ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 19.05.2016

1ra-840/2016 — art. 264 al. 2 CP

HOTĂRÂRE
19.05.2016
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 264 al. 2 CP
Temei legal
art. 427 al.1, pct. 10 CPP
Citează această cauză
1ra-840/2016 — art. 264 al. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-840/2016

Curtea Supremă de Justiție

20 aprilie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecătorii – Vladimir Timofti și Constantin Alerguș,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de inculpatul

Ceban Mihail, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Șoldănești din 25

februarie 2010 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 ianuarie 2016,

în cauza penală în privința lui

Ceban Mihail Boris, născut la 20 noiembrie

1987, originar și domiciliat în sat. Găuzeni,

r-nul Șoldănești.

Termenul de examinare a cauzei:

Mihail a fost condamnat în baza art. 264 alin. (2) Cod penal la 3 ani închisoare în

penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe

un termen de 3 ani.

orei 18:30, Ceban Mihail fiind în stare de ebrietate, conducînd autoturismul de model

„Rover-200”, cu n/î CLX 069 în sat. Dobrușa, r-nul Șoldănești, în apropierea gospodăriei

cet. Dandara Petru pe strada centrală, a încălcat prevederile pct. 45 al. 1) lit. b), c), d) al

Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 713 din

27.09.1999, a depășit viteza de deplasare, nu a manifestat prudență sporită la conducerea

mijlocului de transport, nu a luat în considerație condițiile rutiere, nu s-a isprăvit cu

conducerea autoturismului și s-a tamponat în gardul gospodăriei lui P. Dandara, în

rezultatul cărui fapt părții vătămate Usatîi Maria, pasager al autoturismului, i-au fost

cauzate leziuni corporale sub formă de fractură a osului sacral și pubian pe stînga cu

dereglare a fragmentelor avînd pericol pentru viață și sănătate, care în ansamblu se

califică ca leziuni corporale medii.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă

nonprivativă de libertate.

În motivare apelului a invocat:

- pedeapsa stabilită este prea aspră și sentința nu corespunde cerințelor art. 384 Cod

de procedură penală;

1

- nu a participat în ședința de judecată, deoarece după comiterea accidentului rutier

a plecat la muncă în Federația Rusă, pentru a putea acorda părții vătămate Usatîi Maria

un suport financiar întru recuperarea sănătății. A fost condamnat în Rusia, fiind ulterior

extrădat pentru executarea pedepsei, considerînd că a fost inclusă și pedeapsa pe cauza

penală în privința sa pe art. 264 alin. (2) Cod penal;

- la stabilirea pedepsei instanța nu a ținut cont că la locul de trai se caracterizează

pozitiv, partea vătămată nu are pretenții, mai mult, aceasta nu a fost audiată în instanță.

pronunțată integral la 10 februarie 2016, apelul inculpatului a fost admis, casată parțial

sentința, în latura stabilirii pedepsei și pronunțată o nouă hotărîre, prin care Ceban Mihail

a fost condamnat în baza art. 264 alin. (2) Cod penal la 1 an închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de 3 ani.

În rest, sentința a fost menținută.

4.1. La adoptarea soluției, instanța de apel a conchis, că apelul inculpatului

urmează a fi considerat ca fiind depus în termen, deoarece inculpatul la pronunțarea

sentinței nu a fost prezent, fiind reținut și înmînată sentința la 13.07.2015 (f.d. 113, 119),

apelul declarînd la 14.07.2015, adică în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 402

alin. (1) Cod de procedură penală.

Instanța a menționat, că probele administrate au fost just apreciate de instanța de

fond, hotărîrea adoptată fiind bazată pe fapte concrete și obiective, care confirmă

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod penal.

Instanța de apel soluționînd chestiunea cu privire la pedeapsă, a ținut cont de

prevederile art. 61, 75, 76 Cod penal, de gravitatea infracțiunii comise, de personalitatea

inculpatului, de circumstanțele atenuante: inculpatul se caracterizează la locul de trai

pozitiv, pînă la săvîrșirea infracțiunii imputate anterior nu a fost condamnat, a recunoscut

vina și s-a căit sincer de acțiunile comise, a recuperat prejudiciul cauzat, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, astfel a conchis că scopul

corectării și reeducării inculpatului se va atinge prin numirea unui termen de pedeapsă

mai mic prevăzut de sancțiunea art. 264 alin. (2) Cod penal, sub formă de închisoare, cu

aplicarea pedepsei complementare sub formă de privare de dreptul de a conduce mijloace

de transport.

februarie 2016, prin intermediul oficiului poștal, care fără a invoca vreun temei din cele

16 puncte prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea

acestora, în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care privarea

dreptului de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani să fie suspendată,

invocînd recunoașterea vinovăției și căința în comiterea infracțiunii.

inadmisibilității acestuia, din motiv că pedeapsa stabilită este echitabilă și în această parte

nu au fost comise erori de drept.

din dosar, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs decide asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că

recursul este vădit neîntemeiat.

Din conținutul recursului rezultă că recurentul este de acord cu starea de fapt

stabilită de instanțele judecătorești, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor, însă,

2

critică hotărîrile sub aspectul stabilirii pedepsei complementare a privării dreptului de a

conduce mijloace de transport.

Colegiul penal în acest sens indică că, la stabilirea pedepsei instanța de apel și-a

argumentat soluția sa și a ținut cont de dispozițiile art. 75 Cod penal, care prevede, că

persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă

echitabilă în limitele fixate în Partea Specială a prezentului Cod și în strictă conformitate

cu dispozițiile Părții Generale a Codului penal.

Criteriile generale de individualizare a pedepsei sînt acele reguli, principii,

prevăzute de Codul penal, de care instanța de judecată trebuie să țină seama la stabilirea

felului, duratei ori a cuantumului pedepsei în cadrul operațiunii de individualizare a

acesteia.

Astfel, Colegiul penal menționează că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se

aplice o pedeapsă echitabilă, adică în limitele sancțiunii legii în baza căreia persoana a

fost condamnată. Potrivit art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și se aplică

persoanelor care au săvîrșit infracțiuni, cauzînd anumite lipsuri și restricții drepturilor lor,

avînd drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia, precum și prevenirea

săvîrșirii de noi infracțiuni, atît din partea condamnatului, cît și din partea altor persoane.

Mai mult, Colegiul penal remarcă că pedeapsa este echitabilă cînd ea impune

infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii

săvîrșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și

intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune.

De asemenea, pedeapsa este echitabilă și atunci cînd este capabilă de a contribui la

realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și

prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît de către condamnat, precum și de alte persoane.

O pedeapsă prea blîndă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru

corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni.

Colegiul penal menționează, că pedeapsa stabilită inculpatului este în limita

sancțiunii prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod penal, ce prevede amendă în mărime de la

600 la 1000 unități convenționale, sau muncă neremunerată în folosul comunității de la

200 la 240 de ore sau închisoare de pînă la 4 ani, în toate cazurile cu privarea de dreptul

de a conduce mijloace de transport pe un termen de la 3 la 5 ani, astfel s-a ținut cont în

măsură deplină de principiile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea

infracțiunii săvîrșite, de personalitatea inculpatului, de circumstanțele atenuante ale

cauzei, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, astfel

fiind respectate dispozițiile art. 61, 75 Cod penal, stabilindu-i-se o pedeapsă echitabilă

pentru fapta comisă, sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu privarea de dreptul

de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani.

Totodată, instanța de apel și-a motivat soluția privind inoportunitatea aplicării unei

pedepse mai blînde, aceasta a format obiect de discuție la judecarea cauzei în apel și

decizia corespunde prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală.

Colegiul penal ține să menționeze că, este neîntemeiat argumentul recurentului

privind suspendarea condiționată a executării pedepsei complementare a privării

dreptului de a conduce mijloace de transport, deoarece pedeapsa complementară este o

parte componentă a pedepsei principale prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod penal și

instituția art. 90 Cod penal se aplică doar la stabilirea pedepsei cu închisoare, nu și la cea

complementară.

3

În altă ordine de idei, inculpatul nu este lipsit de dreptul de a solicita liberarea de

pedeapsa penală, reglementată de art. 469-470 Cod de procedură penală.

În atare circumstanțe, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art. 432

alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare a

hotărîrilor adoptate în prezenta cauză și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității

recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

penal al Curții Supreme de Justiție,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Ceban Mihail Boris,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 ianuarie 2016, în propria

cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 mai 2016.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Vladimir Timofti

Constantin Alerguș

4

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2016-06-10
0,94
1ra-855/2016 — art. 264 alin. 3 lit. a CP
Dosarul 1ra-855/2016 CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ŢŢ II EE D E C I Z I E 12 mai 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte URSACHE Petru judecători NICOLAEV Ghenadie MORARU Petru ex
CSJ 2016-04-20
0,94
1ra-427/2016 — art. 264 al. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-427/2016 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 30 martie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Gordilă Nicolae, Judecători – Guzun Ion şi Catan Liliana, a examinat adm
CSJ 2015-02-17
0,94
1re-16/15 — art. 264-1 alin 1 CP
Dosarul nr.1re-16/2015 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 17 februarie 2015 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: președinte – Petru Ursache, judecătorii – Petru Moraru, Nadejda Toma, Vladimi
CSJ 2016-10-05
0,94
1re-76/16 — art. 264-1 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1re-76/2016 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 05 octombrie 2016 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte – Petru Ursache, Judecătorii – Petru Moraru și Ghenadie Nicolaev, examinând admisibilitatea
CSJ 2016-11-04
0,94
1re-151/2016 — art. 264/1 alin.1 CP
Dosarul nr. 1re-151/2016 CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ŢŢ II EE D E C I Z I E 05 octombrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte URSACHE Petru judecători NICOLAEV Ghenadie MORAR
Sursă