1ra-264/2018 — art.264 alin.4 CP

1ra-264/2018 — art.264 alin.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr.1ra-264/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

13 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Petru Ursache

Judecători – Anatolie Țurcan, Nadejda Toma, Constantin Alerguș și Vladimir Timofti

a judecat fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în

procuratura de circumscripție, Chișinău, Sîli Radu, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2017, în cauza penală

privindu-l pe

Gorencioi Vasile xxx, născut la xx xx xxxx,

originar din xxxx xxxx, domiciliat în xxxx xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 30.09.2016 – 30.01.2017;

Instanța de apel: 23.03.2017 – 15.09.2017;

Instanța de recurs: 27.12.2017– 13.02.2018.

Asupra recursului ordinar declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit

C O N S T A T Ă:

adoptată în conformitate cu art.3641 Cod de procedură penală în baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, Gorencioi Vasile a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art.264 alin.(4) Cod penal la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul

de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani.

În conformitate cu prevederile art.90 Cod penal, pedeapsa stabilită a fost

suspendată pe o perioadă de probațiune de 3 ani.

Vasile la 31 august 2016, aproximativ ora 00:30, fiind deținător al permisului de

conducere nr.xxxx eliberat la 17.08.1998, cu drept de a conduce mijloace de transport

de categoria „B”, conducând autoturismul de model „VAZ 2101”, n/î xxxx, pe traseul

s. Pîrjolteni r-nul Călărași, având ca pasager pe bancheta din față pe Timofte Ion, fiind

1

în stare de ebrietate alcoolică constatată în urma examenului medical, concentrația de

alcool etilic în sângele lui Gorencioi Vasile constituind - 1,22 g/l, calificată în temeiul

art.134/12 alin.(3) Cod penal, drept stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat,

conducând cu viteză excesivă automobilul în cauză, a pierdut controlul ghidajului,

ieșind astfel cu viteză în accelerare pe banda de contrasens, a derapat de pe traseu,

inversându-se de câteva ori după care s-a tamponat într-un gard din beton al gospodăriei

lui Marian Nicolae. În rezultatul acțiunilor sale, a fost deteriorat autoturismul condus,

precum și a cauzat decesul lui Timofte Ion, care a decedat în IMSP Spitalul raional

Călărași, ținând cont de faptul că, conform raportului de expertiză medico-legală nr.xxx

din 16 septembrie 2016, moartea lui Timofte I. a survenit în rezultatul traumei cranio -

cerebrale cu excoriație și plăgi în partea dreaptă a capului, fractura oaselor craniului,

hematomul subdural și contuzie cerebrală ce se confirmă prin datele examinării

cadavrului și datele clinice, pe cadavru s-au mai depistat - luxația femurului stâng,

excoriații pe față, produse prin acțiunea obiectului dur contondent, cu puțin timp până

la internare în staționar, posibil în accident rutier cu acțiunea traumatică în partea

laterală dreapta a capului și se califică drept vătămări corporale grave periculoase pentru

viață, care se află în legătură directă cu decesul persoanei.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, instanța

a reținut că, în drept, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(4) Cod penal, adică încălcarea regulilor de

securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana

care conduce mijlocul de transport, în stare de ebrietate, încălcare ce a cauzat din

imprudență decesul unei persoane.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru

prima instanță, prin care Gorencioi Vasile să fie declarat culpabil în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(4) Cod penal și stabilită pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 3 ani, cu executarea în penitenciar de tip deschis, cu privarea

de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani, invocând blândețea

pedepsei în raport cu cele comise.

Pentru argumentarea recursului sânt aduse afirmațiile că: 1. doar o pedeapsă cu

executare reală v-a duce la atingerea scopului legii penale; 2. pedeapsa reală va permite

a evita contribuirea la dezvoltarea în rândul cetățenilor a sentimentului că nu pot

beneficia de o protecție din partea statului și curmarea încrederii infractorilor în faptul,

că v-or fi blând pedepsiți; 3. nu s-a ținut cont de prevederile art.75 Cod penal, de motivul

și urmările infracțiunii, influența pedepsei asupra corectării și reeducării vinovatului; 4.

pedeapsa urmează a fi o măsură de prevenire a comiterii infracțiunilor de către alte

persoane. Totodată, recurentul susține că privarea inculpatului de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe termenul maxim de 4 ani, nu va afecta drepturi patrimoniale

2

ale acestuia și nu l-ar priva de dreptul la muncă și un venit stabil, or, apărarea și

vinovatul nu au prezentat careva probe ce ar confirma contrariul.

apelul declarat a fost respins, ca nefondat, cu menținerea sentinței atacate.

instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în

corespundere cu prevederile art.3641 Cod de procedură penală, probele fiind apreciate

corect prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, prima instanță corect concluzionând asupra

vinovăției inculpatului Gorenii Vasile de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.264

alin. (4) Cod penal.

Instanța de apel a menționat că, cercetarea judecătorească s-a efectuat în

procedură simplificată în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, astfel

legalitatea sentinței atacate a fost verificată sub aspectele de drept: dacă există erori

procesuale și dacă măsura de pedeapsă este stabilită în limitele legii.

În această ordine de idei, instanța de apel a subliniat că, până la începerea

cercetării judecătorești, inculpatul a recunoscut în totalitate faptele indicate în

rechizitoriu, recunoscându-și vina, fără a solicita administrarea de noi probe, a solicitat

prin înscris autentic examinarea cauzei penale în baza probelor administrate la faza

urmăririi penale, pe care le cunoaște și asupra cărora nu are obiecții, iar instanța de fond

prin încheierea protocolară din 01 decembrie 2016 a dispus examinarea cauzei în

procedură simplificată, în baza art.3641 Cod de procedură penală.

Referitor la pedeapsa aplicată inculpatului, instanța de apel, verificând legalitatea

acesteia, a constatat că, prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art.7, 61,

75 Cod penal și respectând dispozițiile art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, i-a

stabilit o pedeapsă echitabilă, legală și proporțională pentru infracțiunea săvârșită,

ajungând la concluzia corectă de a suspenda condiționat executarea pedepsei pe o

perioadă de probațiune, luând în considerație personalitatea inculpatului, care se

caracterizează pozitiv, este invalid de gradul II, fiind hipoacuzic, anterior nu a comis

infracțiuni. Succesorului părții vătămate Timofte Alexandra nu are pretenții și nu

dorește să fie închis inculpatul (f.d.72).

Astfel, argumentele privind necesitatea aplicării unei pedepse mai aspre, cu

izolarea de societate a inculpatului, au fost respinse de către instanța de apel, ca fiind

considerate declarative, generale, fără confirmarea prin probe, că aplicarea prevederilor

art. 90 Cod penal nu va atinge scopul pedepsei, iar prezența circumstanțelor stabilite de

instanța de fond au fost corect apreciate în vederea stabilirii unei pedepse condiționate.

instanței de apel prevederile art.427 alin.(1) pct.6) și 10) Cod de procedură, solicitând

casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel.

În opinia acuzatorului de stat, pedeapsa stabilită inculpatului cu aplicarea

3

prevederilor art.90 Cod penal este prea blândă în raport cu circumstanțele cauzei,

lipsește motivarea aplicării prevederilor art.90 Cod penal și a fost ignorat faptul că

potrivit art.61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un

mijloc de corectare și reeducare a condamnatului. În context, recursul este axat pe

aceleași afirmații, care au fost invocate în apel.

ajunge la concluzia, că acesta urmează a fi respins, ca inadmisibil, iar în vederea

susținerii acestei statuări se expun următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit dispoziției art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, fără citarea părților, este în drept să respingă recursul ca

inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Drept temei pentru declararea recursului, recurentul a indicat prevederile art.427

alin.(1) pct.6) și 10) Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii și când s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Colegiul penal constată, că nici una din prevederile art.427 alin.(1) pct.6) și 10)

Cod de procedură penală, la care se referă autorul recursului, nu sunt aplicabile din

punctul de vedere al prezenței unor erori de drept care ar fi temei de implicare a instanței

de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.

În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură

penală, fiind legală și întemeiată.

Colegiul penal lărgit reține că acuzatorul de stat este de acord cu starea de fapt

stabilită de instanța de apel, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor făptuitorului,

însă critică hotărârea contestată în partea pedepsei, nefiind de acord cu aplicarea

prevederilor art.90 Cod penal.

Prin urmare, instanța de recurs menționează că lui Gorencioi Vasile în baza art.264

alin.(4) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa de 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul

de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani, executarea pedepsei închisorii

fiind suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani, adică în limitele sancțiunii

și nu în alte limite decât cele prevăzute de lege, cum afirmă recurentul.

Conform art.90 alin.(1) Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un

termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani

pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de

circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este

4

rațional ca aceasta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea

condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului pe un termen de probă, în

limitele de la 1 la 5 ani.

Excepție de la aceasta regulă, potrivit art.90 alin.(4) Cod penal fac doar

infracțiunile deosebit de grave, excepțional de grave, cât și în cazul recidivei.

Infracțiunea de comiterea căreia Gorencioi Vasile a fost recunoscut vinovat și

condamnat, prevede pedeapsa închisorii de la 4 la 8 ani, iar potrivit art.16 Cod penal,

face parte din categoria infracțiunilor grave.

Pedeapsa penală, potrivit art.61 Cod penal, este o măsură de constrângere statală

și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, care are drept scop restabilirea

echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane, însă executarea

pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice sau să înjosească demnitatea persoanei

condamnate.

La stabilirea pedepsei, instanță de judecată, urmează să țină cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acestuia, de persoana celui vinovat, de toate

circumstanțele cauzei.

instanța de recurs reține, că pedeapsa numită lui Gorencioi Vasile, este în limitele

sancțiunii prevăzute la art.264 alin.(4) Cod penal și nu au fost stabilite oarecare

impedimente în aplicarea prevederilor art.90 Cod penal.

Subsidiar, Colegiul penal menționează că pedeapsa este echitabilă când impune

infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui proporționale cu gravitatea infracțiunii

săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și

intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune.

Totodată, este firesc să se țină cont de aceia că practica judiciară demonstrează că

aplicare formală a unor pedepse cât mai aspre generează apariția unor sentimente de

nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt care duce la consecințe contrare

scopului urmărit.

Astfel, instanța de recurs relevă că, aplicarea prevederilor art.90 Cod penal –

suspendarea condiționată a executării pedepsei, nu reprezintă o categorie aparte de

pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că infracțiunea comisă

de ea este un incident în viața acesteia, or, instituția suspendării condiționate a pedepsei

nu trebuie privită ca un avantaj acordat de lege infractorilor, ci trebuie apreciată ca un

mijloc preventiv de apărare socială care derivă din organizarea unei politici penale

adaptate la realitatea socială concretă.

La fel, se subliniază că, sintagma suspendarea condiționată înseamnă liberarea

condiționată de la executarea reală a pedepsei sub formă de închisoare cu anumite

respectare condițiilor impuse de instanța de judecată.

Mai mult ca atât, Colegiul lărgit atrage atenția și la poziția succesorului părții

vătămate, care a declarat că nu dorește ca inculpatul să execute o măsură de pedeapsă

5

reală (f.d.72), lipsa circumstanțelor agravante. O circumstanță atenuantă este și faptul

că inculpatul Gorencioi Vasile fiind singur invalid, își întreține și soția Gorencioi Vera,

care este invalid de gradul II, acestea permițând instanțelor ierarhic inferioare să-i

stabilească lui Gorencioi Vasile o pedeapsă echitabilă, care corespunde prevederilor

art.7, 61, 75 și 90 Cod penal.

Totodată, urmează să se țină cont că Gorencioi Vasile este invalid - cu deficiență

de auz și vorbire, astfel existând impedimente pentru comunicare în lipsa unui translator

specializat și prin urmare, ar fi dificil de petrecut măsuri educativ-corecționale în

condițiile de detenție, or, anume acesta este scopul urmărit de legea penală.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal consideră că instanțele și-au

argumentat hotărârea în sensul aplicării art.90 Cod penal, corect ajungând la concluzia

că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă fără izolarea acestuia de societate

și va atinge scopul restabilirii echității sociale.

Prin urmare, reieșind din circumstanțele indicate, Colegiul penal conchide că nu

există temei legal pentru admiterea recursului ordinar declarat de către procuror, care

urmează a fi respins ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii contestate.

lărgit,

D E C I D E:

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de procurorul în procuratura

de circumscripție, Chișinău, Sîli Radu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 15 septembrie 2017 în cauza penală în privința lui Gorencioi

Vasile xxxx, cu menținerea hotărârii atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 15 martie 2018.

Președinte Petru Ursache

Judecători Anatolie Țurcan

Nadejda Toma

Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

6

13 februarie 2018 Dosarul nr. 1ra-264/2018

O P I N I E S E P A R A T Ă

în conformitate cu prevederile art. 339 alin (7), 340 alin (3) Cod de

procedură penală (în cauza Gorencioi Vasile xxx)

1.Prin decizia Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 13 februarie

2018 a fost adoptată următoarea soluție în cadrul judecării recursului ordinar în

cauza indicată: ” Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de procurorul în

procuratura de circumscripție, Chișinău, Sîli Radu, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2017 în cauza penală în privința lui

Gorencioi Vasile xxx, cu menținerea hotărârii atacate”.

recursul ordinar declarat, cu casarea parțială a hotărîrii atacate în latura stabilirii

pedepsei și pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri prin care a exclude

aplicarea în privința inculpatului a prevederilor art. 90 Cod penal, în conformitate cu

prevederile art. 435 alin. 2) pct. c) Cod de procedură penală.

2.1 Consider, că de către instanța de apel au fost comise erorile de drept,

prevăzute de art. 427 al. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, deoarece la

examinarea cauzei instanța de apel n-a ținut cont de practica judiciară constantă (

1ra-497/15, 1ra-1865/15, 1ra-467/11, 1ra-271/16, 1ra-427/16) , dispunând

suspendarea executării pedepsei închisorii stabilite inculpatului, recunoscut vinovat

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(4) Cod penal, menținând o

soluție incorectă în ce privește individualizarea pedepsei.

2.2. Vreau să menționez, că instanțele au constatat, că faptele inculpatului

Gorencioi Vasile xxx întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de

art. 264 alin.(4) Cod penal, adică încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de

exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de

transport, în stare de ebrietate, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei

persoane.

Consider, că motivarea instanțelor precum că Gorencioi Vasile este invalid - cu

deficiență de auz și vorbire, astfel existând impedimente pentru comunicare în lipsa

unui translator specializat și prin urmare, ar fi dificil de petrecut măsuri educativ-

corecționale în condițiile de detenție, or, anume acesta este scopul urmărit de legea

penală, este una insuficientă, în condițiile când circumstanțele expuse nu i-au creat

impedimente inculpatului să comită o infracțiune în stare de ebrietate alcoolică și

care a avut drept consecință decesul unei persoane.

Consider, că în speță urma a fi stabilită pedeapsa închisorii cu executare.

Judecător Nadejda Toma

7