1ra-753/2016 — art.233 CP

1ra-753/2016 — art.233 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-753/2016

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

11 mai 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Ursache Petru

Judecători: Toma Nadejda, Timofti Vladimir

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

inculpatul Bălănescu Mihail și de avocatul Tetelea Maria în numele inculpaților,

prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

02 decembrie 2015, în cauza penală privindu-i pe:

Bălănescu Mihail Gheorghe, născut

la 25.08.1960, originar și domiciliat

satul Temeleuți raionul Călărași;

Bălănescu Petru Ion, născut la

20.02.1979, originar și domiciliat satul

Temeleuți raionul Călărași;

Tatarciuc Tudor Mihail, născut la

28.06.1979, originar și domiciliat satul

Sipoteni raionul Călărași;

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 07.10.2014 - 30.03.2015;

Instanța de apel: 24.04.2015 - 02.12.2015;

Instanța de recurs:24.02.2016 – 11.05.2016.

A C O N S T A T A T :

Bălănescu P. și Tatarciuc T. au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza

art. 233 Cod penal, fiindu-le stabilită pedeapsă sub formă de amendă fiecăruia

în mărime de 250 u. c.

1

și Tatarciuc Tudor, acționînd prin înțelegere prealabilă și coautorat la data de

04.05.2014, în timpul zilei, avînd asupra lor arme de vînătoare și urmărind

scopul vînatului ilegal, aflîndu-se în parcela nr.50 din pădurea Î.S. Rezervația

Naturală Plaiul Fagului din apropierea satului Rădenii Vechi raionul Ungheni,

fără autorizația corespunzătoare și în perioadă interzisă, au vînat prin

împușcare un mistreț (femelă), cauzându-i astfel regnului animal o daună în

valoare totală de 5000 lei.

inculpaților, solicitînd pronunțarea unei hotărîri privind achitarea acestora din

motiv că fapta nu a fost săvîrșită de inculpați.

În motivarea cererii de apel a invocat următoarele argumente:

- la dosar n-au fost anexate probe prin care să fie dovedită vinovăția

inculpaților în săvîrșirea infracțiunii imputate;

- fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii;

- instanța de judecată nu a dat apreciere faptului că în declarațiile

martorului Popa Mihai sunt divergențe și anume: fiind audiat la data

05.05.2014 în cadrul urmăririi penale, a declarat că cunoaște acele persoane,

deoarece toți erau îmbrăcați în haine de camuflaj de culoare deschisă și cu

căciuli pe cap, văzîndu-i la o distanță de 60 metri, descriind amănunțit rolul

fiecărei persoane și locul aflării lor, mai concretizează că cu certitudine i-ar

putea cunoaște după fotografie și după felul de a merge. În instanța de judecată

martorul Popa Mihail nu a putut concretiza anume care au fost acțiunile

întreprinse de acele trei persoane bănuite, care ar fi fost la fața locului și în ce

împrejurări, care persoană era de pîndă, care persoană avea în spate arma și

care din acele trei persoane ascundea mistrețul cu vreascuri, totodată a mai

declarat că două persoane cu certitudine le-a văzut la fața, iar a treia persoană

a văzut-o din spate, nu a putut cu precizie să concretizeze care sunt aceste

persoane, acțiunile lor, a mai declarat că a fost audiat la IP Călărași numai o

singură dată și anume a doua zi;

- potrivit declarațiilor martorului Grosu V., care deține și funcția de

laborant veterinar la Rezervația Plaiul Fagului, acesta a declarat că careva

analize la cadavrul mistrețului nu s-a făcut, la fel nu s-au făcut fotografii, că a

fost ridicate din mistreț niște alice care au fost lăsate pe fereastră în laborator

și nu au fost transmise organului de urmărire penală, conform regulamentului

este necesar de a avea registrul de evidență a expertizelor, însă toate

expertizele care se efectuează se păstrează în mapă, conform actului de

expertiză a trupului de mistreț nu este indicat faptul ridicării alicelor și

transmiterii inginerului Țicu V., însă declarațiile martorului menționat, în

opinia avocatului, au fost interpretate eronat de către instanța de judecată

indicîndu-se că a fost efectuată o expertiză din exterior, a efectuat o selectare

pentru a vedea din ce motiv a decedat mistrețul, la fel că deține un registru de

2

evidență a expertizelor;

- conform raportului de expertiză nr.34/12/2/3-4056 din 24.07.2014 s-a

stabilit că la examinarea husei nr. 1 s-a constatat că sigiliul este rupt la

momentul prezentării și sacoșa în care se afla alicele și containerul nu era

sigilată, imaginea nr. 1, totodată pe suprafața ecusonului cu ajutorul benzii

adezive este încleiată o impresiune de ștampilă rotundă de culoare violet, iar

sigiliul de pe ambalaj este deteriorat, conform procesului-verbal de percheziție

din 13.05.2014 de la domiciliul lui Bălănescu Petru în prezența martorilor au

fost ridicate armele care au fost fotografiate, ambalate și sigilate, la care s-au

făcut însemnări în procesul-verbal de ridicare de la Bălănescu Ion, care este

tatăl inculpatului.

Astfel, avocatul a menționat că instanța de judecată nu a dat apreciere

probelor din dosar potrivit prevederilor art.101 Cod de procedură penală, nu a

analizat și combătut declarațiile participanților la proces, care, în viziunea

apelantului, conțin divergențe.

2015, a fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței fără

modificări.

primei instanțe este bazată pe următoarele probe verificate în cadrul cercetării

judecătorești: declarațiile reprezentantului părții vătămate Țîcu Valeriu;

declarațiile martorilor Popa Mihail, Ursu Ion, Negru Ștefan, Grosu Vladimir,

Corolețchi Ion, Arman Valeriu, Prunici Tudor; declarațiile inculpaților

Bălănescu Mihail, Bălănescu Petru și Tatarciuc Tudor; procesul-verbal de

cercetare la fața locului, cu foto-tabelul prin care se confirmă prezența în

parcela 50 a rezervației „Plaiul Fagului” la o distanță de aproximativ 800 m de

satul Temeleuți raionul Călărași și aproximativ 250 m de la intrarea în

Rezervație a cadavrului unui mistreț cu o masă aproximativ de 60 kg, prezența

urmelor de transportare și ascundere a acestuia, cît și a unui container din

plastic de culoare surie de la un cartuș de armă de vînătoare (f. d. 6-14);

hotărîrea Guvernului RM nr. 167 din 12.03.1992, potrivit căreia se stabilește că

locul incidentului este rezervație naturală (f. d. 17-22); taxele de evaluare a

animalului vînat și anume pentru mistreț 250 u. c. (f. d. 23); schița și harta

schemă a Rezervației de Stat Plaiul Fagului care indică locul comiterii

infracțiunii (f. d. 25-26); actul de expertiză a mistrețului(f. d. 28); procesul-

verbal de recunoaștere a persoanelor după fotografie, potrivit căruia Popa

Mihail i-a recunoscut pe Bălănescu Mihail, Tatarciuc Tudor și Bălănescu Petru

(f. d. 42-44); ordonanța și procesul-verbal de ridicare a alicelor depistate în

cadavrul mistrețului (f. d. 45-46), procesul-verbal de percheziție la domiciliul

cet. Tatarciuc Tudor, potrivit căruia s-a depistat și s-a ridicat o armă de

vînătoare de model IJ-27E cal. 12 mm și doua arme pneumatice (f. d. 53);

3

procesul-verbal de percheziție la domiciliul cet. Bălănescu Petru, unde s-a

depistat și s-a ridicat o armă de vînătoare de model IJ-27M cal 12 mm și o armă

de model Toz-13 cal. 16 mm (f. d. 60); raportul de expertiză balistică

nr.34/12/2/34056 din 24.07.2014 prin care se atestă că, arma cu numărul „T

5937", prezentată la examinare, ce aparține cet. Bălănescu Ion este o armă de

foc de vânătoare cu două țevi lise amplasate orizontal, cal. 16, cu lovitură

centrală de model "T03-63", produsă industrial în anul 1969 la uzina de

armament din or. Tula, Rusia. Arma de model "T03-63" cu numărul „T 5937",

este în stare de funcționare și utilă pentru trageri. Declanșarea împușcăturii

din această armă fără a se acționa pe trăgaci nu este posibilă. Arma cu numărul

"052725564", ce aparține cet. Bălănescu Ion, prezentată la expertiză se referă

către armele de foc de vînătoare cu două țevi lise, amplasate vertical, cal. 16 de

model H2K 27M", produsă în anul 1973 la uzina de armament din or. Ijevsk,

Rusia. Arma de vînătoare model "IJ-27M" cal. 12 cu numărul ”052725564", în

starea în care a fost prezentată la examinare, este în stare de funcționare și

utilă pentru efectuarea de trageri. Arma de vînătoare de model "IJ-27M"

calibrul 12, cu numărul "052725564", nu produce împușcături fără a se acționa

pe trăgaci. Arma formată din țeava cu nr."01491", ulucul și cutia mecanismelor

cu nr."M 11406” aparține cet. Tatarciuc Tudor, prezentate la expertiză se

referă către armele de foc vînătoare cu două țevi lise, amplasate vertical, cal.

12, de model „ИЖ 27E” produsă la uzina de armament din or. Ijevsk, Rusia.

Arma de vînătoare model "IJ-27E" calibrul 12, cu numărul: țeava cu

nr."01491”, ulucul și cutia mecanismelor cu nr."M 11406", în starea în care a

fost prezentată la examinarea, este în stare de funcționare și utilă pentru

efectuarea de trageri. Arma de vînătoare de model „IJ-27E” calibrul 12, cu

numărul: țeava cu nr."01491" ulucul și cutia mecanismelor cu nr. ”M 11406”,

nu produc împușcături fără a se acționa pe trăgaci (f. d. 92); ordonanță de

începere a urmăririi penale din 05.05.2014 în baza semnelor componenței de

infracțiune prevăzute de art. 233 Cod penal (f. d. 1 vol. I); înștiințarea

procurorului raionului Călărași efectuată de către ofițerul de urmărire penală a

SUP IP Călărași din 05.05.2014 (f. d. 3 vol. I); proces-verbal de constatare a

infracțiunii din 05.04.2014 (f. d. 4 vol. I); înștiințarea IP Călărași despre

depistarea mistrețului împușcat din 04.05.2014 (f. d. 5); procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 04.05.2014 și planșa fotografică anexată (f. d. 6-

13); ordonanță de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza

penală din 05.05.2014, Hotărîrea Guvernului nr. 167 din 12.03.1992 cu privire

la crearea rezervației naturale de stat „Plaiul Fagului” (f. d. 16-17);

regulamentul cu privire la zona de protecție a rezervației naturale de stat

„Plaiul Fagului” (f. d. 18-22); anexa nr.6 Legea regimului animal(f. d. 23-24);

copia schiței rezervației naturale de stat „Plaiul Fagului” amenajare 1996 (f. d.

25-26); certificat cu privire la suprafața pe raioane administrative și primării

4

din 07.05.2014 (f. d. 27); act din 05.05.2014 de expertiză a trupului de mistreț

(f. d. 28); procură eliberată de ÎS RN ’’Plaiul Fagului” din 05.05.2014 lui Țîcu

Valeriu de reprezentare în cadrul cauzei penale a ÎS RN ’’Plaiul Fagului” (f. d.

29); ordonanță de recunoaștere în calitate de reprezentant legal pe Țîcu

Valeriu din 05.05.2014 (f. d. 32); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei

după fotografie din 05.05.2014 (f. d. 42- 44); ordonanță de ridicare din

05.05.2014 a patru alice de la Țîcu Valeriu, procesul-verbal ridicare și

examinare din 05.05.2014 (f. d. 45-46); ordonanță de recunoaștere și de

anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 05.05.2014 (f. d. 47);

demersurile Procuraturii raionului Călărași privind autorizarea efectuării

percheziției la domiciliul lui Tatarciuc Tudor, Bălănescu Petru, Bălănescu

Mihail din 05.05.2014 adresate judecătorului de instrucție Judecătoriei

Călărași, raportul privind inițierea procedurii de efectuare a percheziției din

06.05.2014 (f. d. 49-50, 56-59, 64-67); procesele-verbale de percheziție la

domiciliul lui Tatarciuc Tudor, Bălănescu Petru, Bălănescu Mihail din

13.05.2014 (f. d. 53, 60, 68); încheierea Judecătoriei Călărași din 06.05.2014

privind autorizarea efectuării percheziției la domiciliul lui Bălănescu Mihail (f.

d. 64-67); raportul de expertiză din 24.07.2014 nr.34/12/2/3-4056 și planșa

cu imagini (f. d. 92 -101 ); adeverință eliberată de Primăria satului Temeleuți

cu privire la locul de trai al cet. Tatarciuc Tudor din 21.07.2014; adeverință

eliberată de Primăria satului Temeleuți cu privire la locul de trai al cet.

Bălănescu Petru din 21.07.2014 (f. d. 105); sentința Judecătoriei Călărași din

08.12.2011 în privința lui Tatarciuc Tudor și Bălănescu Petru învinuiți în baza

art.349 alin. 1/1 Cod penal (f. d. 156-158); procesul-verbal de anunțare a

învinuiților Bălănescu Petru, Bălănescu Mihail, Tatarciuc Tudor despre

terminarea urmăririi penale și de prezentare a materialelor dosarului penal

pentru a lua cunoștință din 29.09.2014 (f. d. 164-166); ordonanță din

29.09.2014 de respingere a cererii înaintată de învinuiții Bălănescu Mihail,

Bălănescu Petru, Tatarciuc Tudor de încetare a urmăririi penale din motivul

lipsei semnelor componenței de infracțiune (f. d. 167).

Instanța de apel a conchis că, prima instanță corect a stabilit

circumstanțele de fapt ale cauzei, reieșind din cumulul de probe cercetat

potrivit prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, astfel corect

concluzionînd că inculpații Bălănescu Mihail, Bălănescu Petru și Tatarciuc

Tudor au comis infracțiunea prevăzută de art. 233 Cod penal.

Instanța de apel a statuat, că declarațiile reprezentantului părții vătămate

Țîcu Valeriu și ale martorilor audiați au fost depuse sub jurămînt, fiind

preîntîmpinați de răspundere penală pentru declarații mincinoase, acestea

coroborînd cu alte probe din dosar și care în cumul dovedesc vinovăția

inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate, totodată în declarațiile

acestora nefiind stabilite careva divergențe.

5

Argumentele apelului potrivit cărora inculpaților le-a fost încălcat dreptul

la un proces echitabil, instanța de apel le-a considerat neîntemeiate, deoarece

vinovăția inculpaților în faptele incriminate a fost dovedită cu certitudine,

totodată stabilindu-se și faptul, că în acțiunile inculpaților sunt întrunite

elementele infracțiunii prevăzută de art. 233 Cod penal.

Referitor la argumentele apărării potrivit cărora probele administrate în

cadrul procesului penal sunt obținute cu încălcări esențiale ale procedurii

penale, instanța de apel a statuat că în prezenta cauză penală nu au fost admise

astfel de încălcări, totodată menționînd că apărarea nu a contestat actele sau

acțiunile organului de urmărire penală potrivit legislației de procedură penală.

29.01.2016, inculpatul Bălănescu Mihail și avocatul Maria Tetelea în numele

inculpaților.

6.1. Inculpatul Bălănescu M., fără a invoca expres vreun temei de drept

prevăzut de alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea

deciziei instanței de apel și a sentinței, cu pronunțarea unei hotărîri de

achitare în privința sa, invocînd în acest sens următoarele argumente:

- la dosar nu au fost anexate probe care să confirme cu certitudine că fapta

a fost săvîrșită de inculpat;

- instanțele ierarhic inferioare nu au dat apreciere probelor din dosar

potrivit prevederilor art.101 Cod de procedură penală, totodată în viziunea

recurentului, nu au fost combătute argumentele inculpaților potrivit căror

aceștia nu au comis infracțiunea ce li se incriminează;

- în acțiunile inculpaților nu sunt întrunite elementele infracțiunii

incriminate;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel.

6.2. Avocatul Tetelea M., în numele inculpaților, invocînd temei de drept

pct. 6), 8) și 12) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea

sentinței și a deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în

instanța de apel, indicînd în acest sens următoarele argumente:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel;

- nu sunt întrunite elementele infracțiunii;

- faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Potrivit conținutului recursului, recurentul critică modul de apreciere al

probelor anexate la dosar, deoarece consideră că la baza hotărîrilor instanțelor

ierarhic inferioare, privind condamnarea inculpaților, sunt puse probe din

conținutul cărora nu poate fi stabilit cu certitudine că inculpații au comis

infracțiunea ce li se incriminează, totodată recurentul consideră că probele

acumulate în cadrul urmăririi penale sunt lovite de nulitate potrivit

6

prevederilor art. 251 Cod de procedură penală.

deoarece consideră că temeiurile de recurs invocate de recurenți nu constituie

erori de drept.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea

acestora din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să

decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Colegiul penal, constată că, deși inculpatul Bălănescu M. în recursul

declarat nu invocă expres temei de drept prevăzut de art.427 alin.(1) Cod de

procedură penală, însă potrivit textului recursului, acesta critică decizia

instanței de apel prin prisma erorilor de drept indicate în pct. 6) și 8) alin.(1)

art. 427 Cod de procedură penală, totodată potrivit recursului declarat de

avocatul Tetelea M. în numele inculpaților, se invocă temei de drept pct. 6), 8)

și 12) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală.

Potrivit practicii judiciare constante, Colegiul penal menționează că, erorile

de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau

substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

8.1. Cu referire la motivele recursurilor prevăzute de art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că temeiurile invocate de

recurenți nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate, dat

fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile

art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea

adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat,

aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța

de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

7

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Totodată, potrivit procesului verbal al ședinței de judecată (f. d. 31-33, vol.

II), l-a solicitarea procurorului, au fost cercetate probele acuzării, iar partea

apărării nu a solicitat cercetarea suplimentară a cărorva probe în susținerea

poziției sale.

Prin urmare, Colegiul penal constată că erorile de drept invocate de

recurent prin prisma prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, nu și-au găsit confirmare în cadrul examinării cauzei în ordine de

recurs.

8.2. Referitor la temeiul de drept invocat de recurenți prin prisma art. 427

alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, și anume: nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

Instanța de recurs menționează că potrivit art. 113 alin.(1) Cod de

procedură penală, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și

constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile

săvîrșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală.

Reieșind din conținutul deciziei instanței de apel, Colegiul constată că,

criticile formulate de recurenți sub aspectul art. 427 alin.(1) pct. 8) Cod de

procedură penală, au format obiect de examinare la judecarea cauzei în

instanța de apel și asupra lor aceasta s-a pronunțat, dîndu-le o motivare

corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în pct. 5 al prezentei decizii,

concluzii pe care instanța de recurs le însușește și nu consideră necesar

repetarea acestora.

Conform hotărîrilor adoptate, prima instanță și cea de apel au apreciat

probele din dosar potrivit prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și

coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de

drept, ajungând la concluzia corectă privind condamnarea inculpaților

Bălănescu M., Bălănescu P. și Tatarciuc T., deoarece în acțiunile lor sunt

întrunite elementele infracțiunilor prevăzute de art. 233 Cod penal.

Este de menționat că potrivit prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2)

Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu

propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor

administrate. Instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței

de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

8

Astfel, că aprecierea sau reaprecierea probelor este o competență și

prerogativă legală a instanțelor de fond și nu constituie un temei de drept

separat de casare din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură

penală, astfel că invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar drept temei de

casare este lipsită de suport legal.

Reieșind din cele menționate supra, Colegiul penal conchide, că în speța

dată nu se constată erori de drept prevăzute de art. 427 alin.(1) pct. 8) Cod de

procedură penală, și anume că nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

8.3. Cu referire la motivele recursului avocatului, prevăzute de art. 427

alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, Colegiul penal nu se va expune,

deoarece în speța dată, în situația în care inculpații nu recunosc vinovăția în

comiterea infracțiunii ce li se incriminează, invocarea acestei erori, care

prevede că „faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită” este

neîntemeiată, ținînd cont de faptul, că recursul nu conține o motivare sub acest

aspect, nefiind indicată norma penală în baza căreia urmau a fi încadrate

acțiunile inculpaților. Or, potrivit prevederilor art. 427 alin. (2) Cod de

procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele

temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate.

Referitor la argumentele recurenților privind excluderea din dosar a unor

probe, care, în lor, au fost acumulate cu încălcări esențiale ale prevederilor

legale de către organul de urmărire penală, fapt care condiționează nulitatea

acestora, Colegiul penal menționează, că potrivit prevederilor art. 251 alin.(4)

Cod de procedură penală încălcarea oricărei alte prevederi legale decât cele

prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului, dacă a fost invocată în cursul

efectuării acțiunii – cînd partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi

penale, cînd partea ia cunoștință cu materialele dosarului, sau în instanța de

judecată, cînd partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și

în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță.

Reieșind din aceste prevederi legale, Colegiul penal conchide că solicitarea

recurenților privind declararea nulității probelor care au fost puse la baza

hotărîrilor instanțelor ierarhic inferioare de condamnare a inculpaților, nu

poate constitui temei pentru declararea nulității probelor, deoarece nulitatea

acestora n-a fost solicitată de către inculpat în ordinea și termenii prevăzuți de

legislație.

Mai mult ca atît, potrivit jurisprudenței CtEDO, probele obținute într-un

mod ilegal nu constituie în sine о încălcare a dreptului inculpatului la un proces

echitabil. Astfel, CtEDO a precizat, în cazul Schenk c. Elveției (hotărîrea din 12

iulie 1988), că utilizarea unei înregistrări ce poartă semnele ilegalității, din

motiv că nu a fost ordonată de către judecătorul de instrucție, nu este о

9

încălcare a unui proces echitabil, deoarece apărarea a avut posibilitatea de a

contesta autenticitatea înregistrărilor în termenii și modul stabilit prin lege.

Reieșind din cele menționate supra, Colegiul penal conchide că, sunt

neîntemeiate argumentele recurenților privind ilegalitatea și excluderea

probelor puse la baza hotărîrilor de condamnare a inculpaților în baza art. 233

Cod penal.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile invocate

de recurenți prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură

penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor. Astfel de erori de

drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este

legală și întemeiată, iar recursurile urmează a fi declarate inadmisibile ca fiind

vădit neîntemeiate.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpatul Bălănescu

Mihail și de avocatul Tetelea Maria în numele inculpaților, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 decembrie 2015, în cauza penală

privindu-i pe Bălănescu Mihail Gheorghe, Bălănescu Petru Ion și Tatarciuc

Tudor Mihail, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 10 iunie 2016.

Președinte (semnătura) Ursache Petru

Judecător (semnătura) Toma Nadejda

Judecător (semnătura) Timofti Vladimir

10