ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 20.04.2016

1ra-427/2016 — art. 264 al. 4 CP

HOTĂRÂRE
20.04.2016
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 264 al. 4 CP
Temei legal
art. 427 al. 1 pct. 10 CPP
Citează această cauză
1ra-427/2016 — art. 264 al. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-427/2016

30 martie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Gordilă Nicolae,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea recursului ordinar, declarat de către inculpatul

Stolearov Mihail, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 01 octombrie 2015, în cauza penală privindu-l pe

Stolearov Mihail Piotr, născut la 18 decembrie 1984,

originar și domiciliat în s. Cărpineni, r-l Hîncești.

Termenul de examinare a cauzei:

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal,

fiindu-i numită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu privarea

de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani.

În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu

închisoarea a fost suspendată pe un termen de probă de 4 ani.

de 30.03.2015, în jurul orei 20.00, fiind în stare de ebrietate cu grad avansat, încălcînd

normele Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărîrea de Guvern nr. 357

din 13.05.2009, și anume: pct. 10) subpct. 1) „Persoana care conduce un vehicul

trebuie: a) să fie aptă din punct de vedere psihofiziologic și medical; b) să posede

cunoștințe și să execute cerințele prezentului Regulament, precum și să posede

dexteritatea necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe drum”; pct. 14)

„Conducătorului de vehicul îi este interzis: a) să conducă vehiculul în stare de ebrietate,

sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor

medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o

stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere”; pct. 40.

subpct. 1) „înaintea virării la stînga sau întoarcerii, conducătorul de vehicul trebuie: a)

să se apropie din timp de axa drumului, în cazul circulației dublu sens, sau de marginea

stîngă a carosabilului cu circulația în sens unic; b) să cedeze trecerea vehiculelor care

vin din sens opus și urmează să se deplaseze înainte sau la dreapta, precum și

pietonilor.”; pct. 45 ,,1) Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu

limita de viteză stabilită, ținînd permanent seama de următorii factori: a) starea

1

psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar

permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și

particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră. 2) în cazul în care în limita vizibilității

apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar

să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”, conducînd automobilul

de model ,,Volkswagen Vento”, cu n/î BL DC 782, pe strada centrală din s. Cărpineni,

r. Hîncești, fiind neatent, nu s-a isprăvit cu conducerea acestuia și a ieșit pe contrasens,

tamponînd frontal o căruță, ce se deplasa din sens opus și în care se aflau Cristei Ion,

Cristei Sofia și Cristei Mihail, cauznd astfel:

- lui Cristei Ion, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 171-D din

01.06.2015, vătămări corporale neînsemnate;

- lui Cristei Sofia, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 173-D din

02.06.2015, vătămări corporale grave;

- lui Cristei Mihail, conform raportului de expertiză medico-legală nr. l72-D din

01.06.2015, vătămări corporale grave.

Acțiunile lui Stolearov Mihail au fost încadrate de către organul de urmărire

penală în baza art. 264 alin. (4) Cod penal - încălcarea regulilor de securitate a

circulației și de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce

mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență vătămare gravă a

integrității corporale sau a sănătății, săvîrșită în stare de ebrietate.

Vasile Disculțu, în care a solicitat casarea parțială a sentinței privitor la stabilirea

pedepsei inculpatului din motivul blîndeței pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a menține

condamnarea lui Stolearov Mihail în baza art. 264 alin. (4) din Codul penal, aplicîndu-

i o pedeapsă în temeiul sancțiunii acestei legi sub formă de închisoare pe un termen de

4 ani, cu executare în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 4 ani.

3.1. În susținerea apelului, procurorul a invocat că deși, instanța de fond a

constatat cu certitudine vinovăția lui M. Stolearov, sentința este criticabilă din motivul

blîndeței pedepsei stabilite. Mai mult, instanța de judecată, la stabilirea pedepsei cu

aplicarea art. 90 Cod penal, s-a bazat în exclusivitate pe faptul că infracțiunea pentru

care a fost condamnat M. Stolearov este din imprudență și că acesta și-a recunoscut

vinovăția, fără a da o apreciere juridică corespunzătoare circumstanțelor în care a fost

comisă crima, consecințele produse, persoana făptuitorului, etc.

La fel, instanța de judecată nu a reținut faptul, că inculpatul M. Stolearov n-a

restituit prejudiciul cauzat părților vătămate, precum și nu a luat în calcul faptul

comiterii infracțiunii în stare de ebrietate și consecințele nefaste produse, exprimate

prin traumatizarea a trei persoane, dintre care un minor.

Procurorul a mai invocat că, în această speță, prin aplicarea soluției de suspendare

condiționată a executării pedepsei închisorii se percepe în mod negativ asupra felului

în care societatea acceptă gradul de restabilire a echității sociale prin actul de justiție,

iar reacția coercitivă a statului ca fiind una defectuoasă și ineficientă.

a fost admis apelul procurorului, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre după cum

urmează:

2

Stolearov Mihail Piotr a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 264 alin. (4) Cod penal, fiindu-i numită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 4 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de 4 ani.

4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a menționat că, instanța de fond

cercetînd în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma

admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la

declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă

situație de fapt, dînd faptelor reținute în sarcina inculpatului Stolearov Mihail

încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 264 alin. (4) Cod Penal.

Însă, instanța de apel a considerat că sentința este criticabilă în partea

individualizării pedepsei, deoarece la stabilirea măsurii de pedeapsă instanța nu a

acordat eficiență deplină prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, deoarece infracțiunea

pentru care este recunoscut vinovat inculpatul, conform art. 16 Cod penal, face parte

din categoria celor grave pentru care legea prevede pedeapsă maximă cu închisoare

pe un termen de pînă la 12 ani, inculpatul a comis infracțiunea în stare de ebrietate

alcoolică și în consecință a traumatizat trei persoane, dintre care un minor, el nu este

încadrat în cîmpul muncii, s-a folosit în momentul comiterii accidentului de bunul lui

Astfel, ținînd cont de toate circumstanțele în ansamblul, instanța de apel a

considerat irațională suspendarea condiționată a executării pedepsei în privința lui

Stolearov Mihail, de aceia a dispus casarea sentinței cu stabilirea pedepsei fără

aplicarea art. 90 Cod penal, prin executarea reală a pedepsei închisorii în locurile de

detenție.

Stolearov Mihail, prin care solicită casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea

sentinței fără modificări.

În motivarea recursului a invocat că prima instanță a emis o sentință legală și

întemeiată, ținînd de circumstanțele atenuante ale cauzei penale și anume:

- recunoașterea vinovăției de către inculpat;

- contribuirea activă la descoperirea infracțiunii;

- căința activă;

- persoane la întreținere;

- caracterizarea pozitivă la locul de trai;

- repararea prejudiciului material cauzat;

-fără avertizări din partea autorității publice locale și plîngeri din partea

cetățenilor.

Mihail a depus procurorul prin care solicită a declara inadmisibil recursul, deoarece

criticile formulate de recurent nu conțin indicii a unor erori de drept, și respectiv, nu

este motivat sub aspectul casării hotărîrii recurate ca fiind ilegală.

din dosar, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele

considerente.

3

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs decide asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că

recursul este vădit neîntemeiat.

Din conținutul recursului rezultă că recurentul este de acord cu starea de fapt

stabilită de instanțele judecătorești, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor, însă,

critică hotărîrile sub aspectul individualizării pedepsei.

Colegiul penal în acest sens indică că, la stabilirea pedepsei instanța de apel și-a

argumentat soluția sa și a ținut cont de dispozițiile art. 75 Cod penal, care prevede, că

persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă

echitabilă în limitele fixate în Partea Specială a prezentului Cod și în strictă

conformitate cu dispozițiile Părții Generale a Codului penal.

Criteriile generale de individualizare a pedepsei sînt acele reguli, principii,

prevăzute de Codul penal, de care instanța de judecată trebuie să țină seama la

stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei în cadrul operațiunii de

individualizare a acesteia.

Astfel, infracțiunea pentru care este recunoscut vinovat inculpatul M. Stolearov,

conform art. 16 Cod penal, face parte din categoria celor grave, inculpatul a comis

infracțiunea în stare de ebrietate alcoolică și în consecință a traumatizat trei persoane,

dintre care un minor. Ca circumstanțe atenuante a fost reținut faptul că inculpatul și-a

recunoscut vina și s-a căit sincer de cele comise, anterior nu a fost judecat, la locul de

trai se caracterizează satisfăcător, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se

află, circumstanțe, care au determinat instanța de apel să-i numească un termen de

pedeapsă mai scurt, însă, cu dispunerea executării reale a pedepsei închisorii și cu

aplicarea pedepsei complimentare - privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport.

Totodată, Colegiul penal menționează că persoanei declarate vinovate, trebuie să

i se aplice o pedeapsă echitabilă, adică în limitele sancțiunii legii în baza căreia

persoana a fost condamnată. Potrivit art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură

de constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și se

aplică persoanelor care au săvîrșit infracțiuni, cauzînd anumite lipsuri și restricții

drepturilor lor, avînd drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia,

precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni, atît din partea condamnatului, cît și

din partea altor persoane.

Mai mult, Colegiul penal remarcă că pedeapsa este echitabilă cînd ea impune

infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea

infracțiunii săvîrșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a

drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin

infracțiune.

De asemenea, pedeapsa este echitabilă și atunci cînd este capabilă de a contribui

la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și

prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît de către condamnat, precum și de alte

persoane.

O pedeapsă prea blîndă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici

pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni.

În lumina celor menționate supra, instanța de recurs reține drept întemeiată

poziția instanței de apel cu privire la faptul că, pedeapsa individualizată de prima

instanță nu este în acord cu principiul proporționalității avînd în vedere fapta comisă

4

și urmările grave produse. Totodată, avînd în vedere toate împrejurările cauzei care au

fost constatate apreciază drept justă concluzia instanței de apel privind excluderea

prevederilor art. 90 Cod penal, deoarece dispunerea suspendării condiționate a

executării pedepsei aplicate inculpatului, de către prima instanță, menționînd că dînsul

se poate îndrepta fără a executa real pedeapsa închisorii, este o concluzie drept eronată,

care nu poate fi menținută.

Deasemenea, Colegiul penal menționează că, pedeapsa stabilită inculpatului de

către instanța de apel este în limita sancțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal,

ce prevede pedeapsa cu închisoarea de la 4 la 8 ani cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de la 4 la 5 ani, astfel, s-a ținut cont în măsură

deplină de principiile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii

săvîrșite, de personalitatea inculpatului, de circumstanțele agravante și atenuante ale

cauzei, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, astfel

fiind respectate dispozițiile art. 61, 75 Cod penal, stabilindu-i-se o pedeapsă echitabilă

pentru fapta comisă.

Totodată, instanța de apel și-a motivat soluția privind inoportunitatea aplicării

unei pedepse mai blînde, aceasta a format obiect de discuție la judecarea cauzei în apel

și decizia corespunde prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală.

În atare circumstanțe, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art. 432

alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare

a hotărîrii recurate și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului

declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Stolearov Mihail

Piotr, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie

2015, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 20 aprilie 2016.

Președinte Gordilă Nicolae

Judecătorii Guzun Ion

Catan Liliana

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2016-04-20
0,95
1ra-378/2016 — art. 264 al. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-378/2016 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 30 martie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Gordilă Nicolae, Judecători – Guzun Ion şi Catan Liliana, a examinat adm
CSJ 2016-02-02
0,95
1ra-2/2016 — art.264 al.3 lit.a, 266 CP
Dosarul nr. 1ra-2/2016 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 02 februarie 2016 mun. Chişinău Colegiul lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte: Ursache Petru Judecători: Toma Nadejda, Nicolaev Ghenadie, Timofti Vladimir şi Moraru Petr
CSJ 2017-11-30
0,95
1ra-1177/17 — Art. 264 alin. 3 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-1177/2017 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 01 noiembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte: Nicolaev Ghenadie, judecători: Toma Nadejda şi Timofti Vladimir, examinând admisibilitat
CSJ 2016-03-22
0,94
1ra-339/2016 — art. 264 al.4 CP
Dosarul nr. 1ra-339/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 22 martie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Liliana
CSJ 2017-06-23
0,94
1ra-894/2017 — art. 264 alin. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-894/2017 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 24 mai 2017 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Gordilă Nicolae Judecători Covalenco Elena Diaconu Iurie examinând admisibili
Sursă