1ra-809/2016 — Art.264/1 alin. 4 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Art.264/1 alin. 4 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
1ra-809/2016 — Art.264/1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra-809/2016
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
11 mai 2016 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte Ursache Petru
judecători Toma Nadejda
Timofti Vladimir
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de
avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Holban Igor Ilie, prin care se
solicită casarea sentinței Judecătoriei Ialoveni din 10 septembrie 2015 și
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2015, în
cauza penală în privința lui
Holban Igor Ilie, născut la 13.11.1989,
originar și domiciliat în or. Ialoveni, str.
Alexandru cel Bun, 28, ap. 83.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 05.08.2015 – 10.09.2015;
Instanța de apel: 07.10.2015 – 02.12.2015;
Instanța de recurs: 04.03.2016 – 11.05.2016.
A C O N S T A T A T:
Prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 10 septembrie 2015,
pronunțată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală,
prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Holban Igor Ilie a fost
recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2641 alin.(4) Cod penal, la 5 luni
închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.
Potrivit art. 85 Cod penal, lui Holban Igor Ilie i s-a adăugat prin cumul
parțial la pedeapsa aplicată prin noua sentință, partea neexecutată a pedepsei
stabilite prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 30.03.2015, numindu-i
definitiv o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni, în
1
penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de
transport pe un termen de 4 ani.
Termenul executării pedepsei cu închisoare în privința lui Holban Igor
Ilie s-a dispus a fi calculat odată cu intrarea sentinței în vigoare și reținerea
inculpatului.
Măsura preventivă - obligațiunea de a nu părăsi țara, aplicată în privința
lui Holban Igor Ilie, s-a dispus a fi menținută pînă la intrarea sentinței în
vigoare.
Pentru a pronunța sentința, instanța a stabilit, că Holban Igor la
16.06.2015, aproximativ la ora 02:30, având scopul conducerii mijlocului de
transport în stare de ebrietate produsă de substanțe narcotice, fără permis de
conducere, a urcat la volanul automobilului de model „Lancea Dedra” cu n/î
CHR 416 și deplasându-se pe str. Alexandru cel Bun, or. Ialoveni, fiind
suspectat de conducerea unității de transport în stare de ebrietate, a fost
stopat de colaboratorii de poliție din cadrul batalionului nr. 3 a INP IGP,
Matvei Ilie și Nicoară Anatolii. Conform procesului-verbal al examinării
medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de
ebrietate și naturii ei nr. 8716 din 16.06.2015, la cet. Holban Igor s-a stabilit,
starea de ebrietate produsă de stupefiante “Amfetamine” și “Canabinole”, care
fac parte din categoria substanțelor narcotice, încălcând astfel prevederile art.
10 alin. (2) pct. 1) și art. 14 lit. a) din Regulamentul circulației rutiere, aprobat
prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 357 din 13.05.2009.
Nefiind de acord cu sentința nominalizată a declarat apel avocatul
Nadejda Crețu în numele inculpatului Holban Igor, solicitând admiterea
apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului
stabilit pentru prima instanță, prin care, executarea pedepsei aplicate în
privința inculpatului Holban Igor să fie suspendată condiționat în temeiul
prevederilor art. 90 Cod penal.
În motivarea apelului avocatul a invocat următoarele argumente:
- inculpatul și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii și a solicitat
examinarea cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală în
temeiul art. 3641 Cod de procedură penală, motiv din care consideră că,
pedeapsa aplicată inculpatului Holban I. este prea aspră, iar privarea de
libertate a acestuia nu ar avea scopul educării inculpatului, dar i-ar înrăutăți
situația;
- instanța de fond nu a ținut cont de faptul că, inculpatul este unicul
întreținător al părinților;
- consideră că nu este rațional ca inculpatul să fie privat de libertate.
2
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02
decembrie 2015 a fost respinsă cererea de apel declarată de avocatul Nadejda
Crețu în numele inculpatului Holban Igor și a fost menținută fără modificări
sentința Judecătoriei Ialoveni din 10.09.2015.
În motivarea soluției adoptate instanța de apel, a constatat că probe
noi apărarea nu a prezentat și doar a solicitat verificarea și aprecierea
probelor cercetate în instanța de fond cu expunerea referitor la pedeapsa
aplicată inculpatului pe care o consideră prea aspră.
Analizând materialele cauzei, instanța de apel a reținut că, la
pronunțarea sentinței, instanța de fond a stabilit corect circumstanțele de fapt
și de drept și just a conchis că, inculpatul Holban Igor a comis anume fapta
infracțională imputată, corect încadrată în baza art. 2641 alin.(4) Cod penal,
împrejurările fiind constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza
penală, fiind corect apreciate, respectîndu-se prevederile art. 101 Cod de
procedură penală, din punct de vedere ai pertinenței, concludenții, utilității și
veridicității, iar toate în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor,
contestîndu-se doar pedeapsa ce i-a fost stabilită.
Instanța de apel a menționat că inculpatul și-a recunoscut vina în prima
instanță, la cererea lui cauza fiind examinată pe baza probelor administrate în
faza de urmărire penală, conform art.3641 Cod de procedură penală.
A reiterat instanța de apel, că sancțiunea stabilită pentru comiterea
infracțiunii de conducere a mijlocului de transport de către o persoană care se
află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate
produsă de substanțe narcotice, psihotrope și/sau de alte substanțe cu efecte
similare, săvîrșită de către o persoană care nu deține permis de conducere sau
care este privată de dreptul de a conduce mijloace de transport, prevede -
amendă în mărime de la 700 la 800 unități convenționale sau cu muncă
neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore, sau cu închisoare
de pînă la 1 an.
În speță, instanța de apel a reținut circumstanța atenuantă - căința
sinceră. De asemenea, a reținut circumstanța agravantă prevăzută de art.77
Cod penal - săvârșirea infracțiunii de către o persoană condamnată pentru
infracțiuni similare.
Astfel, prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 30.03.2015, Holban Igor a
fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.2641
alin.(3) Cod penal și în baza acestei norme, i s-a stabilit o pedeapsă sub formă
de 160 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității (f.d. 26-28).
Reieșind din informația prezentată de Biroul de probațiune Ialoveni
rezultă că, în perioada 29.04.2015 - 07.09.2015, Holban Igor nu a executat nici
3
o oră din pedeapsa stabilită prin sentința dată, fiind înaintat un demers
privind schimbarea măsurii de pedeapsă din 160 de ore de muncă
neremunerată în folosul comunității, în 80 zile de arest (f.d. 61).
Prin urmare, avînd în vedere circumstanțele cauzei elucidate supra,
ținând cont de principiile generale de aplicare a pedepsei consfințite în
prevederile art. 61 alin.(2) Cod penal, reieșind din caracterul infracțiunii, care
potrivit prevederilor art. 16 alin.(2) Cod penal este una ușoară, de limitele
pedepsei prevăzute de art. 2641 alin.(4) Cod penal, de circumstanța atenuantă
stabilită în cauză, de faptul că, inculpatul Holban Igor și-a recunoscut vina, are
antecedente penale, a fost condamnat pentru infracțiuni similare, nu a
executat pedeapsa stabilită prin sentința judecătoriei Ialoveni din 30.03.2015,
dat fiind faptul că, pedepsele aplicate anterior nu și-au atins scopul prevăzut
de lege și nu au fost în măsură să contribuie la corijarea condamnatului, să
prevină săvârșirea de noi infracțiuni din partea inculpatului și având în vedere
că, la materialele cauzei nu există probe care ar atesta că, o pedeapsă non
privativă de libertate ar duce la corectarea acestuia, instanța de apel a
considerat că, instanța de fond just a conchis de a aplica în privința
inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare.
Referitor la cerința apărării privind aplicarea unei pedepse non
privative de libertate cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, instanța de
apel a statuat, că în speță nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru
aplicarea normelor legale menționate, deoarece ținînd cont de circumstanțele
cauzei și de persoana inculpatului Holban Igor, nu este rațional ca acesta să nu
execute pedeapsa stabilită, și prin urmare, nu poate fi dispusă suspendarea
condiționată a executării pedepsei aplicate acestuia, or pedepsele aplicate
anterior în privința inculpatului nu și-au atins scopul de restabilire a echității
sociale, de corectare a condamnatului, precum și de prevenire a săvîrșirii de
noi infracțiuni atît din partea condamnatului, cît și a altor persoane, iar
pedepsele aplicate nu au avut efect asupra corectării și reeducării
inculpatului.
Astfel, instanța de apel a conchis că, pedeapsa aplicată de către instanța
de fond inculpatului sub formă de închisoare, este una ce implică o suferință în
măsură de a atinge scopul de constrângere, reeducare și exemplaritate a
pedepsei, care prin natura sa va condiționa revizuirea de către inculpat a
atitudinii față de valorile sociale și comportamentul lui față de membrii
societății.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 14.01.2016 avocatul
Mîrzîncu Aurelia declară recurs ordinar în numele inculpatului Holban Igor,
solicitînd casarea deciziei instanței de apel și a sentinței, în partea stabilirii
4
pedepsei, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit
modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului Holban Igor să-i
fie aplicată o pedeapsă în limita sancțiunii faptei săvîrșite și în baza art. 90 Cod
penal pedeapsa aplicată să-i fie suspendată pe un termen de probă, totodată
sentința Judecătoriei Ialoveni din 30.03.2015 să se execute de sine stătător.
În motivarea recursului ordinar declarat, avocatul fără a invoca expres
temei de drept prevăzut de art. 427 Cod de procedură penală, a indicat
următoarele argumente:
- instanțele de fond și de apel au stabilit o pedeapsă prea aspră în raport
cu fapta comisă;
- inculpatul și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii și a solicitat
examinarea cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală în
temeiul art. 3641 Cod de procedură penală, a cooperat cu organul de urmărire
penală, motiv din care consideră că urma să-i fie aplicată o pedeapsă mai
blîndă, cu suspendarea executării pedepsei cu închisoarea;
- la stabilirea pedepsei instanțele judecătorești nu au ținut cont de faptul
că inculpatul este unicul întreținător al părinților.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de
procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra
recursului declarat, solicitînd respingerea acestuia ca inadmisibil, deoarece
decizia instanței de apel este legală și întemeiată, iar careva erori la
individualizarea pedepsei inculpatului, instanța de apel nu a admis.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea
acestuia din următoarele considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței
de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului
declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în
drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că
este vădit neîntemeiat.
Colegiul penal menționează că potrivit practicii judiciare constante,
erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept
material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect
legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost
constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
5
În recursul declarat, recurentul nu a indicat expres temei de drept pct.
10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, dar din conținutul recursului
Colegiul penal constată că acesta se prezumă.
Instanța de recurs menționează, că potrivit pct. 10) alin. (1) art. 427
Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului
pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în
următoarele temeiuri: s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor
legale.
Analizînd decizia instanței de apel, în raport cu argumentele recursului,
Colegiul penal constată, că astfel de temei nu și-a găsit confirmarea la
examinarea recursului declarat reieșind din următoarele.
Conform prevederilor art. 7 Cod penal, la aplicarea legii penale se ține
cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, de persoana
celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează
răspunderea penală.
Colegiul penal menționează că potrivit art. 61 Cod penal, pedeapsa
penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și
reeducare a condamnatului și, respectiv, are drept scop restabilirea echității
sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi
infracțiuni atât din partea condamnatului, cît și a altor persoane.
Potrivit prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovată
de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate
în Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu dispozițiile
Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului
pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de
motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care
atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra
corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei
acestuia. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute
pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă
mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului
pedepsei.
Astfel, analizînd argumentele invocate de avocat cu privire la
individualizarea greșită a pedepsei stabilite inculpatului Holban Igor, Colegiul
penal reține că, instanța de apel în acest sens a dat deplină eficiență
prevederilor art. 61, 75-78 și 85 Cod penal, corect concluzionînd asupra
necesității stabilirii inculpatului a pedepsei închisorii pe un termen de 5 luni,
cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, adăugîndu-i-se prin cumul
parțial la pedeapsa aplicată prin noua sentință, partea neexecutată a pedepsei
6
stabilite prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 30.03.2015, numindu-i
definitiv o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni, în
penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de
transport pe un termen de 4 ani, ținând cont de toate circumstanțele cauzei,
inclusiv și căința inculpatului în cele comise, iar ca circumstanță agravantă:
săvârșirea infracțiunii de către o persoană condamnată pentru infracțiuni
similare.
De asemenea instanța de apel la stabilirea pedepsei a ținut cont de
faptul, că: reieșind din caracterul infracțiunii, care potrivit prevederilor art. 16
alin.(2) Cod penal este una ușoară, de limitele pedepsei prevăzute de art.2641
alin.(4) Cod penal, de circumstanța atenuantă stabilită în cauză, de faptul că,
inculpatul Holban Igor are antecedente penale, a fost condamnat pentru
infracțiuni similare, nu a executat pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei
Ialoveni din 30.03.2015, dat fiind faptul că, pedepsele aplicate anterior nu și-
au atins scopul prevăzut de lege și nu au fost în măsură să contribuie la
corijarea condamnatului, să prevină săvârșirea de noi infracțiuni din partea
inculpatului și având în vedere că, la materialele cauzei nu există probe care ar
atesta faptul, că o pedeapsă non privativă de libertate ar duce la corectarea
acestuia.
Prin urmare, Colegiul penal consideră că instanța de apel corect a ajuns
la concluzia de a menține sentința instanței de fond, prin care s-a aplicat în
privința inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare.
Astfel, instanța de recurs atestă că la stabilirea pedepsei inculpatului
Holban Igor, pentru infracțiunea comisă, instanța de apel nu a comis erori de
drept, pedeapsa stabilită inculpatului a fost individualizată corect, iar
concluziile instanței de apel privind stabilirea pedepsei inculpatului
corespund exigențelor legale și circumstanțelor cauzei, argumentele din
recurs în acest sens fiind neîntemeiate.
Referitor la argumentele recursului avocatului privind aplicarea unei
pedepse non privative de libertate cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal,
Colegiul penal reține că instanța de apel corect a statuat că în speță nu sunt
întrunite condițiile prevăzute de lege pentru aplicarea normelor legale
menționate, deoarece ținînd cont de circumstanțele cauzei și de persoana
inculpatului Holban Igor, nu este rațional ca acesta să nu execute pedeapsa
stabilită, și prin urmare, nu poate fi dispusă suspendarea condiționată a
executării pedepsei aplicate acestuia, or pedepsele aplicate anterior în
privința inculpatului nu și-au atins scopul de restabilire a echității sociale, de
corectare a condamnatului, precum și de prevenire a săvîrșirii de noi
7
infracțiuni din partea condamnatului, iar pedepsele aplicate nu au avut efect
asupra corectării și reeducării inculpatului.
În acest sens instanța de recurs atestă, că în speță de către instanțele de
judecată, n-au fost reținute careva circumstanțe, care ar face posibilă aplicarea
în privința inculpatului Holban Igor a prevederilor art. 90 Cod penal, prin
urmare, constată că argumentul în cauză nu constituie temei de casare a
hotărîrii atacate.
Astfel, Colegiul penal conchide că, temeiul invocat de recurent, prevăzut
la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmare
la examinarea recursului. Asemenea eroare de drept în speța examinată nu s-
a comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursul
urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin.(1), (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Mîrzîncu
Aurelia în numele inculpatului Holban Igor Ilie, împotriva deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2015, în cauza penală
privindu-l pe Holban Igor Ilie, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 10 iunie 2016.
Președinte Ursache Petru
Judecător Toma Nadejda
Judecător Timofti Vladimir
8