că potrivit art. 113 alin.(1) Cod de procedură penală, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvîrșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. Reieșind din conținutul deciziei instanței de apel, Colegiul constată că, criticile formulate de recurenți sub aspectul art. 427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, au format obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța de apel și asupra lor aceasta s-a pronunțat, dîndu-le o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în pct. 5 al prezentei decizii, concluzii pe care instanța de recurs le însușește și nu consideră necesar repetarea acestora. Conform hotărîrilor adoptate, prima instanță și cea de apel au apreciat probele din dosar potrivit prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă privind condamnarea inculpaților Bălănescu M., Bălănescu P. și Tatarciuc T., deoarece în acțiunile lor sunt întrunite elementele infracțiunilor prevăzute de art. 233 Cod penal. Este de menționat că potrivit prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. 8 Astfel, că aprecierea sau reaprecierea probelor este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și nu constituie un temei de drept separat de casare din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, astfel că invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar drept temei de casare este lipsită de suport legal. Reieșind din cele menționate supra, Colegiul penal conchide, că în speța dată nu se constată erori de drept prevăzute de art. 427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, și anume că nu au fost întrunite elementele infracțiunii. 8.3. Cu referire la motivele recursului avocatului, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, Colegiul penal nu se va expune, deoarece în speța dată, în situația în care inculpații nu recunosc vinovăția în comiterea infracțiunii ce li se incriminează, invocarea acestei erori, care prevede că „faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită” este neîntemeiată, ținînd cont de faptul, că recursul nu conține o motivare sub acest aspect, nefiind indicată norma penală în baza căreia urmau a fi încadrate acțiunile inculpaților. Or, potrivit prevederilor art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate. Referitor la argumentele recurenților privind excluderea din dosar a unor probe, care, în lor, au fost acumulate cu încălcări esențiale ale prevederilor legale de către organul de urmărire penală, fapt care condiționează nulitatea acestora, Colegiul penal menționează, că potrivit prevederilor art. 251 alin.(4) Cod de procedură penală încălcarea oricărei alte prevederi legale decât cele prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului, dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii – cînd partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale, cînd partea ia cunoștință cu materialele dosarului, sau în instanța de judecată, cînd partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță. Reieșind din aceste prevederi legale, Colegiul penal conchide că solicitarea recurenților privind declararea nulității probelor care au fost puse la baza hotărîrilor instanțelor ierarhic inferioare de condamnare a inculpaților, nu poate constitui temei pentru declararea nulității probelor, deoarece nulitatea acestora n-a fost solicitată de către inculpat în ordinea și termenii prevăzuți de legislație. Mai mult ca atît, potrivit jurisprudenței CtEDO, probele obținute într-un mod ilegal nu constituie în sine о încălcare a dreptului inculpatului la un proces echitabil. Astfel, CtEDO a precizat, în cazul Schenk c. Elveției (hotărîrea din 12 iulie 1988), că utilizarea unei înregistrări ce poartă semnele ilegalității, din motiv că nu a fost ordonată de către judecătorul de instrucție, nu este о 9 încălcare a unui proces echitabil, deoarece apărarea a avut posibilitatea de a contesta autenticitatea înregistrărilor în termenii și modul stabilit prin lege. Reieșind din cele menționate supra, Colegiul penal conchide că, sunt neîntemeiate argumentele recurenților privind ilegalitatea și excluderea probelor puse la baza hotărîrilor de condamnare a inculpaților în baza art. 233 Cod penal. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile invocate de recurenți prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursurile urmează a fi declarate inadmisibile ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 432 alin.(1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpatul Bălănescu Mihail și de avocatul Tetelea Maria în numele inculpaților, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 decembrie 2015, în cauza penală privindu-i pe Bălănescu Mihail Gheorghe, Bălănescu Petru Ion și Tatarciuc Tudor Mihail, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 10 iunie 2016. Președinte (semnătura) Ursache Petru Judecător (semnătura) Toma Nadejda Judecător (semnătura) Timofti Vladimir 10