1re-16/15 — art. 264-1 alin 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264-1 alin 1 CP
- Temei legal
- art. 457, 435 alin 1 pct 2 lit c CPP, art. 7 alin 1 CEDO
1re-16/15 — art. 264-1 alin 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul nr.1re-16/2015
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
17 februarie 2015 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
președinte – Petru Ursache,
judecătorii – Petru Moraru, Nadejda Toma, Vladimir Timofti și
Constantin Alerguș,
a judecat fără citarea părților, recursul în anulare declarat de avocatul Tatiana
Lozovscaia în numele inculpatului Ibrian Vladimir, prin care se solicită casarea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 iunie 2014 în cauza
penală în privința lui
Ibrian Vladimir Fiodor, născut la 07 august 1981,
originar și domiciliat s. Vulcănești, r-nul
Nisporeni.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 28.01. - 18.03.2014;
Instanța de recurs: 11.04.- 10.06.2014;
Instanța de recurs în anulare: 11.12.2014- 17.02.2015.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 18 martie 2014, pe
baza probelor administrate în faza de urmărire penală, inculpatul Vladimir Ibrian,
a fost condamnat în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 400
unități convenționale, în sumă de 8.000 lei, fără privarea de dreptul de a conduce
mijloace de transport.
În fapt, instanța de fond a constatat că, Vladimir Ibrian, ignorînd
prevederile pct. 14 lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere, deținînd permisul
de conducere a mijlocului de transport categoria „B”, la 26.12.2012, aproximativ la
ora 05:10, aflîndu-se la volanul automobilului model „Mitsubishi Colt” cu n/î CM
AK 441, și deplasîndu-se pe str. Calea Ieșilor, mun. Chișinău, fiind în stare de
ebrietate narcotică și conștientizînd caracterul social periculos al acțiunii de
conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate narcotică și al consecințelor
care pot surveni, încălcînd prevederile art. 14 lit. a) al Regulamentului Circulației
Rutiere, a fost stopat de către colaboratorul de poliție, Sergiu Moga, pentru
verificarea actelor necesare conducerii mijlocului de transport precum și din
motivul existenței suspiciunilor privind conducerea mijlocului de transport de către
șofer în stare de ebrietate, în rezultatul discuțiilor constatîndu-se un comportament
inadecvat al șoferului, motiv pentru care a fost însoțit la Dispensarul Republican de
Narcologie, unde i-au fost preluate mostre biologice de urină pentru cercetarea
medico-legală toxicologică.
1
Conform procesului-verbal al examinării medicale de constatare a faptului de
consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, nr. 3485 din 26.12.2013,
Vl. Ibrian se afla în stare de ebrietate produsă de stupefiante (amfetamin).
Procurorul, a contestat cu recurs sentința, solicitînd casarea acesteia în
latura stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin
care inculpatul Vladimir Ibrian, să fie condamnat în baza art.2641 alin. (1) Cod
penal, la 160 ore muncă neremunerată în folosul comunității, cu privarea de dreptul
de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani.
În susținerea recursului, procurorul a invocat că, prima instanță la
individualizarea pedepsei, neîntemeiat a aplicat prevederile art. 79 Cod penal,
neindicînd în sentință, care anume circumstanțe ale cauzei sunt considerate
excepționale și în corelație cu care date despre persoana vinovatului ele servesc
drept temei pentru aplicarea art. 79 Cod penal, mai mult decît atît, prima instanță nu
a luat în considerație și faptul că inculpatul anterior a mai săvîrșit infracțiuni, fiind
condamnat la pedeapsă sub formă de ore neremunerate în folosul comunității, or,
acest fapt denotă că inculpatul nu s-a reeducat.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 iunie 2014,
a fost admis recursul procurorului, casată sentința în latura stabilirii pedepsei,
rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre prin care, Vladimir Ibrian a fost
condamnat în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 400 unități
convenționale, în sumă de 8000 lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de
transport pe un termen de 3 ani.
În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a menționat că, la
individualizarea pedepsei, instanța de fond soluționînd chestiunea cu privire la
pedeapsa complementară incorect a aplicat prevederile art. 79 Cod penal, or, așa
circumstanțe, precum că inculpatul are la întreținere un copil minor, pe mama
inculpatului, iar meseria de șofer este unica sursă de existență a acestuia, nu-i
permite inculpatului de a conduce mijlocul de transport în stare de ebrietate produsă
de substanțele narcotice și psihotrope, aceste circumstanțe nu pot fi considerate
excepționale.
Avocatul Tatiana Lozovscaia în numele inculpatului, a declarat recurs în
anulare, solicitînd casarea deciziei instanței de recurs, rejudecarea cauzei și
pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă mai
blîndă.
Recurentul a specificat că, pedeapsa aplicată inculpatului de către instanța de
apel este prea aspră în coraport cu circumstanțele stabilite și anume, inculpatul a
recunoscut vina, a colaborat cu organele de drept, are loc permanent de trai, are la
întreținere un copil minor, automobilul este unica sursă de venit, fără antecedente
penale.
Totodată, în viziunea recurentului, pedeapsa sub formă de amendă stabilită
inculpatului urma a fi calculată corect prin prizma art. 3641 Cod de procedură
penală, astfel amenda urma să fie calculată nu mai mult de 375 unități
convenționale.
Subsidiar, recurentul a invocat că, în speță infracțiunea a fost săvîrșită la
26.12.2012, astfel, la caz urmează a fi aplicate prevederile art. 60 Cod penal.
Judecînd recursul în anulare declarat în raport cu materialele cauzei,
2
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta urmează a fi admis,
din următoarele considerente.
Conform art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile irevocabile pot
fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la
judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii
precedente a afectat hotărîrea atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor
Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii.
Viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărîrea
pronunțată potrivit dispoziției art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, este o
încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate
internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale.
Colegiul penal lărgit menționează că, judecarea cauzei în speță a avut loc în
baza art. 3641 Cod de procedură penală, pe baza probelor administrate în faza de
urmărire penală, respectiv aliniatul (8) al prezentului articol prevede că, inculpatul
care a recunoscut săvîrșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata
să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de
reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu
închisoare, cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducerea cu o
pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă.
Colegiul penal lărgit constată că, reieșind din sancțiunea art. 2641 alin. (1) Cod
penal, care prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 400 la 500
unități convenționale, rezultă că prin reducerea limitelor minime și maxime de
pedeapsă cu o pătrime, se stabilește noua limită minimă și maximă de pedeapsă sub
formă de amendă, care este de la 300 la 375 unități convenționale.
În cazul supus judecării, instanța de recurs, la capitolul individualizării
pedepsei, incorect i-a aplicat inculpatului pedeapsa sub formă de amendă în mărime
de 400 unități convenționale, ignorînd prevederile legale menționate supra, ceea ce
reprezintă o violare a art. 7 alin. (1) din Convenția Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care prevede că, nu se poate
aplica o pedeapsă mai severă decât aceea aplicabilă în momentul săvârșirii
infracțiunii.
Această eroare judiciară, poate și urmează a fi corectată de către instanța de
recurs în anulare.
Astfel, avînd în vedere că hotărîrile instanțelor de fond sunt afectate de un
viciu fundamental în cadrul procedurii precedente prin faptul că inculpatului i-a fost
stabilită o pedeapsă mai aspră decît prevede legislația în vigoare, Colegiul penal
lărgit conchide de a corecta eroarea de drept comisă la judecarea cauzei, cu
stabilirea pedepsei inculpatului Vl. Ibrian în limitele normelor penale sus
menționate.
Referitor la alegațiile apărării cu privire la prescripția tragerii la răspundere
penală, Colegiul penal lărgit le consideră irelevante, or, art. 60 Cod penal raportat la
art.16 Cod penal, nu este aplicabil în speța dată.
În conformitate cu art. art. 457, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), 3641 alin. (8)
Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
3
D E C I D E:
Admite recursul în anulare declarat de avocatul Tatiana Lozovscaia în
numele inculpatului Ibrian Vladimir, casează parțial decizia Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 10 iunie 2014, în partea stabilirii pedepsei, rejudecă
cauza și pronunță o nouă hotărîre după cum urmează:
Ibrian Vladimir Fiodor se consideră condamnat în baza art. 2641 alin. (1)
Cod penal, la amendă în mărime de 375 (trei sute șaptezeci și cinci) unități
convenționale, în sumă de 7500 (șapte mii cinci sute) lei, cu privarea de dreptul de a
conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani.
Se mențin, celelalte dispoziții ale hotărîrii atacate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată integral la 25 martie 2015.
Președinte Petru Ursache
Judecătorii Petru Moraru
Nadejda Toma
Vladimir Timofti
Constantin Alerguș
4